Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)
1924-05-03 / nr. 99
CONSTANTA SAMIAIA 3 MAI 1924 Director: I. M. MOSCU va le fon no. 42/3 II —Apare zilnic la ora 12— il doi lei exemplarul ANUL XI No. 99 Fondator: CONST.IWIMESCU RedftctiA $1 AdminItuția Stead ® vraistM 82 ABONAMENTUL Pe 12 luni................... 400 lei . 6 ....................... 250 . Manuscrisele nepublicate nu as — Inapolate — care s’a deschis prima zi de PAȘTI____ Eri fa zi de sărbătoare Pentru lumea muncitoare, Și-a fost și pentru Ionel, Căci e socialist și el, De când a „socializat“ Avuția istui stat. VIZITAT! Parcul Tataia Emigrările și pașapoartele Recentele acuzațiuni aduse unui consul, care mânuit ca atîta exteritate a putința ce o au reprezentanții comerciali ai tuturor statelor, de a emite pașapoarte, ridica o chestiune de mare importanță. Guvernul român și nu numai acesta din vremile noastre, ci toate cîte s’au perindat la cîrma țării, au o înțeles importanța pe care are numărul* sufletelor într’un organizm social. O țară a cărei populație descrește prin micșorarea natalității ca și prin înmulțirea deceselor, o țară a cărei populație pornește cu desagn la spinare și trecând granițele, emigrează pe alte plaiuri, este o țară pierdută fiindcă nici munca nu se mai poate face, nici apărarea ei nu mai există, nici energia ei civilizatoare nu mai mijește. Un pămînt înzestrat cu o populație rărită, e ca un cîmp nelucrat umplut de bălării, un bărăgan nisipos și lugubru. Acest lucru a fost priceput de clasa conducătoare de la noi și de acea s’au luat atîtea măsuri care să împedice exodul populației romînești. Era și este aceasta • Operă naționala. Iată însă, că anumite personaje, pentru dorul de înbogățire, facilitat de aiureala multora care nu văd ce raiu pămîntesc este România și caută cai morți să le ia potcoavele, prin țâri depărtate, se îndeletnicesc cu înprăștierea populației românești dându-le putința să emigreze, înpotriva regulelor stabilite în țara în care sunt acreditați.’ E o crimă, e o trădare, e o acțiune dintre cele mai grave, procedeul pe care-1 întrebuințează unii consuli de la noi, cînd primesc sa înregistreze pe oricine în condicele consulatelor și în loc de a sta în legalitate eliberând pașapoarte numai supușilor țării lor și numai după plata taxei legale, primesc bani mulți, bacșișuri enorme, pentru a da pașapoarte supușilor români. Primejdia această socială și naționala trebue nimicită. Nu e mult de când ne am ridicat în contra acestui sistem, cînd «Dacia“ a dat alarma cu emigrările populațiunii turcești din Cadrilater. Azi vedem că sistemul se perpetuiază. De astă dată, hoții neamului românesc, îl înjunghie în inimă momindu-i mințile și brațele pentru a le exporta. Ce zic Statele amice nouă, a căror propuși se îndeletnicesc cu asemeni operații? Ce fac autotitațile noastre superioare, dacă nu se îngrijesc de această stare de lucruri? Cîtă neomenie într'o parte și cîtă nevolnicie dincoace. Dar dacă puțin trebue să ne pese de exodul romînilor peste frontiere, atunci găsesc de prisos opreala emigrărilor și nu înțeleg de ce se da putința unora de a jăcmăni pe inconștienții cari nu-și văd fericirea din țara lor, înebuniți cum sunt de mirajul valutar al țărilor de peste ocean. Cer stăruitor să se puie o stavilă nemerniciei și în primul loc, trebuie ridicat din mîna consulilor dreptul de a elibera pașapoarte valabile fie pentru cei intrați în țară clandestini, fie pentru cei ce pășesc peste hotare. Dreptul acesta de a elibera pașapoarte în numele guvernelor respective, nu-i pot avea decît legațiunile, iar nici decum niște simpli agenți consulari, cari sunt prea pătrunși de foloasele comerciale și nu sunt în stare să conceapă până unde se pot întinde cu îndrăzneala lor. Autoritățile noastre sînt chemate să cerceteze amănunțit fiecare pașaport și să vadă cum se poate înmulți numărul supușilor streini într'o țară în care sosesc atît de puțini pe căile deschise tuturor. România a mai trecut printr'o criză acută, cînd sudiții, streini se înmulțise într'atîta încît ni s’au cerut și dreptul capitulațiunilor. Atunci au fost luate masurile de rigoare. A venit din nenorocire și acum o nouă clipă de restriște, în care sînt necesare severitate și energie. In al doilea loc se impune, înlăturarea abuzurilor, de la cinurile diplomatice pe care le pînguresc. Const IrimeccB Boala lui Ismet Pașa Ancora 2. — Ismet Pașa ministrul de externe se află de câteva zile grav bolnav. Din aceasta cauză Ismet n’a putut lua parte la festivitățile Bairamului ce s’au ținut la trusa. Vanizelos revine In Grația Atena 2. — In cercurile oficiale se spune că d. Venizelos a cerut d-lul Cafandaris informațiuni despre situația politică internă. Se afirmă de asemenea că după răspunsul d-lui Cafandaris, Venizelos ar intenționa să revie în Grecia. Ambasadorul Greciei la Moscova Atena 2. D. Tsanados însărcinatul de afaceri al Greciei la Washington a fost numit ambasador la Moscova. In cursul acestei săptămâni se va numi și un ambasador la București. Ancheta fraudelor de la gara portului D. judecător de instrucție Emilian Alexandrescu studiază actualmente dosarul afacerei fraudelor comise de cei doi funcționari ai gărei portului. Top cei implicați au fost citați la cabinetul de instrucție pentru ziua de 19 Mai, când se vor lua interogatorii. Pe de altă parte d. inspector Alexiu și Camera de comerț, fac ancheta în ce privește sumele încasate în plus de agențiile de vapoare, de la căile ferate. Doctor C. TATARSKI bolii interne* boli de aes, gât urechi. — Operațiuni Cronica zilei Loteria Unii visează numere câștigătoare aicii trag la sorț, iar loturile norocoase intră de regulă pe mâna celor care nici nu se gândesc. O altă caracteristică a loteriilor, este că banii se duc la cei care n'au nevoe, sau la oamenii cari nu știu sâ-i cheltuiască. D-l Ingiegatu, după ce a învârtit toate meseriile fără succes și-a aruncat toate speranțele pe milionul trâmbițat de norocul colosal al lui Schröder. Rămânea de stabilit cifra miraculoasă și ne facem o datorie să spunem cititorilor noștrii că d-l Indiegatu a petrecut trei zile și trei nopți scufundat în gânduri, ca un submarin sub apă. In sfârșit, după 72 de ore, a putut striga ca Arhimede găsise ceva extraordinar. Iată-l, prin urmare, la Mărcuța, în conferință secretă cu •Dumnezeul* stabilimentului. — Scrie: ,Doamne" un număr. — Ce număr ? — Care vrei Tu... Nebunul își învârti ochii ca două sfărlete, apucă creionul ca nespusă demnitate și trasă pe hârtie la întâmplare : I, 7, 5, 9, 3, 8. închegata întinse mâna în graba, dar maniacul îl opri cu vehemență: — Ce vrei să faci cu numărul acesta? — Să cumpăr un bilet de loterie». »Dumnezeu" surâse în barba-i lungă și albă, mototoli hârtia, o duse la gură, o înghiți și zise: — Foarte bine, cumpără biletul și cănd vei câștiga, vino să-mi dai jumătate din bani. Intre timp, însă, amândoi uitaseră cifrele inspirate de Duhul Sfânt. Inchegatu a rămas neconsolat. Ea a rămas chiar la Măreața. Aceasta este povestea Interternatului No. 43, care de atunci nu are altă boală decât aceea de a scrie numere peste tot locul. — Ce cauți omule ? — îl întrebă doctorul care mă condusese prin aleele demenților. — Și făcu închegata ridicând Indexul, caut numărul ce l-a înghițit Dumnezeu. Iar ceva mai încolo,Dumnezeu* ne blagoslovia ca brațele întinse. Câtă ironie Ax. Ponl SPORTIVE Săgeata Elpi și Luni 28 cm. în ziua 2-a de Paște, a avut loc pe terenul din port de lângă Silozuri, un match de Foot-Ball, cât se poate de interesant între echipele mai sus indicate. Antagoniștii au jucat, de ambele părți, dar în special Elpisul, cu o fugă și un fel cu care niciodată până acum, nu ne obicinuiserâ. Jocul a început și s-a sfârșit cu o iuțeală uimitoare. Rezultatul a fost dezastros pentru «Săgeata», care perde în primul halff-time 3 și în al doilea 2 goaluri. In consecință „Elpis" învinge cu 5 contra 0. Partenerii sunt toți, fără excepțiune, demni de laudă. De aceea ne mărginim a-i numi fără alte comentarii. »Elpis» era compus din d-nii I. Rappos, S. Critico, L. Simu, L Diamandopol, S. Sideropol, G. Avant, I. Macri, T. Critico, I. Jallina, D. Lucaco și A. Haloussî. "Săgeata" cuprindea pa d-nii S. Buiuk, D. Mihailovici, A. Battez, F. Zanolini, P. Panaitescu, A. Cioroiu, A. Căpățănă, Dinu Gabriel, Gh. Constantin, R. Ghițescu și V. Theodoref. Nenorocirea din Bulev. Regina Maria Victimele gropilor primăriei Era de prevăzut că gropile săpate de serviciul hidraulic al primăriei, să facă și victime. Intr’adevăr, astă noapte, birjarul Mustafa Veselezi, trecând cu trăsura pe bulevardul Regina Maris, n’a observat la timp una din gropi, astfel că ambii cai de la trăsură s'au prăbușit in adâncime. In ajutor au sărit pompierii, dar cu ocazia salvării cailor, s-a produs un al doilea accident, mult mai grav. Unul dintre pompieri, Ion Dima, a fost izbit de o pârghie in cap și rănit grav, din care cauză, a trebuit să fie internat la spital. Caii sunt de asemenea răniți. Adunarea generală a comitetului național democrat Eri a avut loc la sediul organizației naționalist-democrate din localitate adunarea extraordinară a comitetului executiv județian al partidului. După discuțiunile urmate s-au hotărât următoarele : Se admite în principiu fuziunea cu gruparea d-lui Argetoianu, iar președentia nouei organizatiuni politice o va avea un membru din partidul nationalist democrat, iar președentia de onoare o va avea actualul președinte al grupărei argetonaiste din localitate d. profesor Tașcă. S’au delegat ca să reprezinte organizata In congresul extraordinar al partidului care va avea loc la București în ziua de 10 Mai d-nii N. D. Chirescu, Octavian Banciu, Petre Postelnicu, d-r M. Isăcescu, Al. Șteflea, Dumitru Jean și Ștefan Radu. S'au mai luat diferite hotărâri privitoare la presa partidului, organizare etc. Nenorocirea din Pazarlia * Locuitorul Panait Vlășceanu din com. Pazarlia a fost ori, victima unui accident. In timp ce numitul scotea orz dintr’o groapă de cereale, aceasta s’a prăbușit peste dânsul rănindu-l grav la cap, și fracturându-l piciorul stâng. Nefericitul a fost internat la spitalul comunal din localitate. Isprava unor țigănci D-na Ermina Bujor din str. 11 Aprilie No. 15, a surprins pe țigăncile Tudora Băluț și Maria Niculae ambele din comuna Canara, în timp ce spărgeau un dulap cu intenția să îu fure rochiile. Ambele țigănci umblau cu ghicitul prin casele oamenilor, iar poliția care fost anunțată, a ghicit că ele a se ocupau mai mult cu hoțîtul. Prin oraș circulă manifeste La siguranță se cercetează cazul unor unguri, acuzați că au lansat prin oraș manifeste revoluționare și iredentiste. Mai multe exemplare din aceste manifeste, au fost găsite de către agenți. Spargerile se țin lanț... Brutarul Gh. Stere din Bulevardul Independentei 59, a surprins astănoapte pe săteanul Memet Iusein din Dobromir, încercând sa-i fure banii din tejgheaua prăvăliei. Măcelarul Amedie Cadâr din plata Grivitei, a pățit-o mai rău. In prăvălia d-sare, hoții s’au introdus prin spargerea unui geam și iau furat din tejghea 2791 lei. Politia e pe urma faptelor. Hoți fără noroc Noaptea trecută hoții, s’au introdus în localul moarei d-lui Ștefan Soare din com. Sarighiol furăndu-i cinci saci cu grâu și doi saci cu făină. Fiind simțiți însă, hoții au dispărut în întunecime părăsind sacii furați. Agitația muncitorilor de port Am arătat la timp că o vie mișcare domnește în rândurile muncitorilor de port, din pricina insuficientei prețurilor de muncă. In ziua de 4 Mai expirând valabilitatea contractului colectiv de muncă încheiat la tribunalul Constanța, muncitorii de port, vor trimite delegate la ministerul muncii, cerând sporiri la prețuri. Nenorocirea din Jijila Copila Ecaterina Manolache în etate de 3 ani din com. Jijila județul Tulcea, jucându-se prin grădina casei a căzut într-o fântână înecându-se. Faptele dinl Furt.—Poliția a arestat pe Ion Irimia, găsit noaptea de către gardienii de la Paza de Noapte, cu țevi de plumb furate. Ucenic hoț.—Din serviciul atelierului de cizmărie al d-lui Dvaghen Hoosepian din str. Griviței No. 1* a dispărut un ucenic, furându-i toate actele și suma de 2500 lei. Autopsie. D. dr. Isăcescu medicul primar al județului a procedat ori la facerea autopsiei femeiei Cristina Boniu C. Marin, decedată în urma unui avort. Se spune că la această afacere ar fi implicați un medic și o moașe, cari ar fi provocat avortul și moartea numitei femei. Conferința de la Londra O conferință anglo-rusă s-a deschis la Londra, spre a găsi căile care ar duce la reluarea raporturilor normale de la stat la stat intre Anglia și Rusia, Înlăturând toate litigiile, toate piedicile. La această conferință Rusia este reprezentată prin cetățeanul român, de origină bulgar, fostul proprietar dela Ghelengicul Mangaliei, prin neo-ukrainianul dr. C. Racovsky, Rusia, marea și nemărginita Rusie, atâta de bogată nu toate este se vede tot atât de săraci ca oameni noui. Informația ei actuală politică, căt n’a găsit să trimeata la conferință pe altcineva, pe un rus de baștină ci a trimis un străin, un aventurier, care să susțină și să apere interesele ei, ale unei țari, care nu este și țara celui pus s’o susțină și s’o apere. Faptul acesta este desigur cel puțin straniu și ne trezește o legitimă curiozitate cu privire la starea lucrurilor din Rusia la adevărul gândirei și mirei poporului rusesc, la sufletul acelei imense masse de oameni, care inconștientă încă, se mișcă și se agită, cum se mișcă și se agită valurile mari ale marei, la bătaia vântului ori din care parte ar veni. Primul ministru al Marei Britanii a deschis conferință prin o cuvântare, în care se simte greutatea și seriozitatea unei din cele mai bătrâne și mai mari puteri, punând hotărât de la începutul chiar al cuvântării sale graniță de netrecut asupra procedeelor de urmat și cerând delegațiunii ruse să se desbrace de hainele-i orientale și deșănțate cu care a imbrăcat-o Lenin și să îmbrace hainele occidentale și rânduite, dar vrea și dorește să stea de vorbă și să trateze până la sfârșit chestiunile care o interesează. Ce o fi înțeles să facă delegațiunea rusă, nu știm, căci nu ni s’au adus de ziare alte știri sigure. Ce s’o fi petrecând in târgul mare de afaceri al Londrei, la această conferință, care dă pe față numai ceia ce s’a vândut sau s’a cumpărat in mod sigur după ce miliția s’a făcut neoficial zile și săptămâni întregi, iarăși nu știm Încă. Totuși avem răbdarea și așteptăm. Conferința sau se rupe, dacă rusii, cu neo-ukrainismul lor Înțeleg să se Îndărătnicească la punctul lor de vedere sovietic până la sfârșit, sau Înțelegând să Îmbrace haine occidentale, rușii apucă pe singura cale care poate duce la o Înțelegere generală. In cel dintâi caz Rusia va rămânea Încă o Întrebare nedeslegată pentru toată iar pentru noi mai mult lumea, decât pentru alții, în al doilea caz Rusia Își va croi o nouă cale in lume și noi avem tot dreptul să știm și să cunoaștem oricând această cale căci este de un vecin mare și vorba puternic al nostru. Pentru oricare român deci conferința dela Londra este cu deosebire plină de interes. Ea poate să ne lumineze viitorul. Și noi, de viitorul nostru îngrijindu-ne, așteptă cu Înfrigurare desfășurarea acestei conferințe. Kărmâză O domnișoară dispărută Organele de poliție cercetează actualmente, o afacere interesantă. E vorba de dispariția din localitate a unei domnișoare după cât se afirmă, In tovărășia Unui tânăr din localitate, cu care era in relațiuni amoroase. Dispăruta s-ar afla ascunsă chiar In oraș. Dispariția unor bagaje D. căpitan Rădulescu dela divizia a 9-a, a reclamat gării locale, că ordonanța sa anume Ion Stroe, plecând ori din București spre Constanța Împreună cu bagajele d-sate, au sosit încă în localitate. Cerceatările de până acum, n’au putut da de urmă dispărutului ori a bagajelor. Se crede că la mijloc ar fi un furt. SERBAREA de primăvară a ziariștilor profesioniști Cantofi anii, cercul ziariștilor constftnțeni, compus din redactorii și reporterii ai cotidianelor independente «Dobrogea Jună" și „Daria“, a organizat o mare serbare de primăvară, în sala Cazinoului comunal, la 8 iunie a. c. (în ziua de Rusalii). De pe acum, se fac mari pregătiri în vederea acestei serbări. REMANIEREA CABINETULUI GREC Atena 2.—Incercările oficiale, se simte o vie tendință de răsturnare a ministrului de război, generalul Condilis și a aceluia al siguranței statului generalul Pangolos, cari sunt acuzați de măsuri arbitrare. Situația guvernului va fi stabilită cu ocazia ședinței consiliului de miniștri, ce va avea loc astăzi. Se prevede o remaniere parțială a cabinetului Papanastasiu. D. Mihalacopulos a făcut declarații afirmând că o remaniere ar aduce prejudicii situației internaționale a Greciei, ui iii» la Salonic Atena 2.—D. Papanastasiu președintele consiliului a plecat la Salonic, în vederea participării sale, la consiliul militar care va ține ședință extraordinară la comandamentul armatei din acel oraș. La această ședință, vor participa cei zece generali, comandanți ai corpurilor de armată. Se afirmă că se vor lua importante deriziuni. Angajați camere și faceți băi numai la Băile Moderne, Tekirghiol — proprietatea C. Peahă , T. Nițescu. Focul din comuna Vâcăreni dri dimineață un incendiu a isbucnit la casa locuitorului Cristea Chiorpec din com. Vâcăreni județul Tulcea. Focul a distrus complect acoperișul și o magazie cu cereale. După o oră focul a fost localizat. Pagubele se cifrează la 60.000 lei. Ocaziune Se vinde cu preț foarte convenabil calc in bună stare. Capacitate 90-95 tone, cu bun armament. Caicul se afli în portul Mangalia. Pentru informațiuni adresați-vă la firma A. Fiii*ppaki strada Sturdza No. 41. trOIHl IIIIIII D. L. M. Mosch, directorul ziarului nostru, se află de câteva zile grav bolnav la locuința d-sale din str. D. A. Sturza 21. Personalul redacțional și tehnic al « Daciei», îi aduce pe această calebrări de grabnică însănătoșire. 000 întreaga cantitate de nisetru și morun sosită astăzi dimineață in hală și care urma să fie vândută publicului consumator, a fost vândută câtorva restauratori din localitate. Atragem atențiunea organelor pescăriilor asupra faptului acesta. Înainte ca să Începem demascarea potlogăriilor. 000 Cu vaporul »Principesa Maria au sosit de la Pireu d-nii Louis Vollgruber prim secretar de legație austriac și Ernest Busch secretar de legație german. 000 Cercetași cohortei "Păstorul Bucur" din Capitală, care plecase în excursiune la Cospoli, s’au Înapoiat astăzi dimineață. 000 O canonieră a marinei militare va pleca astăzi pentru continuarea lucrărilor de reparare a cablului telegrafic Constanța- Constantinopol. 000 In zilele de 19 și 20 Mai va avea loc conferințele preoțești In localul școalei No. 1000 D. Ferdinand Veverka ministru plenipotențiar cehoslovac la București însoțit de secretarul său d. Jan Havelka a sosit astăzi din Constantinopol. co. Deși SKi a fost sărbătoare legală, lucrătorii de la atelierele căilor ferate au fost forțați să muncească Întreaga zi. Care să fi fost cauza acestei măsuri? 000 Astăzi dimineață a sosit vaporul »Principesa Maria“ cu pasageri și mărfuri de la Pireu și Colpoli. 000 Elevii liceului din Satu Mare înpreună cu profesorii lor, au sosit astăzi In excursiune In orașul nostru.