Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)
1974-04-24 / nr. 1241
Pag. 2 fr.V într-o serie de numere ale revistei ,,Contemporanul" (nr. 8, 9, 10, 11, 12, 13,1974), Dumitru Popescu şi Adrian Păunescu au purtat un dialog axat pe problemele de maximă importanţă ale literaturii noastre contemporane. Ideile care au fost luate în discuţie, noţiunile care au fost dezbătute interesează nu numai pe creatorii de literatură, ci şi pe toţi aceia care sunt preocupaţi de dialectica evoluţiei noastre sociale contemporane. Titlurile celor şase părţi ale dialogului Dumitru Popescu , Adrian Păunescu, sunt grăitoare pentru importanţa problemelor luate în discuţie : A scrie — dar pentru ce ?, Libertatea artistului, Curajul artei şi arta curajului, Ideea şi emoţia artistică, Identitatea şi universalitatea artei noastre. Relaţia artei cu ideologia. Pornind de la premisa că „Arta noastră e concepută de partidul nostru ca un instrument de perfecţionare a societăţii şi de asanare perpetuă a moralei publice" (Dumitru Popescu), discuţia a relevat succesiv o serie dintre aspectele teoretice şi practice ale literaturii noastre de azi. Adesea intervenţiile s-au transformat în pledoarii vibrante pentru o artă literară implicată adine în viaţa socială a poporului, o artă care să simtă în mod fundamental spiritul epocii de mare elan constructiv pe care o parcurgem. Combătînd pe cei care cred că o mare literatură se poate scrie în absenta problematicii majore a prezentului, Dumitru Popescu arăta că . .....la un examen cit de citadine, munca se înfăţişează ochiului artistului ca un laborator fantastic în care se consumă nu numai materii prime, energii fabricate şi maşini ultramoderne, ci geniu, fantezie, energie sufletească, voinţă, încăpăţinare... aici omul se fabrică pe el însuşi din substanţele sufleteşti , cele mai fine, în procesele chimice cele mai originale şi mai fascinante, devenind tot mai mult ceea ce trebuie să fie „ o uriaşă uzină de cunoaştere, de resurse vitale şi sensibilităţi", înfăţişînd marea, infinita diversitate, a procesului muncii concrete, Dumitru Popescu a lansat un apel vibrant scriitorilor pentru abordarea nuanţată a acestui univers complex. Disociaţii deosebit de pătrunzătoare au fost făcute în legătură cu statutul ideologic al literaturii, arătîndu-se că un mare scriitor nu se poate dispensa de concepţia filozofică cea mai înaintată — dialectica marxistă. Referindu-se la condiţia marelui scriitor, Adrian Păunescu, spunea că : „Adevăraţii giganţi determina cu propria lor conştiinţă, în obştea pe care-o slujesc cu credinţă, câştigarea unor libertăţi mai mari, prin felul devotat şi eroic în care-şi asumă şi-şi duc pînă la capăt datoriile". In legătură cu libertatea artistului s-au făcut de asemenea precizări importante, arătindu-se că ea se manifestă în primul rînd printr-o sinceritate fundamentală faţă de propriile concepţii şi faţă de idealurile poporului din care face parte . ..îndrăzneala supremă a creatorului de artă mi se pare a fi sinceritatea totală". (Dumitru Popescu). Deosebit de convingătoare a fost discuţia purtată în legătură cu specificul naţional al literaturii române. Cei doi convorbitori au arătat (folosind exemple din folclorul românesc), tendinţa raţionalistă a românilor dintotdeauna, calitatea lor de a-şi păstra specificul indiferent de vicisitudinile pe care istoria i-a obligat, în decursul timpului, să le suporte. Apelul lui Adrian Păunescu a fost vibrant : „Să impunem — ca posibil şi molipsitor — un fel de a fi, al nostru. Ce minunat vistă epocă a luminilor să-şi aibă una din obîrşii aici, la noi, chiar acolo, pe o stradă din Buzău, din Cluj, din Bucureşti, undeva unde o conştiinţă vie şi reprezentativă, împreună cu altele, să dea realitate concretă — carte, film, muzică — acestei conştiinţe naţionale". Privit in ansamblu dialogul dintre Dumitru Popescu şi Adrian Păunescu s-a dovedit a fi un moment important în evoluţia actuală a ideologiei noastre literare. Prin precizările făcute în legătură cu valoarea necesară a operei literare privită din punctul de vedere al idealurilor umaniste ale partidului nostru şi ale întregului nostru popor şi prin stabilirea unor nereuşite înregistrate de către unii autori de literatură, prin precizarea unor noţiuni de mare generalitate (libertate şi necesitate a creaţiei literare, modul în care creaţia literară poate să participe la susţinerea unei ideologii, specificul naţional al artei noastre şi posibilităţile acesteia de a se afirma pe plan internaţional, modul în care un scriitor poate participa la construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate), dialogul a constituit un eveniment de primă importanţă. VOICU BUGARIU O dezbatere de importanţă majoră Dicţionar cinematografic CORNEL CRISTIAN, BUJOR T. RÎPEANU Editura Meridiane a pregătit de curind o frumoasă surpriză numerosului public cinefil din ţara noastră. Este vorba de apariţia ,,pe piaţă" a unei lucrări inedite, de larg interes, „Dicţionarul cinematografic", p., „premieră editorială absolută" cum ne asigură autorii : Cornel Cristian şi Bujor T. Rîpeanu. Trebuie spus, din capul locului, că ideea editării unui asemenea dicţionar — care sa cuprindă laolaltă un mare număr de fişe biografice şi profesionale ale unora din personalităţile mai mult sau mai puţin celebre ale ecranului, termeni tehnici de specialitate, precum şi prezentarea succintă a filmelor din creaţia românească şi internaţională — ideea ziceam, este binevenită. Mai puţin interesant pentru profesionişti, însă extrem de captivant pentru spectatorul ,,de rînd" Dicţionarul cinematografic a făcut un frumos succes de librărie, argument nu întotdeauna edificator asupra valorii unei lucrări, dar care totuşi nu poate fi ignorat. Informaţiile prezente în volum sînt numeroase, bogate şi la obiect, In cîteva rînduri sînt prezente ilustraţiile, dar, din păcate cu mult mai puţine decît ar fi nevoie. Şi fiindcă tot vorbim de ilustraţii, trebuie, să ne exprimăm regretul că multe din fotografiile publicate erau— ca să zicem aşa — ,,demonetizate", văzînd lumina tiparului şi cu alte prilejuri, mare parte din ele în revista „Cinema". Dar este departe de noi gîndul de-a căuta cu tot dinadinsul lacune și neîrepliniri oricărui volum nou apărut, mai ales atunci cînd este de-o factură specială, ca acesta. Autorii au meritul că au operat mai întotdeauna cu criterii axiologice și estetice ferme, atunci cînd au întreprins vasta, anevoioasa şi uneori riscanta operaţiune de selecţie. Dicţionarul vine să umple o mare zonă albă din literatura filmografică românească, facilitînd, totodată publicului de peste hotare cunoaşterea mai îndeaproape a cinematografiei româneşti. Puţinele noastre rînduri se vor mai puţin o cronică şi mai degrabă un îndemn adresat cititorului, iubitorului de film, de a se opri şi răsfoi această interesantă şi instructivă apariţie editorială. D. HORIA DALTA PLECATĂ SA MOARA IN LEMN Cică treaba asta cu cioplitul in lemn a învăţat-o de mic, iar cînd a ajuns mare a uitat-o, pentru ca acum cîţiva ani Nicolae Moldovan să-şi scoată dălţiie din ladă, s-aducă paltinul din, munte şi dorul din suflet şi să cioplească, deşi expresia e depăşită, frumuseţea turcilor Făgăraşului şi Apusenilor respectînd cu sfinţenia artistului, autenticitatea modelului. In expoziţia deschisă recent la Şcoala populară de artă din Sfin Iu Gheorghe, Nicolae Moldovan, prezintă, într-un aranjament muzeistic oarecum,vitrinele In care sint expuse lucrăturile lui, întărind şi mai mult impresia de autentic, de documentar), rodul tainicelor ore în care aplecat deasupra lemnului de paltin, cireş sau nuc, desprinde cu dalta şi cuţitul, „învelişul" unor obiecte casnice, tradiţionale — furci, căuşe, linguri, blidate, sărăriţe, fuse — scoţînd formele spre lumină. Din anul trecut, cînd ziarul nostru publica un portret al artistului popular Nicolae Moldovan, măiestria lucrăturii lui a făcut un salt remarcabil. Şi dacă n-ai şti că este vorba despre obiecte lucrate acum, în ultimii doi ani, ochiul ar accepta imaginea unui obiect-document, haitul cu care sunt acoperite oferindu-le o autentică imagine de .. . vechi. Lucrătura este fină și precizia „mușcăturii" în lemn, departe de-a inspira rigiditatea artizanului respectă parcă o chemare spirituală d'md obiectelor expuse patina dragostei şi pasiunii cu care au fost lucrate. Şi nu-ţi vine să crezi că-n lemnul pădurii, Nicolae Moldovan a putut să descopere atita ancestral, de parcă furcile lui erau în paltin de cînd lumea şi dalta lui nea Nicu n-a făcut decît să le dezvăluie lumii murind cu fiecare muşcătură spre frumos. Dalta lui a pornit să moară în lemn, dezvăluind comorile neamului. A. MUREŞAN ACUARELA RĂMÎNE GENUL. . . SENSIBIL De mult cenaclul artiştilor plastici din judeţ nu ne-a mai oferit o expoziţie de acuarelă în adevăratul sens al cuvîntului, o expoziţie aşa cum este aceea a lui Gamentzy Zoltán, recent deschisă la Muzeul judeţean, care să demonstreze cu prisosinţă că genul acuarelei, atît de apreciat de publicul amator de artă, n-a murit. Şi cele cîteva zeci de acuarele expuse de Gamentzy, sunt dovada că sensibilitatea unui artist, simţul culorii şi armonia estetică pot fi puse în valoare, în cea mai fericită relaţie, doar în acuarelă. Gamentzy, dovedind o perfectă stăpînire a tehnicii acuarelei, fiind în acelaşi timp un desenator excelent şi un colorist de valoare, expune lucrări in care efectul estetic, îngrobind o cromatică caldă, suavă şi o redare excepţională a atmosferei peisajelor transpuse, îl plasează pe artist în modul acuareliştilor consacraţi. Acuarela lui are o forţă interioară inerentă unei lucrări de valoare, o încărcătură emoţională deosebită, ceea ce asigură fără îndoială stabilirea, intimă a relaţiei artiste privitor. Cromatica preferată o formează ghulițe calde, lipsite, ferite parcă, de rigiditate prin încărcătura de lumină, prin pensulaţia irizată în maniera apropiată pastelului. Remarcăm între cele mai reuşite: „Semafor" şi „Sighişoara“, deşi pare destul de greu să-ţi exprimi preferinţa pentru o lucrare anume semnată de Gamentzy, dată fiind valoarea artistică apropiată a acuarelelor sale, ceea ce confirmă faptul că talentul artistului este un lucru cert, iar valoarea lucrărilor nu este dată de... starea de moment. DORU ANDREI Cronică cinefilă Cîntecul Norvegiei Vizionînd acest film !e-am pus poate ca şi dumneavoastră prima şi cea mai simplă întrebare : în ce măsură pomposul titlu „Cîntecul Norvegiei" refiectă substanţa faptică a Ulmului realizat de Andrew L. Stone după un muzical al anilor '40? Care este acest „cîntec al Norvegiei" ? Primele imagini, luate in maniera peliculelor turistice de reclamă, cu violente jocuri de culori și turnări sofisticate (imagini la care se mai adaugă și altele pe parcurs, frumoase fotografii dar nepotrivite în Ulm) sunt ilustrate sumar de concertul pentru pian al celebrului compozitor şi sîntem tentaţi să credem că despre această piesă este vorba, în continuare însă regizorul are grijă să ne spulbere orice certitudine. Anecdota, avîndu-1 în centru pe Grieg, încarnat aici fără prea mult succes de Toraly Maurstad se modelează după banalele tipare ale biografiei romanţate a muzicianu- lui neînţeles. Filmul se vrea însă muzical cu arii, dansuri, coruri etc. Se mai vrea apoi o introspecţie în psihologia eroului şi contemporanilor, neomijind totodată o seamă de formulări patriotarde, intenţiile şi pretenţiile au pălit însă in faţa Ulmului. O amestecătură de cadre alăturate şi dirijate pueril, pe care iubitorii de muzică le-ar putea suporta astfel, dar pe care ochiul nostru cinematografic îl digeră cu greu, mai ales că este şi întins pe lungimea a două serii. Cochetarea cu mai multe genuri cinematografice şi anonima evoluţie a echipei de actori conferă Ulmului o platitudine. Autorii i-au spus muzical dar nouă ne este greu, dacă nu imposibil, să stabilim convenţia pe care o stabilim de obicei cu acest gen. In afară de peisaje în amurg nu trăsim prea multe lucruri de remarcat, dacă bineînţeles trecem peste ridicolul unor scene în care „toată lumea ride, cîntă şi dansează". ADRIAN SÎRBU II ii 18 II i II III „ARTA" (26—28 aprilie) : „LE MANS" (film american, în culori, cinemascop; scenariul: Harry Kleiner; regia: Lee H. Hatzin; muzica: Michel Legrand; imaginea: Robert B. Hauser, René Guissard jr.; cu: Steve McQueen, Siegfried Rauch, Eiga Andersen, Ronald Leigh-Hunt, Fred Haitiner). I PM „ . - de maşini va lua un avans substanţial faţă de celelalte, un alt pilot va muri. Acest joc dur, în care marile interese financiare ale fabricanţilor de automobile se întîlnesc, ciudat, cu pasiunea sportivă a curajoşilor piloţi, este zugrăvit cum nu se poate mai clar şi mai necruţător în „Le Mans". Autorii filmului au avut curajul să renunţe aproape total la dialoguri, la clasicele şi melodramatice jocuri de culise, la comentarii, lăsînd ca în locul acestor ingrediente dramaturgice să vorbească motoarele". (Cinema) „ARTA" (29 aprilie — 5 mai) , „PRINȚUL BOB" (film maghiar, în culori; scenariul: István Békefi, după un libret de Ferenc Martos și Károly Bakony; regia: Márton Keleti; imaginea: Igor Sík; muzica: Jenő Huszka; cu: Gábor Nagy, Éva Szerencsi, Zsuzsa Bánki, György Bárdi, Antal Páger, László Márkus, Teri Tordai). „Deosebire esenţială între „Prinţul Bob" şi alte operete filmate, produse de studiourile maghiare, constă in marcata experienţă şi profesionalitate a regizorului Márton Keleti ... Altfel filmul este destul de degajat. O muzică, dacă nu în totalitatea ei, măcar parțial, plăcută, ca și punerea în scenă (uneori cam teatrală), jocul actorilor și costumele". (Săptămîna). „LUX“ (26—28 aprilie) . „COJOCELUL FERMECAT" (film maghiar, în culori; scenariul: Ma- Rriane Szemes — după celebrul roman al lui Ferenc Mora; regia: „ Mihály Szemes; imaginea: Ferenc ■ Szécsényi; muzica: Zoltán Jeney; TM cu: Gábor Szűcs, Mária Medgyesi, Péter Haumann, Adám Szirtes, Il István Gruber, József Bihari). ■ „Filmul regizorului Mihály Sze- mes (afirmat încă din 1955 prin scurt-metrajul „Sania", inspirat de asemenea dintr-o povestire de B Ferenc Mora, autor şi al poves- - tirii „Cojocelul fermecat") e mai I mult decît o poveste, e o oglindă " a vieţii". (Cinema). I I I i » I I I I■ CUVINTUL NOU Librarul vă recomandă Neacşu Gh. şi Scurtu I . LEONTE FIUPESCU Autorii reconstituie în paginile cărţii viaţa şi activitatea unuia dintre militanţii comunişti a căror formare ca revoluţionari este legată de două perioade, ale mişcării noastre muncitoreşti : cea de dinaintea primului război mondial şi cea a avîntului revoluţionar al maselor, pe culmile căreia se afla lupta pentru transformarea partidului socialist în partid comunist. Situat între fruntaşii curentului de stingă din Partidul socialist, membru al grupurilor comuniste, Leonte Filipescu a depus o muncă susţinută, pentru transformarea Partidului socialist intr-un puternic, partid — Partidul comunist. El a fost implicat în procesul din Dealul Spirii şi ucis mişeleşte de organele represive. Mai avea cîteva luni pină la împlinirea vîrstei de 27 ani. Pentru tot ceea ce a înfăptuit în scurta dar bogata sa viaţă, numele său va rămîne veşnic viu în memoria poporului şi înscris de-a pururi în Panteonul istoriei noastre muncitoreşti. JEAN FLOREA Simona Nistor: „MILIŢA PETRAŞCU" Personalitate reprezentativă a artei româneşti contemporane, descendentă, pe linie artistică a lui Bourdelle, Brâncuşi, ori Matisse, Miliţa Petraşcu a realizat într-o activitate de jumătate de secol, o operă bogată, diferenţiată de perioade şi genuri, de temele majore pe care le abordează. Cunoscută şi apreciată, prin expoziţiile sale din ţară şi de peste hotare, artista este şi autoarea unor lucrări monumentale (Fresca fîntînii „Mioriţa" din Bucureşti,, este semnificativă in acest sens). S. T. TELEX Peste 50.000 de spectatori au fost prezenţi luni în tribunele stadionului „Velez Sarsfield" din Buenos Aires pentru a urmări meciul amical de fotbal dintre echipele Argentinei şi României. Fotbaliştii argentinieni au obţinut o victorie la limită: 2—1, (0—1), la capătul unui joc care în general a plăcut spectatorilor. Echipa României a condus pînă în minutul 56, cu scorul de 1-0, prin punctul marcat de bun în minutul 25. Jucătorii români au desfăşurat un joc bun, mai ales în prima repriză. După pauză gazdele au forţat ritmul pentru a obţine egalarea. In minutul 56 Housemann, care l-a înlocuit pe aripa stingă pe Chazaretta, a trimis balonul în plasa porţii lui Iorgulescu. Fotbaliştii argentinieni încurajaţi de acest gol au dominat şi în minutul 70 au marcat din nou prin Kempes, care a speculat o greşeală a apărării. 9 Romanul Ilie Năstase şi australianul John Newcombe au fost desemnaţi drept principalii favoriţi ai fazei finale a „Circuitului W.C.T.", programată între 8 şi 12 mai la Dallas (Texas). Mai sunt calificaţi pentru turneul de la Dallas americanii Stan Smith, Arthur Ashe, australianul Rod Javer, olandezul Tom Okker şi suedezul Bjorn Borg. Cel de-al optulea finalist va fi cunoscut în urma rezultatelor ce se vor înregistra în ultimele două turnee ale competiţiei care se desfăşoară în această săptămină la St. Louis şi Denver. Meciurile din turul 3 al competiţiei de tenis „Cupa Davis" (zona europeană) se vor disputa între 3—5 mai după următorul program : grupa A : Portugalia — Franța ; Austria — Noua Zeelandă ; Suedia — Polonia ; Olanda — Finlanda ; grupa B : Republica Arabă Egipt — Anglia ; Belgia — Iugoslavia ; R.F. Germania — Danemarca ; Spania — Norvegia. Echipele României și Italiei, în grupa A, cele ale U.R.S.S și Cehoslovaciei, in grupa B, sunt calificate direct pentru semifinalele zonei europene. Fotbal juniori C.S OLTUL — NITRAMONIA FĂGĂRAŞ: 1—1 (1—1) Juniorii Oltului, au pierdut pe teren propriu un punct preţios pe care-l meritau cu prisosinţă după o partidă spectaculoasă (în ciuda terenului desfundat şi alunecos), în care au avut permanent iniţiativa, dar au ratat copilăreşte mai ales prin Sebestyén. Deşi dominaţi, oaspeţii sunt cei care deschid scorul în min. 20 prin Comşa. Egalarea survine în min. 32 prin Karácsony După egalare, oaspeţii se retrag în apărare şi în frunte cu portarul lor, Teiuşan, reuşesc să menţină scorul prin care obţin un nesperat punct. L.B. Sah După nouă runde in campionatul republican de șah masculin continuă să conducă dr. László Sándor cu 6 puncte (un joc amînat), urmat de Nagy Dénes cu 5,5 puncte (dar cu 2 jocuri întrerupte) și de Teodor Scridon cu 5,5 puncte (un joc amînat. Marin Purcea are doar 4 puncte, însă are 3 jocuri neefectuate. S-au înregistrat şi unele surprize : dr. László a pierdut cu fani, Scridon a remizat cu tînărul Kovács Zsolt. Mai sînt de jucat 2 runde pînă se va cunoaşte actualul campion al judeţului. Cine va reprezenta judeţul , la campionatul naţional de şah se va cunoaşte peste puţin timp. PUSKAS ATTILA, corespondent r ANUL VII. Nr. 1241 »-----* Sportul de masă „Cupa tineretului“ la fotbal Terenul de sport din Ozun a găzduit, sîmbătă, întrecerile din cadrul Cupei tineretului la fotbal, etapa pe centre de comună. Au participat echipele cîştigătoare la prima fază din localităţile Ilieni, Hăghig, Valea Crişului şi echipa gazdă, Ozun. Echipa din Bicsad nu s-a prezentat şi nici n-a anunţat neparticiparea. Finala acestei etape s-a jucat între formaţiile comunelor Ilieni şi Ozun, prima reuşind să cîştige cu scorul de 4—1, iar pentru focurile 3—4 fotbaliştii din Hăghig au învins cu 2—1 partenerii lor din Valea Crişului. Clasamentul pe centrul Valea Oltului se prezintă astfel: 1. Ilieni, 2. Ozun., 3. Hăghig şi 4. Valea Crişului. . CONSTANTIN VILCU, corespondent Sportul şcolar Judo Echipa a Şcolii generale din Ozun a participat la o întrecere de judo, la Tirgu Mureş. Elevii ozuneni (antrenor, profesor Ambrus László), au ocupat nu mai puţin de 7 locuri 1 şi un loc 2. Iată numele cîştigătorilor : Reiszeg Tamas, Antal Arpad, Pal Marius, Csia Janos, Szabó Endre, Dinca Alben, Antal László, Hengan Béla. Sportivii din comuna Ozun au invitat pe luptătorii din Tirgu Mureş la o întrecere in prima duminică a lunii mai. Invitaţia a fost acceptată. V. CONSTANTIN, corespondent Etapa a V-a a campionatului orăşenesc de volei FĂCLIA II — AVlNTUL : 0—3. Meci fără istoric, dată fiind diferenţa de valoare. TUROR _ BUCEGI: 0—3. Meci cîştigat prin neprezentare. A/S. BUCEGI III — AVlNTUL: 0—3. Meci cîştigat confortabil de către Avîntul, adversarul neridicînd pretenţiile de victorie. TUKOR — FĂCLIA II : 0—3. Meci cîştigat de Făclia II, prin neprezentarea adversarilor. A.S. BUCEGI II — FĂCLIA I : 2— 3. Joc dîrz în care şansele au înclinat pe rînd spre ambii combatanţi. Plusul de tehnică şi valoarea deosebită a jucătorului Cristoloveanu Leontin, de la Făclia I, au hotărît soarta meciului. A.S. BUCEGI 1. — DINAMO : 3— 0. Din cauza unor indisponibilităţi, echipa Dinamo n-a putut prezenta o formaţie completă şi deci a pierdut prin neprezentare. CLASAMENTUL : 1. Avîntul 6 6 0 12 2. Făclia I5 4 1 9 3. Bucegi III5 3 2 8 4.Bucegi I5 3 2 5.Bucegi II5 2 3 f1.Dinamo5 2 3 7.Făclia II6 1 5 8.Tükör6 — — 1 . Prof. WALKOVSKI G. ZOLTÁN 8 7 7 7 18,20 18,45 19,10 19,20 19,30 Cimema MIERCURI, 24 APRILIE SFlNTU GHEORGHE „ARTA" (telefon 1 14 45) — Cîntecul Norvegiei — film american, în culori, două serii — orele 10, 16, 19. „LUX“ (telefon 1 27 55) — Pămîntul părinților noştri — film egiptean in culori — orele 10, 15, 17, 19. TÎRGU SECUIESC „8 MAI" (telefon 391) — Aici zorile sunt din nou liniștite — film sovietic, în două serii, în culori — orele 10, 16, 19,30. COVASNA „VICTORIA" (telefon 13) — E o poveste veche — film german (R.D.G.) — orele 11, 18, 20. INTORSURA BUZĂULUI CASA DE CULTURĂ (telefon 48) — Ancheta de la Hotel „Excelsior" — film cehoslovac, în culori — ora 19. BARAOLT CASA DE CULTURĂ (telefon 113) — Grăsina — film cehoslovac — ora 20 TV 9.00 Teleşcoală. 10.00 Curs de limbă engleză. 10.30 Curs de limbă rusă. 11.00 Film pentru tineret: „Boxerul" — producţie a studiourilor cinematografice poloneze. 16 00 Curs de limbă germană. 16.30 — 17.00 Curs de limbă franceză. 17.30 Telex. 17.35 Atenţie la ... neatenţie! 18.00 Muzică uşoară cu formaţia „Venus L“. Micii meşteri mari. Selecţiuni din baletul „Primăvara" pe muzică de Cornel Trănescu. Tragerea Pronoexpres. 1001 de seri. Telejurnal — 1 Mai 1974 — sub semnul anului jubiliar. 20,90 Teleobiectiv. 20,20 Telecinemateca : „Un om pentru eternitate", cu: Paul Scofield, Wendy Hiller, Leo McKern, Orson Welles, Suzsanah York, John Hurt, Corin Medgrave, Vanessa Redgrave. 22,15 24 de ore. Meteo Vreme răcoroasă şi uşor instabilă. Se vor semnala precipitaţii slabe, sub formă de averse locale. Vântul va sufla potrivit, din sectorul nordvestic. Dimineaţa se va semnala brumă. Maximele vor oscila între 10 şi 13 grade, iar minimele între 0 şi 3 grade.