Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)
1924-04-24 / nr. 94
CONSTANȚA JI U APSILLI 1924 ANUL Al Na §4 v 'L-i PentffttAr: țfliiT, IIIMilCU ««(»ați» qJ AdmhiilíiM0 : StfftÉft VíídlK 22 ' W ABONAMENT üt P« 12 lini , . , < . 450 la} . 6 .................... 250 , MfauscrMe a te a* wDACIA > 8 LI P O N No, 42/3 II Director: i. m. MOSCU Apare «Unic Sa ore 12 TE DOI LEI EXEMPLARUL Bloc catdtenesc, nu Insă bine politic Ar fi natural, ca mizeria în care trăim, de pe urma indolenței administrației noastre comunale, să stârnească o mișcare de reacțiune, printre cetățenii acestui oraș. S’a produs deci o mișcare, nu de multă vreme, când cetățenii de frunte făcând parte din toate organizațiile politice s'au întrunit într'o consfătuire, pentru a pune la cale, răsturnarea actualei comisiuni interimare. Rezultatele le cunoaștem cu toții; vanitățile n’au putut fi împăcate, după obiceiul pământului și blocul cetățenesc nu s’a putut forma , iar ideia acestui bloc, abia născută, a apus ca alte multe inițiative folositoare cari se iau la noi în țară, dar nu se aduc la îndeplinire niciodată. De ce, inițiativa n’a fost încununata de succes? Natural, cu guvernamentalii și acei ce văd prin ochelarii acestora, potrivnici blocului, vor spune că forța lor politică, ori simpatiile de cari se bucură, au ucis în fașă făptură blocului. Altul e adevărul.. Ne trebuia un bloc cetățenesc, în care nici o patimă politică să nu fi putut intra; ne trebuia un grup de oameni cu mult altruism și cu tragere de inimă. Ce ar fi fost blocul care a decedat ? N’ar fi fost decât o nouă grupare politică, care, chiar dacă reușea în acțiunea sa, nu era decât sa înlăture poate, o comisiune interimară, pentru ca o alta, din acelaș partid, să-i ia locul. Și trebuiau să se gândească inițiatorii blocului politic, că în nici un caz, la cârma comunei noastre, nu ar fi putut parveni, o comisiune interimară neliberală. Punând chiar supoziția că din blocul acela, s’ar fi numit o comisiune, tot n’ar fi fost adusa vreo îmbunătățire a situației, pentru că centrul nu ar fi acordat nici o încredere unei astfel de formațiuni politice, străină de el, și concluzia firească s’ar fi rezumat în : „scoală tu să mă așez eu". Așa era să fie. Ce s’ar fi întâmplat însă, dacă o mână de cetățeni ai Constanței, fără sectarizmul partizanului politic, ar fi pornit o campanie dârză împotriva edilității, care n’a realizat nimic și s'a arătat neputincioasă, și ar fi răsturnat o ? Cu siguranță că, dacă chiar nici unul dintre luptători nu venea la cârmă, cei cari ar fi luat locul edililor plecați, ar fi avut puțin teamă de opinia publică atât de dârz manifestată și și-ar fi luat rolul în serios. Dar, pentru că sub o guvernare ferbitrară conștiința, de cele mai multe ori, este presată de cordonul baionetelor, o singură cale de luptat stă înaintea noastră; acea de a cere alegeri la comună. Cetățenii conștienți din întreaga țară, copleșit de mizeria îndurată de pe urma sistemulții comisiunilor interimare, ar trebi să înceapă lupta, ca în fruntea comunei, prin alegere, să figureze tot ce e mai cinstit și mai demn de încredere. Numai astfel se poate concepe un bloc care să cristalizeze părerile și energiile tuturor într’un organ activ și destoinic. Alex. Dratski Câteva constatări : v «w kik an waammaamen S’apropie sezonul S’apropie Vara, frumoasa fecioară, cu ochii de albastru a cerului și cu parul auriu, ca holdele. S’apropie din ce în ce, iar Sezonul, nedespărțitul ei amant, o urmărește și curâd o va ajunge aci la Constanța. Când va sosi, Mani fa, Tatia Duduia, Cazm«u! și Tekîrghiolul își vor schimba cu totul aspectul de până a îM.. Monotonia va fi înlouită cu sunetul jals banurilor și si tuturor morâeștiior de cu orice tuciurie. -leten-va fi și el alungat de pretutindeni de mulțimea scufițelor de ma e eol.r.de .ai. sezenîși ior și de mulțimea piciorușelor cu cioapii străvezii, cari vor las da constânțeni să nu se plictisească... încolo.'ca d.' obiței, O'vîdiu va p&ftea să, vadă acelaș spectacol ca Iu tolănii, minus grâdinitele suspendații ori girau albastru. Afiul acesta poemul a fost Ingtaiiu cu sârmă lugnită. Pe d. Teți’ăriî, ca în toți ani!, va asigur, tot faă pălărie 1 vom vedea. D. Prodecan al bardului va apare maiestos ca întotdiauna, mi- as faimoasa-i zeghe boerească,, In timp ce d. jude prezident încă își va încheia loji nasturii d 'a palton, să nu răcească, D. primar nu va mai fi red Vdua unusui palton ce-î dădea înfățișare de lup;dem’aș lua după proverb, ar trebui sä adaug că năravul nu și-i va lepăda, odată cu paltonul. Doctorul Z. distinsul dentist, din nou va fi observat trăgând clopotele pe sub ferestrele fetițelor, în miez de noapte, în loc să tragă da măselele paciențiior, în Locul d-sala d.^ Salermo, va trage la măsea. Clapa va îi trasă cetățenilor, ca de obiceiu, de primărie. Lumină vom avea pe străzisa orașului, tfiindcă î; v<m »citit nu,neîe patrinele: „Luminai, a soților Curcuropol, ori »Lumina Constanței», a depozitului de pe Itip lampant. Apă de asemenea vom avea din belșug, de vreme ce, cs actuala admini Trațis», orașul a intrat la apă. Străzile vor fi spălate, cât timp nagusti*tu iți vor ține putinile cu brânză •pe î rotii are, astfel ca zeruri să s curgi de abundență pe străzi. i imprivi e4<!'Ci>i%»i3, putem ■| fi'si,uri ci va exista, dat find că avem între consilieri și un { spt<»'r.’Pește va fi de asemenea , îndepliș, pentru că s V afără ds peștii din Dintre și Mars, vor î sas; și cei din București. A§i va fi în sezon, DRAC i Centenarul lui Byron Athina 23. — Delegația oficială britanică la serbările pentru centenarul lui Byron publică un comunicat exprimând recunoștința pentru poporul și autoritățile Greciei pentru primirea cordială și pentru organizarea serbărilor. Din toate orașele din provincie sosec telgrame care desena ceremonile comemorative. Centenarul a fost celebrat și în insula Cipru unde eraio i și au exprimat speranța că această aniversare va inspira Angliei gestul nobil de mult așteptat. i i care se deschide prima zi de PAȘTI Din Turcia fără isgeniți. Pașale, hogi, și alți paraziți, Kemal, putea deci să primească, O camarilă românească ? Să demascam abuzurile Deși, deseori am constatat că cei din fruntea comunei noastre, deși am dat în vileag,abuzuri de ale subalternilor lor, nu s’au sinchisit măcar să se aducă mustrări,totuși noi, ne vom fac ca în trecut datoria, și vom demasca toate găinăriile ce se comit, oricât de mărunte ar fi ele, întrucât, chiar daca nu se iau măsuri în consecință, publicul să fie informat despre, cele ce se petrec și să-și poată forma o opinie despre acei ce ne conduc. Astăzi, ne von mărgini să informăm pe d. primar, că oamenii din serviciul pompieriei, au devenit negustori de apă. Pompele ce staționează În curtea pompieriei sun deșertate în căldările acelor ce sunt nevoiți s'o cumpere și să plătească î său 2 fel de găleată.'. Și sunt scuzabili aceia dintre cetățeni cari încurajează abuzul cumpărând apa pentru bunul motiv cu mor de sete, grație deferuozitățîi distribuirea apei retras. Nu tot așa, socotim că este cu pompieri!. Presupunând că la un moment dat s’ar declara Undeva un incendiu, ce ar face pompiere cu sacalele golite de apa vândută. E. ... *#. siguranță cu va sta cu mâinile tu sân, impotentă și va privi cum dezastrul se deslănțue. Dealtfel, cazuri de acestea s’sa mai întâmplat. De acea, deși știm c â nu se vor lua măsuri, așa cum as fi trebui, ne mărginim a atrage atențiunea unor ed că răspunderea unei situatuni, la fel cu acea pe care am arâtat’o mai sus, o lăsam cu totul celor cari se cred fără răspundere. VIZITAȚI Parcul Tataia ! Elegie ! »Cine este oare ceda care pentru prima oară a făurit cea dintâi satie? Trebui sa fi avut un suflet barbar și o Inima de fer. El a arătat : ,ome drii cuimele și lu tile. El a dusi morți un drm mai scurt... Și toată vira iste a amudus; războiul nu exista atunci că - l mul nu avea pe moșii di cât o cupă din Imn de tei Nu exist teu fortărețe ni-i tranșt»: par ] torul se o di he înn'șit în m[ijlocul cifelor sale... »Dec? ț am trait pe vremul zile acelea ? As feine aș fi cuî noui sângeroasele, bătălii ce i plac intr’o,taia statelor de azi și nu mi ar f tremurat splitul la somfui trâmbițelor, și goarnelor de alanii. Astăzi sunt dus, fă-i voia mea, pe cât mai de luată și’n cipi câmi scri aceste rânduri, soarta crudă a și fixat* und vrpe acest pămân barbar, brodul individului* cari mă va răpune /crime, fură să mă can!asta și fără sâ-i fi făcut ceva, eu victime, ei uciguș, fără de voia nod st fu... " »Of Zei Lani of paevik Vor met străbun*, vegh afta upra i meai Vot, a căror bunătate se mulțumea cu o ciorchină de srugate purpuriu, cu un stup de miere și cu o coron diri fior,cele de câmp depuse la picioarele voastre drept orice jertfit... Astăzi divinitățile cer jertfe cu sânge, de oameni și animate, iar eu sunt dator sa ascult vrejile barbarilor noștrii care se întrec a stimparcă j I Mimi i-a favorizat în a sa graj ma pe cutate genial inimi, făcând gesturi de descrețeați ști punând degetul pe harta ce stă j I •: vs. viie tridfiii pe masă.. »Ce manie ne-a cap:Iris pare să asigum astfel un fița tai lindes, iași când viața nu ar fi a sutii de scurtă Și vii de buli și griji? Gândți-vă, oameni buni, că în infern nu exis?*ta nici lanuri de grâu, nici izvoare cu apă cristolitiâ, nici femei cu trupuri mlădioase, nici sunete de harpă. Acolo nu veți întâlni decât colții floroși din legendarul Cerber și valurilei vâscoase ale negrului Styx și Umbre palide chinuite de flăcări ce rătăcesc de-a lungul lacurilor moarte. „Lăsați sabia, arcurile cu săgeți veninoase și mânați cântând plugurile voastre la care stau înh mafic privat dl blajini... Cât mai frumos va fi când oomnii vor îmbătrâni în liniște , pe la căminile lor, înconjarile de copil și de nepoții cu părul băiat, în loc sa putrezească prin șanțuri, pradă cânilor și păsărilor ce mi ui. TIBUU Elegii 1. 10. — Teză la limba latină pe trim. Ili al elevului din cl. Villa clasică. Ploești IP03. AX. POMI Prin vechile hârtii ce păstrez ü atâta sfințenie, am regăsit această îadurere, am socotit a dt mare actualitate, nu l-am schimbat nici o iotă și am redata fără alte Comentarii iubiților mei cititori. Ax. Pont Cronica zilei Svns Bona mare‘SERBAREA din Iași in flăcări o telegramă din Is și anunță că era noapte la orele 12, un groaznic incendiu a distrus sinagoga mare din str. Sinagogilor, provocând disperarea intregei populații evreești. Această sinagogă datează de peste 300 de ani și era considerată ca cel mai vechiaș sfânt așezământ evresc din România. Focul a luat naștere de la locuința paznicului sinagogei. Flăcările întinzându-se au distrus și Sinagoga Cnaz?clor, care se afla in imediata vecinătate. ... Refugiat politia i?u!garuhtia it la acastunta O gnele de siguranță au prim it instu| țuni tele grafice de urmărire^, a c oraurfist* lui' bálir Boris Ciuiimgiof zis Borizof, autor al unui aty›at. ha Ș fia, ia :,ajui,iuS d irei «verb"lui Stambîttiîki, Nurafl:;.ar fi refugiat atunci in Grecia, de unde sub un nume fa ș s'r fi îmbărcat pe un vapor pentru România. CN Urmărit Vâr sfia' actualmente la C<mențar Alte caiete dispărute Furturi « din tremile de marfă» au li#at propor ii uimitoare. Astăzi, gara locală, a fost avizată,că două colete cu covoare, efedite la Galați, n'au ajuns la destinație , nu s’a putut da nicaierea da urma lor. Pegubușul, comerafantul Keru din Galaț,i, pretinise cailor ferate, p ntru dispazitia covoarelor, 100000 lei despăgubiți. Otrăvită din Imprudență Copila Lenuța, fiica dlui I. Tâtăranui din strada Dumbrava Rose No. 21, s'au otrăvit ori cu soluție de sodă caustică, care se afla într’un pahar. Victima. In stare gravă, a fost transportată la spitalul comunal. Piața ei fanteiisz Cérnáté Issife și vat- la jm ® ás 22 Aprilie 'na’u cu 660-865 8 câr. grâu lei ,suta de kg 2 căr. grâu de forsmnă 520-555 lei suta de kgr. 13 cârîte'cu orz a 380 390 In siria da kgr. 20 car. cu ovăz cu 300 320 lei suta de kgr. 31 cir. ‘por4dib' c u 420 430țte! Listâ îig i.. 2 căîu o dughie cu 300 lei suta de kgr. 1 căr. rapițâ sălb. cu 750 iei sita de kgr. 3 vaig. fasole cu 920-1250 lei suta de kgr. 17 cău;s cu Un cu 170,-200 lei suta de kgr. Operatiud prtn Bursă, în 22 Aprile 1924 4 vag. porumb cu suta de kgr. 1 vagoane orz cu suta de kgr. hirilovriate ziua de 440-450 lei 410 lei de primăvară a ziariștilor profesioniști Ca în toți anii,, cercul ziariștilor constiințeni, compus din redactorii și reporterii al cotidianelor dependente ,Dobrogea Jună“ și „Dacia“, au organizat o mare serbăr de primăvară, în sala Caarioatul fopmunaL la 8 Iunie a. c. (înPzîua de Rusalii) . De pe acum, se fac mari pregătiri în vederea acestei serbări. ■ [UNK] Chestiunea minorităților in Turcia Constantíndpele 23.—Ministrul de interne al Turciei a declarat unei delegațiuni arabe ca guvernul nu va constrânge din minoritățî să trâiască în anumite zone din cuprinsul teritoriului turcesc. Aceasta lege de excepție se va aplică numai acelor minorități care nesocotesc legile și uneltesc împotriva republicei turcești. Generalul Pangalos atacat de comitagii bulgari Atena 23.Generalul Pangalos, ministrul de război inspectând posturile de la frontieră, a fost atacat cu focuri de armiă trasa de pe teritoriul bulgar. Generalul Pangalos a scăpat neatins dar însoțitorul său maiorul Spatak a a fost grav rănit. Cercetările au stabilt că focurile au fost trase de o bandă din Tonfitair,urmărită de autoritățile bulgare. Sursurila ^sc|Sgibuiul toarsa dim Pari»,de la 22 Aprilile 1924. r.. ,.vi . * j Mișcanșa portului Vase Intrate. «Deutschlanid» germin cu 121 tone mărfuri generale dela Roterdam. »Ingrid“ suedez desert de la Gospeli. »Mid of Athnes* englez ,cu 120 tone mărfuri generale de la Londra. »Praga* italian cu cereale și vite dela Galați. V*se este.»Dâutzschland“ cu 2047 tone m&troph generates pentru Galaț ș Brăila „Bilbek* germani cu rest de 1200 tone mărfuri grosiaîe pentru Grlnț.»,Principesa M r2* român cu pasageri și mărfuri pentru Coj' Poli și Pireu, «At ika* german cu.80Qrione Cireale pentru Roterdam șî Himburg. V rrLondra» . .. New-York . . ..Belgia . Kl. . $1 Italia ....Prvgi . . Rivertii . .. . View . . . Varșovia. . . Olanda. . . . 8. ~ . 6735 .15.311]2 . 85.35 . 68.75 . 46.25 . 269.1 .22 . . . 2.— 574. Cuvânt Părintesc La învierea Domnului. 1427 Aprilie 1924 ILARIE Din mila Ia Dumnezeu, smerit Epissofi ai Eparhiei Constanța, Tuturor iubitorilor de Hristos ai mei fii In Domnul din aseastă de Dumnezeu păziți Eparhie har vouă și pace dela Părintele Ceresc; iar din partea smereniei mele arhierești binecuvântări și părintească salutare: Hristos a înviat Iubiților, Până ori, sub apăsarea înfricoșatelor patimi pe cari din îndurare pestiu no, Fiul Omului a trebuit ca să la sufere pentru mâriuirea jr oasferă, eram îns ’o profundă slirere și întristare. Pentru un moment soarele s’a întunecat și întunericul cuprinsese tot pâmântul... In a fața Godglitei și înaintea mormântului deschiși cu ochii pini de tacrămi, am stat înmarmuriți privind poeție și piață de pe ușa mormântului, care ținea și acoperea p.d.isus, vi»i. tuturor. „«• Dar, o minune! De' odată pământul se cutremurau în cue forile iadului se Sfărâmă, ce N se deschide și legend Domnului râstoa ha piatra de pe ușa mormântul. .. 'lids din mormânt trupiște, csaun, mise preș....frumos din căraură, a răsărit și inimii noastre ..întristat; a strălucit bucuria în I vieri Iu», care ca un impărat al vieții d n »norii a înviat,călcând moartea a sfărâmâat puterea ; iadului, £ 1. om strălucita lui I silvnire.,a biruit întunericul paltimilor și a pus început vieții veșnice, reel plină de lumină ci milă și de har dumnezește. Domnul s’a sluiat din morți cu s puterea Sa; cea dumnizmâsfeâorîi arâțând, pria a fiiasta că el eșe 1 stâpărindr I vieți! săl moiți; Í iar apostolii văzând, acestă mare minehé s’au întărit în credințâ ,și,au pus es cu feiții la plânfarea’"învărturei celui răstignit și înviat, Bucuria învierii Domnului cuprins întreaga om nîre. Pentru a nei creștinii, aceast zi este feun motiv de seamă, care ne îmbană Ca șă cântâm a cunoaște și a ști î i ce ce in d sd vârata bucurie, vrednicea de nai cei mântuiți și de Fiul lui Dumnezeu, mântuit pre noi, kibîți fii Duhovnicești. Noi, in viața aceasta pământească, av,*m întristări, d' i avem și bucuri». Unii se bună de onoare, altul de mărit; unul își găsește mulțimirea în avere și altul în diferitele desfătări lumești. Toate aceste bcurii însă sunt trecătoare și adesea într’o clipă se prefac în întristare și amârăciune, pe când bucuria noastră de azi este eternă, pentru că se naște din biruința, celui etern asupra morții și p mm că printransa dobândim mântuirea și ne asigurăm fericirea cea adevăatâ. Dar,fiul nostru Isus Hristos, in întreaga sa viați de pe pânjâ și, a predicat numhai dreptatea și adevărul, pentru care j dovi, întotdeauna l-au urât și pentru care au urtelit și câștigat ucidrea lui. L- au omorâtpe Hristos,pe când că împreună cu el va ostimîîî și învățătura sa, dar ‘Ș’au'înșelat, câcL'Hhristos călcând moartea și bruind-o, a înotat, și î mpropa ca el a înviat și pro; ipus cei adormiți din veac. Adampii au greșați, sa, adusese în lume întunericul și rătăcirea, blestemul și dureriei»; iar Hriios ca un nou ! Adam, prin patimile și învierea sa,, a risipit întunericul șî râțâcirea, și a șters toată lacrmța și toată durerea, râstini ia toțî bucure, pentru că birund moartea, ne a dârțit nouă viață., j ’ *.. . Astăzi Dumneze eseul Soare ■ a eși, din knoîmátii, sfârâmânt lanț ,riiem jții; ia ftul geme și omenirea se bucurii cu bucurie mare.. . , ■ i :. .. *?! Astazi s’a făcut mântuire la toată lumea, pentru că Domnul a laviat. E. ,a sfărâmiat puterea morții și omul în rotăcirea lui, tulburându'.S3 nu știa ce,sa creadă. Apostolii înfricoșați de judecata nedreaptă și da ' crudele patimi'pe cari Domnul le-a suferit, erau nb riâți în credința lor, pentru care dJomnul î-a mustrat zicând: .Petru,ce sunteți tulburați? Și pentu ce să sue gânduri în inimile voastre. Veliți strâinite și p cioarei fe mele că îi Simt eu sunt, pipăiți-mi și vedeți ca duhul carne m o se mu uire, precum mă vedeți pre mine având“ (Luca XXIV. 39).. Din acestea sa vede ca Apostolii nu erau așa dela sub crezâtori, iu ® ar fi unii să Susținâ,ei dn puri văzu ':cercetat ca să se încredițeze despre înviere; înviitor Militor. Popor ! Jud u apoi și mai ales ‘Sineariul, compus din bâtrâri și arhierei,, vizând minunea învierii Domndu , s’a aduhat și mulți arginți au dat ostașilor zicânduie: «Spuneți câ ucenieii nu ven noi noaptea, l’au frat, dormind noi, . de sa va .auz. ;aceastaJ^*4ir.égr!óul, noi îi .vami îmblânzi pre el și p.e ..voi*Vă Vom face fără deguist“. .Prin urmare, Sinedriul însu;ând ostașii ca «o ascîndărui,văzul învierii Domnului, a..întărit, ered,.ta.ia acest aderârsc căci nu. era cu putință cu custodia ‘să știe că trupul Domnului a fosturat de apostoli, dacă s Îdicii erau adormiți. Și apoi, cine ar fi putut ca și rupă pecețile și. .să" ridice piatra de pe ușa mormântului , cât de greu a fost . șanțuiul ostașilor ,ca să nu poată aujzi zgomotul făcut cu ridicarea și scoaterea trupului din groapă. . Toate ceste socotințe ’ tied servesc și mai mult la intorirea resedinței noastre la învierea Domnului. Prin urmare, dubiți fii în Domnul, cu dreptul se.. cuvine ca sâ.ue^ bucurăm.. asta-i.. Sa mergem cu mirene. v seie în b',Seria și. aCi..^8țâ.gând învierea DQhnului..'» aâ •». îmbrățișăm frățește ș.. în pt .mă sâ. .că,utâră . »Hustqs.-u îa ,iat ’"di,y morți, cu moa tea pre ,mir ,e. al. âjd și celor din mo.. ân.u. i viață d*rui d4.-ie“. Și ’rom' lii casele noastre, în s.f.il 'mr.seior noastre, sâ pe L.d.. Lavratul pa gătit cu atâta țui'da..și bană Voințâ, neu lând a , ne , împărtăși și din ospâie.».' csei..e,‘ ai dragiaș..ai nădej Ki i, Prin IKL e . R. ea .ș|' bupu» . .d.4â n r.nâ da banul nostu Mântuitor, .d.'pâinV..lea iSx, SAI»si..naif boteze tot mai /nuli î.i s.â viață vrmernițâ șî spre a ne tu âsi nume noastre di pbitrie ceie.ik, și de toata'd||>marifurile la..ti. ^ti. Să lăsăm !n".Q^ha..n.Ua -â tiecuiul cu îo^ta^păcatele lui și de aci înainte sâ,ne silm a săvârși numi fapte cu tjat cieșituli. Când greutâta zlei’' ne-ar turbura și când ispriaie celui óidban ne-ar eși la cale, să ne gândim la Domni, și la jrtfa lui peiitm noi.* Când adevărul și fata bună ne ar da prilejul de a ne arăta buni creștini, să nu zăbovim a ne lega strân de învierea Domnului, întărindu-ne cu credința îndumnezirea celui vivat și curâțndu-ne de toata s s ta ai nev . .. Pentru învierea Domnului, să ne curățim ..duhovnicești și deschizânau ne inipțile la patimile, moartea și învierea Fiului lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, sâ ne îmbrățișăm frățește azi, in această zi de izbândă a Creștinătății și cu toții bucurându-ne, să cântăm împreună cu sfânta noastră B.serică , când: »Hristos a înviat de morți cu moartea pre moarte călcând și celor din mormânt in viață dăruindu-le*. • Darul Domnului nostru Isus Hristos , dragostea lui Dumnizeu și Tatăl și Impârtășrea Sf. Duh să fie cu voi cu tot. Rna. Dată cu prilejul Sfintelor Paști, in Constanța, în anul mântuiri, unu mic nouă sute douăzeci și patru, luna Aprilie 1427. ILARIE Episcop de Constanța Angajați camere și tăceți băi numai la Băile Moderne, Tekirghio! — proprietatea C. Nițescu ,T. Peahă, Duelaj B. TATARSK, boli interne, boii de nas, gât și urechi. — Operațiuni