Drapelul Roşu, mai 1974 (Anul 30, nr. 9108-9133)
1974-05-10 / nr. 9115
GOSPODĂRIREA RAȚIONALA A ENERGIEI ELECTRICE Rezervele nu trebuie căutate cu lupa... Măsurile luate pentru gospodărirea cu grijă a energiei electrice au dus la economii importante în consumul timișean. Pe alocuri însă, așa cum ne informează ing. Constantin Adăscăliței, șef de birou la I. R.E.T., preocupările au mai slăbit, fapt evidențiat mai ales in luna aprilie cînd, cîteva mari unități, (Electromotor, Industria linii, Dermatina etc.) care nu s-au încadrat ln cotele stabilite nici în primul trimestru, au atins același nivel sau au depășit consumul din lunile de iarnă. In raidul întreprins, însoțit de ing. Gh. Cora, de la I.R.E.T., am poposit la I.R.E.M. In moderna întreprindere, semnele bunei gospodăriri sînt vizibile peste tot , nu întîlnești mașini care să meargă în gol, coridoarele, laboratoarele, magaziile sînt iluminate la strictul necesar, distribuția este sectorizată, ceea ce permite întreruperea alimentării cu energie în compartimentele în care nu se lucrează Un control întreprins duminică, 28 aprilie a.c., a surprins aici funcționarea celor trei posturi trase, cînd unul singur ar fi putut face față necesităților. Constatarea e valabilă, în general, pentru lucrul în schimbul II, confirmă interlocutorul nostru. Motivul folosirii unor sarcini în plus ? Nu avem întrerupătoare automate care să scoată din uz transformatoarele de care momentan, nu avem nevoie. Chiar o analiză a schemelor de alimentare lasă să se întrevadă că s-ar putea efectua mu n. CIMPEANU (Continuare în pag. a ll-a) Tehnologie nouă La fabrica „1 Iunie“ s-a asimilat, în condiții optime, folosirea vopselelor reactive care înlocuiesc, în parte, pe cele directe. Noua tehnologie asigură o rezistență mai mare la spălat și la lumină, posibilități sporite de combinare a coloranților. Experiența timișoreană va fi generalizată în fabricile similare din țară. Economii de bumbac Hotăriți să intimpine cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului cu importante depășiri de plan, textiliștii lugojeni depun eforturi susținute pentru buna gospodărire a materiilor prime și materialelor folosite in procesul tehnologic. Ca urmare, de la începutul anului și până în prezent, au economisit peste 1.000 kg pui de bumbac și alte materiale. SĂ NU COMPROMITEM PRODUCȚIA SERICICOLĂ! RAID-ANCHETA PRIN COOPERATIVELE AGRICOLE DIN CERNETEAZ, GIARMATA ȘI MURANI Cooperativele agricole județul nostru au sarcina din să producă, în acest an, 50 tone gogoși de mătase. In multe unități ca cele din Chevereș, Buziaș și altele, se acordă atenția cuvenită creșterii viermilor de mătase, iar producția și veniturile vor fi mari, răsplătind din plin eforturile depuse. Din păcate, insă, se mai găsesc și unități unde specialiștii și consiliile de conducere neglijează această îndeletnicire. ... Cooperativa agricolă Cerneteaz. Conform contractului încheiat cu întreprinderea de preindustrializare și achiziții, unitatea s-a angajat să producă 150 kg gogoși de mătase. In acest scop, cooperativa agricolă a primit, la 29 aprilie, larvele rezultate din 75 gr sămință, care, la data raidului trebuiau să fie bine dezvoltate. Dar, spre deziluzia noastră, într-o încăpere neîncâlzită am intîlnit viermi de mătase înfometați, opriți din creștere. Aici, consiliul de conducere și specialiștii nu s-au preocupat să creeze condițiile necesare pentru buna desfășurare a producției sericicole. Ca urmare, larvele au stat opt zile fără îngrijitor, frunzele fiind aduse de diferite persoane. Nici actuala cooperatoare nu se ocupă în suficientă măsură de buna creștere a viermilor de mătase ; se aduce foarte puțină frunză de dud, care se folosește ing. A. RACHITOVAN (Continuare în pag. a II-a) La cooperativa agricolă din Șag, se acționează din plin la recoltarea culturilor destinate pentru masă verde. (Foto : E. ROBICSEK) IN PAG A II-A • PAMINIXLI*IRECAPATA ‘ VALOAREA LUI DE ODINIOARĂ • CONTOPIRI... # SCRISORI FATA IN FATA Anul XXXI nr. 9.115 Vineri, 10 mai, 1974 4 pagini. 30 bani SOLEMNITATEA INMINARII UNOR INALTE DISTINCȚII La Consiliul popular județean a avut loc ieri solemnitatea inminării unor ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unui mare număr de muncitori, specialiști, cadre de conducere, din unități economice ale județului, pentru merite deosebite în muncă și pentru contribuția adusă la realizarea obiectivelor stabilite în întrecerea socialistă în anul 1973. Prin Decret Prezidențial au fost distinși cu Ordinul Muncii clasa a ll-a un număr de 5 tovarăși, cu Steaua Republicii Socialiste România clasa a lll-a, doi tovarăși, cu Ordinul Muncii clasa a lll-a, 52 de tovarăși, iar 117 tovarăși au primit „Medalia Muncii". In numele celor decorați au luat cuvîntul tovarășii Ilie Zaberca, director la I.R.E.T., Elena Dincă, șef de atelier la întreprinderea Iulian Comnel Lațcu, „1 Iunie”, maistru la I.M.T., Adalbert Bekh, șeful secției Peciu Nou a I.I.L. „Banatul", Laurean Pătrașcu, lăcătuș la „Electromotor". După ce a înaripat înaltele distincții, tovarășul Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Comitetului Executiv al Consiliuliului popular județean a felicitat călduros pe cei decorați, urîndu-le noi succese în activitatea pe care o desfășoară pentru îndeplinirea exemplară a hotărîrilor al X-lea și ale Congresului Conferinței Naționale ale partidului, pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen. Cu prilejul zilei de 9 Mai DEPUNERI DE COROANE Cu prilejul zilei de 9 Mai, la Timișoara, a avut loc, ieri, solemnitatea depunerii de coroane de flori la Monumentul ostașilor români din Parcul Central și la Cimitirul eroilor. Au luat parte membri ai Biroului Comitetului județean de partid și ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean, activiști de partid și de stat, vechi militanți ai mișcării muncitorești, generali și ofițeri, conducători ai organizațiilor de masă și obștești, reprezentanți ai colectivelor de muncă din întreprinderi și instituții, membri ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor de tineri care se pregătesc pentru apărarea patriei, studenți și elevi. Au fost depuse coroane, la monumentele și mormintele eroilor români, sovietici și iugoslavi, din partea organelor de partid, de stat, obștești, a unor întreprinderi și instituții. Pionierii, au depus jerbe de flori. In semn de omagiu și prețuire, la monumente și obeliscuri au făcut de gardă militari, membri ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor de tineret, pionieri. In încheierea festivitatii, participanții au primit defilarea companiei de onoare. ★ Tot ieri au avut loc depuneri de coroane și jerbe de fiori la monumentele eroilor din Lugoj, Deta, Sinnicolaul Mare, Becicherecu Mic și Beregsău Mare. Istoria, deloc întinsă In timp, a acestei microuzine este plină de fapte demne care prefigurează o tradiție nobilă a muncii și hărniciei. In urmă cu un an și jumătate, cînd s-a inaugurat atelierul, au fost gîndite rostul și specificul producției și cercetării ce urma să se întreasprindă aici. Atenția nu s-a oprit de astădată un atit asupra valorilor educative ale acestei forme de instrucție și educație, ci mai mult asupra laturii sale concrete, de producție propriu-zisâ. Adică, după perioada de însușire a unor coordonate esențiale de practică, studenții lucrează și produc realizînd valori care ating milioane. „In anul 1973, spunea prof. univ. dr. ing. Marin Trușculescu, directorul atelierului școală și de prototipuri al Institutului politehnic, întreprinderii noastre si bilanțul prezenta astfel 1 2.541.000 lei marfă vîndută și încasată, 1.234.000 lei valoarea prototipurilor, 141.000 ce produc lei valoarea autodotării, 2.052.000 lei microproducție, 746.000 lei beneficii“. Cifrele de mai sus ne vorbesc despre hărnicia seriozitatea celor care au reuși șit această performanță. Și, ca o dovadă a perseverenței, iată că și după acest prim trimestru din ’74 aflăm că producția globală a atins peste un milion și jumătate, s-au executat prototipuri valorînd 184.000 lei și o autodotare de 14.000 lei. S-au lucrat 478 de motoare electrice, s-a elaborat un aparat complex pentru gimnastică, Forint, pentru care comenzile sosite pină acum întrec serios așteptările, milioane... redresoare de curent, agregatul de înfigere a piloților prin vibrare, pompa turbină reversibilă, tablouri electrice de comandă pentru mașini și instalații, planșete electrice de laborator etc. Printre studenții care ar merita să fie lăudați, ca meșteri și organizatori buni, inovatori, pentru precizia la execuție, economisirea materialului, consemnăm printre alții pe Dumitru Hogea, Aurica Gîrba, Vasile Cotuna, Helmut Weindorfer, Vasile Răducu, Andrei David, Ionel Dragomir și Dumitru Sava. Etapa logic superioară a producției, a rentabilizării unor spații își dovedește roadele. Spunînd acestea ne gîndim și la celălalt atelier, cel de proiectare, aparținind Facultății de construcții, care, în cîteva luni, a ajuns să încheie 22 de contracte cu 13 beneficiari pentru investiții valorînd 14 milioane. Ei, cei 120 de studenți ai anilor III și IV, care lucrează la planșete pină la ore tîrzii de noapte : Constantin Jurcovici, Aneta Szilágyi, Simona Ardelean, Carmen Cojocaru, Gelu Oprișan, Ștefan Dragu, Mircea Chioreanu, Ion Aleonte, alți 112 colegi ai lor. în cealaltă parte a orașului, pe Calea Buziașului, în pofida vacanței, studenții muncesc de zor ca Stația de piloți industriali să-și înceapă din plin producția. Dincolo de rezultatele imediate pasiunea de a munci râmîne o componentă de seamă a însușirilor fiecăruia dintre absolvenții care poartă azi salopete cu inscripția I.P.T. ILDICO SZATMÁRI Studenți, dar și muncitori TIMISOARA UNIVERSITARĂ *