Dimineaţa, aprilie 1924 (Anul 21, nr. 6249-6275)

1924-04-24 / nr. 6272

BUCUREȘTI, Sărindar 9-­ 8 pagini Fondat In 1904 de Const MINLE Să fim gata Evenimentele ce se desfășoară în jurul nostru seamănă cu norii ne­gri cari îneacă, câte­odată, cerul. Trăim o epocă în care toți augu­­rii au dat faliment! Nimenea nu mai poate prevede ce va fi cu ziua de mâine, iar dușmăniile ca și priete­niile — câte­­odată — sunt deopo­trivă amenințătoare. Cazul înțelegerei franco-engleze este elocvent. Relațiunile italo­­franceze, nu augurează fericiri pen­tru zilele apropiate. Grija d-lui Mus­solini de a încheia un acord cu Ser­bia nu însemnează numai dorința Italiei de a însemna mai mult în politica orientală ci și prevederea de a avea spatele asigurat când Italia va fi angajată în altă parte. Sârbii cu care suntem aliați, sâr­bii cu cari niciodată, în tot dealun­­gul istoriei n’am avut decât rela­­țiuni de bună vecinătate, ne atacă­m acum mai dușmănos decât ar ataca pe un dușman. De pe timpul când Austro-Ungaria era încă în picioa­re, niciodată presa de la Belgrad n’a atacat cu mai multă furie un popor, cum ne atacă acum pe noi. Tot ceea ce se petrece în jurul nostru, dar mai ales atacul îndârjit al sârbilor, pe lângă partea lui de neplăceri și decepții, cuprinde un element fericit de care trebue să ne folosim cât mai degrabă. Atacul sârbilor este un imbold deșteptă­tor. Belgradul aliat și amic pe hâr­tie, ne strigă : „Deșteaptă-te, ro­mâne !“. Violența ostilității presei sârbești nu este însemnată numai prin anti­patie, dar și, mai ales, prin dispreț Sârbii acuză poporul român că, în războiul dela 1916, armata română a capitulat după 15 zile de luptă! Eroicul soldat român care a lup­tat dela 16 August la 23 Noembrie, timp va să zică de peste trei luni, și a luptat pe două fronturi, prins între patru armate dușmane, nu s’a plecat d­ecât după ce a consumat « sacrificiul» . " Lipsit de aeroplane, lipsit­­ de ar­tilerie grea, fără muniț­iuni, trădat ’de ruși, având să apere o îndoită graniță peste tot deschisă și lungă de aproximativ 1500 kilometri, sol­datul român nu și-a părăsit postul decât în fața îndoitului atac cu for­țe covârșitoare ale mareșalilor Mackensen și Falkenhain. Să ne răspundă presa dușmănoa­să de la Belgrad, nu câte luni, nu câte săptămâni, dar câte zile a mai rezistat în formidabilele ei pozițiuni muntoase, eroica armata sârbă, a­­tunci când a fost atacată și ea pe două fronturi, de Mackensen în față și de bulgari pe la spate? Dar aceasta este Istoria. Să lă­săm să doarmă în pace morții glo­­rioși din jertfa supremă a cărora au născut o Românie Mare și o Ser­bia mărită ! Datoria ceasului de astăzi este să răspundem cu fapte deșteptărei ce ne-o trimite Belgradul. Să nu ne mai găsească evenimentele nepre­gătiți, să nu fim întotdeauna cei din urmă spre a ne îndeplini dato­ria. Să eșim, în sfârșit, din dome­niul vorbelor goale și să intrăm în câmpul faptelor realizate. La anul 1900 bulgarii ne-au sfi­dat fiindcă ne știau fără arme. La 1916 am fost biruiți în partea în­tâia a campaniei, fiindcă eram ne­pregătit­. Dar în ziua în care toți cei cari ne înconjoară, și dușmanii cari ne pândesc, și aliată cari nu ne iubesc și adevărații prieteni ne vor ști gata ca să înfruntăm toate furtunile, și acei cari ne amenință, și acei cari ne insultă ca și acei cari sunt ală­turi de noi, cei dintâi își vor mă­sura gesturile și cuvintele, cei din urmă vor simți încrederea în noi mărită. Popor pacinic pentru atac, să le arătăm tuturor două șiruri de dinți sănătoși și complecți pentru orice apărare. Insă, ca să ajungem aci, trebue să facem sacrificii și să muncim cu devotament. Avem astăzi un ministru de răz­boi competent și cu cele mai bune intențiuni. Decât, atât nu e destul. CONSTANTIN BACALBAȘA V' Tratativele continuă pentu acordul franco-român Paris. 22. — Se știe că regele României se află incognito la Paris și mi­­nistrul de externe român d. Duca a continuat de a­­semenea în ultimele zile tratativele sale cu minis­­terul de externe francez. „TA Intransigeant“ anun­ță azi că se pregătește un tratat franco-român ale cărui amănunte sunt ac­tualmente discutate de d. Duca cu d. Peretti della Rocca. Acest tratat nu va fi o copie a tratatului franco- cehoslovac, cl va semăna mai curând cu tratatul încheiat de Franța cu Po­­lonia. Oglinda z­el Om prevăzător — Bă-mi un ou tăticule, să-l­ ciocnesc... — Nu se poate, fiule, că simt scumpe si trebui sa le păstrăm atat să le avem si la amu., In­ regii letin 1 spirtul nu se urmărește fiscalitatea, ci reducerea alcoolismului și sporirea producției folositoare ocupându-ne de viitorul regim de producere și desfacere a spirtoase­lor, spuneam că d. ministru de fi­nanțe, sub a cărui supraveghere se întocmește n­oua lege, tinde la uni­ficarea sistemelor, la reducerea al­coolismului și la îndrumarea între­­buințărei produselor spirtoase și a fructelor pentru sporirea economiei naționale, preocupându-se numai în rândul din urmă de partea fiscală. Se înțelege că statul vuu poate să renunțe la drepturile sale din pro­ducția spirtoaselor, dar dacă se va ajunge cu timpul la întrebuințarea fructelor și pentru alte produse, de­cât rachiurile, veniturile din taxele pe spirtoase vor scade. TAXAREA PRODUCȚIEI Noua lege va unifica măsurile pentru taxarea producției de spir­toase și normele adoptate vor fi cele existente în vechiul regat, a căror îndelungă experimentare a făcut dovada că sunt practice. Re­gimul monopolului, care există în Basarabia, moștenit de la ruși, va fi suprimat. Toate produsele spirtoase vor fi taxate la locul de fabricație. Se va prevede ca produsele de a­­ceastă natură, destinate pentru bău­turi, să nu­ aibă o tărie mai mare de treizeci grade pe decan­tru. Spirtul de o tărie mai mare nu va fi dat în întrebuința­re decât pentru a servi la produsele industriale și farmaceutice. Spirtul din vin, cognacul, care se produce mai ales în Basarabia, va putea fi desfăcut numaii în sticle în­chise­­ s­­ub eticheta de stat. Acea etichetă va fi o garanție de cali­tatea produsului și e menită să dea consumatorilor deplina încredere că marfa nu e inferioară celei de im­port MIJLOACELE DE DESFACERE LA SATE In ce privește mijloacele de des­facere, se va tine seama, în mod strict de dispozițiile legei cârciu­­melor din vechiul regat și ca ur­mare numărul actual al cârciume­­lor rurale va fi redus la cifra pre­văzută de acea lege, în proporție cu numărul populației. La sate nu vor mai fi îngăduite debitele care să desfacă numai bău­­turi spirtoase. Debitanții vor avea obligațiunea să vând­ă și produse alimentare, ca și diferite feluri de mărfuri. Pe lângă fiecare din acele debite va funcționa câte o sală de lectură, astfel ca debitanții să contribue și la răspândirea culturei la sate. De altfel autorizația pentru ține­rea unor astfel de debite vor fi date în primul rând sfaturilor culturale sătești existente, cum și celor cari se vor înființa. Numai în lipsa acestora se vor acorda autorizată foștilor și actua­lilor debitanți de a exploata aseme­nea debite. E foarte probabil că se va pune în lege și dispoziția ca debitele ru­ DESFACEREA LA ORAȘE Regimul de desfacere a băuturi­lor spirtoase la orașe va fi de ase­menea schimbat, reducându-se po­sibilitatea consult­ațiunei actuale, dusă până la desfrâu. In acest scop vor fi luate măsuri ca localurile de consum să fie în­chise cu mult mai de­vreme, ca băuturile mai tari să nu poată fi dru a fi consumate acasă, ca debi­tele de consumație să nu vândă în nici un caz numai băuturi spirtoase, etc. SCHIMBAREA OBICEIURILOR Se întelege că asemenea măsuri vor provoca oare­care tulburare în obiceiuri, dar dat fiind scopul ce se urmărește prin luarea lor, adică re­ducerea alcoolismului, autoritatea, cu ajutorul oamenilor conștienți, va reuși să le impună, pentru a deveni cu timpul creatoare de obiceiuri nouă și sănătoasei. DEAL vace să nu vândă băuturi spirtoase vândute decât în sticle închise pen­decât pentru consumat la locuințe­le cumpărătorilor. Acele debite vor fi obligate să­­ nu funcționeze decât până la orele 9 seara. Contramandam călătoriei d-lui Brătianu la Constantinopol in timpul zilei de ori primul­­ministru a trebuit să constate, ca Pe de altă parte, d-na Elise Bră­tianu este silită să păstreze de vreo două zile patul. Se credea intr'o îndreptare, așa ca să poată partici­­pa la­ excursiune. Speranțele nu s’cat dovedit justificate. Pe de altă parte, rapoarte sosite, din Constanța arătau că vaporul împăratul Traian nu va putea­ ple­ca decât Vinerea. O atare întârzie­re încurca insă toate socotelile pri­­mmului-ministru. Speranța că până aseară vor surveni știri, care să ia­­posibilă excursiunea, nu s'a edit nici ea justificată, șa fiind s’a decis definitiv­a- i că excursiunea este contra­­ctată și măsurile au fost luate va fi avizați minierii și di­­v4ii, cari urmau să întovă­­țască pe primul-ministru. dintre aceștia plecaseră prin provincie pentru a-și aranja tre­burile și a­ putea fi liberi în zilele de excursiune. Cu toții au fost ves­tiți că plecarea nu mai are loc. Primul-ministru își va petrece sărbătorile la Florida — dacă d-na Brătianu va putea suporta, călăto­ria până la via favorită, regret, că proiectata excursiune la Constantinopol va trebui să fie probabil amânată. äppiß j­in­­­ni­m ROMA, 22. (Rador).­­ Din Nea­­pole se anunța că fiul lui Nitti a atacat și rănit la ochi pe redacto­rul ziarului „Mezzogiorno”, pen­tru că acesta a defăimat într-un articol pe tatăl său. H WI CONSTANTINOPOL, 22. (Ra­dor).—Ministrul de interne al Tur­ciei a declarat unei delegațiuni a­­rabe că guvernul nu va constrânge minoritățile să trăiască în anu­mite zone din cuprinsul teritoriu­lui turcesc. Această lege de excep­ție se va aplica numai acelor mi­norități care nesocotesc legile și uneltesc împotriva­ republicei tur­cești. ind Eroi­iispiniei info £ 1 propuse in pact transo-germano-italo-Mtanic LONDRA, 21. — Lord Grey, fost mi­nistru­ de externe pe timpul izbucnirea războiului mondial, a acordat d-lui Wi­­lliam Stead, directorul lui „Review of Reviews", un Interview in cursul că­ruia, el și-a expus ideile asupra pro­blemei siguranței. „Problema siguranței, a spus el, do­mină azi mai mult ca oricând situa­ția europeană față de primejdia tenta­tivelor de revanșă. Dar înarmările pro­duc teamă, însă nu siguranța; ele nu împiedică războiul, ci-l provoacă din­­potrivă, fiindcă sfârșesc prin a deveni încontrolabile". Lord Grey crede că statele europene vor accepta în cele din urmă Liga Na­țiunilor ca o salvgardă suficientă a pă­­cei și siguranței lor, dacă liga va fi bine întărită și desvoltată și dacă po­poarele și oamenii vor face din aceasta scopul principal al politicei lor externe, dacă doresc într’adevăr pacea și sigu­ranța pe care numai liga li o poate da. Franța a acceptat tratatul de Ver­sailles, fiindcă era legată de pactul bri­tanic și de pactul american care-i făgă­duiau ajutor un caz de atac neprovocat din partea Germaniei. Aceste pacte s’au evaporat însă și Franța, a avut cu drept cuvânt sentimentul de a fi fost­­ debraudată. Chestia siguranței a domi­­tr’un pact nat întotdeauna mentalitatea franceză. 1­une. Dar Franța nu poate obține siguranța fără de reparații și nu poate obține re­parații fără de siguranță. Problema este deci ca să i se dea siguranța. Dacă nu se tine seamă de această dorință de siguranță a Franței și dacă se vorbește de revizuirea tratatului de Versailles în sens defavorabil pentru ea, Franța are toată dreptatea să se plângă. Scopul trebue să fie de a obține siguranța, pentru Franța, pentru Anglia și pentru Germania, A cere intrarea Germaniei în Liga Națiunilor nu este o soluție in sine". Lord Grey nu crede posibilă înche­ierea unui pact separat intre Franța și Anglia, fiindcă nu este sigur că domi­­nionarile vor adera la el, pe câtă vre­me, ele vor adera la un acord mai ge­neral fondat de Liga Națiunilor. Ori­care obligație ar asuma guvernul bri­tanic, el ar trebui s-o asume sub aus­piciile Ligei Națtiunilor. „Nu vreau să pun guvernul în în­curcătură, a terminat lord Grey, pro­punând o soluție particulară dar cred că există printre membrii Ligei Națiu­nilor o soluție care diferă de aceia a u­­nui pact de ajutor mutual franco-en­­glez". Pare că ■ lord Grey ✓vede soluția în­­franco-germano-italo-brita- Grâu degenerat Nouă tipuri de pâine au apărut pe piață, cu nouă prețuri, cu un nou regulament de fabricare și cu o nouă listă de pedepse pentru mora­rii sau brutarii contravenienți. Re­zultatul final,“pe care oricine poate să-l constate de câteva zile încoace , pâinea albă liberă la speculă e cam neagră și mică, jimbia e infectă, iar pâinea neagră nu se găsește. Să lăsăm de-o parte chestia frau­dei și să venim la pâinea liberă, la cea albă, pentru care frauda e în­lăturată teoretic în ce privește greutatea. Brutarul e slobod să o dea cu orice preț și de jumătate de chi­­logram dacă vrea. Bine. Dar de ce e așa de neagră și de lipicioasă? Eu n’am decât o singură explica­ție : a degenerat grâul românesc. Altfel cum se face că înainte de război era bună? Căci dacă nici li­bera concurență pentru preț și greu­tate n’a reușit să ne dea o pâine ca lumea, o pâine așa cum am cu­noscut-o altă­ dată, este că nu mai avem în țară același grâu, că ne bate și D-zeu vlăguind pământurile și stricând semințele. E o singură obiecție de adus pă­­rerei mele : Morarii cer pe capete scăderea taxelor de export. Și de­oarece străinii ar refuza să mă­nânce o pâine așa de rea ca a noas­tră, e probabil că morarii vor să treacă peste granițe făina cea bună, iar nouă ne servesc gunoaele. Dacă e cumva așa, propun ur­mătoarea soluție : să se îngădue. In condiții excepțional de favorabile, exportul făinei cu care suntem hră­niți, și să fie obligați morarii să dea brutarilor făina actualmente destinată exportului. Generalul PigaloTiile MigfilSi ATENA, 22. (Rador).­­ Genera­lul Pangalos, ministrul de război, inspectând posturile de la frontieră, a fost atacat cu focuri de armă tra­se de pe teritoriul bulgar. Generalul Pangalos a scăpat ne­atins dar însoțitorul său, maiorul Spatakis, a fost grav rănit. Cerce­tările au stabilit că focurile au fost trase de o bandă de comitagii, ur­măriți de autoritățile bulgare. ANUL XXI — No. 6272 Joi 24 Aprilie 1924 2 Lei exemplarul 4 Lei In străinătate Primim următoarele: Domnule Redactor. Pentru aceia cari pot fi influen­țați de o critică constructivă și de un exemplu bun, vă comunic ur­mătoarele : In noaptea de 5 Februarie, tre­buind să părăsesc un mic oraș din Statele­ Unite ale Americei și ridi­­câ­ndu-mi bagajele din gară, mi s’a părut că am fost taxat de către funcționarul buimăcit de somn, cu 12 centi prea mult. Atrăgându-i a­­tenția asupra acestui lucru, am fost sfătuit să reclam dacă nu sunt mulțumit. Direcțiunii. Deși 12 centi în Statele­ Unite sunt cam echivalentul unei țigări rele, m’am adresat totuși în­­ scris Direcțiunii căilor ferate (la o distanță ceva mai mare, de acea localitate, decât sunt Bucureștii de Sighetul Mara­mureșului), explicând în reclama­ta mea că am avut dese­ori expe­riențe de felul acesta în Europa, unde nici nu mai protestez, dar nu vreau să rămân cu bănuiala că lu­cruri de acest fel s’ar putea întâm­pla și in Statele­ Unite. Cu întoar­cerea curierului mi s’a comunicat că­ acest caz va fi anchetat, și an­chetat a fost, căci iată că la 29 Fe­bruarie mi se trimite alăturatul caz pentru 24 cenți (echivalentul a două țigări rele) Cu observația, că aceasta e suma cu care am fost taxat prea mult de către funcțio­narul american, care observând greșala după plecarea mea, a men­ționat imediat cazul în raportul lui de zi. Când această scrisoare mi-a fost Înmânată aci în București, eram pe stradă, gata de a pleca de aca­să. După ce am citit-o, m’am oprit­­ și mi-am scos pălăria . 1) In cinstea acelei țări în care I funcționarii publici mai pot face­­ greșeli, și nu le e teamă sau ruși­­i ne să le recunoască și mărturi­­s­i­sească. 2) In cinstea acelei Arcadii unde­­ Direcțiunea Căilor ferate mai res­­t­­­titue din banii primiți. 3) In cinstea acelei Direcțiuni pu­­­­blice, care în timp de 23 zile poate­­ institui o anchetă, ajunge la rezul­­­tat și lua o hotărâre. Cinci mii de kilometri și un­­ ocean lat și adânc ne despart de­­­­ acea țară ! Domnule redactor, dacă d-v. Direcțiunea C. F. R., sunteți de­pă­și­rere că o reproducere a acestui cer cu istoricul de mai sus, în câteva mii de exemplare, pentru a fi ară­­tat in birourile funcționarilor de la­­ C. F. R., fără deosebire de rang I sau localitate, "■ stau la dispoziție ar fi de folos, vă cu o parte din cheltuelile necesare în legătură cu­­ această lucrare. Cu toată stima, E. Garvin Să nu credeți insă că cumva am voi să mistificăm pe cititori, sau că d. Garvin ne-a mistificat pe noi, căci am văzut cecul și posedăm scrisoarea d-lui Garvin. INDEX ...... ... Minunea minunilor! Relațiunile economice dintre Polonia și România De wriiâ eu d-l Gudynschi Basarabia fiind­ închisă din par­tea Nistrului și lipsită deci de un debușeu puternic și-a îndreptat fa­tal privirile spre Polonia unde se duc numeroase produse basara­­bene! Dorind să cunoaștem cum s’ar putea intensifica raporturile eco­nomice, între provincia de peste Prut și Polonia, ne-am adresat, u­­nui fruntaș industriaș din Lodz, d. Gudynschi în trecere prin Chi­șinău, care ne-a declarat următoa­rele: SITUAȚIA FINANCIARĂ PO­LONĂ Stat tânăr trecut prin numeroa­se crize economice și­ financiare, Polonia va căpăta deja 1 Mai cu­rent­, o nouă monedă numită Zlot, garantată prin 300 de milioane aur și astfel producția stânjenită în cursul anilor prin emisiunile con­tinue de mărci, va căpăta un a­­vânt. In această direcție a ridicării va­lutei și a consolidării noastre fi­nanciare, avem concursul marilor noștri aliați și toată recunoștința pentru Franța, sora dv. cea mare care — generoasă ca în­totdeauna — ne-a ajutat foarte mult. PRODUCȚIA POLONĂ Țară agricolă și industrială, bo­gată în petrol și cărbuni, Polonia e menită să se desvolte puternic. Avem în abundență, secară și car­tofi. Grâu este mai puțin. Dar din cartofi extragem spirt, de aseme­nea în cantitățile apreciabile, pe cari le vindem străinătății. Cărbunele din Silezia este cerut de dv. și de italieni, iar petrolul găsește un debușeu în Franța și Cehoslovacia. , Angliei îi vindem lemnele produsele industriei noastre tex­și zilele le desfacem pretutindenea. RELAȚIUNILE ROMÂNO-PO­­LONE Odată cu alipirea Basarabiei de România numeroși comercianți ro­mâni, au încheiat transacț­iuni im­portante în diverse ramuri, iar în urmă gălățenii și­ ieșenii au făcut comenzi mari. De obiceiu, au cum­părat stofe dinn Lodz, porțelanuri, sticlării, ferării, iar Bucureștii, căr­bune. Din Basarabia ne-au venit vinuri, fructe, uleiuri de floarea soarelui, brânzeturi, cereale, etc. CUM S’AR PUTEA INTENSIFICA RELAȚIUNILE Evident numai prin îmbunătă­țirea căilor dv­ ferate. In prezent navetele noastre ne-au adus cerea­le și toate celelalte produse basa­­rabene. Cum la rândul nostru vin­dem diverse mărfuri, nu putem fa­ce față niciodată termenelor, de­oarece nu puteam avea vagoanele necesare. Oferem, din cauza climatului fri­guros lână, piei, blănuri, carne (a­vem puține vite), oi vii, cereale și în general vinuri și fructe. RELAȚIUNILE DINTRE POLONIA ȘI RUSIA In altă ordine de idei, d. Gu­dynschi ne-a declarat că Rusia « mare amatoare de produsele polo­ne — toate transacțiunile pe cari le fac — sunt plătite în ruble aur. Actualele monezi rusești au mai puțin cu 25 la sută aur ca în ru­blele de odinioară și sunt cotate la bursă egale cu valoarea unei jumătăți de dolar o rublă. ÎNCREDEREA IN DEZ­VOLT­AREA ROMÂNIEI Comercianții cât și­ industriașii poloni, termină d. Gudynschi, au cea mai mare încredere în desvol­­tarea economică a României. Cu legăturile numeroase ce le are țara dv., e menită să joace un mare­ rol, iar legăturile între ambele sta­te, grație amiciției ce există de mult și acelorași interese, se vor consolida și mai puternic. B. DRAGOS Alegerile din Grecia Un grup de cetitori ne roagă să-l lămurim cum de se face că în Gre­cia, cu ocazia plebiscitului, au vo­tat numai un milion de alegători, pe când numărul locuitorilor este mult mai mare. E o chestiune foarte simplă de lămurit: întâi, în Grecia, cum e ca­zul și în România, femeile n’au dreptul de vot. Iată, deci, în cifră rotundă, 50 la sută din populație care nu ia parte la votare. Mai scă­­deți după aceea pe toți cei cari n’au împlinit vârsta de 20 de ani, pre­cum și pe cei cari, dintr’un motiv sau altul, nu se duc la vot și se va găsi că numărul de un milion de votanți este foarte impunător față de populația totală a Greciei. ZIBBUT „PtMIHEIlT! CUPON DE PRISMÎI SERIa V­s No. 11 Strângeți aceste cupoane! Adunind­e 0 säe cupoane con­secutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gran­tuift de ziarul “DIMINEAȚA“*

Next