Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)
1924-05-04 / nr. 100
anul XI No. 190 Fondator: CORST. IRIMESCU Redacția #1 A4mial>tf*ti* Strada ^razaa 32 ABONAMENTUL Pe 12 ini.................. 400 tel . 6 „.................. 250 . Manuscrisele nepubUctte na n — la apsiază — Director: L. M. MOSCO V K L B r O N No. «2/3I Apare zilnic la ora 12 CONSTANȚA •UM1N1CA 4 MAI 1924 31 DOI LEI EXEMPLARUL Jurând pe crucea ncârligată. Azi „Viitorul“ ne arați, Că-i pericol foarte mare A socialiștilor mișcare. Sunt și printre muncitori Suficienți agitatori.... VIZITAT! Băile și Restaurantul Parcului Tataia Necesitatea unei bănci de depozite sîntem în plină criză de numerar. Banul lipsește și tocmai acum cînd nevoile agriculturii sînt mai mari, iar campania de lucru pentru tot felul de construcțiuni e în plină activitate. Multe sînt pricinele cari cauzează această criză; în diferite articole le-am arătat amănunțit și nu voi reveni asupra lor. Dintre toate, ce pare, însă, că cea mai importantă cauză e împrăștierea banilor în mîinile atîtor milioane de locuitori, cari tezaurizează puținul numerar pe care îl au.Am mai spus cîndva, că hîrtia monedă emisă de Banca Națională este absolut insuficientă pentru acoperirea nevoilor economice a populațiunii din Romînia. Această face ca foarte greu sa se găsească acumulat la un singur om, o sumă mai mare de bani în numerar. Ei bine, acești bani, trebue drenați, adunați la un joc, întrebuințați. In ciorapul și sub salteaua cu târuia sau altuia, banul își perde valoarea fiindcă acel care a făcut o economie de o mie, două de lei, nu poate face nimic cu ei. Dacă însă din potrivă sutele și miile de strângători,vși-ar aduna economiile la un loc, s'ar crea capitaluri imense bune pentru întrebuințat fie la produse fie la deschideri de credite pentru producători. Această funcție aparține băncilor. Ele însă, se avîntă mai mult în afaceri, fac comerț și industrie pe câmpt propriu și nu vor să se încarce cu capitalurile streine depuse spre fructificare. Partea apucata de bănci, e oarecum greșită. Operațiunile pe care le fac ele intră învederat în cadrul activității bancare, dar prea sînt toate bănci de afaceri și nu vedem nici una de depozite. Se înțelege, că riscurile și mai ales munca băncilor de depozite, sînt mai mari decît pentru băncile de afaceri, totuși principiul financiar fiind mânuirea banilor altora, pentru a-i face productiv, iar capitalul băncii să servească drept garanție, este neîndoios că părăsirea activității bancare propriu zise, de către băncile noastre, este o dezertare de la datorie. Dacă actualele bănci, lacome de cîștiguri ușoare provenite din comerț, dacă alcătuitorii acestor bănci lacomi de locuri și tantieme provenite din consiliile de administrații ale tuturor întreprinderilor alcătuite de bănci, în societăți anonime, dacă toate băncile preferă să ridice scontul aproape de camătă în loc să dreneze capitalul răsleț și improductiv, prin ajutorul căruia să-și complecteze sporul de beneficii, dacă s’ar lipsi de camătă și comerț aceasta nu înseamnă că întreaga economie trebue să se supue directivei date în materie bancară, de empirici sau chiar de intelectuali specialiști în materie dar anchilozați în obiceiuri moștenite. Dacă și în bancă biarocratismul și inerția mentală au ajuns să aibă precădere atunci putem crede că neamul acesta este hărăzit perris prin lene și anemie cerebrala. O reacțiune trebue să se producă. Putea-vom oare să scoatem băncile actuale din făgașul în care au intrat? Dacă una ca asta nu se va putea, atunci nu mai este decît o soluție, înființarea băncilor de depozite. La această soluție trebue să se gîndească toata lumea care are în fundul saltarului un ban păstrat cu sfințenie și legat cu mii de noduri în contra tuturor ispitelor. Banii aceștia vor deveni o forță economică imensă și e păcat să stea neîntrebuințați pentru folosul obștesc ca și pentru folosul celor ce-l posedă. Inițiativa în acest sens, tot unei bănci îi revine și nu văd alt organ financiar mai indicat decît Banca Națională. Din îndemnul ei să pornească curentul care va alcătui o bogăție națională din răspirata mizerie a tuturor. " Constrimeten Miniștrii și armata greacă au depus jurământul la 1 Mai Atena 3.Er a avut loc un tedleum solemn la catedrală cu prilejul înființarei republicei. Președintele, miniștrii și înalții funcționari au depus jurământul de credință republicei. După amiază a avut loc o mare ceremonie militară pe câmpul lui Marte, unde armata a depus jurământul de fidelitate pentru republică. Muncitorii comuniști au încercat să manifesteze în mod violent cu ocazia zilei de Luni și s-au întrunit pe altă piață decât aceia indicată de autorități. Comuniștii au încercat să dea adunărei lor un caracter politic și au protestat împotriva scumpirei vieței. Poliția a împrăștiat pe muncitori, întrebuințând pompe de apă. Muncitorii au tras focuri de revolver în contra poliției. Un soldat a fost rănit. 0 mănăstire de la Sf. Munte distrusă de incendiu BELGRAD. 3 — In noaptea învierii un puternic incendiu a distrus complect mănăstirea Hilendar de la Sf. Munte. In această mănăstire decedatul episcop bulgar Paisi a scris prima istorie a poporului bulgar. Delimitarea frontierei între Ulster și statul liber irlandez Lafayette 3.Thomas, ministrul coloniilor, a declarat în Camera Comunelor că nefiind posibil un acord între statul liber și Irlanda de Nord, chestiunea frontierei urmează să fie decisă conorm tratatului anglo-irlandez. Guvernul britanic va lua deci măsuri necesare pentru punerea în vigoare a tratatului. Această importantă declarațiune arată că guvernul va nriuni comisiunea frontierei prevăzută prin tratat, deși Irlanda de Nord refuză categoric de a ua parte. à O NEDUMERIRE Ziarul Universul continuă a publica liste de generoși donatori, care-și dau obolul întru înbunătățirea starei studențimei române. In fruntea listei, publicată în numărul din 30 Aprilie 1924, găsim înscrisă Cernavoda cu iei 14000. Un gest frumos. Cu atâta mai frumos, cu cât este cel dintâi“ din Dobrogea, afară de subscripțiile școlărești și el ne-a umplut sufletul de bucurie. Când pare o să vedem și gestul Constanței, ca să ne umple sufletul nostru și de mai mare bucurie. Ziarul Dacia a deschis și el o listă, în acelaș scop și condiționat ca rezultatul să fie trimis tot Universalul. Subscripția merge scârțâind, și timp de două luni s’au strâns câne, cănește vre’o șase mii de lei. La e ce oare? Să simtă Constanța mai puțin românește ?! Ce pată rușinoasă ar fi, dacă s’ar întâmpla ca asta să fie cadza nesubscrierii! Să fie faptul că Constanța este un oraș de oameni aproape numai de afaceri și nu luând parte, ca oricare alt port, alcătuită din elemente eterogene? Niciodată nu este de crezut. Oamenii de afaceri au și ei suflet. Dovadă tocmai Cernavodă, unde subscriitorii fac parte din aceiași clasă și nu sunt numai români de naștere, ci cum se vede, buni cetățeni români, ori care le-a fost sau le este obârșia. Ce-i trebue atunci cetățeanului constănțean ca să-și deslege băerile pungii ? Iată o întrebare, al căruia răspuns a-1 așteptăm: iată o nedumerire de care suntem cuprinși. ROCHINO Cronica zilei Unii trii Servitorul din casa omului este o reminiscență a sclaviei. Inchipații-vă d-v., cu biata Lina, după ce este condamnată să încaseze 700 lei lunar, să doarmă, Doamne sartă-mă, că o... pașa turcească, sa mănânce cât patru, și să șteargă praful la doua saloane și un antreu, zic, după toate aceste calamități, îi se mai cere, din când în când, să rămână neclintită la post, ca un câne la paza ogradei, cinci, ba poate chiar mai multe ore în șir. Lucrul este Intolerabil și deaceea, din toată inima, ne înhumăm la strigătele ei de revoltă. — Jos burjol. — Trăiască Internaționala a treizeci și treia. — Trăiasc bolșevismul. Căci, la dreptul vorbind, ce este bolșevism și ce înseamnă comunism, dacă nu răsturnarea nesuferitei stari actuale de lucruri și venirea sa:« „burghezie” a clasei numite a proletarilor ? Dar constatăm că, pe nesimțite, ne-am lâsat furați de sublimele Idei rofii, îndepărtăndu-ne astfel de obiectul prezentului film, care, în cazul de față, nu este altul decăt acela al Linei. Intrați dv. în locul Linei și judecați ce-ați fi spus dacă în ziua a 3-a de Paște, cucoana v'ar fi dat, cu toată nerușinarea, ordinul să rămâneți acasă? — Lino, dragă Lino, scumpă Lino, noi ne permitem să mergem intr’o vizită, fii bună, te rog, dacă nu te superi și dacă vrei sa nu lași casa singură cât vom lipsi noi. »Uno dragă, scumpă Lino, și mai știu ea ce, — las că cunoaștem noi vorbele astea dulci mai amari ca chinina. Apoi, un rău, auzi nerușinare, și-au găsit ciocoii ziua să închidă fața la zahaus, când toți soldații se plimbă pre ulițt. Insă să nu credeți dv.că Una noastră era tocmai așa de proastă. — Las’să iasă dumnealor pe ușa din față, c’o șterg și eu pe cea de din dos. Cum s’a gândit, așa a și făcut. Dar vezi d-ta, că Aghiuță își vâră coada unde nu-l surice oala. Hop-top, la colțul străzii, Lina dă peste stăpână. Acum, nu doar că i-o fi fost frică, dar, vorba ceea, ce-ți trebue ție ceartă, cicăleală ți câte și mai câte. Lina e fată cu scaun la cap, de-acea o rupe la fugă și vine de se așează pe cel din bucătărie. — Bine Luno, bine Unuța, dar parcă te rugasem frumos să nu pleci în lipsa noastră. — Dar cine a plecat cucoană ? — Ei, asta-i acuma, nu te mai face, că doar te-am văzut cum te văd și acuma. Ei, poftim, după toate celelalte, cucoana asta mai și minte. — la’n ascultă madama, făcu Una înfigăndu-și mânile în șolduri, pă mine să nu mă prostești, că doar nu’s dă calea... Auzi, dumneata... M’ai văzut... Păi cum m'ai văzut, cucoană, păcatele mele, că doar te uitai pă jos când ț-am eșli în cale. In fața acestei argumentări, stăpâna Linei a sfeclito și a tăcut ca un pește. Ax. Poni Ce-i cu fraudele de la poștă? —Unde plec telegramele? La coș.Dar costul lor? Pe la varieteuri— Câțiva funcționari din serviciul poștei locale, atraseră ultimul timp atențiunea publicului, prin luxul lor și totodată, atențiunea poliției, prin scandalurile și petrecerile la cari s’au dedat. Din câte am aflat, d. inspector poștal Tibacu, a putut deslega misterul ce plana. Mai mulți funcționari dintre acei dela telegrafie, primeau telegrame la ghișeu, și după ce încasau costul lor, ori aruncau manuscrisele la coș, ori trimeteau manuscrisele la destinație, fără însă a le înregistra în controalele poștei locale. Faptul s’a descoperit din cauză că benzile de control ale telegramelor transmise nu erau inregistrate. In felul acesta cei incorecți au însușit mari sume de bani, dat fiind prețul ridicat al telegramelor cu destinație externă. Principalii vinovați, ancheta a stabilit că sunt funcționari Ghițescu și Ionescu. Afacerea a fost deferită parchetului iar cei incorecți au fost excluși din serviciu, de către consiliul de disciplină. Ancheta își urmează cursul. Un soldat tăiat de tren O nenorocire s’a întâmplat ori după amiază în gara Murfatlar. Soldatul Gheorghe I. Gheșe din regimentul 40 Călugăreni, vroind să se urce în trenul ce venea spre Constanța, acesta punându-se brusc în mișcare, numitul soldat a căzut între roțile vagoanelor cari i-au amputat piciorul stâng. Nefericitul soldat a fost adus în localitate și internat la spitalul militar. încă o nenorocire? O nenorocire pare a se fi întâmplat astănoapte pe linia ferată dintre stațiile Saligni și Cernavoda. Călătorii din trenul de București auziră la un moment dat țipete grozave, dar din pricina întunericului nu s’a putut observa ce se întâmplase. La C.Voda gara a fost anunțată și o echipă de cantonieri a plecat în cercetare deoarece se crede că un pasager ar fi căzut din tren între linii. Sătean jefuit Noaptea trecută hoții s’au introdus prin spargerea unui geam în casa locuitorului Meamutlomer Facă din satul Arabagi iar județul Durostor, furându-i pe lângă lengerie și două salbe de aur în valoare de 15000 lei și 1000 lei în numerar. Misiune militară japoneză sosită in localitate E VORBA DE TRATATIVE CU JAPONIA Cu vaporul italian „Leopolis“, a sosit ori o misiune militară japoneză, compusă din maiorul Shizutaru Akiyama și căpitanul Heitaru Kimura. Această misiune a sosit din Angora, unde a semnat un tratat cu guvernul otoman și a plecat aseară la București în vederea unor tratative cu guvernul nostru. faptele zilei încercate de spargere. Astă noapte, doi necunoscuți au încercat să spargă ușa magazinului de manufactură al d-lui Zambaccian, din piața Unirei. Gardianul societății ,Paza de Noaptea, simțind însă pe borfași ia șomat să se predeze. Aceștia luând-o la fugă, gardianul a tras focuri de armă, fără ca să poată lovi pe vreunul. Nenorocirea de la fabrica „Wolf“ Lucrătorul Neculae Durbălău din serviciul uzinei societății „Wolf“ a căzut eri, victima unui accident. In timp ce mumitul vroia să așeze o curea pe o roată de transmisiune care se afla la o înălțime de 4 m, a căzut și și-a rupt șura spinărei. Victima a fost transportată la spitalul comunal. Atac banditesc Noaptea trecută un mare număr de bandiți au atacat cu focuri de armă pe locuitorii Săli Memet și Ibraim Hagi Amet ambii din corn. Balabanlar județul Durostor, în timp ce muniții se aflau pe câmp, în apropiere de comună. Victimele, după ce au fost crunt bătute au fost jefuiți de haine și bani. Mișcarea portului Vase esite: «Mentor* grecesc cu 2000 tone cereale dela Sulina, «Falkenberg* italian cu 194 tone lămâi dela Catania, „Muntenegro» italian cu 342 tone mărfuri generale dela Genova „Marmaros“ grec cu 54 tone mărfuri dela Pyreu «Leopolis* italian cu mărfuri generale dela Triest. Vase este. »Constantinopoli* italian cu 1925 tone cereale dela Marsilia,Eleni» grecesc cu 147 tone mărfuri generale pentru Galați, «Anastasios Syrmos« grecesc cu cereale pentru Triest. Doctor B. TATARSKI bolii Interne, boli de nas, gâi urechi. — Operațiuni SECTARISM Publicul nostru a putut urmări, în zilele acestea, o mișcare de protestare pornită de anumite cercuri și ziare spre a scăpa sau îmbunătăți comuniștilor noștri, arestați starea de autoritățile militare bucureștene și depuși în diferite închisori. Această mișcare de protestare ar fi să fie tot ce poate fi mai frumos dacă pornește numai din dragostea aproapelui, dacă duce la înlăturarea suferinței semenului tău, dacă urmărește micșorarea durerei fratelui tău, dacă țintește creșterea fericirii omului. Suntem alături cu toți acei cari au ridicat glasul lor de protestare și ne revoltăm că azi se mai poate săvârși încet abuzul ca cineva sa fie arestat și pus la întuneric și opreală, fără nici un motiv sau fără si i se arăte motivul. Că e stare de asediu sau ca nu e, că o autoritate militară sau că o autoritate civilă instrumentează, e tot una pentru noi. Principiul și păcatul e acelaș. Libertatea oricăruia dintre noi e sfântă și nimeni nu te-o poate răpi din gust, nici din dorință, căci Unde ara ajunge dacă așa s’ar petrece lucrul ?. Această libertate ne este garantată de lege și legea n’o poate nimeni călca, fără sâ nu fie urmat de pedeapsa ei, întâi aceasta și întru atâta numai protestarea și revolta noastră stă alături cu a tuturora, oricine ar fi el. Dincoace și dincolo de aceste principii noi ne deosebim fundamental și cărările noastre se despart. Din clipa în care știm cu siguranță că anumiți cetățeni dintre noi au vrut, prin ei însăși sau sprijiniți de elemente din afara, sa distrugă ceia ce nouă ne este drag, să înlăture statul românesc național și să-l înlocuiască printr'o formă alta de stat, pe care noi o considerăm contrară intereselor noastre superioare, întrebuințând pentru alungarea scopurilor mijloace ascunse și neîngăduite de legile în ființă, vedem în acești cetățeni niște uneltitori criminali înpotriva noastră chiar. Umanitarismul nostru se oprește aici, când e vorba de o amenințare, care ne privește dea dreptul. Și a susține mai departe că astfel de cetățeni, a cărora crimă dovedită să înțelege, ne privește pe toți, trebue sa se bucure de libertate și de îngăduința și a legei și a noastră, pentru ideia în sine de umanitarism, este a ne face complici cu cei vinovați, este, în al doilea loc, a cădea în fariseism falsitate și părtinire, în care au căzut nu de mult aceleiași cercuri și ziare, care n’au suflat măcar o vorbă când o parte din studenții români au fost ținuți închiși zile și săptămâni întregi la Văcărești, fără nici un motiv legal, fără un mandat judecătoresc. Reprobăm mișcările violente și de dreapta și de stânga dar ne place să fim cinstiți în revolta noastră și egali în protestarea noastră umanitară. Actualele cercuri și ziare ne-au împănat urechile așa de mult cât erau mai să ne asurzească—și aceasta luni dearândul— când cu atentatul contra [d*lui Rosenthal — și era doar în cauză numai o persoană—și au rămas mute n’au făcut nici măcar reportagiul obligator și cinstit când a fost vorba de procesul studenților complotiști. De ce, mă rog ? De ce două măsuri două atitudini atâta de deosebite ? De ce ? Iată ceia ce ar trebui să ni se lămurească. Cât ne primește pe noi personal noi Ințelegem și știm bine că nu umanitarismul sfânt in sine, conduce activarea acestor cercetări și a presei lor, ci sectarismul internațional, în forma lui cea mai dușmănească, statului național românesc. Carmin Chestiunea alegerii președintelui în Grecia Atena 3. Pe chestia alegerea noului președinte s-au ivit neînțelegeri în sânul guvernului între miniștrii civili în frunte cu primul ministru și miniștrii militari. Civilii ar dori ca amiralul Conduriotis să rămână președinte de republică, pe când militarii nu acceptă această candidatură. Lupta decisivă în această chestiune se va da în parlament. Iugoslavia recunoaște republica greacă Belograd. 3. Guvernul din Belograd a însărcinat p d. Marcovici, ministrul S. H. S. la Atena, să comunice guvernului grec hotărârea guvernului din Belograd de a recunoaște oficial noul regim republican instaurat prin plebiscitul din 13 Aprilie. SERBAREA de primăvara a ziariștilor profesioniști Ca In toți anii, cercui ziariștilor constințeni, compus din redactorii și reporterii ai cotidianelor independente «Dobrogea Jună» și „Dacia“, a organizat o mare serbare de primăvară, In sala Cazinoului comunal, la 8 Iunie a. c. (în ziua de Rusalii). De pe acum, se fac mari pregătiri în vederea acestei serbări. Grecia intră în Mica Antantă Atena 3.Se anunță că ambasadorul Franței în localitate a avut o lungă întrevedere cu d. Papanastasiu președintele consiliului de miniștri. Ambasadorul a făcut cunoscut premierului grec că guvernul francez este dispus să favorizeze intrarea Greciei în formațiunea Micei Antante. Angajați camere și faceți băi numai la Băile Moderne, Tekirghiol -- proprietatea C. Peahă , T. Nițescu. Activitatea silozurilor pe ziua de 2 Mai 1924 Sold porumb kgr, 3797749 Sold grâu : 2830740 Sold orz « 1807939 Sold ovăz , 1737800 Intrări; Porumb kgr» Grâu „ Orz „ 442510 15060 30710 lim! Proprietarii de moșii, arendașii și sătenii sunt înștiințați că, casa centrală a împroprietărirei, a trimes băncilor populare și cooperativelor din fiecare comună, contracte tip de asigurări, contra grindinei, semănăturilor și se recomandă agricultorilor a-și asigura semănăturile, luând cunoștință de condițiunile din contract și plătind prima de 39 lei de fiecare hectar la banca populară locală, ooo Ziaristul spaniol. Louis Cartinovis, redactor la ziarul „Le Soleil du Madrid”, a sosit ori cu vaporul «Leopolis”, în orașul nostru. opo Domnii ofițeri in rezervă sunt anunțați că prelegerile informative vor fi reluate Duminică 4 Mai 1924, la Cercul militar Cravoo Vaporii! „România" a sosit astăzi dimineață de la Alexandria cu 159 excursioniști evrei care au vizitat diferitele localități din Palestina. ooo Astăzi va pleca la Odessa vaporul italian „Leopolis“ cu un transport de mărfuri și materiale pentru Rusia. ooo Marți 6 Maiu a. c. va pleca vaporul „împăratul Traian“ cu pasageri și mărfuri pentru Cos■poli și Pireu. poo La cinema „REGAL“ rulează cu Începere de astăzi celebrul film francez „AGONIA“ după romanul lui LOTTIE BLAIR PASKER. Intre pauze trupa de reviste „REGAL“ va juca revista „Vintileanca-Mierlești“. La cinema „ELITA“ rulează filmul „CRINUL VIEȚII“ după scrierea M. S. REGINA MARIA. Intre pauze va debute cu pietistul Bajescu Oardă cu cele mai noi cuplete de actualitate. La cinema arena „GRAND“ rulează .KINETOPHON, cinematograf vorbitor inventat de EDISON.