Dobrogea Nouă, aprilie 1974 (Anul 27, nr. 7966-7989)
1974-04-28 / nr. 7988
ANUL XXVII nr. 7988 Duminica, 28 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CUVINTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în fața participanților la plenara Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a vă adresa dumneavoastră, și prin dumneavoastră tuturor cercetătorilor din România, un salut călduros din partea mea și a Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice) Am vizitat cu interes expoziția dumneavoastră și, cu acest prilej, am fost invitat să iau cuvântul. Aș dori să felicit pe acei care au realizat în ultima perioadă aparatele de măsură, de control pentru cercetare, care au fost prezentate în expoziție. Ele reprezintă intr-adevăr un început bun și sper că ceea ce am reușit să realizăm pe această cale va constitui o bază pentru a lărgi producția în acest sector atât de important, inclusiv pentru cercetare, dar și pentru soluționarea unor probleme necesare producției noastre. Am ascultat multe explicații, uinele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori până acum. Sper însă că a șasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca noutăți. (Animație in sală). Am ascultat, de asemenea, explicațiile cu privire la eficiența economică. Desigur, n-am avut un aparat care să înregistreze rapid și să facă calcule, dar, din ceea ce am reținut, fiecare a arătat că se realizează economii la import de milioane și zeci de milioane lei valută. Numai că pe anul 1974 a trebuit să prevedem la buget un import mai mare decit în 1973. Deci, incă nu am simțit eficiența economică în reducerea cerințelor de valută pentru importuri. Sper că aceste calcule sunt reale și, cel puțin începind din 1975, se vor reflecta în bugetul țării, în sensul de a reduce necesarul de valută import, producând această aparaturară in țară — așa cum a spus fiecare din tovarășii care au prezentat astăzi aceste rezultate. După cum vedeți, încep cu o critică. (Animației în sală) Pe plan mai general sper că, in cadrul lucrărilor pe care le-ați avut ieri și astăzi dimineață, ați abordat problemele de bază ale dezvoltării cercetării în România. Avem rezultate bune. Nu cred că aveți insă pretenția să fac acum un bilanț. Știu că l-ați făcut dumneavoastră. Suntem, în general, satisfăcuți de ceea ce s-a realizat în ultimul timp în domeniul cercetării, mai cu seamă de orientarea spre care se merge de a se soluționa acele probleme care sunt legate de dezvoltarea economică și socială, în ritm intens, a patriei noastre. Avem aici multe lucrări realizate in diverse institute, care se aplică în producție și dau deja rezultate bune. Rezultatele pe care le-am obținut în această direcție în ultimii ani sper să constituie — și aș dori să constituie — o bază pentru a intensifica legarea mai strâcsă a cercetării cu necesitățile dezvoltării țării noastre. Conducerea partidului nostru apreciază in mod deosebit eforturile și rezultatele pe care le obțin cercetătorii noștri. Așa cum am mai discutat și în alte împrejurări, până la urmă cercetarea trebuie să răspundă necesităților societății intr-o etapă dată — și România se găsește intr-o etapă a dezvoltării sale rapide. Dorim să lichidăm cit mai repede rămânerea in urmă pornit, să ridicăm de la care ani nivelul general de dezvoltare a țării noastre, din punct de vedere material și spiritual, dar mai cu seamă din punctul de vedere al bazei materiale — să ajungem intr-un timp cit mai scurt la nivelul țărilor dezvoltate. Aceasta nu se poate realiza insă fără a așeza la temelia a tot ceea ce înfăptuim cele mai noi cuceriri ale științei și tehnologiei contemporane. Programul de dezvoltare pentru cincinalul viitor va fi, de asemenea, destul de vast. Avem în vedere să continuăm intr-un ritm intens dezvoltarea forțelor de producție, să dăm o atenție mai mare ramurilor moderne ale economiei. Se înțelege că aceasta necesită o participare mai activă a cercetării. Vom dezbate, de altfel, în cursul lunilor mai—iunie, programul de dezvoltare în cadrul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, dumneavoastră în care mulți dintre participaui. Oricum, toate institutele centrale precum și institutele de cercetare vor trebui să cunoască cel puțin planul de dezvoltare a ramurii respective și, pe această bază, să-și elaboreze planul de cercetare propriu. Deci, cei care încă nu cunosc lucrările ce s-au desfășurat până acum vor avea posibilitatea de a lua cunoștință și de a contribui la elaborarea programului de dezvoltare economică și, mai cu seamă, a programului de cercetare științifică menit să soluționeze problemele pe care dorim să rezolvăm pentru dezvoltarea și matodernizarea producției în cincinalul următor, precum și pentru pregătirea producției pe care o vom realiza după 1980. Am dorit și insist asupra faptului — ca cercetarea să aducă o contribuție mai mare la înfăptuirea programului de dezvoltare țării noastre. Nu doresc să mă reaper acum la nici o ramură, deși eram tentat să fac aceasta, și mai ales vroiam să fac multe critici , insă renunț. Sper insă că miniștrii prezenți aici, conducătorii institutelor centrale și Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie vor înțelege că trebuie să ne așezăm și să desfășurăm o muncă mai temeinică, mai bine organizată. Am creat un număr destul de mare de institute , am creat deja institutele centrale. Am clădit foarte mult și ar fi normal acum ca, după tot ceea ce am făcut pe linia organizării, să pretindem să obținem rezultate mai bune in cercetare. Eu sper că toți oamenii de știință, toți cercetătorii — atit cei din institutele departamentale, cit și cei din învățământ — vor lucra într-o strinsă unitate, așa cum este și forma organizatorică actuală, pentru a soluționa mai rapid problemele pe care le are fiecare de rezolvat. Sunt încă și în această privință lucruri de îmbunătățit. Nu aa suficientă măsură forța de cercetare de care dispunem în învățământul superior, îndeosebi, participă la soluționarea marilor probleme de cercetare. C.N.S.T.-ul, împreună cu ministerele, cu institutele centrale, trebuie să asigure integrarea activă a tuturor oamenilor din învățămint in activitatea de cercetare legată de problemele puse în planul de dezvoltare a economiei noastre naționale. Simt un șir de probleme care privesc o mai bună legare a învățămîntului cu cercetarea, cit și cercetării cu învățământul, cu producția, pregătirea studenților pentru a răspunde mai bine cerințelor puse de economia noastră. Desigur, nu dezbatem aici problemele învățământului, dar chiar pentru cercetare nu putem asigura cadre corespunzătoare din învățământul superior, dacă nu vom lua măsuri ca, în cei 4—5 ani de învățămint, studenții să-și însușească nu numai cunoștințele teoretice cele mai moderne dar și cunoștințele practice corespunzătoare. Avem incă greutăți in realizarea unor instalații de înaltă tehnicitate. In diferite domenii — mai bine zis in mai toate domeniile — există o teamă de a ataca problemele complicate tocmai datorită unei anumite rămâneri în urmă în pregătirea oamenilor in învățământul superior. C.N.S.T.-ul, ca organism chemat să asigure atît coordonarea și orientarea cercetării in toate domeniile, cit și introducerea rapidă a rezultatelor cercetării în producție, a tehnologiilor moderne, precum și perfecționarea lor, trebuie, de asemenea, să-și ia mai în serios și cu mai multă fermitate rolul și atribuțiile ce-i revin în această privință și să acționeze în concordanță cu sarcinile care i-au fost trasate. Cred că și aici ar trebui să înțelegem că a trecut perioada de organizare și reorganizare, că nu mai putem spune că suntem la început, trebuie să ne așezăm serios și să punem ordine în acest sector de activitate. Eu m-aș referi doar la unele probleme prioritare — care însă sunt „prioritare“ de vreo cinci ani și nu s-au soluționat. Sunt probleme pe care le cunoașteți cu toții și toate sunt legate de materiile prime și de energie. Oricum, o problemă prioritară, care nu se soluționează în câțiva ani, încetează de a mai fi prioritară. Deci, cu rog C.N.S.T. și pe toți tovarășii din domeniul științei de a trece la o asemenea formă de activitate care să permită concentrarea forțelor pentru soluționarea rapidă a problemelor ce le avem. V-am spus că n-am venit pregătit să iau cuvântul întrucît vom In gind să facem altădată ao dezbatere mai largă — și o vom face. Avem 60 mii de oameni care lucrează in cercetare, și trebuie să vă spun cinstit că nu avem rezultate pe măsura acestei forțe. Nu putem să nu constatăm că, față de efortul pe care îl face statul nostru, față de forța de cercetare de care dispunem în cercetare, rezultatele obținute nu ne pot mulțumi. Eu spun acestea cu totul preliminar, dar vă rog să vă gîndiți că pină la o conferință națională cercetării — care vrem s-o facem din acest an, cel mai tirziu în septembrie — să analizăm căile de a aduce o îmbunătățire radicală in activitatea de cercetare, pentru a crește aportul ei în soluționarea problemelor privind dezvoltarea țării noastre. Fiecare trebuie să înțeleagă că cercetarea presupune pasiune, dăruire completă, presupune, intr-adevăr, gindire creatoare, imaginație, efort. Nu se poate face cercetare cu hârtii ; nu se poate face cercetare im birou ; nu se poate face cercetare in cinci sau șase ore de lucru Cine vrea să lucreze în cercetare trebuie să înțeleagă că această activitate începe de la ora 8.00 dimineața și se termină a doua zi la 8.00 când merge din nou la lucru, pentru că și noaptea trebuie să se gândească la problemele ului cercetare. Așa trebuie să procedeze dacă nu vrea să devină un funcționar care se mărginește să aibă o hirtie și să o semneze. Deci, trebuie să avem o dezbatere largă și asupra a ceea ce se cere pentru a fi cercetător. In statutul cercetării am înscris unele probleme formale, de ordine, de disciplină. Dar cerințele ce i se pun unui cercetător nu se pot înscrie intr-un statut. Se impune deci o dezbatere deschisă, o atitudine critică, fermă, de a nu admite în cercetare decit pe care intr-adevăr vor să facă aceia cercetare. Cercetătorul trebuie să aibă pasiune, să fie un creator, să facă totul pentru a contribui la soluționarea problemelor, la avântul general al științei, al forțelor noastre de producție în toate sectoarele de activitate, Iată câteva lucruri, cu totul generale, pe care am vrut să le spun aici. Ii mulțumesc președintelui Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, tovarășul Ursu, că insistat să iau cuvântul pentru că a mi-a dat prilejul să schițez citeva gînduri în vederea pregătirii Conferinței Naționale a Cercetării Pe care o concep ca o conferință de dezbatere temeinică menită să constituie un moment nou in dezvoltarea viitoare a științei în România. Cu aceste gânduri, vă urez succes in activitatea dumneavoastră, a tuturor cercetătorilor. Sunt convins că vom avea rezultate mai bune ! Mult succes, multă sănătate și fericire ! (Aplauze puternice, îndelungate) Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu la Expoziția de aparate și instalații pentru activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a vizitat, sîmbătă dimineața, expoziția de aparate și instalații pentru activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, organizată cu prilejul plenarei Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie. In această vizită, secretarul general al partidului a fost insoțit de tovarășa Elena Ceaușescu, tovarășii Manea Manescu, Cornel Burtică, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului. La sosirea la Institutul de Cercetări Chimice— puternică și prestigioasă unitate de cercetare, care a găzduit dezbaterile plenarei și expoziția, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu deosebit entuziasm, cu multă căldură de specialiștii care lucrează aici, în manifestarea lor însuflețită găsindu-și expresia sentimentele de adâncă dragoste și recunoștință față de secretarul general al partidului, care, personal, acordă o atenție permanentă orientării și progresului rapid al activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, ridicării ei pe un plan superior, în concordanță cu cerințele majore ale etapei actuale de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. In întâmpinarea secretarului general al partidului au venit Ioan Ursu, președintele Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, miniștri, președinții academiilor de științe, directori generali ai institutelor centrale de cercetare, rectori ai unor institute de învățămint superior, precum și membri ai Biroului Executiv al C.N.S.T, Tovarășul Nicolae Ceaușescu este invitat să viziteze expoziția. In acest cadru, secretarul general al partidului s-a întîlnit cu cercetători, proiectanți, cadre didactice, specialiști, care au participat la lucrările plenarei C.N.S.T., purtindu-se un viu și fructuos dialog de lucru in probleme deosebit de vin(Continuare in pag. a IV-a) PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Ziaristul elvețian Eric A. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a primit, sîmbătă dimineața, pe ziaristul Eric V. Peschler, corespondent special de politică externă la televiziunea elvețiană. La întrevedere a participat tovarășul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C., al P.C.R. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu pentru televiziunea elveiană. Delegația economică Președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a primit sâmbătă la amiază delegația economică austriacă, condusă de dr. Hans Igler, președintele Uniunii industriașilor din Austria. La întrevedere au participat Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Ion Pățau, viceprim-ministru, ministrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru, loan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini grele, Mihail Florescu, ministrul industriei chimice, Nicolae Agachi, ministrul industriei metalurgice, Traian Dudaș, ministrul transporturilor și telecomunicațiilor, Vasile Pungan, consilier al președintelui republicii, Vasile Voloșeniuc, Președintele Băncii Române de Comerț Exterior, Roman Moldovan, președintele Camerei de Comerț și Industrie, Constantin Stanciu, adjunct al ministrului comerțului exterior și cooperării economice internaționale, Marin Ceaușescu, șeful Agenției economice române din Viena. Oaspeții au fost însoțiți de Tassilo F. Ogrinz, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Austriei la București. Dr. Hans Igler a exprimat gratitudinea pentru cinstea acordată delegației economice — una din cele mai numeroase și mai reprezentative delegații austriece de acest gen care vizitează România — de a fi primită de președintele Nicolae Ceaușescu. Salutând pe membrii delegației economice austriece, tovarășul Nicolae Ceaușescu a relevat vinta țării noastre de a lărgi deîn mod substanțial relațiile comerciale și de colaborare economică cu Austria, de a identifica noi de austriacă menii și forme de cooperare pe termen lung. In cursul convorbirii care a avut loc, s-a exprimat de ambele părți satisfacția pentru evoluția pozitivă a relațiilor de cooperare și colaborare româno-austriece, pentru dezvoltarea legăturilor prietenești dintre cele două țări și popoare. In acest context s-a subliniat faptul că există largi posibilități de extindere a conlucrării intre România și Austria, exprimindu-se dorința comună de a impulsiona lărgirea și diversificarea schimburilor comerciale, promovarea cooperării economice, industriale tehnice, inclusiv crearea de societități mixte și colaborarea pe terțe piețe. întrevederea s-a desfășurat intr-o ambianță cordială, prietenească. Delegația comună a Federației Sindicatelor din Palestina și Federației Generale a Sindicatelor Iordaniene Sâmbătă, 27 aprilie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a primit o delegație comună a Federației Sindicatelor d din Palestina și a Federației Generale a Sindicatelor Iordaniene, care face o vizită de prietenie și schimb de experiență în țara noastră. Din delegație fac parte moad Abou-El-Leyl, secretar Mahgeneral-adjunct al Federației Sindicatelor din Palestina, Mohammad Jaballah, secretar general adjunct al Federației Generale a Sindicatelor Iordaniene, Awani Jamil, secretar al Federației Generale a Sindicatelor Iordaniene, Bourhan Kalak, membru al Biroului Executiv al Federației Sindicatelor din Palestina. Oaspeții au fost însoțiți de Imad Addin, reprezentantul permanent al Organizației pentru Eliberarea Palestinei acreditat pe lângă C.C. al P.C.R. La întrevedere au participat Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Petrescu, vicepreședinte al Gheorghe Consiliului Central al U.G.S.R. Exprimindu-și deosebita satisfacție de a fi primiți de tovarășul Nicolae Ceaușescu, Mahmoud Abdul-El-Leyl a transmis secretarului general al un mesaj «le salut, împreună P.C.R. cu cele mai bune urări de sănătate și fericire din partea lui Yasser Arafat, președintele Comitetului Mutiv al Organizației pentru Exeliberarea Palestinei. Mulțumind, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspeți să transmită, din partea sa, lui Yasser Arafat un salut cordial, urări de succes in lupta poporului palestinian pentru împlinirea cit mai grabnică a aspirațiilor sale de libertate, autodeterminare, pace și progres. Membrii delegației au subliniat semnificația deosebită a vizitei șefului statului român in unele țări arabe, relevând importanța acestei vizite pentru întărirea legăturilor de prietenie și colaborare dintre România și țările arabe, a solidarității militante dintre sindicatele române și sindicatele din țările arabe. Membrii delegației au dat o înaltă apreciere poziției constructive a României în legătură cu soluționarea problemelor Orientului Mijlociu, activității deosebite a șefului statului român in vederea instaurării in această zonă a unei păci durabile și drepte. Arătând că își amintește cu multă plăcere vizita efectuată in țările arabe, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspeți să transmită sindicatelor oamenilor muncii din țările arabe. Un călduros salut, cele mai bune urări de pace, progres și prosperitate. In timpul convorbirii s-a subliniat importanța solidarității internaționale, a unității muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste, in lupta pentru progres și bunăstare, pentru victoria cauzei păcii și înțelegerii intre popoare. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească» IRIGAȚIILE BATALIA PENTRU APA să continue cu intensitate! Brigada noastră de reporteri relatează de la fața locului In ultimele zece zile, ploile nu le-au ocolit. Precipitațiile, după ultimele estimări, au atins in această perioadă 50—69 litri pe metru pătrat. Un mare avantaj pentru culturile din epoca a doua, care au fost însămânțate. Solul are acum o umiditate pină la 40—50 cm, deci condiții optime pentru răsărirea și dezvoltarea plantelor. Dar rezerva de apă din sol nu s-a refăcut. Mai mult decit atit, umiditatea acumulată in condițiile încălzirii timpului și ale consumului sporit de către culturi se poate epuiza intr-un timp scurt. Tocmai de aceea ingoing. Ion CHIRIAC, directorul întreprinderii de exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare Constanța : „Ținem o legătură permanentă cu specialiștii Stațiunii agricole experimentale pentru culturi irigate Valul lui Traianu, cu Direcția agricolă județeană. Vineri, aprilie, s-au făcut programări pentru aplicarea in continuare a udărilor pe o suprafață de peste 15.000 hectare. Aceste programări corespund cerințelor actuale ale culturilor. Toate culturile din epoca a doua au rezerva de apă necesară pentru a răsări și dezvolta. Suprafața amintită cuprinde semănăturile de toamnă, pe care nu s-a aplicat încă prima udare, lucerna, legumele,plantațiile de vii și pomi din sistemele de irigații. Să nu se înțeleagă cumva că este vorba de o pauză. Dimpotrivă, noi hidroamelioratorii, stațiunile pentru mecanizarea agriculturii, toți beneficiarii, ne-am propus ca in această săptămână, continuind irigațiile, să punem la punct toate instalațiile, este vorba îndeosebi de stațiile de pompare, de punere sub presiune, motopompe și altele pentru a asigura aplicarea unor udări pe cel puțin 50.000 hectare pe săptămână". Radu APOSTOL Gengel RAIALI (Continuare in pașa U a» țiile să nu contenească cu deosebire la culturile de lucerna și alte plante furajere,, legume,'in 'viiși fix livezi, diferențiat pe culturile de toamnă. Cum sunt folosite utilajele in acest scop, timpul de lucru, ce se întreprinde pentru a se iriga întreaga suprafață stabilită, pentru ca udările să fie extinse, pe noi suprafețe ? Adresăm această întrebare unor specialiști in hidroameliorații, cadre de conducere din unitățile a agricole. Iată răspunsurile primite :