Cronica, 1974 (Anul 9, nr. 1-52)
1974-05-10 / nr. 19
Proletari din toate țările, uniți-vă I f 19 ANUL IX VINERI (432) 10 V 1974J săptămînal politic - social - cultural • Ю pagini -1 leu Editor: Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Iași GLORIOASA ANIVERSARE Polarizînd avîntul de luptă și fermitatea ideologică a clasei muncitoare din țara noastră, pe drumul unei superioare organizări, la 8 mai 1921 lua ființă Partidul Comunist Român. De atunci, marile momente ale istoriei P.C.R., compun un emoționant itinerar de organizare și luptă, de eroism și dăruire, care au asigurat marile victorii de astăzi. Moment hotărîtor în dezvoltarea clasei muncitoare și a întregului popor, făurirea partidului nostru a însemnat ridicarea pe o treaptă superioară a luptei revoluționare, un puternic impuls al procesului de clarificare ideologică și politică a mișcării muncitorești, dezvoltarea conștiinței de clasă a proletariatului și a altor categorii de oameni ai muncii. „Viața dovedește că, de-a lungul întregii sale existențe, partidul nostru comunist a fost cel mai fidel exponent al intereselor clasei muncitoare, ale tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate, indiferent de naționalitate, că el a slujit cu credință neclintită cauza libertății și fericirii poporului — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu. Politica partidului s-a identificat cu cele mai avansate năzuințe ale maselor, a dat expresie înseși cerințelor obiective ale progresului material și spiritual al României. Prin aceasta, prin uriașa muncă politică și organizatorică desfășurată pentru construirea socialismului, Partidul Comunist Român s-a afirmat, în fapt, drept forța politică conducătoare a societății, recunoscut ca atare de întregul popor. . . Niciodată, în milenara sa istorie, poporul român n-a avut un asemenea conducător călit și încercat în lupte, o asemenea forță în stare să-l ducă cu mînă sigură către țelurile spre care aspiră“. De-a lungul unei perioade de grele încercări în anii ilegalității, Partidul Comunist Român s-a dovedit unica forță capabilă,să antreneze nu numai muncitorimea și țărănimea, ci și cele mai diferite pături sociale împotriva claselor dominante. Această capacitate organizatorică s-a dovedit mai ales în lupta pentru răsturnarea dictaturii antonesciene, pentru pregătirea și victoria insurecției naționale antifasciste armate. După 23 August 1944, conducerea activității revoluționare a maselor de către P.C.R. a asigurat succesele istorice împotriva exploatării, pentru instaurarea puterii populare și construcția societății socialiste. In anii noștri, mai ales după Congresele al IX-lea și al X-lea și după precedenta Conferință națională a P.C.R., poporului nostru, întregii societăți românești, i s-au deschis perspective de amplă și organică evoluție, prin elaborarea programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Mărețele obiective pe care partidul și poporul nostru le-a atins pe drumul perfecționării activității, a sporirii indicilor productivi ai industriei socialiste, a transformării conștiinței tuturor membrilor societății, sînt legate de personalitatea clarvăzătoare și dinamizatoare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Republicii noastre. Activitatea sa constituie un înalt exemplu și un îndemn permanent pentru o muncă principială, devotată, permanent veghetoare, în vederea atingerii tuturor obiectivelor care asigură viața liberă, independentă și înfloritoare a României socialiste, țară modernă, tinzînd spre cele mai înalte culmi ale civilizației și culturii. Veritabil stat major al construcției socialiste, sub conducerea nemijlocită a tovarășului Nicolae Ceaușescu, partidul nostru reprezintă chezășia de nezdruncinat a progresului întregii națiuni. Iată de ce, aniversarea de la 8 mai anul acesta reprezintă prilejul activei meditații spre întărirea convingerilor și solidara acțiune a întregului popor în jurul partidului, spre împlinirea, în țara noastră, a supremelor idealuri ale Omului epocii noastre, epoca de triumf a socialismului și comunismului ! CRONICA Я 9 MAI Sărbătorim în fiecare an, la 9 Mai, o dublă aniversare care are insă o singură semnificație: independența de stat a României, consfințită mai inui după războiul de independență din 1877 și întărită definitiv in 1945 prin victoria împotriva fascismului. Această întîlnire de date mari ale trecutului patriei este una din acele nobile potriviri ale istoriei, care încununează lupta de veacuri a poporului nostru, luptă însuflețită de setea de libertate și independență. In fiecare an, la 9 Mai, ne aducem aminte cu pioșenie și mîndrie de faptele unei istorii naționale ce a fost împletită la fiecare pas cu istoria universală și în care multe din cele înscrise de noi în cronica acestui pămînt și acestui popor au semnificat evenimente cu implicații și sensuri mult mai bogate. După Unire, marele act istoric din 1859, pînă la războiul din 1877, a avut loc un continuu proces de erodare a tot ce umbrea independența și demnitatea statului român modern. Istoria îi rezervă României un rol de factor esențial în planurile de eliberare a întregii peninsule balcanice de sub jugul turcesc, rol care s-a împlinit în timpul războiului din 1877, consfințind independența de stat. Europa marilor puteri a privit cu răceală lupta de eliberare a României și declarația ei de independență, dar spiritele progresiste ale vremii au aplaudat această puternică afirmare a drepturilor popoarelor de a fi stăpîne pe soarta lor. Independența României căpăta semnificația unui însemnat act politic european, căci punea bazele triumfului de peste citeva decenii al principiilor autodeterminării națiunilor. Ziua victoriei asupra fascismului ne aduce in memorie eroismul ostașilor români care au luptat pentru înfrîngerea definitivă a celei mai sinistre dictaturi pe care a cunoscut-o omenirea, jertfind în această luptă circa 170 000 de ostași. La Conferința de Pace de la Paris din octombrie 1946 se spunea : „Știm cu toții că România a fost statul care, printr-o acțiune hotărîtă s-a eliberat de regimul fascist al lui Antonescu și s-a alăturat aliaților ... împreună cu trupele aliate, noua Românie democrată a început lupta pentru înfrîngerea lui Hitler, a făcut sacrificii considerabile în această luptă și noi toți recunoaștem serviciile aduse de poporul român acestei cauze“. Iar la 7 ianuarie 1945, postul de radio Londra consemna : „Dintre națiunile care luptă împotriva Germaniei hitleriste, România se situează azi în al patrulea rînd în ceea ce privește numărul de ostași care participă la bătăliile de distrugere a nazismului“. In sfîrșit, într-un articol semnat de doi ofițeri francezi — generalul Cochet și lt. col. Paquier — se reliefa că forțele armate române au participat la lupte de la Mureș pină în Boemia, contribuind la eliberarea a 5830 de orașe și sate și luind peste 100 000 de prizonieri. Lupta pentru această mare victorie a fost lupta pentru consolidarea naționale, independență pe independenței noastre care poporul român condus de Partidul Comunist o apără ca pe bunul cel mai de preț al său, Stelian OBREJA Eugen Ștefan BOUȘCA : „Zboară cocorii