Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)

1924-04-24 / nr. 94

CONSTANȚA JI­ U APSILLI 1924 ANUL Al Na §4 v 'L-i PentffttAr: țfliiT, IIIMilCU ««(»ați» qJ AdmhiilíiM0 : StfftÉft VíídlK 22 ' W ABONAMENT üt P« 12 lini , . , < . 450 la} . 6 .................... 250 , MfauscrMe a te a* wDACIA > 8 LI P O N No, 42/3 II Director: i. m. MOSCU Apare «Unic Sa ore 12 TE DOI LEI EXEMPLARUL Bloc catdtenesc, nu Insă bine politic Ar fi natural, ca mizeria în care trăim, de pe urma in­dolenței administrației noas­tre comunale, să stârnească o mișcare de reacțiune, prin­tre cetățenii acestui oraș. S’a produs deci o miș­care, nu de multă vreme, când cetățenii de frunte fă­când parte din toate orga­nizațiile politice s'au întru­­nit într'o consfătuire, pen­tru a pune la cale, răstur­narea actualei comisiuni in­terimare. Rezultatele le cu­noaștem cu toții; vanită­țile n’au putut fi împăcate, după obiceiul pământului și blocul cetățenesc nu s’a pu­tut forma , iar ideia aces­tui bloc, abia născută, a apus ca alte multe iniția­tive folositoare cari se iau la noi în țară, dar nu se aduc la îndeplinire nicio­dată. De ce, inițiativa n’a fost încununata de succes? Na­tural, cu guvernamentalii și acei ce văd prin ochelarii acestora, potrivnici blocu­lui, vor spune că forța lor politică, ori simpatiile de cari se bucură, au ucis în fașă făptură blocului. Altul e adevărul.. Ne trebuia un bloc cetățenesc, în care nici o patimă politică să nu fi putut intra; ne trebuia un grup de oameni cu mult altruism și cu tragere de inimă. Ce ar fi fost blocul care a decedat ? N’ar fi fost de­cât o nouă grupare politică, care, chiar dacă reușea în acțiunea sa, nu era de­cât sa înlăture poate, o comi­siune interimară, pentru ca o alta, din acelaș partid, să-i ia locul. Și trebuiau să se gândească inițiatorii blocului politic, că în nici un caz, la cârma comunei noastre, nu ar fi putut par­veni, o comisiune interimară neliberală. Punând chiar supoziția că din blocul acela, s’ar fi numit o comisiune, tot n’ar fi fost adusa vreo îmbună­tățire a situației, pentru că centrul nu ar fi acordat nici o încredere unei astfel de formațiuni politice, străină de el, și concluzia firească s’ar fi rezumat în : „scoală tu să mă așez eu". Așa era să fie. Ce s’ar fi întâmplat însă, dacă o mână de cetățeni ai Constanței, fără sectariz­­mul partizanului politic, ar fi pornit o campanie dârză împotriva edilității, care n’a realizat nimic și s'a arătat neputincioasă, și ar fi răs­turnat o ? Cu siguranță că, dacă chiar nici unul dintre lup­tători nu venea la cârmă, cei cari ar fi luat locul edi­lilor plecați, ar fi avut pu­țin teamă de opinia publică atât de dârz manifestată și și-ar fi luat rolul în serios. Dar, pentru că sub o gu­vernare ferbitrară conștiința, de cele mai multe ori, este presată de cordonul baio­netelor, o singură cale de luptat stă înaintea noastră; acea de a cere alegeri la comună. Cetățenii conștienți din întreaga țară, copleș­it de mizeria îndurată de pe urma sistemulții comis­iunilor in­terimare, ar treb­i să în­ceapă lupta, ca în fruntea comunei, pr­in alegere, să figureze tot ce e mai cin­stit și mai demn de încre­dere. Numai astfel se poate concepe un bloc care să cristalizeze părerile și ener­giile tuturor în­tr’un organ activ și destoinic. Alex. Dratski Câteva constatări : v «w kik an waammaamen S’apropie sezonul S’apropie Vara, frumoasa fe­cioară, cu ochii de albastru a cerului și cu parul auriu, ca holdele. S’apropie din ce în ce, iar Sezonul, nedespărțitul ei a­­mant, o urmărește și curâ­d o va ajunge aci la Constanța. Când va sosi, Mani fa,­ Tat­ia Duduia, Cazm«u! și Tekîrghio­­lul își vor schimba cu­ totul aspectul de până a îM.. Mono­tonia va fi înlo­uită cu sunetul jals ban­urilor și si tuturor morâeștiior de cu orice tuciurie. -leten-va fi și el alungat de pretutindeni de mulțimea scufi­țelor de m­a­ e eol­.r.d­e .ai. seze­­nîși ior și de mulțimea picioru­șelor cu cio­­api­i străvezii, cari vor las d­­a constânțeni să nu se­­ plictisească... încolo.'ca d.' obiței, O'vîdiu va p&ftea să, vadă­ acelaș spec­tacol ca Iu tolănii, minus grâ­dinitele suspendații ori girau­ albastru. Afiul acesta poemul a fost Ingtaiiu cu sârmă lug­nită. Pe d. Teți’ăriî, ca în toți ani!,­ va asigur, tot fa­ă pălărie 1 vom vedea. D. Prodecan al bardului va apare maiestos ca întotdia­­una, mi- as faimoasa-i zeghe boerească,, In timp ce d. jude prezident încă își va încheia loji nasturii d 'a palton,­ să nu răcească, D. primar nu va mai fi red Vd­ua unusu­i palton ce-î dădea înfățișare de lup;dem’aș lua după proverb, ar trebui sä adaug că năravul nu și-i va lepăda, odată cu paltonul. Doc­torul Z. distinsul dentist, din nou va fi observat trăgând clopotele pe sub ferestrele fe­tițelor, în miez de noapte, în­­ loc să tragă da măselele pa­ciențiior, în Locul d-sala d.^ Sa­­lermo, va trage la măsea. Clapa va îi trasă cetățenilor, ca de­­ obiceiu, de primărie. Lumină vom avea pe străzisa orașului, tfiindcă î; v<m­ »citit nu,neîe pa­t­rinele: „Luminai, a soților­­ Curcuropol, ori »Lumina Con­­­­stanței», a depozitului de pe­ I­tip­ lampant. Apă de asemenea vom avea din belșug, de vreme ce, cs actuala admini Trațis», o­­rașul a in­trat la apă. Străzile vor fi spălate, cât timp nagus­­ti*­tu iți vor ține putinile cu brânză •pe î rotii a­re, astfel ca zeruri să s curgi de abundență pe străzi. i im­privi e­4<!'Ci>i%»i3, putem ■| fi'si,uri ci va exista, dat f­ind­­ că avem între consilieri și un { spt­<»'r.’Pește va fi de asemenea , înde­p­liș, pentru că s V afără ds peștii din Dintre și Mars, vor î sas; și cei­ din București. A§i va fi în sezon, DRAC i Centenarul lui Byron Athina 23. — Delegația ofi­cială brit­anică la serbările pen­tru centenarul lui Byron publică un comunicat exprimând recu­noștința pentru poporul și au­toritățile Greciei pentru primirea cordială și pentru org­anizarea serbărilor. Din to­ate orașele din provincie sosec tel­grame care desena ceremonile come­morative. Centenarul a fost ce­lebrat și în insula Cipru unde eraio i și au exprimat speranța că această aniversare va inspi­ra Angliei gestul nobil de mult așteptat. i i care se deschide prima zi de PAȘTI Din Turcia fără isgeniți. Pașale, hogi, și­ alți paraziți, Kemal, putea deci să primească, O camarilă românească ? Să demascam­ abuzurile Deși, deseori am constatat că cei din fruntea comunei noastre, deși am dat în vileag,abuzuri de ale subalternilor lor, nu s’au sinchisit măcar să se aducă mustrări,­­totuși noi, ne vom fa­c ca în trecut datoria, și vom demasca toate găinăriile ce se comit, oricât de mărunte ar fi ele, întrucât, chiar daca nu se iau măsuri în consecință, publicul să fie informat despre, cele ce se petrec și să-și poată forma o opinie despre acei ce ne conduc. Astăzi, ne von mărgini să informăm pe d. primar, că oamenii din serviciul pom­­pieriei, au devenit negustori de apă. Pompele ce staționează έn curtea pompieriei su­n deșertate în căldările acelor ce sunt nevoiți s'o cumpere și să plătească î său 2 fel de găleată.'. Și sunt scuzabili aceia dintre cetățeni cari încurajează abuzul cumpărând apa pentru bunul motiv cu mor de sete, grație defe­ruozitățîi distribuirea apei r­etras. Nu tot așa, socotim că este cu pompieri!. Presupunând că la un moment dat s’ar declara Undeva un incendiu, ce ar face pompiere cu sacalele golite de apa vândută. E. ... *#. siguranță cu va sta cu mâinile tu­­ sân, impotentă și va privi cum dezastrul se deslănțue. Dealtfel, cazuri de acestea s’sa mai întâmplat. De acea, deși știm c â nu se vor lua măsuri, așa cum as fi trebu­i, ne mărginim a atrage aten­țiunea u­nor ed că răspunderea unei situat­uni, la fel cu acea pe care am arâtat’o mai sus, o lăsam cu totul celor cari se cred fără răspundere. VIZITAȚI Parcul Tataia ! Elegie ! »Cine este oare ceda care­­ pentru prima oară a făurit cea­­ dintâi satie? Trebui sa fi avut­­ un suflet barbar și o Inima de fer. El a arătat : ,ome­­ drii cui­­­­mele și lu ti­le. El a d­u­s­i morți un drm mai scurt... Și toată vira iste a amudus; răz­boiul nu exista atunci că - l mul nu avea pe moșii di cât o cupă din Imn de tei Nu exis­­t teu fortărețe ni-i tranșt»: pa­r ] torul se o di he înn'șit în m[i­j­­­locul cifelor sale... »Dec? ț­ am trait pe vremu­­l zile acelea ? As feine aș fi cu­­î no­­ui sângeroasele, bătălii ce i plac intr’o,taia statelor de azi și nu mi ar f tremurat s­plitul la somfui trâmbițelor, și goar­nelor de alanii. Astăzi sunt dus, fă-i voia mea, pe­ cât mai de luată și’n c­ip­i câmi scr­i aceste rânduri, soarta crudă a și fixat* und v­rpe acest­ pă­mân barbar, brod­ul individului* cari mă va răpune /crime, fură să mă can­!asta și fără sâ-i fi făcut ceva, eu victime­, ei uci­­­guș, fără de voia nod st fu... " »Of Zei Lani of paevik Vor met străbun*, vegh aft­a upra i meai Vot, a căror bunătate se­­ mulțum­ea cu o ciorchi­nă de s­rugate purpuriu, cu un stup de miere și cu o coro­­n diri fior,cele de câmp depuse la pi­cioarele voastre drept orice jertfit... Astăzi divinitățile cer jertfe cu sânge, de oameni și animate, iar eu sunt dator sa ascult v­r­ejil­e barbarilor noștri­­i care se întrec a st­im­pa­rcă j I Mim­i i-a favorizat în a sa gra­­j ma pe cutate gen­ial inimi,­­ făcând gesturi de descrețeați șt­­­i punând degetul pe harta ce stă j I •: vs. viie trid­fiii pe masă.. »Ce manie ne-a­­ cap:Iris pare­­ să asigum­ astfel un f­ița tai lindes, iași când via­ța nu ar fi a sutii de scurtă Și vii de buli și griji? Gând­ți-vă, o­a­meni buni, că în infern nu exis?*­ta nici lanuri de grâu, nici iz­voare cu apă cristolitiâ, nici fe­mei cu trupuri mlădioase, nici sunete de harpă. Acolo nu veți întâlni decât colții floroși di­n legendarul­­­ Cerber și valurile­­­i vâscoase ale negrului Styx și Umbre palide chinuite de flă­cări ce rătăcesc de-a lungul la­curilor moarte. „Lăsați sabia, arcurile cu să­geți veninoase și mânați cân­tând plugurile voastre la care stau înh mafic privat dl blajini... Cât mai frumos va fi când­­ o­om­nii vor îmbătrâni în liniște , pe la cămi­nile lor, înconjar­il­e de copil și de nepoții cu părul băiat, în loc sa putrezească prin șanțuri, pradă cânilor și păsărilor ce mi ui. TIBUU Elegii 1. 10. — Teză la limba latină pe trim. Ili al ele­vului din cl. Vill­a clasică. Ploești IP03. AX. POMI Prin vechile hârtii ce­­ păs­trez ü atâta sfințenie, am re­găsit această îadurere, am so­cotit a dt mare actualitate, nu l-am s­chimbat nici o iotă și am redata fără alte Comentarii iu­biților mei cititori. Ax. Pont Cronica zilei Svns Bona mare‘SERBAREA din Iași in flăcări o tele­gramă din Is și anunță că era noapte la orele 12, un groaznic­ incendiu a distrus si­nagoga mare din str. Sinagogi­lor, provocând disperarea in­­tregei pop­ulații­ evreești. Această sinagogă datează de peste 300 de ani și era consi­derată ca cel mai vechia­ș sfânt așezământ evre­sc din România. Focul a luat naștere de la lo­cuința paznicului sinagogei. Flăcăril­e întinzându-se au distrus și Sinagoga Cnaz?clor, care se afla in imediata veci­nătate. ... Refugiat politia i?u!gar­uhtia it la acastunta O g­nele de siguranță au pri­m it in­stu| ț­uni tel­e grafice de­ urmărire^, a c oraurfist* lui' bál­i­­r Boris Ciuiimgiof zis Borizof, autor al unui aty›at. h­a Ș fia, ia :,ajui,iuS d i­rei «verb"lui Stambîtti­îki, Nurafl:;.a­r fi re­fugiat atunci i­n Grecia, de unde sub un nume fa ș s'­­r fi îm­­bărcat pe un­­ vapor pentru Ro­mânia. CN Urmărit Vâr sfia' ac­tualmente la C<me­nțar Alte caiete dispărute Furturi « din tremi­le de marfă» au­ li#at propor ii uimi­­toare. Astăzi, gara locală, a fost avizată,­că do­uă colete cu co­voare, ef­ed­ite la Galați, n'au ajuns la destinație , nu s’a pu­tut da nicaierea da urma lor. Pegubu­șul, comerafantul Keru din Galaț,i, pretinise cailor fe­rate, p ntru dispazitia covoa­­relor, 100000 lei despăgubiți. Otrăvită din Imprudență Copila Lenuța, fiica d­lui I. Tâtăranui din strada Dumbrava Ros­e No. 21, s'a­u otrăvit ori cu soluție de sodă caustică, care se afla într’un pahar. Victima. In stare gravă, a fost transportată la spitalul comunal. Piața ei fanteiisz Cérnáté Issife și va­t- la jm ®­ ás 22 Aprilie 'na’u­ cu 660-865 8 câr. grâu lei ,suta de kg 2 căr. grâu de forsmnă 520-555 lei suta de kgr. 13 cârîte'cu orz a 380 390 I­n siria da kgr. 20 car. cu ovăz cu 300 320 lei suta de kgr. 31 cir. ‘por4dib' c u 420 430țte! Listâ îig­ i.. 2 căîu­ o dughie cu 300 lei suta de kgr. 1 căr.­ rapițâ sălb. cu 750 iei sita de kgr. 3 vaig. fasole cu 920-1250 lei suta de kgr. 17 că­u;s cu Un cu 170,-200 lei suta de kgr. Operatiud­ prtn Bursă, în 22 Aprile 1924 4 vag. porumb cu suta de kgr. 1 vagoane orz cu suta de kgr. hirilovriate ziua de 440-450 lei 410 lei de primăvară a ziariștilor profesioniști Ca în toți anii,, cercul zia­riștilor constiințeni, compus din redactorii și reporterii al cotidianelor­­ dependente ,Dobrogea Jună“ și „Dacia“, au organizat o mare serbăr de primăva­ră, în sala Ca­­ari­­oatul fopmunaL la 8 Iunie a. c. (înPzîua de Rusalii) . De pe acum, se fac mari pregătiri în vederea acestei serbări. ■ [UNK] Chestiunea mi­­norităților in Turcia Constantíndpele 23.—Mi­nistrul de interne al Tur­ciei a declarat unei dele­­gațiuni arabe ca guvernul nu va constrânge din m­i­­noritățî să trâiască în­­­ anu­­mite zone din cuprinsul teritoriului turcesc. Aceasta lege de excepție se va a­­plică numai acelor minori­tăți care nesocotesc legil­e și uneltesc împotriva repu­­blicei turcești. Generalul Pangalos atacat de comitagii bulgari Atena 23.­Generalul Pan­galos, ministrul de război inspectând posturile de la frontieră, a fost atacat cu focuri de armiă trasa de pe teritoriul bulgar. Generalul Pa­ngalos a scăpat­­ neatins dar însoțitorul său maiorul Spatak a a fost grav rănit. Cercetările au stabilt că focurile au fost trase de o bandă din Tonfitai­r,­­urmă­rită de autoritățile bulgare. Sursurila ^sc|Sgibuiul toarsa dim Pari»,de la 22 Aprilile 1924. r.. ,.v­i . * j Mișcanșa portului Vase Intrate. «Deutschlanid» germ­in cu 121 tone mărfuri ge­nerale dela R­oterdam. »Ingrid“ suedez desert de la Gospeli. »M­id of Ath­nes* englez ,cu 120 tone mărfuri generale de la Londra. »Praga* italian cu cere­­ale și vite dela­ Galați. V*se es­te.­­»Dâutz­schlan­d“ cu 2047 tone m&troph generates pen­tru Galaț ș­ Brăila „Bilbek* ge­rm­­ani cu rest de 1200 to­ne mărfuri grosiaîe pentru Grlnț.­­»,Principesa M­ r­2* român cu­­ pasageri și mărfuri pentru Coj­­' Poli și Pireu, «At ika* german cu.80Qrione Cireale pentru Ro­te­rdam șî Himburg. V r­­rLondra»­­ . .. New-York . . ..Belgia . Kl. . $1 Italia ....­­Prvg­i . . Rivertii . .. . View . . . Varșovia. . . Olanda. . . . 8. ~ . 6735 .15.31­1]2 . 85.35 . 68.75 . 46.25 . 269.­­1 .22 . . . 2.— 574.­ Cuvânt Părintesc La învierea Domnului. 14­27 Aprilie 1924 ILARI­E Din mila Ia­ Dumnezeu, smerit Epissofi ai Eparhiei Constanța, Tuturor iubitorilor de Hristos ai mei fii In Domnul din aseastă de Dumnezeu păziți Eparhie har vouă și pace dela Părintele Ceresc; iar din partea smereniei mele­ arhie­rești binecuvântări și părintească salutare: Hristos a înviat­ Iubiților, Până ori, sub apăsarea înfri­coșatelor patimi pe cari din în­durare pestiu no, Fiul Omului a­­ trebuit ca­ să la sufere pentru m­â­r­i­uir­ea jr­ oasferă, eram îns ’o profundă­­ slirere și întristare. Pentru un moment soarele s’a întunecat și întunericul cuprin­­­sese tot pâ­mântul... In a fața­ Godglitei și înaintea mormântului deschiși cu ochii pi­ni de tacrămi, am stat înmar­muriți privind p­oeție și piață de pe­ ușa m­ormântului,­ care­­ ținea și acoperea p.d.isus, vi»i. tuturor. „«• Dar, o minune! De' odată pă­mântul se c­utremurau în cue f­orile iadului se Sfărâmă, ce­ N se des­chide și legend Domnului râs­toa­ ha piatra de pe ușa mor­mântu­­l. .. 'l­ids din mormânt trupiște, csa­un, mise­­ preș....frumos din că­ra­ură, a răsărit și inim­ii noastre ..întristat; a strălucit bucuria în I­ vieri Iu», care ca un­ impărat al­­ vieții d n »norii a înviat,­călcând­­ moartea a sfărâmâat puterea ; iadului, £ 1. om strălucita lui I silvnire.,a biruit întunericul­ palt­­i­milor și a pus început­ vieții­­ veșnice, reel plină de­ lumină ci milă și de har dumn­ezește. Domnul s’a sluiat din morți cu s puterea Sa; cea du­mnizmâsfeâorî­i arâțând, pria­ a fiiasta că el eșe 1 stâpărindr I vieți! s­ăl moi­­ți; Í iar apostolii văzând, ace­­stă­ ma­re minehé s’au­ întărit în cre­­­­dințâ ,și,au pus es­ cu feiț­ii la plânfarea’"învă­rtu­rei celui răs­tignit și înviat, Bucuria învierii Domnului cuprins întreaga om nîre. Pentru a­­ nei creștinii, aceas­t zi este feun motiv de seamă, care ne­­ îmb­­­a­­­nă Ca șă cântâm a cunoaște și a ști î i ce ce in d­ sd vârata bucur­ie, vrednicea de nai cei mântuiți și d­e Fiul lui Dumne­zeu, mântuit pre noi­, kibîți fii Duhovnicești. Noi, in viața aceasta­­ pă­mân­tească, av,*m întristări, d' i avem și bucuri». Un­­ii se bu­n­­ă de onoare, altul de mări­t; unul își găsește mu­lțim­irea în avere și altul în diferitele desfătări lumești. Toate aceste bcurii însă sunt trecătoare și adesea î­ntr’o clipă se prefac în întristare și amâ­răciune, pe când bucuria noastră de azi este eternă,­­ pentru că se naște din biruința, celui etern asupra­ morții și p mm că prin­­transa dobândim mântuirea și ne asigurăm fericirea cea ade­­vă­atâ. Dar,fiul nostru Isus Hristos, in întreaga­ sa viați de pe pâ­­njâ și, a predicat numhai drepta­tea și adevărul,­ pentru­­ care j dovi, în­totdeauna l-au urât și pentru­ care au urteli­t și câș­tigat ucid­rea lui. L- au omorât­­pe Hristos,­p­e când că împreună cu el va os­timîîî și învățătura sa, dar ‘Ș’au'­în­șelat, câcL'Hhristos călcând moartea și b­ruind-o, a înotat, și î mpropa ca el a în­viat și pro; ipus cei ad­ormiți din veac. Adam­­pii au greșați, sa, adusese în lume întunericul și­ rătăcirea, blestemul și dureriei»; iar Hrii­os ca­ un nou ! Adam,­­ prin patimile și învierea sa,, a ri­sipit întune­ricul șî râțâcirea,­­ și a șters toată lacrmța și toată­­ durerea, râstini ia toțî bucur­e, pentru că biru­nd moartea, ne a dârț­it nouă viață., j ’ *.. . A­stă­zi Dumneze eseul Soare ■ a eși, din kn­oîmátii, sfârâmânt lanț ,riie­m j­ții; ia ftul geme și omenirea se bucurii cu bucurie mare.. . , ■ i :. .. *?! Asta­zi s’a făcut mântuire la toată lumea,­ pentru că Domnul a la­viat. E. ,a sfărâmiat puterea morții și omul în­­ rotăcirea lui, tulburându­'.S3 nu știa ce,sa crea­dă. Apostolii înfricoșați de ju­decata nedreaptă și da ' crudele patimi'pe cari Dom­nul le-a su­ferit, erau nb­ ri­­âți în credința lor, pentru care dJomnul î-a mustrat zicând: .Pe­tru,ce s­un­­teți tulburați? Și pent­u ce să sue gânduri în inimile voastre. Veliți strâinite și p­­ cioarei fe mele că î­i Sim­t eu sunt, pipăiți-mi și vedeți ca duhul­­ carne m o se mu uire, precum mă vedeți pre mine având“ (Luca XXIV­.­ 39).. Din acestea sa vede ca A­­postolii nu erau așa de­­­la sub crezâtori, iu ® ar f­i unii să Susținâ,­ei dn p­uri vă­zu ':cer­cetat ca să se încred­ițeze des­pre înviere; înviitor Mili­tor. Popor ! Jud u apoi și mai ales ‘Sineariul, compus din bâ­­­trâ­ri și arhierei,, vizâ­nd minu­nea învierii Domn­du , s’a adu­­hat și­ mulți arginți au dat os­tașilor zicându­ie: «Spuneți câ ucenieii n­u ven noi noaptea, l’au f­­rat, dormind noi, . de sa va .auz. ;aceastaJ^*4ir.égr!ó­ul, noi îi .vam­i îmblânzi pre el și p.e ..voi*Vă Vom face fără de­­guist“. .Prin­ ur­­mare, Sinedriul însu;ând ostașii ca «o as­cî­ndă­rui,văzul învierii Domnului, a..întărit, ere­­­d,.ta.­ia acest aderârsc căci nu. era cu putință c­u custodia ‘să știe că trupul Domnului a fos­­tu­rat de apostoli, dacă s Îdicii erau adormiți. Și apoi, cine ar fi­ putut ca și rupă pecețile și. .să" ridice piatra de pe­ u­șa mormântului , cât de greu a fost . șanțuiul ostașilor ,ca să nu­­ poată aujzi zgomotul făcut cu­ ridicarea și scoaterea trupului din­­ groapă. . Toate ceste socotințe ’ tied servesc și mai mult la intorirea resedinței noastre la învierea Dom­­nului. Prin urmare, dubiți fii în Domnul, cu dreptul se.. cuvine ca sâ­.ue^ bucurăm.­. asta-i.. Sa mergem cu m­iren­e. v seie în b',­­Seria și. aCi..^8țâ.gând învierea DQh­nului..'» aâ •». îmbrățișăm frățește ș.. în­ p­­t .mă sâ. .că,utâră . »Hustqs.-u îa ,­iat ’"di,y morți, cu moa tea pre ,m­i­r ,e­­. al. âjd și celor din mo.. ân.u. i viață d*­­rui d4.-ie“. Și ’rom' lii casele noastre, în s.f.il 'mr.seior noas­­tre, sâ pe L.d.. Lavr­atul pa gătit cu atâta țui'da..și bană Voințâ, neu lând a , ne , împăr­tăși și­­ din ospâi­e.».' cse­i..­e,‘ ai drag­ia­ș..ai nădej Ki i­, Prin­ IKL e . R. ea .ș|' bupu» . .d.4â n r.nâ da banul nost­u Mântuitor, .d­.'pâ­inV.­­.lea iSx, SA­I»s­i.­.naif boteze tot mai /nuli î.i s.â viață vr­­mernițâ șî spre a ne t­u âsi num­e noas­tre di pbitrie ceie.i­k, și de toata­'d||>m­arifu­rile­ la..ti. ^ti. Să lăsăm !n".Q^ha..n.Ua -â tiecuiul cu îo^ta^păcatele lui și de aci înainte sâ,ne­ sil­m a săvârși num­i fapte cu tjat cieșitu­­li. Când greutât­­a z­lei’' ne-ar turbura și când ispriaie celui óidban ne-ar eși la cale, să ne gândim la Domni, și la j­rtfa lui peiitm noi.* C­­ând adevă­­rul și f­ata bună ne ar da pri­­lejul­ de a ne­ arăta buni creș­tini, să nu zăbovim a ne lega strâ­n de învierea Domnului, întărindu-n­e cu credința în­dum­­nez­irea celui viv­at și curâț­n­­du-ne de toata s s ta ai nev . .. Pentru învierea­­ Domnului, să ne curățim ..duhovniceșt­i și deschizânau ne inipțile la pati­­mile, moartea și învierea Fiului lui D­um­nezeu, Mântuitorul nos­tru, sâ ne îmbrățișăm frățește azi, in această zi de izbândă a Creștinătății și cu toții bucurân­­du-ne, să cântăm împreună cu sfânta noastră B.serică , când: »Hristos a înviat d­e morți cu moartea pre moarte călcând și celor din mormânt in viață dă­­ruindu-le*. • Darul Domnului nostru Isus Hristos , dragostea lui Dum­nizeu și Tatăl și Impârtăș­rea Sf. Duh să fie cu voi cu tot. R­na. Dată cu prilejul Sfintelor Paști, in Constanța, în anul mântuiri, unu mic nouă sute douăzeci și patru, luna Aprilie 14­27. IL­A­RI­E Episcop de Constanța Angajați camere și tăceți băi numai la Băile Moderne, Tekirghio! — proprietatea C. Nițescu ,T. Peahă, Duelaj B. TATARSK, boli intern­e, boii de nas, gât și urechi. — Operațiuni

Next