Cuvântul Poporului, 1924 (Anul 6, nr. 2-51)
1924-05-08 / nr. 18
An. VI. ABONAMENTUL Pe un an — — — — — — — 9o Lei Pe o jumătate — 5o „ Pe trei luni — — _____ 25. In America pe an — — — — 3oo » PREŢUL UNUI EXEMPLAR LEI 2'Duminecă 8 Main 1924 Nr. 18 FOAIE SĂPTĂMÂNALA. — APARE DUMINECA. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Sibiîu, Str. Regina Maria 1. Redactor responsabil: EL Măgeanu ANUNŢURI ŞI INSERŢIUNI se primesc la biroul administraţiei noastre UN RÂND CU LITERE MĂRUNTE: Prima oară — — — 4 Lei A doua şi a treia oară 3 Lei Orice corespondenţă să se trimită la adresa «CUVÂNTUL POPORULUI», Sibiiu Str. Regina Maria 1. Povestea cântee^ţbr de HORIA PETRA PETRESCU In ziua de Florii gregoriane au încercat 50 de institutori cehi din Praga sa vestească învierea unui spirit mai bun între noi. In marea sală dela «Urania» din Sibiiu, arhiplina, aştepta publicul, cap lângă cap, sa asculte cântecele institutorilor-oaspeţi şi dela primele acorduri ale vocii disciplinate s’au înstăpânit asupra celor din sala o atmosfera atât de prielnica, încât te pareai dus de o binevoitoare putere pe piscuri de munte, cu aier curat. Te scobora cântecul, nu-i vorba, ici colea, în afuziuni, te plimba pe la călăreţii îndureraţi cari duc mai departe vestea morţii eroului naţional, în ţara lor sau pe la lucratorul miner care suferă — schinjuit de nemilosul hrăpăreţ, de neam strein, în munţii Beskizilor — dar, iarăş şi iaraş, te ridica spre slavi cântecul lor şi te silea sa te bucuri de curăţia unui ritm, de frumuseţea unei arii, de expresia fidela a muzicalităţii unui popor, daruit de Dumnezeu din belşug cu ureche muzicala. Cum stăm şi priveam la cei 50 de institutori cehi, tot unul şi unul, îmbrăcaţi în haine negre, cu cravata alba — ca scoşi din cutie — conduşi de nervoasa, de meştera mâna a dirigentului lor, prof. Dolojil, îmi venea involuntar întrebarea: cum poţi sa urăşti astfel de oameni? Cântau cu o preciziune şi cu o verva vrednica de admirat. Au în urma lor peste 400 de concerte. Au fost în Londra, în Paris, în Stocholm, în Copenhaga, în Berlin, în Viena — au dat concerte în oraşele ţarii lor, ducând în sălile de concerte bunul simţ, dragostea de frumos, ridicând altar bunătăţii sufleteşti. In 1912 au câştigat premiul întâi la un concurs internaţional de coruri bărbăteşti, în Paris. Discipoli ai lui — Amos Comenius — Comenius a fost ceh, Komensky, ceea ce unii din cetitorii poate nu o ştiu — au pornit sa răspândească în Europa o ilustraţie muzicala al unui «Orbis pictus» ce va avea sa deschidă ochii, şi oamenilor mari din generaţia noastra. Un gând fugar mi-a spus: institutorii aceştia, cuprinşi de cultul frumoşii şi ^ binfiui, au fost persecutPS'ca şi noi, în decursul râsbou lui, fiindcă au ţinut la neamul lor , mulţi din prietenii lor, mulţi din consângenii lor cei mai apropiaţi au trebuit sa facă cunoştinţa cu o moarte prematura, fiindcă au fost cehi. Dar cântecul ma ridica din nou din mrejele acestui gând dureros şi-mi poruncea: «capul sus! Pregătesc o altă epoca, atmosfera ceruta de Herder!» — Şi ma lasam subjugat — ce jug plăcut! — de acest gând, par’ca aş fi stat subt influenţa baghetei fermecate a dirigentului Dobojil. Cunoaşteţi-vă! striga ceva conştiinţei mele.’ Cunoaşteţi-vâ! Prindeţi chemările acestea muzicale, pline de nobleţă şi le transplantaţi în viaţa zilnica. Captaţi-le, cum se captează energia căderilor de apa, prefacându-se în putere electrica motrice ! Aduceţi aerul curat, de munte, al cântecului lor, în atmosfera noastră, după cum aduc astazi, în America, aierul curat din creştere de munţi în sanatorii şi în hotelurile uriaşe. Ridicaţi sufletele, şi în domeniul politic, spre culmi sărutate de razele de soare! Institutorii cehi au fost solii unor vremi mai bune. Ne au învaţat ce va sa zică munca şi disciplina, ne-au apropiat, sufleteşte de poporul cehoslovac, aratândune: lata aşa ştim noi sa cântam, sa ne învieşmântam sufletul în straie de sărbătoare! Când le răspundem şi noi? la ei acasă, în Praga, în viitorul apropiat. .. Scriind acestea îmi cad ochii pe o notiţă de ziar. In Stockholm se va ţine peste 10 zile, în 30 August, o conferinţa mondiala a bisericilor creştine. Vor lua parte 543 de reprezentanţi. Din Statele Unite (vai, numai din America!), cei mai mulţi 150, din Anglia 133, dinn celelalte state europene 175... Lau invitat şi pe «Tăticul» Masaryk, pe şeful democrat al institutorilor cehi, pe adoratul lor conducător. In Suedia s’au mai ţinut congrese bisericeşti. Au fost începute cu câte un coral. Puterea cântecului a cercat sa ridice pe cei de ţaţa, ca sa privească problemele per summos aprices, de pe un piedestal mai înalt, a silit sâ uite meschinăriile zilnice. Ce bine ar fi ca un cor ca al institutorilor cehi sa pregătească atmosfera! Ce bine ar fi ca alţii dintr’alte neamuri, sâ contribue şi ei cu ce au mai preţios, după modelul cehilor! Şi mai apoi sa se înceapă desbateriie — dupa ce s’a purificat atmosfera şi s’au apropiat sufletele de «oameni»! Gând «naiv»? A fi «om» însemnează a fi fiara sălbatica? Dar atunci nu mai înşiraţi între «fericiri»: «fericiţi sunt făcători de pace»... Institutorii cehi din Praga au dat un ton din marea «simfonie a noua» care trebue sa răsune, daca vrem sa nu plângem pe ruinele culturii generale. Adăugaţi alte tonuri, la fel, spre binele comun!... inutilii Audiţiei la Mi. Către directorii Despărţământelor Asociaţiei. In zilele de 31 Mai*. 1, 2 şi 3 Iunie n. a. c. organizează «Asociaţiunea» noastrâ manifestaţii cuturale în capitala ţării. Cea dintâi e concertul «Reuniunii române de muzicâ şi cântări» din Sibiiu, sub conducerea dlui profesor Nicolae Oancea. Concertul se va compune din bucăţi scurte, caracteristice, de ale compozitorilor români ardeleni cunoscuţi (Bena, Brediceanu, Dima, Hubie,Oancea, Popovici, Vidu, ş. a.), iar în partea a doua se va executa cu acompaniament de orchestră frumoasa operă a maestrului Iacob Mureşianu: «Mănăstirea Argeşului». A doua manifestaţie va fi un «Poem muzical-etnografic» sau «Maramureşul, Crişana, Banatul şi Ardealul în port, joc şi cântare», aranjat din partea dlui Dr. Tiberiu Brediceanu. Vor lua parte grupuri din provinciile alipite, aiese de cu vreme din partea unui cornet, în fruntea căruia este dl Brediceanu. A treia seară se va da un concert cu muzică clasică, din partea „Reuniunii de muzică şi cântări“ din Sibiiu, (dl N. Oancea). Afara de aceea sunt plănuite între altele din partea noastră conferenţele dlor I. Lupaş şi S. Puşcariu. A patra zi (3 iunie) vizita delegaţilor „Asociaţiunii“ la Casa Naţională din Breaza şi la Universitatea Populară şi Şcoala de Avsionare dela Vălenii de Munte. Fiind aceste manifestaţii cele dintâi organizate de instituţiunea noastra în capitala şi dorind a răspunde şi în acest chip atenţiunii deosebite cu care ne-au onorat societăţile culturale surori: Liga culturală la 6 Iulie 1920, după congresul ei la Râtn-