Dimineaţa, aprilie 1924 (Anul 21, nr. 6249-6275)
1924-04-24 / nr. 6272
BUCUREȘTI, Sărindar 9- 8 pagini Fondat In 1904 de Const MINLE Să fim gata Evenimentele ce se desfășoară în jurul nostru seamănă cu norii negri cari îneacă, câteodată, cerul. Trăim o epocă în care toți augurii au dat faliment! Nimenea nu mai poate prevede ce va fi cu ziua de mâine, iar dușmăniile ca și prieteniile — câteodată — sunt deopotrivă amenințătoare. Cazul înțelegerei franco-engleze este elocvent. Relațiunile italofranceze, nu augurează fericiri pentru zilele apropiate. Grija d-lui Mussolini de a încheia un acord cu Serbia nu însemnează numai dorința Italiei de a însemna mai mult în politica orientală ci și prevederea de a avea spatele asigurat când Italia va fi angajată în altă parte. Sârbii cu care suntem aliați, sârbii cu cari niciodată, în tot dealungul istoriei n’am avut decât relațiuni de bună vecinătate, ne atacăm acum mai dușmănos decât ar ataca pe un dușman. De pe timpul când Austro-Ungaria era încă în picioare, niciodată presa de la Belgrad n’a atacat cu mai multă furie un popor, cum ne atacă acum pe noi. Tot ceea ce se petrece în jurul nostru, dar mai ales atacul îndârjit al sârbilor, pe lângă partea lui de neplăceri și decepții, cuprinde un element fericit de care trebue să ne folosim cât mai degrabă. Atacul sârbilor este un imbold deșteptător. Belgradul aliat și amic pe hârtie, ne strigă : „Deșteaptă-te, române !“. Violența ostilității presei sârbești nu este însemnată numai prin antipatie, dar și, mai ales, prin dispreț Sârbii acuză poporul român că, în războiul dela 1916, armata română a capitulat după 15 zile de luptă! Eroicul soldat român care a luptat dela 16 August la 23 Noembrie, timp va să zică de peste trei luni, și a luptat pe două fronturi, prins între patru armate dușmane, nu s’a plecat decât după ce a consumat « sacrificiul» . " Lipsit de aeroplane, lipsit de artilerie grea, fără munițiuni, trădat ’de ruși, având să apere o îndoită graniță peste tot deschisă și lungă de aproximativ 1500 kilometri, soldatul român nu și-a părăsit postul decât în fața îndoitului atac cu forțe covârșitoare ale mareșalilor Mackensen și Falkenhain. Să ne răspundă presa dușmănoasă de la Belgrad, nu câte luni, nu câte săptămâni, dar câte zile a mai rezistat în formidabilele ei pozițiuni muntoase, eroica armata sârbă, atunci când a fost atacată și ea pe două fronturi, de Mackensen în față și de bulgari pe la spate? Dar aceasta este Istoria. Să lăsăm să doarmă în pace morții glorioși din jertfa supremă a cărora au născut o Românie Mare și o Serbia mărită ! Datoria ceasului de astăzi este să răspundem cu fapte deșteptărei ce ne-o trimite Belgradul. Să nu ne mai găsească evenimentele nepregătiți, să nu fim întotdeauna cei din urmă spre a ne îndeplini datoria. Să eșim, în sfârșit, din domeniul vorbelor goale și să intrăm în câmpul faptelor realizate. La anul 1900 bulgarii ne-au sfidat fiindcă ne știau fără arme. La 1916 am fost biruiți în partea întâia a campaniei, fiindcă eram nepregătit. Dar în ziua în care toți cei cari ne înconjoară, și dușmanii cari ne pândesc, și aliată cari nu ne iubesc și adevărații prieteni ne vor ști gata ca să înfruntăm toate furtunile, și acei cari ne amenință, și acei cari ne insultă ca și acei cari sunt alături de noi, cei dintâi își vor măsura gesturile și cuvintele, cei din urmă vor simți încrederea în noi mărită. Popor pacinic pentru atac, să le arătăm tuturor două șiruri de dinți sănătoși și complecți pentru orice apărare. Insă, ca să ajungem aci, trebue să facem sacrificii și să muncim cu devotament. Avem astăzi un ministru de război competent și cu cele mai bune intențiuni. Decât, atât nu e destul. CONSTANTIN BACALBAȘA V' Tratativele continuă pentu acordul franco-român Paris. 22. — Se știe că regele României se află incognito la Paris și ministrul de externe român d. Duca a continuat de asemenea în ultimele zile tratativele sale cu ministerul de externe francez. „TA Intransigeant“ anunță azi că se pregătește un tratat franco-român ale cărui amănunte sunt actualmente discutate de d. Duca cu d. Peretti della Rocca. Acest tratat nu va fi o copie a tratatului franco- cehoslovac, cl va semăna mai curând cu tratatul încheiat de Franța cu Polonia. Oglinda zel Om prevăzător — Bă-mi un ou tăticule, să-l ciocnesc... — Nu se poate, fiule, că simt scumpe si trebui sa le păstrăm atat să le avem si la amu., In regii letin 1 spirtul nu se urmărește fiscalitatea, ci reducerea alcoolismului și sporirea producției folositoare ocupându-ne de viitorul regim de producere și desfacere a spirtoaselor, spuneam că d. ministru de finanțe, sub a cărui supraveghere se întocmește noua lege, tinde la unificarea sistemelor, la reducerea alcoolismului și la îndrumarea întrebuințărei produselor spirtoase și a fructelor pentru sporirea economiei naționale, preocupându-se numai în rândul din urmă de partea fiscală. Se înțelege că statul vuu poate să renunțe la drepturile sale din producția spirtoaselor, dar dacă se va ajunge cu timpul la întrebuințarea fructelor și pentru alte produse, decât rachiurile, veniturile din taxele pe spirtoase vor scade. TAXAREA PRODUCȚIEI Noua lege va unifica măsurile pentru taxarea producției de spirtoase și normele adoptate vor fi cele existente în vechiul regat, a căror îndelungă experimentare a făcut dovada că sunt practice. Regimul monopolului, care există în Basarabia, moștenit de la ruși, va fi suprimat. Toate produsele spirtoase vor fi taxate la locul de fabricație. Se va prevede ca produsele de această natură, destinate pentru băuturi, să nu aibă o tărie mai mare de treizeci grade pe decantru. Spirtul de o tărie mai mare nu va fi dat în întrebuințare decât pentru a servi la produsele industriale și farmaceutice. Spirtul din vin, cognacul, care se produce mai ales în Basarabia, va putea fi desfăcut numaii în sticle închise sub eticheta de stat. Acea etichetă va fi o garanție de calitatea produsului și e menită să dea consumatorilor deplina încredere că marfa nu e inferioară celei de import MIJLOACELE DE DESFACERE LA SATE In ce privește mijloacele de desfacere, se va tine seama, în mod strict de dispozițiile legei cârciumelor din vechiul regat și ca urmare numărul actual al cârciumelor rurale va fi redus la cifra prevăzută de acea lege, în proporție cu numărul populației. La sate nu vor mai fi îngăduite debitele care să desfacă numai băuturi spirtoase. Debitanții vor avea obligațiunea să vândă și produse alimentare, ca și diferite feluri de mărfuri. Pe lângă fiecare din acele debite va funcționa câte o sală de lectură, astfel ca debitanții să contribue și la răspândirea culturei la sate. De altfel autorizația pentru ținerea unor astfel de debite vor fi date în primul rând sfaturilor culturale sătești existente, cum și celor cari se vor înființa. Numai în lipsa acestora se vor acorda autorizată foștilor și actualilor debitanți de a exploata asemenea debite. E foarte probabil că se va pune în lege și dispoziția ca debitele ru DESFACEREA LA ORAȘE Regimul de desfacere a băuturilor spirtoase la orașe va fi de asemenea schimbat, reducându-se posibilitatea consultațiunei actuale, dusă până la desfrâu. In acest scop vor fi luate măsuri ca localurile de consum să fie închise cu mult mai devreme, ca băuturile mai tari să nu poată fi dru a fi consumate acasă, ca debitele de consumație să nu vândă în nici un caz numai băuturi spirtoase, etc. SCHIMBAREA OBICEIURILOR Se întelege că asemenea măsuri vor provoca oarecare tulburare în obiceiuri, dar dat fiind scopul ce se urmărește prin luarea lor, adică reducerea alcoolismului, autoritatea, cu ajutorul oamenilor conștienți, va reuși să le impună, pentru a deveni cu timpul creatoare de obiceiuri nouă și sănătoasei. DEAL vace să nu vândă băuturi spirtoase vândute decât în sticle închise pendecât pentru consumat la locuințele cumpărătorilor. Acele debite vor fi obligate să nu funcționeze decât până la orele 9 seara. Contramandam călătoriei d-lui Brătianu la Constantinopol in timpul zilei de ori primulministru a trebuit să constate, ca Pe de altă parte, d-na Elise Brătianu este silită să păstreze de vreo două zile patul. Se credea intr'o îndreptare, așa ca să poată participa la excursiune. Speranțele nu s’cat dovedit justificate. Pe de altă parte, rapoarte sosite, din Constanța arătau că vaporul împăratul Traian nu va putea pleca decât Vinerea. O atare întârziere încurca insă toate socotelile primmului-ministru. Speranța că până aseară vor surveni știri, care să iaposibilă excursiunea, nu s'a edit nici ea justificată, șa fiind s’a decis definitiva- i că excursiunea este contractată și măsurile au fost luate va fi avizați minierii și div4ii, cari urmau să întovățască pe primul-ministru. dintre aceștia plecaseră prin provincie pentru a-și aranja treburile și a putea fi liberi în zilele de excursiune. Cu toții au fost vestiți că plecarea nu mai are loc. Primul-ministru își va petrece sărbătorile la Florida — dacă d-na Brătianu va putea suporta, călătoria până la via favorită, regret, că proiectata excursiune la Constantinopol va trebui să fie probabil amânată. äppiß jinnim ROMA, 22. (Rador). Din Neapole se anunța că fiul lui Nitti a atacat și rănit la ochi pe redactorul ziarului „Mezzogiorno”, pentru că acesta a defăimat într-un articol pe tatăl său. H WI CONSTANTINOPOL, 22. (Rador).—Ministrul de interne al Turciei a declarat unei delegațiuni arabe că guvernul nu va constrânge minoritățile să trăiască în anumite zone din cuprinsul teritoriului turcesc. Această lege de excepție se va aplica numai acelor minorități care nesocotesc legile și uneltesc împotriva republicei turcești. ind Eroiiispiniei info £ 1 propuse in pact transo-germano-italo-Mtanic LONDRA, 21. — Lord Grey, fost ministru de externe pe timpul izbucnirea războiului mondial, a acordat d-lui William Stead, directorul lui „Review of Reviews", un Interview in cursul căruia, el și-a expus ideile asupra problemei siguranței. „Problema siguranței, a spus el, domină azi mai mult ca oricând situația europeană față de primejdia tentativelor de revanșă. Dar înarmările produc teamă, însă nu siguranța; ele nu împiedică războiul, ci-l provoacă dinpotrivă, fiindcă sfârșesc prin a deveni încontrolabile". Lord Grey crede că statele europene vor accepta în cele din urmă Liga Națiunilor ca o salvgardă suficientă a păcei și siguranței lor, dacă liga va fi bine întărită și desvoltată și dacă popoarele și oamenii vor face din aceasta scopul principal al politicei lor externe, dacă doresc într’adevăr pacea și siguranța pe care numai liga li o poate da. Franța a acceptat tratatul de Versailles, fiindcă era legată de pactul britanic și de pactul american care-i făgăduiau ajutor un caz de atac neprovocat din partea Germaniei. Aceste pacte s’au evaporat însă și Franța, a avut cu drept cuvânt sentimentul de a fi fost debraudată. Chestia siguranței a domitr’un pact nat întotdeauna mentalitatea franceză. 1une. Dar Franța nu poate obține siguranța fără de reparații și nu poate obține reparații fără de siguranță. Problema este deci ca să i se dea siguranța. Dacă nu se tine seamă de această dorință de siguranță a Franței și dacă se vorbește de revizuirea tratatului de Versailles în sens defavorabil pentru ea, Franța are toată dreptatea să se plângă. Scopul trebue să fie de a obține siguranța, pentru Franța, pentru Anglia și pentru Germania, A cere intrarea Germaniei în Liga Națiunilor nu este o soluție in sine". Lord Grey nu crede posibilă încheierea unui pact separat intre Franța și Anglia, fiindcă nu este sigur că dominionarile vor adera la el, pe câtă vreme, ele vor adera la un acord mai general fondat de Liga Națiunilor. Oricare obligație ar asuma guvernul britanic, el ar trebui s-o asume sub auspiciile Ligei Națtiunilor. „Nu vreau să pun guvernul în încurcătură, a terminat lord Grey, propunând o soluție particulară dar cred că există printre membrii Ligei Națiunilor o soluție care diferă de aceia a unui pact de ajutor mutual franco-englez". Pare că ■ lord Grey ✓vede soluția înfranco-germano-italo-brita- Grâu degenerat Nouă tipuri de pâine au apărut pe piață, cu nouă prețuri, cu un nou regulament de fabricare și cu o nouă listă de pedepse pentru morarii sau brutarii contravenienți. Rezultatul final,“pe care oricine poate să-l constate de câteva zile încoace , pâinea albă liberă la speculă e cam neagră și mică, jimbia e infectă, iar pâinea neagră nu se găsește. Să lăsăm de-o parte chestia fraudei și să venim la pâinea liberă, la cea albă, pentru care frauda e înlăturată teoretic în ce privește greutatea. Brutarul e slobod să o dea cu orice preț și de jumătate de chilogram dacă vrea. Bine. Dar de ce e așa de neagră și de lipicioasă? Eu n’am decât o singură explicație : a degenerat grâul românesc. Altfel cum se face că înainte de război era bună? Căci dacă nici libera concurență pentru preț și greutate n’a reușit să ne dea o pâine ca lumea, o pâine așa cum am cunoscut-o altă dată, este că nu mai avem în țară același grâu, că ne bate și D-zeu vlăguind pământurile și stricând semințele. E o singură obiecție de adus părerei mele : Morarii cer pe capete scăderea taxelor de export. Și deoarece străinii ar refuza să mănânce o pâine așa de rea ca a noastră, e probabil că morarii vor să treacă peste granițe făina cea bună, iar nouă ne servesc gunoaele. Dacă e cumva așa, propun următoarea soluție : să se îngădue. In condiții excepțional de favorabile, exportul făinei cu care suntem hrăniți, și să fie obligați morarii să dea brutarilor făina actualmente destinată exportului. Generalul PigaloTiile MigfilSi ATENA, 22. (Rador). Generalul Pangalos, ministrul de război, inspectând posturile de la frontieră, a fost atacat cu focuri de armă trase de pe teritoriul bulgar. Generalul Pangalos a scăpat neatins dar însoțitorul său, maiorul Spatakis, a fost grav rănit. Cercetările au stabilit că focurile au fost trase de o bandă de comitagii, urmăriți de autoritățile bulgare. ANUL XXI — No. 6272 Joi 24 Aprilie 1924 2 Lei exemplarul 4 Lei In străinătate Primim următoarele: Domnule Redactor. Pentru aceia cari pot fi influențați de o critică constructivă și de un exemplu bun, vă comunic următoarele : In noaptea de 5 Februarie, trebuind să părăsesc un mic oraș din Statele Unite ale Americei și ridicându-mi bagajele din gară, mi s’a părut că am fost taxat de către funcționarul buimăcit de somn, cu 12 centi prea mult. Atrăgându-i atenția asupra acestui lucru, am fost sfătuit să reclam dacă nu sunt mulțumit. Direcțiunii. Deși 12 centi în Statele Unite sunt cam echivalentul unei țigări rele, m’am adresat totuși în scris Direcțiunii căilor ferate (la o distanță ceva mai mare, de acea localitate, decât sunt Bucureștii de Sighetul Maramureșului), explicând în reclamata mea că am avut deseori experiențe de felul acesta în Europa, unde nici nu mai protestez, dar nu vreau să rămân cu bănuiala că lucruri de acest fel s’ar putea întâmpla și in Statele Unite. Cu întoarcerea curierului mi s’a comunicat că acest caz va fi anchetat, și anchetat a fost, căci iată că la 29 Februarie mi se trimite alăturatul caz pentru 24 cenți (echivalentul a două țigări rele) Cu observația, că aceasta e suma cu care am fost taxat prea mult de către funcționarul american, care observând greșala după plecarea mea, a menționat imediat cazul în raportul lui de zi. Când această scrisoare mi-a fost Înmânată aci în București, eram pe stradă, gata de a pleca de acasă. După ce am citit-o, m’am oprit și mi-am scos pălăria . 1) In cinstea acelei țări în care I funcționarii publici mai pot face greșeli, și nu le e teamă sau rușii ne să le recunoască și mărturisisească. 2) In cinstea acelei Arcadii unde Direcțiunea Căilor ferate mai resttitue din banii primiți. 3) In cinstea acelei Direcțiuni publice, care în timp de 23 zile poate institui o anchetă, ajunge la rezultat și lua o hotărâre. Cinci mii de kilometri și un ocean lat și adânc ne despart de acea țară ! Domnule redactor, dacă d-v. Direcțiunea C. F. R., sunteți depășirere că o reproducere a acestui cer cu istoricul de mai sus, în câteva mii de exemplare, pentru a fi arătat in birourile funcționarilor de la C. F. R., fără deosebire de rang I sau localitate, "■ stau la dispoziție ar fi de folos, vă cu o parte din cheltuelile necesare în legătură cu această lucrare. Cu toată stima, E. Garvin Să nu credeți insă că cumva am voi să mistificăm pe cititori, sau că d. Garvin ne-a mistificat pe noi, căci am văzut cecul și posedăm scrisoarea d-lui Garvin. INDEX ...... ... Minunea minunilor! Relațiunile economice dintre Polonia și România De wriiâ eu d-l Gudynschi Basarabia fiind închisă din partea Nistrului și lipsită deci de un debușeu puternic și-a îndreptat fatal privirile spre Polonia unde se duc numeroase produse basarabene! Dorind să cunoaștem cum s’ar putea intensifica raporturile economice, între provincia de peste Prut și Polonia, ne-am adresat, unui fruntaș industriaș din Lodz, d. Gudynschi în trecere prin Chișinău, care ne-a declarat următoarele: SITUAȚIA FINANCIARĂ POLONĂ Stat tânăr trecut prin numeroase crize economice și financiare, Polonia va căpăta deja 1 Mai curent, o nouă monedă numită Zlot, garantată prin 300 de milioane aur și astfel producția stânjenită în cursul anilor prin emisiunile continue de mărci, va căpăta un avânt. In această direcție a ridicării valutei și a consolidării noastre financiare, avem concursul marilor noștri aliați și toată recunoștința pentru Franța, sora dv. cea mare care — generoasă ca întotdeauna — ne-a ajutat foarte mult. PRODUCȚIA POLONĂ Țară agricolă și industrială, bogată în petrol și cărbuni, Polonia e menită să se desvolte puternic. Avem în abundență, secară și cartofi. Grâu este mai puțin. Dar din cartofi extragem spirt, de asemenea în cantitățile apreciabile, pe cari le vindem străinătății. Cărbunele din Silezia este cerut de dv. și de italieni, iar petrolul găsește un debușeu în Franța și Cehoslovacia. , Angliei îi vindem lemnele produsele industriei noastre texși zilele le desfacem pretutindenea. RELAȚIUNILE ROMÂNO-POLONE Odată cu alipirea Basarabiei de România numeroși comercianți români, au încheiat transacțiuni importante în diverse ramuri, iar în urmă gălățenii și ieșenii au făcut comenzi mari. De obiceiu, au cumpărat stofe dinn Lodz, porțelanuri, sticlării, ferării, iar Bucureștii, cărbune. Din Basarabia ne-au venit vinuri, fructe, uleiuri de floarea soarelui, brânzeturi, cereale, etc. CUM S’AR PUTEA INTENSIFICA RELAȚIUNILE Evident numai prin îmbunătățirea căilor dv ferate. In prezent navetele noastre ne-au adus cereale și toate celelalte produse basarabene. Cum la rândul nostru vindem diverse mărfuri, nu putem face față niciodată termenelor, deoarece nu puteam avea vagoanele necesare. Oferem, din cauza climatului friguros lână, piei, blănuri, carne (avem puține vite), oi vii, cereale și în general vinuri și fructe. RELAȚIUNILE DINTRE POLONIA ȘI RUSIA In altă ordine de idei, d. Gudynschi ne-a declarat că Rusia « mare amatoare de produsele polone — toate transacțiunile pe cari le fac — sunt plătite în ruble aur. Actualele monezi rusești au mai puțin cu 25 la sută aur ca în rublele de odinioară și sunt cotate la bursă egale cu valoarea unei jumătăți de dolar o rublă. ÎNCREDEREA IN DEZVOLTAREA ROMÂNIEI Comercianții cât și industriașii poloni, termină d. Gudynschi, au cea mai mare încredere în desvoltarea economică a României. Cu legăturile numeroase ce le are țara dv., e menită să joace un mare rol, iar legăturile între ambele state, grație amiciției ce există de mult și acelorași interese, se vor consolida și mai puternic. B. DRAGOS Alegerile din Grecia Un grup de cetitori ne roagă să-l lămurim cum de se face că în Grecia, cu ocazia plebiscitului, au votat numai un milion de alegători, pe când numărul locuitorilor este mult mai mare. E o chestiune foarte simplă de lămurit: întâi, în Grecia, cum e cazul și în România, femeile n’au dreptul de vot. Iată, deci, în cifră rotundă, 50 la sută din populație care nu ia parte la votare. Mai scădeți după aceea pe toți cei cari n’au împlinit vârsta de 20 de ani, precum și pe cei cari, dintr’un motiv sau altul, nu se duc la vot și se va găsi că numărul de un milion de votanți este foarte impunător față de populația totală a Greciei. ZIBBUT „PtMIHEIlT! CUPON DE PRISMÎI SERIa Vs No. 11 Strângeți aceste cupoane! Aduninde 0 säe cupoane consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite grantuift de ziarul “DIMINEAȚA“*