Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)
1974-04-28 / nr. 9106
Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a vizitat, sâmbătă dimineața, Expoziția de aparate și instalații pentru activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, organizată cu prilejul Plenarei Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie. în această vizită, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarăși Elena Ceaușescu, tovarășii Manea Mănescu, Cornel Burtică, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului. La sosirea la Institutul de Cercetări Chimice — puternică,,și prestigioasă unitate de cercetare, care a găzduit dezbaterile plenarei și expoziția, — tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu deosebit entuziasm, cu multă căldură de specialiștii care lucrează aici, in manifestarea lor însuflețită găsindu-și expresia sentimentele de adîncă dragoste și recunoștință față de secretarul general al partidului, care, personal, acordă o atenție permanentă orientării și progresului rapid a activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, ridicării ei pe un plan superior, în concordanță cu cerințele majore ale etapei actuale de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, în întîmpinarea secretarului general al partidului au venit Ioan Ursu, președintele Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, miniștri, președinții academiilor de știință, directori generali ai institutelor centrale de cercetare,rectori ai unor institute de invățămînt superior, precum și membri ai Biroului Executiv al CN.S.T. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este invitat să viziteze expoziția. în acest cadru, secretarul general al partidului s-a întilnit cu cercetători, proiectanți, cadre didactice, specialiști, care au participat la lucrările plenarei C.N.S.T., purtându-se un viu și fructuos din(Confinunia în l.og. o II o) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXXI nr. 9.106 • Duminică, 28 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU la Expoziția de aparate și instalații pentru activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în fața participanților la plenara Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a vă adresa dumneavoastră, și prin dumneavoastră tuturor cercetătorilor din România, un salut călduros din partea mea și a Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice). Am vizitat cu interes expoziția dumneavoastră și, cu acest prilej, am fost invitat să iau cuvîntul. Aș dori să felicit pe acei care au realizat in ultima perioadă aparatele de măsură, de control pentru cercetare, care au fost prezentate în expoziție. Ele reprezintă intr-adevăr un început și sper că ceea ce am reușit bun să realizăm pe această cale va constitui o bază pentru a lărgi producția în acest sector atît de important, inclusiv pentru cercetare, dar și pentru soluționarea unor probleme necesare producției noastre. Am ascultat multe explicații. Unele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori pină acum. Sper însă că a șasea oara nu vor mai fi prezentate tot ca noutăți. (Animație în sală). Am ascultat, de asemenea, explicațiile cu privire la eficiența comică. Desigur, n-am avut ecoun aparat care să înregistreze rapid și să facă calcule, dar din ceea ce am reținut, fiecare a arătat că se realizează economii la import de milioane și zeci de milioane lei valută. Numai că pe anul 1974 a trebuit să prevedem la buget un import mai mare decit în 1973. Deci, încă nu am simțit eficiența economică in reducerea cerințelor de valută pentru importuri. Sper că aceste calcule sînt reale și, cel puțin incepînd din 1975, se vor reflecta in bugetul țării, în sensul de a reduce necesarul de valută la import, producînd această aparatură în țară — așa cum a spus fiecare din tovarășii care au prezentat astăzi aceste rezultate. După cum vedeți, încep cu o critică. (Animație in sală). Pe plan mai general sper că, în cadrul lucrărilor pe care le-ați avut ieri și astăzi dimineață, ați abordat problemele de bază ale dezvoltării cercetării în România. Avem rezultate bune. Nu cred că aveți însă pretenția să fac acum un bilanț. Știu că l-ați făcut dumneavoastră. Suntem, in general, satisfăcuți de ceea ce s-a realizat în ultimul timp in domeniul cercetării, mai cu seamă de orientarea spre care se merge de a se soluționa acele probleme care sunt legate de dezvoltarea economică și socială, în ritm intens, a patriei noastre. Avem aici multe lucrări realizate în diverse institute, care se aplică in producție și dau deja rezultate bune. Rezultatele pe care le-am obținut în această direcție in ultimii ani sper să constituie — și aș dori să constituie — o bază pentru a intensifica legarea mai strînsă a cercetării cu necesitățile dezvoltării țării noastre. Conducerea partidului nostru apreciază în mod deosebit eforturile și rezultatele pe care le obțin cercetătorii noștri. Așa cum am mai discutat și in alte împrejurări, pînă la urmă cercetarea trebuie să răspundă necesităților societății într-o etapă dată — și România se găsește intr-o etapă a dezvoltării sale rapide. Dorim să lichidăm cit mai repede răminerea în urmă de la care am pornit, să ridicăm nivelul general de dezvoltare a țării noastre, din punct de vedere material și spiritual, dar mai cu seamă din punct de vedere al bazei materiale — să ajungem intr-un timp cit mai scurt la nivelul țrilor dezvoltate. Aceasta nu poate realiza însă fără a așeza la temelia a tot ceea ce înfăptuim, cele mai noi cuceriri ale științei și tehnologiei contemporane. Programul de dezvoltare pentru cincinalul viitor va fi, de asemenea, destul de vast. Avem in vedere să continuăm intr-un ritm intens dezvoltarea forțelor de producție, să dăm o atenție mai mare ramurilor moderne ale economiei. Se înțelege că aceasta necesită o participare mai activă a cercetării. Vom dezbate, de altfel, in cursul lunilor mai-iunie, programul de dezvoltare in cadrul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, în care mulți dintre dumneavoastră participați. Oricum, toate institutele centrale precum și institutele de cercetare vor trebui să cunoască cel puțin planui de dezvoltare a ramurii respective și, pe această bază, să-și elaboreze planul de cercetare propriu. Deci, cei care încă nu cunosc lucrările ce s-au desfășurat până acum vor avea posibilitatea de a lua cunoștință și de a contribui la elaborarea programului de dezvoltare economică și mai cu seamă, a programului de cercetare științifică menit să soluționeze problemele pe care dorim să le rezolvăm pentru dezvoltarea și modernizarea producției în cincinalul următor, precum și pentru pregătirea producției pe care o vom realiza după 1980. Am dori — și insist asupra faptului — ca cercetarea să aducă o contribuție mai mare la înfăptuirea programului de dezvoltare a țării noastre. Nu doresc să mă refer acum la nici o ramură, deși eram tentat să fac aceasta, mai ales vroiam să fac multe cinșitici, însă renunț. Sper insă că miniștrii prezenți aici, conducătorii institutelor centrale și Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie vor înțelege că trebuie să ne așezăm și să desfășurăm o muncă mai temeinică, mai bine organizată. , Am creat un număr destul de mare de institute, am creat deja institutele centrale. Am clădit foarte mult și ar fi normal acum ca după tot ceea ce am făcut pe linia organizării, să pretindem să obținem rezultate mai bune in cercetare. Eu sper că toți oamenii (Continuare în pag. all-a) IN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI ECONOMII DE CHELTUIELI MATERIALE Planurile de măsuri tehnicoorganizatorice, stabilite de unitățile industriale în vederea Înfăptuirii sarcinilor de producție se dovedesc ghiduri bune în ridicarea nivelului tehnico-economic al producției. La uzina Tehnometal, vară, in primul trimestru bunăau fost înfăptuite 5 măsuri cu o eficiență de 110.000 lei.Reorganizarea fluxului de fabricație a plaselor din sîrmă pentru bateriile avicole, extinderea acordului global la secția de mașini agricole, reducerea grosimii tablei zincate pentru elevente electrice sunt cele importante prevederi care mai au prins viață în primul trimestru. La întreprinderea Electrobanat numărul măsurilor tehnico-organizatorice realizate în aceeași perioadă este de 30, iar eficiența lor totalizează 567.000 lei. Modificarea constructivă a unor dispersoare pentru plafonierea unor carcase, reducerea consumului specific de reactivi, emailuri și grunduri au asigurat întreprinderii importante economii de cheltuieli materiale. OBLIGAȚII ONORATE Animați de dorința de a întîmpina mărețele evenimente din acest an, cu noi succese colectivul uzinei Electromotor continuă seria bunelor rezultate obținute, răsplătite cu Steagul roșu de întreprindere fruntașă pe ramură în anul 1973. Printr-o organizare a fabricației mai bună, mecanizarea unor operațiuni tehnologice și de transport intern, folosirea mașinilor și utilajelor din dotare, planul s-a realizat ritmic. O atenție deosebită a fost acordată îndeplinirii sarcinilor de export. Planul pe cele trei luni ale anului a fost depășit cu 6 la sută, livrîndu-se mașini electrice de diferite tipuri (trifazate asincrone, monofazate) beneficiarilor din Franța, Iran, U.R.S.S. și numeroase țări. In contul trimestrului alte — în această lună au fost expediate de acum alte electrice destinate unor motoare beneficiari din R. D. Germană, R. S. Cehoslovacia, Italia. CU ZECE ZILE MAI DEVREME După ce au încheiat cu succes primul trimestru al anului, lucrătorii fermei a Vil-a, porcine, de la I.A.S. Periam — fermă condusă de medicul veterinar Valeriu Boboștensificat întrecerea sautnsocialistă pentru a întimpina cu succese deosebite sărbătoarea muncii de pretutindeni. Astfel ei au reușit să realizeze cu 10 zile mai devreme planul de livrări la carne — S0 de tone — prevăzut pentru luna aprilie. Asigurîndu-și din timp o bună structură a efectivului de porci sa îngrășat, printr-o judicioasă îngrijire și furajare au obținut un spor mediu zilnic de greutate de 558 grame fată de 400 grame planificat, cu un consum de 4,4 unități nutritive in loc de 4,7 prevăzut pe kilogramul de spor. De asemenea, greutatea medie la livrare s-a ridicat la tip kg față de 105 cit era planificat. Printre îngrijitorii care obțin cele mai rezultate, la loc de frunte bune se situează din nou Sabin Moțica, Ioan Martin, Constantin Bodale și alții. v * CAMPANIA AGRICOLA E IN PLINA DESFĂȘURARE; FIECARE ZI, FOLOSITA CU MAXIMĂ EFICIENTĂ! IN FUNCȚIE DE STAREA VREMII: Măsuri adecvate pentru executarea în termeni optimi a fiecărei lucrări! I FOLOSIRE INTEGRALĂ A TIMPULUI ȘI UTILAJELOR • TOATE PRAȘITOARELE, LUCRATE IN ACORD GLOBAL ! Și în faza de activitate a Consiliului intercooperatist Orțișoara insămințarea porumbului pe toate suprafețele planificate continuă să stea în centrul preocupărilor. Cu sprijinul al mecanizatorilor, țăranii nemijlocit cooperatori se străduiesc să folosească cu eficeință maximă cele 15 mașini de semănat SPC-6, orele zilele bune de lucru. Pentru obșiținerea unor producții mari, conducerile de unități și specialiștii s-au îngrijit din vreme de aprovizionarea cu îngrășăminte chimice, ierbicide și semințe. Urmărind exploatarea rațională a utilajelor din dotare, scurtarea timpului de lucru și economisirea carburanților, conducerea S.M.A. stabilit ca toate mașinile de semăalat să fie echipate cu dispozitive de administrat îngrășăminte chimice. Intrucît în majoritatea secțiilor de mecanizare — ca urmare a unei temeinice organizări a muncii, viteza zilnică de lucru a fost depășită — s-a reușit ca pînă la 25 aprilie să se însămințeze peste 1.800 hectare cu porumb din cele 2.212 planificate. Lucrarea se află pe terminate la cooperativa din Covaci (șef al secției de mecanizare, tovarășul Gain Vlada), Sînandrei (șef al secției de mecanizare,, tovarășul Grigore Strati) și Cornești, în ultima vreme s-au însămînțat cite 220 și chiar 230 hectare cu porumb pe zi față de 210 hectare prevăzute în grafice. Ținînd seama de faptul că, nu toate suprafețele de prășitoare pot fi ierbicidate (la porumb se aplică ierbicide doar pe 1.200 de hectare), conducerile de unități au discutat în cadrul consiliului intercooperatist și au stabilit măsuri practice pentru generalizarea acordului global. Cu sprijinul comitetelor comunale de partid, in majoritatea unităților au fost încheiate convenții scrise cu cooperatorii acoperindu-se toate suprafețele prevăzute. La cooperativa din Seceani, din dorința de a sprijini unitatea în eforturile pe care le depune pentru a obține recolte mari și de sport și veniturile personale, a-și au cerut să lucreze in acord global chiar și unii salariați și pensionari din afara cooperativei. Iulian Stoian, factorul poștal, s-a angajat să prășească, împreună cu familia sa, 1,50 hectare cu porumb, 0,78 hectare cu floarea-soarelui, 0,12 hectare de tutun, 0,10 hectare ceapă, 0.10 hectare viță de vie etc. Au cerut să lucreze în acord global și Ioan Milosav și Nicolae Dănilă, ambii pensionari de stat, Avram Jurj și soția Raveca, care nu sunt membri cooperatori, și mulți alții. Nu același lucru îl putem spune însă despre cooperativa din Cernești. Aici, deși lipsa brațelor de muncă e destul de acută, nu s-au încheiat încă convenții pentru prășitul tuturor suprafețelor însămînțate cu porumb, floarea-soarelui și alte plante. Concomitent cu semănatul porumbului, la unele cooperative din raza de activitate a S.M.A. Orțișoara a început și însămînțatul fasolei. Din cele 115 hectare pentru boabe prevăzute a fi însămînțate în cultură pură au și fost însămînțate primele hectare la Călacea. Pentru insămințarea în bune condiții a celor 115 hectare de fasole pentru boabe și a celor 53 de hectare fasole păstăi, conducerea S.M.A. a hotărît ca două grupe cu disc să fie echipate cu instalații de ierbicidare totală. Au fost pregătite și două semănători care vor fi folosite în exclusivitate la semănatul fasolei. Fasolea păstăi se însămințează in pentru două etape pentru a se putea realiza o recoltare eșalonată, cu mijloace mecanizate. In acest scop au fost aduse unele Îmbunătățiri combinelor de recoltat fasole verde tip Năvodari. Sondajele întreprinse de specialiști au demonstrat că la toate co B. BURZ (Continuare in pagi a III-a) DE CE NU S-A ÎNCHEIAT PLANTATUL IN SOLARIS ? Spatiile protejate pentru cultivarea legumelor trebuie să asigure apariția producției comerciale cu cel putin două săptămini mai devreme decit la culturile din timp. Avind in vedere aceste considerente au fost stabilite măsuri pentru devansarea producției din solarii in condițiile unei desprimăvărări mai timpurii in acest an. Plantatul răsadului trebuia încheiat cel mai tirziu pină la 15 aprilie. Unele intirzieri au fost cauzate de greutățile întimpinate cu procurarea foliilor de polietilenă. Dar, acolo unde a existat preocupare, greutățile au fost învinse. Cu atât mai mult, deci, nedumerește faptul că nici la ora actuală nu e terminat plantatul in solarii. Din situația operativă centralizată. In ziua de 25 aprilie la întreprinderea județeană de legume și fructe rezultă că la cooperativele agricole din Bited, Comloșu Mic, Lenauheim, ferma proprie de la Deta a I.L.F. nici tomatele nu au fost in întregime plantate, deși la această cultură, prioritară, lucrarea trebuia să se încheie incă in prima decadă a lunii aprilie. tuația nu e mulțumitoare nici Sila cultura de ardei. Din cele 44 hectare prevăzute a se cultiva in solarii, pină la 25 aprilie erau plantate numai 21 de hectare. E drept că 16 hectare se vor putea planta abia după ce, de pe suprafața respectivă, se va recolta in curind varza.~Cum rămine insă cu celelalte 7 hectare pentru care terenul e liber ? Asemănător se pune întrebarea și în ceea ce privește cultura vinetelor, Intrucît, la data amintită, mai erau de plantat peste 20 de hectare. In consecință este imperios necesar să se încheie cu maximă urgență plantatul în solarii, întrucît e timpul să se treacă de acum intens și la scoaterea in cimp a răsadului pentru legumele timpurii. RODICA BOLD NICOLAE BOGHICEV ȘI IOAN STAN La întreprinderea „6 Martie“ din Timișoara se califică, la ora actuală, în jur de 200 de tineri, in meseriile de strungar, frezor și lăcătuș. Cei mai mulți sunt elevi de școală profesională, în diferite etape de studii, dar funcționează și două cursuri paralele de câte 6 luni, frecventate de 49 de tineri. Discutând cu tovarășul Aurel Jebeleanu, secretarul comitetului U.T.C., asupra preocupărilor de instruire a ucenicilor, suntem asigurați că aceștia sunt îndrumați de cei mai buni muncitori, fie că se califică ca strungari sau frezari sau că sunt repartizați în cadrul echipelor de lăcătuși. Pe durata de aproximativ 8 luni pe an, ci stau în întreprindere, elevii școlilor profesionale activează în trei organizații ale U.T.C., formă ce permite să se inițieze complexe activități educative în toate domeniile muncii. concursuri Se organizează profesionale. Intilniri cu cadre tehnice din întreprindere ; la adunările generale sunt invitați să participe maiștri în sectoarele cărora aceștia își desfășoară activitatea. In cadrul cursului universității populare ce funcționează aici, profesorul Vasile Cerna susține, pentru ei, un ciclu de expuneri pe teme de etică și profil moral-politic ale tînărului. De asemenea, în orele dupăamiezelor și duminicile sunt inițiate activități sportive, cultural-educative, iar, alături de întregul colectiv de muncă, elevii ucenici au o substanțială participare la activitățile de muncă patriotică. Și rezultatele obținute pînă în prezent vin să ilustreze cele afirmate. Majoritatea absolvenților din anii trecuți s-au încadrat in condiții foarte bune in ritmul de producție al secțiilor, iar mulți din actualii ucenici, din anii II și III, lucrează independent pe mașini, unii executind lucrări de categorii superioare. In timpul șederii noastre in întreprindere am cunoscut pe cîțiva din acești tineri, despre alții ni s-a vorbit. Ionel Ciobanu, din anul al IlI-lea, lucrează de pe acum, la prototipuri, operații de strunjire de II—V, șeful de categoriile echipă de la lăcătuși, Aurel Jurca, ne-a vorbit despre Victor Dumitrescu, din anul al II-lea, ca despre un băiat excepțional. Cuvinte frumoase s-au spus și la adresa lui Toma Halmachi, de la cursul de scurtă durată, despre felul în care schimbul de după-amiază, alcătuit aproape în exclusivitate din tineri aflați în perioada de formare, își desfășoară activitatea la parametrii celor mai înalte exigențe. Dar nu toți tinerii sunt la fel. Unii dintre ei, după ce au absolvit cursul de calificare, cînd ajung să fie retribuiți după cantitatea și calitatea muncii, fiind slab pregătiți nu reușesc să-și realizeze salariul și atunci dau bir cu fugiții. Cauzele sînt multiple. Fiindcă ele vizează in special pe tinerii de la cursul de scurtă durată, ne vom referi la cîteva aspecte specifice. Nu întotdeauna numărul candidaților este suficient și atunci, după o „alergătură“ fie o lună, două sînt admiși cei care NICOLAE MUNTEANU (Continuare în pag. a III-a) Încadrarea tinărului ÎN COLECTIV NE PRIVEȘTE PE TOȚI DEOPOTRIVĂ • LA „6 MARTIE" SE CALIFICA 200 DE TINERI «INTER OBȚIN REZULTATE STRĂLUCITE, ALȚII LIPSESC CÎTE O ATENȚIE MARITA LA „PLIMBĂREȚI" ! TIMP DE MAJORITA- 75 DE ORE PE LUNA \A (A Climatul de efervescență creat de întrecerea socialistă stimulează eforturile colective timișene în harnicelor obținerea de noi succese in productivă. Muncitorii, activitatea inginerii și tehnicienii întreprinderii Electromotor se străduiesc să se situeze mereu în fruntea întrecerii. Bilanțul trimestrului expirat confirmă aceeași cotă ridicată a realizărilor. In imaginile alăturate sînt surprinse cîteva secvențe cotidiene de la secția sculărie și atelierul 40, fruntașe în îndeplinirea sarcinilor de producție. Absolvenți ai școlii profesionale, Nicolae Boghicev și Ioan Stan, activitatea de zi cu zi, și, prin mai ales, prin rezultatele obținute, se bucură de stima și aprecierea colegilor din Stena unde-și desfășoară activitatea.Executând numai matrițe, scule, dispozitive de bună calitate, ei contribuie la realizarea unor mașini electrice cu parametri tehnico-funcționali ridicați. Și Rodica Bold, o harnică bobinatoare, conștiincioasă și gata pricind să-și ajute colegele de muncă, prin modul în care își îndeplinește sarcinile, este un exemplu de dăruire și pentru meseria aleasă, pasiune Astfel, munca celor trei tineri le onorează calitatea de uteciști fruntași.