Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)

1974-04-24 / nr. 1241

Pag. 2 fr­.V într-o serie de numere ale re­vistei ,,Contemporanul" (nr. 8, 9, 10, 11, 12, 13,­1974), Dumitru Po­­­­pescu şi Adrian Păunescu au pur­tat un dialog axat pe problemele de maximă importanţă ale litera­turii noastre contemporane. Idei­le care au fost luate în discuţie, noţiunile care au fost dezbătute interesează nu numai pe creatorii de literatură, ci şi pe toţi aceia care sunt preocupaţi de dialectica evoluţiei noastre sociale contem­porane. Titlurile celor şase părţi ale dialogului Dumitru Popescu ,­ Adrian Păunescu, sunt grăitoa­re pentru importanţa probleme­lor luate în discuţie : A scrie — dar pentru ce ?, Libertatea artis­tului, Curajul artei şi arta cura­jului, Ideea şi emoţia artistică, Identitatea şi universalitatea ar­tei noastre. Relaţia artei cu ideo­logia. Pornind de la premisa că „Arta noastră e concepută de partidul nostru ca un instrument de per­fecţionare a societăţii şi de asa­nare perpetuă a moralei publice" (Dumitru Popescu), discuţia a re­levat succesiv o serie dintre as­pectele teoretice şi practice ale literaturii noastre de azi. Adesea intervenţiile s-au transformat în pledoarii vibrante pentru o artă literară implicată adine în viaţa socială a­ poporului, o artă care să simtă în mod fundamental spi­ritul epocii de mare elan con­structiv pe care o parcurgem. Combătînd pe cei care cred că o mare literatură se poate scrie în absenta problematicii majore a­­ prezentului, Dumitru Popescu a­răta că . .....la un examen cit de cit­adine, munca se înfăţişează ochiului artistului ca un laborator fantastic în care se consumă nu numai materii prime, energii fa­bricate şi maşini ultramoderne, ci geniu, fantezie, energie sufleteas­că, voinţă, încăpăţinare... aici omul se fabrică pe el însuşi din substanţele sufleteşti , cele mai fine, în procesele chimice cele mai originale şi mai fascinante, devenind tot mai mult ceea ce trebuie să fie „ o uriaşă uzină de cunoaştere, de resurse vitale şi sensibilităţi", înfăţişînd marea, infinita diversitate, a procesului muncii concrete, Dumitru Popes­cu a lansat un apel vibrant scrii­torilor pentru abordarea nuanţa­tă a acestui univers complex. Disociaţii deosebit de pătrunză­toare au fost făcute în legătură cu statutul ideologic al literaturii, arătîndu-se că un mare scriitor nu se poate dispensa de concep­ţia­ filozofică cea mai înaintată — dialectica marxistă. Referindu-se la condiţia marelui scriitor, Adrian Păunescu, spunea că : „A­­devăraţii giganţi determina cu propria lor conştiinţă, în obştea pe care-o slujesc cu credinţă, câş­tigarea unor libertăţi mai mari, prin felul devotat şi eroic în care-şi asumă şi-şi duc pînă la capăt datoriile". In legătură cu libertatea artistului s-au făcut de asemenea precizări importante, a­­rătindu-se că ea se manifestă în primul rînd printr-o sinceritate fundamentală faţă de propriile concepţii şi faţă de idealurile poporului din care face parte . ..îndrăzneala supremă a creatoru­lui de artă mi se pare a fi sin­ceritatea totală". (Dumitru Popes­cu). Deosebit de convingătoare a fost discuţia purtată în legătură cu specificul naţional al literatu­rii române. Cei doi convorbitori au arătat (folosind exemple din folclorul românesc), tendinţa ra­­ţionalistă a românilor dintotdeau­­na, calitatea lor de a-şi păstra specificul indiferent de vicisitu­dinile pe care istoria i-a obligat, în decursul timpului, să le supor­te. Apelul lui Adrian Păunescu a fost vibrant : „Să impunem — ca posibil şi molipsitor — un fel de a fi, al nostru. Ce minunat vist­ă epocă a luminilor să-şi aibă una din obîrşii aici, la noi, chiar acolo, pe o stradă din Buzău, din Cluj, din Bucureşti, undeva unde o conştiinţă vie şi reprezentativă, împreună cu altele, să dea reali­tate concretă — carte, film, muzi­că — acestei conştiinţe naţiona­le". Privit in ansamblu dialogul dintre Dumitru Popescu şi Adrian Păunescu s-a dovedit a fi un mo­ment important în evoluţia ac­tuală a ideologiei noastre litera­re. Prin precizările făcute în le­gătură cu valoarea necesară a operei literare privită din punctul de vedere al idealurilor umaniste ale partidului nostru şi ale între­gului nostru popor şi prin stabi­lirea unor nereuşite înregistrate de către unii autori de literatură, prin precizarea unor noţiuni de mare generalitate (libertate şi ne­cesitate a creaţiei literare, modul în care creaţia literară poate să participe la susţinerea unei ideo­logii, specificul naţional al artei noastre şi posibilităţile acesteia de a se afirma pe plan internaţio­nal, modul în care un scriitor poate participa la construirea so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate), dialogul a constituit un eveniment de primă importanţă. VOICU BUGARIU O dezbatere de importanţă majoră Dicţionar cinematografic CORNEL CRISTIAN, BUJOR T. RÎPEANU Editura Meridiane a pregătit de curind o frumoasă surpriză nume­rosului public cinefil din ţara noastră. Este vorba de apariţia ,,pe piaţă" a unei lucrări inedite, de larg interes, „Dicţionarul ci­nematografic", p., „premieră edi­torială absolută" cum ne asigură autorii : Cornel Cristian şi Bujor T. Rîpeanu. Trebuie spus, din ca­pul locului, că ideea editării unui asemenea dicţionar — care sa cuprindă laolaltă un mare număr de fişe biografice şi profesionale ale unora din personalităţile mai mult sau mai puţin celebre ale ecranului, termeni tehnici de spe­cialitate, precum şi prezentarea succintă a filmelor din creaţia românească şi internaţională — ideea ziceam, este binevenită. Mai puţin interesant pentru pro­fesionişti, însă extrem de capti­vant pentru spectatorul ,,de rînd" Dicţionarul cinematografic a fă­cut un frumos succes de librărie, argument nu întotdeauna edifica­tor asupra valorii unei lucrări, dar care totuşi nu poate fi igno­rat. Informaţiile prezente în vo­lum sînt numeroase, bogate şi la obiect, In cîteva rînduri sînt pre­zente ilustraţiile, dar, din păcate cu mult mai puţine decît ar fi nevoie. Şi fiindcă tot vorbim de ilustraţii, trebuie, să ne exprimăm regretul că multe din fotografiile publicate erau­­— ca să zicem aşa — ,,demonetizate", văzînd lumina tiparului şi cu alte prilejuri, mare parte d­in ele în revista „Cinema". Dar este departe de noi gîndul de-a căuta cu tot dinadinsul lacune și neîrepliniri oricărui volum nou apărut, mai ales atunci cînd este de-o factură specială, ca acesta. Autorii au meritul că au operat mai întotdeauna cu criterii axio­logice și estetice ferme, atunci cînd au întreprins vasta, anevo­ioasa şi uneori riscanta operaţiu­ne de selecţie. Dicţionarul vine să umple o mare zonă albă din literatura filmografică româneas­că, facilitînd, totodată publicului de peste hotare cunoaşterea mai îndeaproape a cinematografiei româneşti. Puţinele noastre rînduri se vor mai puţin o cronică şi mai de­grabă un îndemn adresat citito­rului, iubitorului de film, de a se opri şi răsfoi această interesantă şi instructivă apariţie editorială. D. HORIA DALTA PLECATĂ SA MOARA IN LEMN Cică treaba asta cu cioplitul in lemn a învăţat-o de mic, iar cînd a ajuns mare a uitat-o, pentru ca acum cîţiva ani Nicolae Moldovan să-şi scoată dălţiie din ladă, s-a­ducă paltinul din, munte şi dorul din suflet şi să cioplească, deşi expresia e depăşită, frumuseţea turcilor Făgăraşului şi Apusenilor respectînd cu sfinţenia artistului, autenticitatea modelului. In expoziţia deschisă recent la Şcoala populară de artă din Sfin­ Iu Gheorghe, Nicolae Moldovan, prezintă, într-un aranjament muze­istic oarecum,­­vitrinele In care sint expuse lucrăturile lui, întă­rind şi mai mult impresia de au­tentic, de documentar), rodul tai­nicelor ore în care aplecat dea­supra lemnului de paltin, cireş sau nuc, desprinde cu dalta şi cuţitu­l, „învelişul" unor obiecte casnice, tradiţionale — furci, căuşe, lin­guri, blidate, sărăriţe, fuse — sco­­ţînd formele spre lumină. Din anul trecut, cînd ziarul nos­tru publica un portret al artistu­lui popular Nicolae Moldovan, măiestria lucrăturii lui a făcut un salt remarcabil. Şi dacă n-ai şti că este vorba despre obiecte lu­crate acum, în ultimii doi ani, o­­chiul ar accepta imaginea unui o­­biect-document, haitul cu care sunt acoperite oferindu-le o autentică imagine de .. . vechi. Lucrătura este fină și precizia „mușcăturii" în lemn, departe de-a inspira rigi­ditatea artizanului respectă par­că o chemare spirituală d'md o­­biectelor expuse patina dragostei şi pasiunii cu care au fost lucra­te. Şi nu-ţi vine să crezi că-n lemnul pădurii, Nicolae Moldovan a putut să descopere atita ances­tral, de parcă furcile lui erau în paltin de cînd lumea şi dalta lui nea Nicu n-a făcut decît să le dezvăluie lumii murind cu fieca­re muşcătură spre frumos. Dalta lui a pornit să moară în lemn, dezvăluind comorile neamului. A. MUREŞAN ACUARELA RĂMÎNE GENUL. . . SENSIBIL De mult cenaclul artiştilor plastici din judeţ nu ne-a mai ofe­rit o expoziţie de acuarelă în adevăratul sens al cuvîntului, o expoziţie aşa cum este aceea a lui Gamentzy Zoltán, recent des­­chisă la Muzeul judeţean, care să demonstreze cu prisosinţă că ge­nul acuarelei, atît de apreciat de publicul amator de artă, n-a mu­rit. Şi cele cîteva zeci de acuare­le expuse de Gamentzy, sunt do­vada că sensibilitatea unui artist, simţul culorii şi armonia estetică pot fi puse în valoare, în cea mai fericită relaţie, doar în acuarelă. Gamentzy, dovedind o perfectă stăpînire a tehnicii acuarelei, fiind în acelaşi­ timp un desenator exce­lent şi­ un colorist de valoare, ex­pune lucrări in care efectul este­tic, îngrobind o cromatică caldă, suavă şi o redare excepţională a atmosferei peisajelor transpuse, î­l plasează pe artist în m­odul a­­cuareliştilor consacraţi. Acuarela lui are o forţă inte­rioară inerentă unei lucrări de va­loare, o încărcătură emoţională deosebită, ceea ce asigură fără în­doială stabilirea, intimă a relaţiei artist­e privitor. Cromatica prefe­rată o formează gh­ulițe calde, lipsite, ferite parcă, de rigiditate prin încărcătura de lumină, prin pensulaţia irizată în maniera a­­propiată pastelului. Remarcăm în­tre cele mai reuşite: „Semafor" şi „Sighişoara“, deşi pare destul de greu să-ţi exprimi preferinţa pen­tru o lucrare anume semnată de Gamentzy, dată fiind valoarea artistică apropiată a acuarelelor sale, ceea ce confirmă faptul că talentul artistului este un lucru cert, iar valoarea lucrărilor nu es­te dată de... starea de moment. DORU ANDREI Cronică cinefilă Cîntecul Norvegiei Vizionînd acest film­ !­e-am pus poate ca şi dumneavoastră prima şi cea mai simplă între­bare : în ce măsură pomposul titlu „Cîntecul Norvegiei" re­­fiectă substanţa faptică a Ul­mului realizat de Andrew L. Stone după un muzical al ani­lor '40? Care este acest „cîn­­tec al Norvegiei" ? Primele i­­magini, luate in maniera peli­culelor turistice de reclamă, cu violente jocuri de culori și tu­rnări sofisticate (imagini la ca­re se mai adaugă și altele pe parcurs, frumoase fotografii dar nepotrivite în Ulm) sunt ilus­trate sumar de concertul pen­tru pian al celebrului compo­zitor şi sîntem tentaţi să cre­dem că despre această piesă este vorba, în continuare însă regizorul are grijă să ne spulbere orice certitudine. Anecdota, avîndu-1 în cen­tru pe Grieg, încarnat a­­ici fără prea mult succes de Toraly Maurstad se modelează după banalele tipare ale bio­grafiei romanţate a muzicianu-­­ lui neînţeles. Filmul se vrea însă muzical cu arii, dansuri, coruri etc. Se mai vrea apoi o introspecţie în psihologia ero­ului şi contemporanilor, neomi­­jind totodată o seamă de for­mulări patriotarde, intenţiile şi pretenţiile au pălit însă in faţa Ulmului. O amestecătură de cadre alăturate şi dirijate pueril, pe care iubitorii de mu­zică le-ar putea suporta astfel, dar pe care ochiul nostru ci­nematografic îl digeră cu greu, mai ales că este şi întins pe lungimea a două serii. Coche­tarea cu mai multe genuri ci­nematografice şi anonima evo­luţie a echipei de actori con­feră Ulmului o platitudine. Au­torii i-au spus muzical dar nouă ne este greu, dacă nu impo­­sibil, să stabilim convenţia pe care o stabilim de obicei cu acest gen. In afară de peisaje în amurg nu trăsim prea multe lucruri de remarcat, dacă bine­înţeles trecem peste ridicolul unor scene în care „toată lu­mea ride, cîntă şi dansează". ADRIAN SÎRBU I­I i­i 1­8 I­I i I­I I­I­I „ARTA" (26—28 aprilie) : „LE MANS" (film american, în culori, cinemascop; scenariul: Harry Kleiner; regia: Lee H. Hat­­zin; muzica: Michel Legrand; i­­maginea: Robert B. Hauser, René Guissard jr.; cu: Steve McQueen, Siegfried Rauch, Eiga Andersen, Ronald Leigh-Hunt, Fred Haitiner). I PM „ . - de maşini va lua­ un avans sub­stanţial faţă de celelalte, un alt pilot va muri. Acest joc dur, în­­ care marile interese financiare ale fabricanţilor de automobile se întîlnesc, ciudat, cu pasiunea sportivă a curajoşilor piloţi, este zugrăvit cum nu se poate mai clar şi mai necruţător în „Le Mans". Autorii filmului au avut curajul să renunţe aproape total la dialoguri, la clasicele şi melo­dramatice joc­uri de culise, la comentarii, lăsînd ca în locul a­­cestor ingrediente dramaturgice să vorbească motoarele". (Cinema) „ARTA" (29 aprilie — 5 mai) , „PRINȚUL BOB" (film maghiar, în culori; scenar­iul: István Bé­­kefi, după un libret de Ferenc Martos și Károly Bakony; regia: Márton Keleti; imaginea: Igor Sík; muzica: Jenő Huszka; cu: Gábor Nagy­, Éva Szerencsi, Zsuzsa Bánki, György Bárdi, Antal Páger, László Márkus, Teri Tordai). „Deosebire esenţială între „Prin­ţul Bob" şi alte operete filmate, produse de studiourile maghiare, constă in marcata experienţă şi profesionalitate a regizorului Már­ton Keleti ... Altfel filmul este destul de degajat. O muzică, dacă nu în totalitatea ei, măcar parțial, plăcută, ca și punerea în scenă (uneori cam teatrală), jocul acto­rilor și costumele". (Săptămîna). „LUX“ (26—28 aprilie) . „COJOCELUL FERMECAT" (film maghiar, în culori; scenariul: Ma- R­riane Szemes — după celebrul­­ roman al lui Ferenc Mora; regia: „ Mihály Szemes; imaginea: Ferenc ■ Szécsényi; muzica: Zoltán Jeney; TM cu: Gábor Szű­cs, Mária Medgyesi,­­ Péter Haumann, Adám Szirtes, Il István Gruber, József Bihari). ■ „Filmul regizorului Mihály Sze-­ mes (afirmat încă din 1955 prin scurt-metrajul „Sania", inspirat de­­ asemenea dintr-o povestire de B Ferenc Mora, autor şi al poves- - tirii „Cojocelul fermecat") e mai I mult decît o poveste, e o oglindă " a vieţii". (Cinema). I I I i » I I I I■ CUVINTUL NOU Librarul vă recomandă Neacşu Gh. şi Scurtu I . LEONTE FIUPESCU Autorii reconstituie în pagi­nile cărţii viaţa şi activitatea unuia dintre militanţii comu­nişti a căror formare ca revo­luţionari este legată de două perioade, ale mişcării noastre muncitoreşti : cea de dinaintea primului război mondial şi cea a avîntului revoluţionar al maselor, pe culmile căreia se afla lupta pentru transforma­rea partidului socialist în par­tid comunist. Situat între fruntaşii curen­tului de stingă din Partidul socialist, membru al grupuri­lor comuniste, Leonte Filipes­­cu a depus o muncă susţinută, pentru transformarea Partidu­lui socialist intr-un puternic, partid — Partidul comunist. El a fost implicat în proce­sul din Dealul Spirii şi ucis mişeleşte de organele represi­ve. Mai avea cîteva luni pină la împlinirea vîrstei de 27 ani. Pentru tot ceea ce a înfăptuit în scurta dar bogata sa viaţă, numele său va rămîne veşnic viu în memoria poporului şi înscris de-a pururi în Panteo­nul istoriei noastre muncito­reşti. JEAN FLOREA Simona Nistor: „MILIŢA PETRAŞCU" Personalitate reprezentativă a artei româneşti contempora­ne, descendentă, pe linie artis­tică­ a lui Bourdelle, Brâncuşi, ori Matisse, Miliţa Petraşcu a realizat într-o activitate de jumătate de secol, o operă bo­gată, diferenţiată de perioade şi genuri, de temele majore pe care le abordează. Cunos­cută şi apreciată, prin expozi­ţiile sale din ţară şi de peste hotare, artista este şi autoarea unor lucrări monumentale (Fresca fîntînii „Mioriţa" din Bucureşti,, este semnificativă in acest sens). S. T. TELEX Peste 50.000 de spectatori au fost prezenţi luni în tribu­nele stadionului „Velez Sar­­sfield" din Buenos Aires pen­tru a urmări meciul amical de fotbal dintre echipele Argen­tinei şi României. Fotbaliştii argentinieni au obţinut o vic­torie la limită: 2—1, (0—1), la capătul unui joc care în ge­neral a plăcut spectatorilor. Echipa României a condus pî­nă în minutul 56, cu scorul de 1-0, prin punctul marcat de bun în minutul 25. Jucătorii români au desfăşurat un joc bun, mai ales în prima repriză. După pauză gazdele au forţat ritmul pentru a obţine egala­­rea. In minutul 56 Housemann, care l-a înlocuit pe aripa stin­gă pe Chazaretta, a trimis ba­lonul în plasa porţii lui Iorgu­­lescu. Fotbaliştii argentinieni încurajaţi de acest gol au do­minat şi în minutul 70 au marcat din nou prin Kempes, care a speculat o greşeală a apărării. 9 Romanul Ilie Năstase şi australianul John Newcombe au fost desemnaţi drept prin­cipalii favoriţi ai fazei finale a „Circuitului W.C.T.", pro­gramată între 8 şi 12 mai la Dallas (Texas). Mai sunt califi­caţi pentru turneul de la Dal­las americanii Stan Smith, Arthur Ashe, australianul Rod Javer, olandezul Tom Okker şi suedezul Bjorn Borg. Cel de-al optulea finalist va fi cu­noscut în urma rezultatelor ce se vor înregistra în ultimele două turnee ale competiţiei care se desfăşoară în această săptămină la St. Louis şi Denver.­­ Meciurile din turul 3 al competiţiei de tenis „Cupa Davis" (zona europeană) se vor disputa între 3—5 mai du­pă următorul program : grupa A : Portugalia — Franța ; Aus­tria — Noua Zeelandă ; Sue­dia — Polonia ; Olanda — Fin­landa ; grupa B : Republica A­­rabă Egipt — Anglia ; Belgia — Iugoslavia ; R.F. Germania — Danemarca ; Spania — Nor­vegia. Echipele României și Italiei, în grupa A, cele ale U.R.S.S și Cehoslovaciei, in grupa B, sunt calificate direct pentru semifinalele zonei eu­ropene. Fotbal juniori C.S OLTUL — NITRAMONIA FĂGĂRAŞ: 1—1 (1—1) Juniorii Oltului, au pierdut pe teren propriu un punct preţios pe care-l meritau cu prisosinţă după o partidă spectaculoasă (în ciuda terenului desfundat şi a­­lunecos), în care au avut per­manent iniţiativa, dar au ratat copilăreşte mai ales prin Sebes­tyén. Deşi dominaţi, oaspeţii sunt cei care deschid scorul în min. 20 prin Com­şa. Egalarea survine în min. 32 prin Karácsony Du­pă egalare, oaspeţii se retrag în apărare şi în frunte cu portarul lor, Teiuşan, reuşesc­ să menţină scorul prin care obţin un nespe­rat punct. L.B. Sah După nouă runde in campio­natul republican de șah mascu­lin continuă să conducă dr. László Sándor cu 6 puncte (un joc amînat), urmat­ de Nagy Dénes cu 5,5 puncte (dar cu 2 jocuri întrerupte) și de Teo­dor Scridon cu 5,5 puncte (un joc amînat. Marin Purcea are doar 4 puncte, însă are 3 jocuri neefectuate. S-au înregistrat şi unele sur­prize : dr. László a pierdut cu fani, Scridon a remizat cu tî­­nărul Kovács Zsolt. Mai sînt de jucat 2 runde pînă se va cunoaşte actualul campion al judeţului. Cine va reprezenta judeţul , la campio­natul naţional de şah se va cunoaşte peste puţin timp. PUSKAS ATTILA, corespondent ­r ANUL VII. Nr. 1241 »-----* Sportul de masă „Cupa tineretului“ la fotbal Terenul de sport din Ozun a găzduit, sîmbătă, întrecerile din cadrul Cupei tineretului la fotbal, etapa pe centre de comună. Au participat echipele cîştigătoare la prima fază din localităţile Ilieni, Hăghig, Valea Crişului şi echipa gazdă, Ozun. Echipa din Bicsad nu s-a prezentat şi nici n-a anun­ţat neparticiparea. Finala acestei etape s-a jucat între formaţiile comunelor Ilieni şi Ozun, prima reuşind să cîştige cu scorul de 4—1, iar pentru fo­curile 3—4 fotbaliştii din Hăghig au învins cu 2—1 partenerii lor din Valea Crişului. Clasamentul pe centrul Valea Oltului se prezintă astfel: 1. Ilieni, 2. Ozun., 3. Hăghig şi 4. Valea Crişului. . CONSTANTIN VILCU, corespondent Sportul şcolar Judo Echipa a Şcolii generale din Ozun a participat la o întrecere de judo, la Tirgu Mureş. Elevii ozuneni (antrenor, profesor Am­brus László), au ocupat nu mai puţin de 7 locuri 1 şi un loc 2. Iată numele cîştigătorilor : Reiszeg Tamas, Antal Arpad, Pal Marius, Csia Janos, Szabó Endre, Dinca Alben, Antal László, Hengan Bé­la. Sportivii din comuna Ozun au invitat pe luptătorii din Tirgu Mureş la o întrecere in prima du­minică a lunii mai. Invitaţia a fost acceptată. V. CONSTANTIN, corespondent Etapa a V-a a campionatului orăşenesc de volei FĂCLIA II — AVlNTUL : 0—3. Meci fără istoric, dată fiind dife­renţa de valoare. TUROR _ BUCEGI: 0—3. Meci cîştigat prin neprezentare. A/S. BUCEGI III — AVlNTUL: 0—3. Meci cîştigat confortabil de către Avîntul, adversarul neridi­­cînd pretenţiile de victorie. TUKOR — FĂCLIA II : 0—3. Meci cîştigat de Făclia II, prin neprezentarea adversarilor. A.S. BUCEGI II — FĂCLIA I : 2— 3. Joc dîrz în care şansele au înclinat pe rînd spre ambii com­batanţi. Plusul de tehnică şi va­­loarea deosebită a jucătorului Cristoloveanu Leontin, de la Fă­clia I, au hotărît soarta meciului. A.S. BUCEGI 1. — DINAMO : 3— 0. Din cauza unor indisponibi­lităţi, echipa Dinamo n-a putut prezenta o formaţie completă şi deci a pierdut prin neprezentare. CLASAMENTUL : 1. Avîntul 6 6 0 12 2. Făclia I5 4 1 9 3. Bucegi III5 3 2 8 4.Bucegi I5 3 2 5.Bucegi II5 2 3 f1.Dinamo5 2 3 7.Făclia II6 1 5 8.Tükör6 — — 1 . Prof. WALKOVSKI G. ZOLTÁN 8 7 7 7 18,20 18,45 19,10 19,20 19,30 Cimema MIERCURI, 24 APRILIE SFlNTU GHEORGHE „ARTA" (telefon 1 14 45) — Cîntecul Norvegiei — film american, în culori, două se­rii — orele 10, 16, 19. „LUX“ (telefon 1 27 55) — Pă­­mîntul părinților noştri — film egiptean in culori — o­­rele 10, 15, 17, 19. TÎRGU SECUIESC „8 MAI" (telefon 391) — Aici zorile sunt din nou liniștite — film sovietic, în două se­rii, în culori — orele 10, 16, 19,30. COVASNA „VICTORIA" (telefon 13) — E o poveste veche — film german (R.D.G.) — orele 11, 18, 20. INTORSURA BUZĂULUI CASA DE CULTURĂ (telefon 48) — Ancheta de la Hotel „Excelsior" — film ceho­­slovac, în culori — ora 19. BARAOLT CASA DE CULTURĂ (telefon 113) — Grăsina — film ce­hoslovac — ora 20 TV 9.00 Teleşcoală. 10.00 Curs de limbă engleză. 10.30 Curs de limbă rusă. 11.00 Film pentru tineret: „Boxerul" — producţie a studiourilor cinematogra­fice poloneze. 16 00 Curs de limbă germană. 16.30 — 17.00 Curs de limbă franceză. 17.30 Telex. 17.35 Atenţie la ... neatenţie! 18.00 Muzică uşoară cu forma­ţia „Venus L“. Micii meşteri mari. Selecţiuni din baletul „Primăvara" pe muzică de Cornel Trăn­escu. Tragerea Pronoexpres. 1001 de seri. Telejurnal — 1 Mai 1974 — sub semnul anului ju­biliar. 20,90 Teleobiectiv. 20,20 Telecinemateca : „Un om pentru eternitate", cu: Paul Scofield, Wendy Hiller, Leo McKern, Or­son Welles, Suzsanah York, John Hurt, Corin Medgrave, Vanessa Red­grave. 22,15 24 de ore. Meteo Vreme răcoroasă şi uşor in­stabilă. Se vor semnala preci­pitaţii slabe, sub formă de a­­verse locale. Vântul va sufla potrivit, din sectorul nord­­vestic. Dimineaţa se va sem­nala brumă. Maximele vor os­cila între 10 şi 13 grade, iar minimele între 0 şi 3 grade.

Next