Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)

1924-05-03 / nr. 99

CONSTANTA SAMIAIA 3 MAI 1924 Director: I. M. MOSCU va le fon no. 42/3 II —Apare zilnic la ora 12— il doi lei exemplarul ANUL XI No. 99 Fondator: CONST.­IWIMESCU RedftctiA $1 AdminI­tu­ția Stead ® vraistM 82 ABONAMENTUL Pe 12 luni................... 400 lei . 6 ....................... 250 . Manuscrisele nepublicate nu as — Inapolate — care s’a deschis prima zi de PAȘTI____ Eri fa zi de sărbătoare Pentru lumea muncitoare, Și-a fost și pentru Ionel, Căci e socialist și el, De când a „socializat“ Avuția istui stat. VIZITAT! Parcul T­ataia Emigrările și pașapoartele Recentele acuzațiuni a­­duse unui consul, care mânuit ca atîta exteritate a putința ce o au reprezen­tanții comerciali ai tuturor statelor, de a emite pașa­poarte, ridica o chestiune de mare importanță. Guvernul român și nu numai acesta din vremile noastre, ci toate cîte s’au perindat la cîrma țării, au o înțeles importanța pe care are numărul* sufletelor într’un organizm social. O țară a cărei populație descrește prin micșorarea natalității ca și prin în­mulțirea deceselor, o țară a cărei populație pornește cu desagn la spinare și tre­când granițele, emigrează pe alte plaiuri, este o țară pierdută fiindcă nici munca nu se mai poate face, nici apărarea ei nu mai există, nici energia ei civilizatoare nu mai mijește. Un pămînt înzestrat cu o populație ră­rită, e ca un cîmp nelucrat umplut de bălării, un bără­gan nisipos și lugubru. Acest lucru a fost pri­ceput de clasa conducăto­are de la noi și de acea s’au luat atîtea măsuri care să împedice exodul popula­ției romînești. Era și este aceasta • O­­peră naționala. Iată însă, că anumite per­sonaje, pentru dorul de în­­bogățire, facilitat de aiu­reala multora care nu văd ce raiu pămîntesc este Ro­mânia și caută cai morți să le ia potcoavele, prin țâri depărtate, se îndeletnicesc cu înprăștierea populației românești dându-le putința să emigreze, în­potriva re­­gulelor stabilite în țara în care sunt acreditați.’ E o crimă, e o trădare, e o acțiune dintre cele mai grave, procedeul pe care-1 întrebuințează unii consuli de la noi, cînd primesc sa înregistreze pe ori­cine în condicele consulatelor și în loc de a sta în legalitate eliberând pașapoarte numai supușilor țării lor și numai după plata taxei legale, pri­mesc bani mulți, bacșișuri enorme, pentru a da pașa­poarte supușilor români. Primejdia această socială și naționala trebue nimicită. Nu e mult de când ne am ridicat în contra acestui sis­tem, cînd «Dacia“ a dat alarma cu emigrările popu­­lațiunii turcești din Cadri­­later. Azi vedem că sistemul se perpetuiază. De astă dată, hoții neamului româ­nesc, îl înjunghie în inimă momindu-i mințile și bra­țele pentru a le exporta. Ce zic Statele amice nouă, a căror propuși se îndelet­nicesc cu asemeni operații? Ce fac autotitațile noastre superioare, dacă nu se în­grijesc de această stare de lucruri? Cîtă neomenie într'o parte și cîtă nevolnicie din­coace. Dar dacă puțin trebue să ne pese de exodul ro­­mînilor peste frontiere, a­­tunci găsesc de prisos o­­preala emigrărilor și nu înțeleg de ce se da putința unora de a jăcmăni pe in­conștienții cari nu-și văd fericirea din țara lor, îne­­buniți cum sunt de mirajul valutar al țărilor de peste ocean. Cer stăruitor să se puie o stavilă nemerniciei și în primul loc, trebuie ridicat din mîna consulilor dreptul de a elibera pașapoarte va­labile fie pentru cei intrați în țară clandestini, fie pen­tru cei ce pășesc peste ho­tare. Dreptul acesta de a eli­bera pașapoarte în numele guvernelor respective, nu-i pot avea de­cît legațiunile, iar nici de­cum niște simpli agenți consulari, cari sunt prea pătrunși de foloasele comerciale și nu sunt în stare să conceapă până unde se pot întinde cu în­drăzneala lor. Autoritățile noastre sînt chemate să cerceteze amă­nunțit fiecare pașaport și să vadă cum se poate în­mulți numărul supușilor streini într'o țară în care sosesc atît de puțini pe căile deschise tuturor. România a mai trecut printr'o criză acută, cînd su­­diții, streini se înmulțise într'atîta în­cît ni s’au ce­rut și dreptul capitulațiu­­nilor. Atunci au fost luate masurile de rigoare. A ve­nit din nenorocire și acum o nouă clipă de restriște, în care sînt necesare seve­ritate și energie. In al doilea loc se im­pune, înlăturarea abuzuri­lor, de la cinurile diploma­tice pe care le pînguresc. Const IrimeccB Boala lui Ismet Pașa Ancora 2. — Ismet Pașa mi­nistrul de externe se află de câteva zile grav bolnav. Din a­­ceasta cauză Ismet n’a putut lua parte la festivitățile­ Bai­ramului ce s’au ținut la trusa. Vanizelos re­vine In Grația Atena 2. — In cercurile ofi­ciale se spune că d. Venizelos a cerut d-lul Cafandaris infor­­mațiuni despre situația politică internă. Se afirmă de asemenea că du­pă răspunsul d-lui Cafandaris, Venizelos ar intenționa să revie în Grecia. Ambasadorul Gre­ciei la Moscova Atena 2.­­ D. Tsanados în­sărcinatul de afaceri al Greciei la Washington a fost numit am­basador la Moscova. In cursul acestei săptămâni se va numi și un ambasador la București. Ancheta fraudelor de la gara portului D. judecător de instrucție E­­milian Alexandrescu studiază a­­ctualmente dosarul afacerei fra­udelor comise de cei doi fun­cționari ai gărei portului. Top cei implicați au fost ci­tați la cabinetul de instrucție pentru ziua de 19 Mai, când se vor lua interogatorii. Pe de altă parte d. inspector Alexiu și Ca­mera de comerț, fac ancheta în ce privește sumele încasate în plus de agențiile de vapoare, de la căile ferate. Doctor C. TATARSKI bolii interne* boli de aes, gât urechi. — Operațiuni Cronica zilei Loteria Unii visează numere câștigă­toare aicii trag la sorț, iar lotu­rile norocoase intră de regulă pe mâna celor care nici nu se gândesc. O altă caracteristică a lote­riilor, este că banii se duc la cei care n'au nevoe, sau la oa­menii cari nu știu sâ-i chel­tuiască. D-l Ingiegatu, după ce a în­vârtit toate meseriile fără suc­ces și-a aruncat toate speranțe­le pe milionul trâmbițat de no­rocul colosal al lui Schröder. Rămânea de stabilit cifra mi­raculoasă și ne facem o dato­rie să spunem cititorilor noștrii că d-l Indiegatu a petrecut trei zile și trei nopți scufundat în gânduri, ca un submarin sub apă. In sfârșit, după 72 de ore, a putut striga ca Arhimede­ gă­sise ceva extraordinar. Iată-l, prin urmare, la Măr­­cuța, în conferință secretă cu •Dumnezeul* stabilimentului. — Scrie: ,Doamne" un nu­măr. — Ce număr ? — Care vrei Tu... Nebunul își învârti ochii ca două sfărlete, apucă creionul ca nespusă demnitate și trasă pe hârtie la întâmplare : I, 7, 5, 9, 3, 8. închegata întinse mâna în graba, dar maniacul îl opri cu vehemență: — Ce vrei să faci cu numă­rul acesta? — Să cumpăr un bilet de loterie». »Dumnezeu" surâse în bar­­ba-i lungă și albă, mototoli hârtia, o duse la gură, o înghiți și zise: — Foarte bine, cumpără bi­letul și cănd vei câștiga, vino să-mi dai jumătate din bani. Intre timp, însă, amândoi ui­­taseră cifrele inspirate de Du­hul Sfânt. Inchegatu a rămas neconso­lat. Ea a rămas chiar la Măr­eața. Aceasta este povestea Inter­­ternatului No. 43, care de­ a­­tunci nu are altă boală decât aceea de a scrie numere peste tot locul. — Ce cauți omule ? — îl în­trebă doctorul care mă condu­sese prin aleele demenților. — Și­ făcu închegata ridi­când Indexul, caut numărul ce l-a înghițit Dumnezeu. Iar ceva mai încolo,­­Dum­nezeu* ne blagoslovia ca bra­țele întinse. Câtă ironie Ax. Ponl SPORTIVE Săgeata Elpi și Luni 28 cm. în ziua 2-a de Paște, a avut loc pe terenul din port de lângă Silozuri, un match de Foot-Ball, cât se poa­te de interesant între echipele mai sus indicate. Antagoniștii au jucat, de am­bele părți, dar în special Elpi­­sul, cu o fugă și un fel cu care niciodată până acum, nu ne o­­bicinuiserâ. Jocul a început și s-a sfârșit cu o iuțeală uimitoare. Rezulta­tul a fost dezastros pentru «Să­geata», care perde în primul halff-time 3 și în al doilea 2 goaluri. In consecință „Elpis" învinge cu 5 contra 0. Partenerii sunt toți, fără ex­­cepțiune, demni de laudă. De aceea ne mărginim a-i numi fără alte comentarii. »Elpis» era compus din d-nii I. Rappos, S. Critico, L. Simu, L Diamandopol, S. Sideropol, G. Avant, I. Macri, T. Critico, I. Jallina, D. Lucaco și A. Hal­­oussî. "Săgeata" cuprindea pa d-nii S. Buiuk, D. Mihailovici, A. Battez, F. Zanol­ini, P. Panai­­tescu, A. Cioroiu, A. Căpățănă, Dinu Gabriel, Gh. Constantin, R. Ghițescu și V. Theodoref. Nenorocirea din Bulev. Regina Maria Victimele gropilor primăriei Era de prevăzut că gropile săpate de serviciul hidraulic al primăriei, să facă și victime. Intr’adevăr, astă noapte, birjarul Mustafa Veselezi, trecând cu trăsura pe bulevardul Regina Maris, n’a observat la timp una din gropi,­­ astfel că ambii cai de la trăsură s'au prăbușit in adâncime. In ajutor au sărit pompierii, dar cu ocazia salvării cailor, s-a produs un al doilea accident, mult mai grav. Unul dintre pompieri, Ion Dima, a fost izbit de o pârghie in cap și rănit grav, din care cauză, a trebuit să fie internat la spi­tal. Caii sunt de asemenea ră­niți. Adunarea generală a comitetului național democrat Eri a avut loc la sediul or­ganizației naționalist-democrate din localitate adunarea extraor­dinară a comitetului executiv județian al partidului. După dis­­cuțiunile urmate s-au hotărât următoarele : Se admite în principiu fuziu­nea cu gruparea d-lui Argetoia­­nu, iar președentia nouei orga­­nizatiuni politice o va avea un membru din partidul nationalist democrat, iar președentia de onoare o va avea actualul pre­ședinte al grupărei argetonaiste din localitate d. profesor Tașcă. S’au delegat ca să reprezinte organizata In congresul extra­ordinar al partidului care va a­­vea loc la București în ziua de 10 Mai d-nii N. D. Chirescu, Octavian Banciu, Petre Postel­­nicu, d-r M. Isăcescu, Al. Ștef­­lea, Dumitru Jean și Ștefan Radu. S'au mai luat diferite hotărâri privitoare la presa partidului, organizare etc. Nenorocirea din Pazarlia * Locuitorul Panait Vlășceanu din com. Pazarlia a fost ori, victima unui accident. In timp ce numitul scotea orz dintr’o groapă de cereale, aceasta s’a prăbușit peste dânsul rănindu-l grav la cap, și fracturându-l piciorul stâng. Nefericitul a fost internat la spitalul comunal din localitate. Isprava unor țigănci D-na Ermina Bujor din str. 11 Aprilie No. 15, a surprins pe țigăncile Tudora Bălu­ț și Maria Niculae ambele din co­muna Canara, în timp ce spăr­geau un dulap cu intenția să îu fure rochiile. Ambele țigănci umblau cu ghicitul prin casele oamenilor, iar poliția care fost anunțată, a ghicit că ele a se ocupau mai mult cu hoțîtul. Prin oraș cir­culă manifeste La siguranță se cercetează cazul unor unguri, acuzați că au lansat prin oraș manifeste revoluționare și­ iredentiste. Mai multe exemplare din aceste manifeste, au fost găsite de către agenți. Spargerile se țin lanț... Brutarul Gh. Stere din Bule­vardul Independentei 59, a sur­prins astănoapte pe săteanul Memet Iusein din Dobromir, în­cercând sa-i fure banii din tej­gheaua prăvăliei. Măcelarul Amedie Cadâr din plata Grivitei, a pățit-o mai rău. In prăvălia d-sare, hoții s’au introdus prin spargerea u­­nui geam și iau furat din tej­ghea 2791 lei. Politia e pe urma faptelor. Hoți fără noroc Noaptea trecută hoții, s’au in­trodus în localul moarei d-lui Ștefan Soare din com. Sarighiol furăndu-i cinci saci cu grâu și doi saci cu făină. Fiind simțiți însă, hoții au­ dispărut în întu­necime părăsind sacii furați. Agitația munci­torilor de port Am arătat la timp că o vie mișcare domnește în rândurile muncitorilor de port, din pricina insuficientei prețurilor de muncă. In ziua de 4 Mai expirând valabilitatea contractului colec­tiv de muncă încheiat la tribu­nalul Constanța, muncitorii de port, vor trimite delegate la mi­nisterul muncii, cerând sporiri la prețuri. Nenorocirea din Jijila Copila Ecaterina Manolache în etate de 3 ani din com­. Jijila județul Tulcea, jucându-se prin grădina casei a căzut într-o fântână înecându-se. Faptele dinl Furt.—Poliția a arestat pe Ion Irimia, găsit noaptea de către gardienii de la Paza de Noapte, cu țevi de plumb fu­­rate. Ucenic hoț.—Din serviciul a­­telierului de cizmărie al d-lui Dvaghen Hoosepian din str. Griviței No. 1* a dispărut un ucenic, furându-i toate actele și suma de 2500 lei. Autopsie.­­ D. dr. Isăcescu medicul primar al județului a procedat ori la facerea auto­psiei femeiei Cristina Boniu C. Marin, decedată în urma unui avort. Se spune că la această afa­cere ar fi implicați un medic și o moașe, cari ar fi provocat avortul și moartea numitei fe­mei. Conferința de la Londra O conferință anglo-rusă s-a deschis la Londra, spre a găsi căile care ar duce la reluarea raporturilor normale de la stat la stat intre Anglia și Rusia, Înlăturând toate litigiile, toate piedicile. La această conferință Rusia este reprezentată prin cetățea­nul român, de origină bulgar, fostul proprietar dela Ghelen­­gicul Mangaliei, prin neo-ukrai­­nianul dr. C. Racovsky, Rusia, marea și nemărginita Rusie, atâta de bogată nu toate este se vede tot atât de săraci ca oameni noui. In­formația ei actuală politică, căt n’a găsit să trimeata la conferință pe altcineva, pe un rus de baștină ci a trimis un­­ străin, un a­­venturier, care să susțină și să apere interesele ei, ale unei țari, care nu este și țara celui pus s’o susțină și s’o apere. Faptul acesta este desigur cel puțin straniu și ne trezește o legitimă curiozitate cu privire la starea lucrurilor din Rusia la adevărul gândirei și m­irei poporului rusesc, la sufletul a­­celei imense masse de oameni, care inconștientă încă, se mișcă și se agită, cum se mișcă și se agită valurile mari ale marei, la bătaia vântului ori din care parte ar veni. Primul ministru al Marei Bri­tanii a deschis conferință prin o cuvântare, în care se simte greutatea și seriozitatea unei din cele mai bătrâne și mai mari puteri, punând hotărât de la începutul chiar al cuvântării sale graniță de netrecut asupra procedeelor de urmat și cerând delegațiunii ruse să se desbrace de hainele-i orientale și deșăn­țate cu care a imbrăcat-o Le­nin și să îmbrace hainele occi­dentale și rânduite, da­r vrea și dorește să stea de vorbă și să trateze până la sfârșit ches­tiunile care o interesează. Ce o fi înțeles să facă dele­­gațiunea rusă, nu știm, căci nu ni s’au adus de ziare alte știri sigure. Ce s’o fi petrecând in târgul mare de afaceri al Londrei, la această conferință, care dă pe față numai ceia ce s’a vândut sau s’a cumpărat in mod sigur după ce miliția s’a făcut neo­ficial zile și săptămâni întregi, iarăși nu știm Încă. Totuși avem răbdarea și aș­teptăm. Conferința sau se rupe, dacă rusii, cu neo-ukrainismul lor Înțeleg să se Îndărătnicească la punctul lor de vedere sovietic până la sfârșit, sau Înțelegând să Îmbrace haine occidentale, rușii apucă pe singura cale care poate duce la o Înțelegere ge­nerală. In cel dintâi caz Rusia va rămânea Încă o Întrebare ne­­deslegată pentru toată iar pentru noi mai mult lumea, decât pentru alții, în al doilea caz Rusia Își va croi o nouă cale in lume și noi avem tot drep­tul să știm și să cunoaștem ori­când această cale căci este de un vecin mare și vorba pu­ternic al nostru. Pentru ori­care român deci conferința dela Londra este cu deosebire plină de interes. Ea poate să ne lumineze viitorul. Și noi, de viitorul nostru în­­grijindu-ne, așteptă cu Înfrigu­rare desfășurarea acestei con­ferințe. Kărmâză O domnișoară dispărută Organele de poliție cercetează actualmente, o afacere intere­santă. E vorba de dispariția din localitate a unei domnișoare după cât se afirmă, In tovără­șia Unui tânăr din localitate, cu care era in relațiuni amoroase. Dispăruta s-ar afla ascunsă chiar In oraș. Dispariția unor bagaje D. căpitan Rădulescu dela di­vizia a 9-a, a reclamat gării lo­cale, că ordonanța sa anume Ion Stroe, plecând ori din Bu­curești spre Constanța Împre­ună cu bagajele d-sate, au sosit încă în localitate. Cerce­a­tările de până acum, n’au pu­tut da de urmă dispărutului ori a bagajelor. Se crede că la mij­loc ar fi un furt. SERBAREA de primăvară a ziariștilor profesioniști Ca­­n­tofi anii, cercul zia­riștilor constftnțeni, compus din redactorii și reporterii ai cotidianelor independente «Dobrogea Jună" și „Daria“, a organizat o mare serbare de primăvară, în sala Ca­zinoului comunal, la 8 iunie a. c. (în ziua de Rusalii). De pe acum, se fac mari pregătiri în vederea acestei serbări. REMANIEREA CABINE­­TULUI GREC Atena 2.—In­cercările oficiale, se simte o vie ten­dință de răsturnare a ministrului de război, generalul Condilis și a aceluia al siguranței statului generalul Pangolos, cari sunt acuzați de măsuri arbitrare. Situa­ția guvernului va fi stabilită cu ocazia ședinței consiliului de miniștri, ce va avea loc astăzi. Se prevede o rema­niere parțială a cabinetului Papanastasiu. D. Mihala­­copulos a făcut declarații afirmând că o remaniere ar aduce prejudicii situației internaționale a Greciei, ui iii» la Salonic Atena 2.—D. Papanastasiu președintele consiliului a ple­cat la Salonic, în vederea participării sale, la consiliul militar care va ține ședință extraordinară la comandamentul armatei din acel oraș. La această ședință, vor participa cei zece ge­nerali, comandanți ai corpurilor de armată. Se afirmă că se vor lua im­portante deriziuni. Angajați camere și faceți băi numai la Băile Moderne, Tekirghiol — proprietatea C. Peahă , T. Nițescu. Focul din comuna Vâcăreni dri dimineață un incendiu a isbucnit la casa locuitorului Cristea Chiorpec din com. Vâ­­căreni județul Tulcea. Focul a distrus complect acoperișul și o magazie cu cereale. După o oră focul a fost loca­lizat. Pagubele se cifrează la 60.000 lei. Ocaziune Se vinde cu preț foarte con­venabil calc in bună stare. Ca­pacitate 90-95 tone, cu bun ar­mament. Caicul se afli în por­tul Mangalia. Pentru informați­­uni adresați-vă la firma A. Fiii*­ppaki strada Sturdza No. 41. t­rOIHl IIIIIII D. L. M. Mosch, direc­torul ziarului nostru, se află de câteva zile grav bolnav la locuința d-sale din str. D. A. Sturza 21. Personalul redacțional și teh­nic al « Daciei», îi adu­ce pe această cale­brări de grabnică însănătoșire. 000 întreaga cantitate de nisetru și morun sosită astăzi dimineață in hală și care urma să fie vân­dută publicului consumator, a fost vândută câtorva restaura­tori din localitate. Atragem aten­țiunea organelor pescăriilor asu­pra faptului acesta. Înainte ca să Începem demascarea potlogării­lor. 000 Cu vaporul »Principesa Maria­ au sosit de la Pireu d-nii Louis Vollgruber prim secretar de le­gație austriac și Ernest Busch secretar de legație german. 000 Cercetași­ cohortei "Păstorul Bucur" din Capitală, care ple­case în excursiune la Cospoli, s’au Înapoiat astăzi dimineață. 000 O canonieră a marinei mili­tare va pleca astăzi pentru con­tinuarea lucrărilor de reparare a cablului telegrafic Constanța- Constantinopol. 000 In zilele­­ de 19 și 20 Mai va avea loc conferințele preoțești In localul școalei No. 1­000 D. Ferdinand Veverka mini­stru plenipotențiar cehoslovac la București însoțit de secretarul său d. Jan Havelka a sosit astăzi din Constantinopol. co. Deși SKi a fost sărbătoare le­gală, lucrătorii de la atelierele căilor ferate au fost forțați să muncească Întreaga zi. Care să fi fost cauza acestei măsuri? 000 Astăzi dimineață a sosit va­porul »Principesa Maria“ cu pa­sageri și mărfuri de la Pireu și Colpoli. 000 Elevii liceului din Satu Mare înpreună cu profesorii lor, au sosit astăzi In excursiune In o­­rașul nostru.

Next