Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)

1974-04-24 / nr. 9107

_ . _ . u . •». ■»* 0 B­B. a & V ^ * si L­I­A­K­U­L „U­n­u­m­nwu ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9107 Miercuri, 24 aprilie 1974 4 pagini 30 bani Sub semnul bunelor relații dintre cele două tari, ieri, în Capitală, a continuat Vizita preşedintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer Marţi dimineaţa, preşedintele Republicii Socialiste România, Ni­­colae Ceauşescu, împreună cu pre­şedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, au făcut o vizită prin Capitală,­ — în, noul cartier Titan şi la întreprinderea „23 August“ — care s-a desfăşurat sub semnul bunelor relaţii de prie­tenie şi colaborare statornicite în­tre cele două tari, dorinţei co­mune de a dezvolta pe multiple planuri aceste relaţii în beneficiul ambelor popoare. Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi de tovarăşii Ştefan Voitec, vice­preşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Gheorghe Cioară, pri­marul general al Capitalei, Vasile Pungan, consilier al preşedintelui republicii. Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose, împreună cu ei se află, de ase­menea, dr. Manuel Aguilar Bonil­la, prim-vicepreşedinte al Repu­blicii Costa Rica, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul să­nătăţii publice, Oscar Arias San­chez, ministrul planificării, Frank­lin Aguilar, ambasador. Vizita a permis distinşilor oas­peţi contactul nemijlocit cu reali­tăţile României contemporane, cu unele realizări ale poporului ro­mân pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, răspunzînd totodată în chip feri­cit şi dorinţei manifestate de pre­şedintele Figueres în toastul ros­tit la dineul oferit în cinstea sa luni seara de a cunoaşte expe­rienţa ţârii noastre „care a iniţiat o nouă societate şi care a cunos­cut o mare renaştere“. Primul obiectiv îl constituie car­tierul Titan, ale cărui dimensiuni arhitectonice reflectă rezultatele concrete ale amplului efort con­structiv, al politicii constante a partidului şi guvernului îndrep­tate spre ridicarea continuă a ni­velului de trai, material şi cultu­ral, al întregului nostru popor. Coloana de maşini străbate prin­cipalele artere ale Capitalei, îm­podobite cu drapelele de stat ale României şi Republicii Costa Rica. Mii de cetăţeni aflaţi de-a lungul traseului au ţinut să întâmpine cu multă dragoste pe tovarăşul Ni­colae Ceauşescu, să-i salute cor­dial pe solii poporului costarican. In cartierul Titan se face un scurt popas la intersecţia bulevar­delor Leoatin Sălăjan şi Baba Novac. Stadiul actual al acestui modern complex urbanistic, de di­mensiunile unui oraş în care tră­iesc 220.000 de locuitori, precum şi ulterioara dezvoltare a acestuia sunt înfăţişate în faţa unei ma­chete de Mircea Dima, director tehnic al institutului Proiect Bucu­reşti. El prezintă, în acest sens, unele date semnificative, subliniind că — în această parte a Bucu­­reştiului — au fost construite circa 70.000 apartamente, numeroase şcoli, magazine, cinematografe, te­renuri de sport. Şeful statului costarican urmăreşte cu interes explicaţiile date, remarcînd con­cepţia arhitectonică modernă a construcţiilor, soluţiile tehnologice folosite. Vizita în cartierul Titan prile­juieşte un nou dialog între pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi e­­dili­ ai Capitalei privind construc­ţia de locuinţe. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să se folo­sească mai judicios terenurile de construcţie, să se obţină un spa­ţiu locuibil mai mare cu aceleaşi cheltuieli de materiale de con­strucţii. In continuare, au fost vizitate complexe comerciale din cartier. Preşedintele Figueres apreciază calitatea produselor. Cei doi şefi de sati sunt încon­juraţi cu dragoste de cetăţeni, sunt salutaţi cu cordialitate, li se string mîinile cu prietenie şi stimă. Coloana oficială se îndreaptă spre cunoscuta întreprindere „23 August“, aflată în imediata veci­nătate a cartierului Titan, unitate industrială cu o pondere impor­tantă în economia Capitalei, care oferă un reper sugestiv pentru stadiul actual a­­ industriei româ­neşti. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Jose Figueres Fer­rer sunt întîmpinaţi de Ioan A­­vram, ministrul industriei con­strucţiilor de maşini grele, de membri ai conducerii întreprinde­rii şi ai consiliului oamenilor muncii. O unitate a gărzilor patriotice şi a detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei prezintă onorul. Numeroşi munci­tori aclamă cu căldură, îşi ex­primă bucuria de a avea din nou în mijlocul lor pe tovarăşul Ni­colae Ceauşescu, de­ a-l avea ca oaspete pe preşedintele Jose Fi­gueres. Pretutindeni, in secţiile vizitate, cei doi şefi de stat sînt întîmpinaţi cu flori, sînt îmbrăţişaţi de mun­citoare şi muncitori. Directorul general al întreprin­derii, inginerul Alexandru Roşu, informează pe­­preşedintele sta­tului, cp.ştari®aji' X »9... al producţiei acestei mari unităţi in­dustriale. El înfăţişează, totodată, o serie de preocupări pentru diver­sificarea şi modernizarea conti­nuă a producţiei, pentru asigura­rea unor condiţii crescînde de muncă şi de viaţă ■ pentru munci­torii, inginerii şi tehnicienii care lucrează aici. Totodată, sunt subli­niate mindria întregului colectiv pentru faptul că preşedintele Re­publicii este deputatul lor în Ma­rea Adunare Naţională, satisfacţia că tovarăşul Nicolae Ceauşescu se află adesea în mijlocul lor, indicaţiile sale constituind un pre­ţios îndreptar în activitatea în­treprinderii, în obţinerea unor re­marcabile realizări, consfinţite — dealtfel — şi prin cîştigarea Stea­gului roşu de întreprindere frun­ (Continuare în pag. a 4-a) Convorbiri oficiale între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Jose Figueres Ferrer La Palatul Republicii au început marţi dimineaţa convorbirile ofi­ciale între preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Republi­cii Costa Rica, Jose Figueres Fer­rer. Din partea română participă : Emil Bodnaraş şi Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-minis­­tru al guvernului, Emil Drăgă­­nescu, viceprim-ministru, preşe­dintele Comitetului de Stat al Pla­nificării, George Macovescu, mi­nistrul afacerilor externe, Vasile Pungan, consilier al preşedintelui republicii, şi Constantin Stănescu, ambasadorul României în Costa Rica. Din partea costaricană iau parte: dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim­­vicepreşedinte al republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, mi­nistrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planifi­cării, şi Franklin Aguilar, amba­sador. în cadrul convorbirii, cei doi preşedinţi au analizat stadiul ac­tual şi perspectivele de dezvoltare a relaţiilor bilaterale în lumina Tratatului de prietenie şi coope­rare şi acordurilor încheiate în­tre cele două ţări, în septembrie anul trecut, la San Jose. De am­­bele părţi a fost exprimată do­rinţa de a se identifica noi posibi­lităţi de promovare, pe multiple planuri, a colaborării româno­­costaricane, în folosul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii între naţiuni. Intre cei doi şefi de stat a avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieţii politice internaţionale ac­tuale. Convorbirea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă de sinceră priete­nie şi deplină înţelegere. C , printre tinerii întreprinderii „6 Martie" Zărneşti BUNI GOSPODARI SI AGASA, NU NUMAI IN UZINA...! „Cu el ne realizăm planul“ Merg din om în om.. Constat cu satisfacţie că, indiferent de virstă, toţi cei pe care-i întreb îl cunosc pe Dumitru Dubeţ, secretar al co­mitetului U.T.C. de la întreprin­derea „6 Martie“ Zărneşti­ Fiecare ştie că „tovarăşul Dubeţ , pe care îl caut­ă e undeva, pe aici, prin uzină, încarcă fierul vechi împreu­nă cu tinerii“ Parcă s-au vorbit. Toţi ştiu acest lucru, confirmat de­altfel, deoarece pină la urmă îl aflu l­, spatele unei secţii, intr-un grup de tineri incarcind metal vechi. 11 reţin cîteva clipe, cit să-mi spună numele celor care-i însoţesc. Ii cunoaşte pe toţi. Aşa­dar : Gheorghe Cioacă, Dumitru Ivaşcu, Adrian Enescu, Sorin Ro­mană, Ioan Infarin şi alţii. Şi o cifră d­in ziua aceea, la cele 500 tone metal vechi strînse în cadrul an­gajamentului anual (1500 tone) se adăugaseră încă aproape 50. E o do­vadă că hotărîrea de a realiza pînă la 23 August angajamentul anual se confirmă prin fapte. Nu uită să-mi amintească contribuţia fete­lor la întreţinerea serelor între­prinderii) Mă roagă să reţin nu­mele fruntaşelor acestei acţiuni : Elena Eftim­ie şi Aurica Mariţa. Mă interesez de tinerii uzinei ca prezenţe în însufleţitoarea întrece­re pentru realizarea cinem­atului în patru ani şi jumătate. Nu ac­ceptă să rămînem la nivelul cuvin­telor. Mă invită să-i cunosc perso­nal pe tineri. Primul interlocutor pe traseul vizitei în secţiile 61 şi 62 este Pe­tre Gavrilă, secretar al comitetului de partid „Tinerii noştri — îmi spune interlocutorul — şi avem foarte mulţi, s-au dovedit a fi me­reu la înălţime, şi dacă planul tri­­mestrului 1 a fost realizat şi depă­­şit, nu trebuie să uităm să-i amin­tim, în primul rînd, pe tineri. A­­vem tineri inimoşi, înţelegători. — Despre noii angajaţi, despre primirea şi acomodarea lor, ce-mi puteţi spune ? — Ei, aici eu prea stăm bine. Lăsăm uneori totul în seama orga­nizaţiei de tineret. Şi de fapt, noi comuniştii, noi cei cu mai multă experienţă ar trebui să fim prie­tenii noului angajat. Intervine în discuţie unul dintre tineri, Ioachim Chirăescu : „Sunt aici, la 61, de cîteva luni, venit din altă secţie Şi, drept să vă spun, mă simt bine, îmi fac meseria, execut o operaţie, care-mi dă satisfacţii. Aşa că în fiecare zi, după cele 480 de minute, făcîn­­du-mi un examen de conştiinţă, pot să-mi spun : şi azi am făcut Ioan POPA (Continuare in pag. a 2­0) | \\ S \ \ \ \­ ­ \­ \ \ \ L DIN CUPRINS: | 0 Artă, cultură. || 0 Noi licee în anul şcolar 1974—1975. ^ (pagina a 2-a) ^ D­in grădini şi în curţi Fiecare palmă de pămînt­­ să fie cultivată ! ^ 0 Ce măsuri se iau în urma sesizărilor controlului­­ obştesc ? Unii cu sancţiuni, alţii cu justificări... ^ (pagina a 3-a) ^ 0 Lucrările sesiunii extraordinare a Adunării Genera- ^ te a O.N.U. " (pagina a 4-a) . JURNAL DE ÎNTRECERE DIN ANUL JUBILIAR 21 DE ZI, SPORESC REALIZĂRILE IMMEMI10H MUNCII PE MARELE FRONT Al ÎNTRECERI socialiste întreprinderea de autocamioane întreprinderea de produse pentru construcţii Aproape 700 de autocamioane în plus Datorită eforturilor substanţiale depuse de toate secţiile întreprinderii în ultima perioadă de timp, în special în direcţia unei mai bune organizări a pro­ducţiei şi a muncii, care a avut ca efect o mai rit­mică deservire a bandei de montaj general, produc­ţia de autocamioane a înregistrat o creştere simţitoa­re, reuşindu-se ca în primele două decade ale acestei luni să se fabrice cu­­500 de autocamioane mai mult decât în perioada corespunzătoare a lunii martie. Datorită acestui succes, in prezent avansul ce s-a creat în producţia de autocamioane a crescut la a­­proape 700 de ebucaţi. Acest „plus“ va face ca între­prinderea de autocamioane să realizeze planul la pro­ducţia fizică cu 5 zile mai devreme. 77.000 m.c. agregate peste plan Tot cu o decadă mai devreme a îndeplinit planul producţiei globale şi marfă pe primele patru luni ale anului şi întreprinderea de produse pentru construc­ţii. Datorită organizării mai bune a muncii în balas­tiere, folosirii intensive a utilajelor de mare produc­tivitate pe care le are în dotare, colectivul întreprin­derii este hotărît ca pînă la 1 Mai să realizeze o pro­ducţie marfă suplimentară de circa 5 milioane de lei, concretizată, printre altele, in 77.000 m.c. agregate sortate, precum şi confecţii metalice în valoare de peste 1 milion de lei. Realizarea ritmului din ce în ce mai dinamic al pro­ducţiei de autocamioane depinde şi de secţia de agre­gate, car­e pune la dispoziţia celorlalte compartimente utilaje de mare productivitate pentru prelucrarea di­feritelor repere. In fotografia realizată de P. PO­­POVICI vă prezentăm pe comunistul Ion Bădan, care împreună cu echipa sa contribuie la realizarea an­gajamentului secţiei — 4 agregate complexe peste, plan în 1974 Combinatul chimic făgăraş în devans: peste 800 tone de novo­sc şi dachelită Colectivul secţiei a VI-a din cadrul combinatului - secţie cu o pondere însemnată in activitatea acestei mari unităţi — cea de la care a pornit chemarea la întrecerea socialistă către toate secţiile combinatului, a realizat pină în prezent 80 la sută din angajamen­tul anual la producţia marfă. Acest succes, rod al unor măsuri tehnico-organizatorice cum ar fi genera­lizarea acordului global sau îmbunătăţirea procesului tehnologic de producere a novolocului, prin scurtarea perioadei de uscare, a făcut ca planul secţiei pe pri­mele patru luni ale anului să fie deja îndeplinit, dîn­­du-se peste plan aproape 400 tone novolac solid, 420 tone bachelită şi 100 tone de aminoplast. La realiza­­rea acestor cifre — după cum sublinia corespondenţa noastră, A. Sorica — o contribuţie deosebită au adus şefii de echipă Oct. Şipoş, Şt. Moraru, maiştrii G. Bogdan, A. Băcneanu, Ion Aurel Suciu, I. Lascu, in­ginerii I. Şoner­ şi A. Miculescu, operatorul chimist A. Serghii şi mulţi alţii. Zilele trecute s-a început însămînţarea porumbului şi la Cooperativa agrico­lă din Ungra. In fotogra­fie, Vasile Pantilimon, u­­nul din cei mai buni trac­torişti ai secţiei de meca­nizare ce deserveşte uni­tatea, execută semănatul porumbului siloz. El re­alizează zilnic o suprafa­ţă de peste 15 hectare. In folosirea resurselor energetice: răspundere, spirit gospodăresc, perseverenţă LA „HIDROMECANICA“ Plaiuri sunt, măsurile se preconizează, dar consumurile rau­ exagerate Creşterea eficienţei în domeniul energetic înseamnă realizarea, unor producţii din ce în ce mai mari, cu un consum de energie şi com­bustibil tot mai mic sau aflat, în­­tr-un ritm de creştere foarte re­­dus. Se obţine în acest fel o scă­dere, într-un, ritm accentuat, a consumurilor specifice de resurse energetice în diferite domenii de activitate. Este, de altfel, unul din obiectivele principale, a cărui în­făptuire o urmăresc îndeaproape, cu multă perseverenţă, colectivele de muncă din întreprinderile bra­şovene, din întreaga ţară. Se întîmplă însă, uneori, că re­zultatele nu sunt nici pe departe pe măsura aşteptărilor. Şi atunci, ne întrebăm, fireşte, care sunt frî­­nele, obstacolele, factorii care au perturbat mersul normal al activi­tăţii. Aşa s-au petrecut lucrurile în această primă parte a anului şi la „Hidromecanica“. Dar cu o mică deosebire. Aceea că întrebările, frămîntările celor care răspund in­­mod direct „de­, cele întâmplate în domeniul energetic,,nu au­, fost, du­pă cite ne-am­ dat seama, prea mul­te. Dimpotrivă, s-a găsit repede o explicaţie foarte uşoară şi care, vom vedea, nu ajută cu nimic la îndreptarea situaţiei. Ce s-a întîmplat de fapt ? Un lu­cru, am zice noi, care nu poate să bucure pe nimeni. în primele trei luni ale anului consumurile speci­• O EXPLICAȚIE CARE NU AJUTĂ LA NIMIC • DE CE NU PUTEAU JUSTIFICA O NORMĂ „NEJUSTIFICAT DE MICĂ" • CÎND SE STABILESC DREPT ŢEL OBIECTIVE... ALE ANULUI TRECUT , LA OJE­­LARIE SI LA FORJA BECURILE ARD IN PLINA ZI­­ UN PLAN DE MASURI... PE MĂSURA LIPSEI DE INIŢIATIVA lice planificate au fost depăşite cu 82.300 kWh la energie electrică şi cu 280 tone la combustibil. De ce ? „Normele de consum sunt în mod nejustificat foarte mici", ne spune Nicolae Dumitrescu, inginer prin­cipal energetic. „Faţă de anul tre­cut avem economii“, completează ing. Tănase Tănăsache, şeful secr,­ţiei mecano-energetice, vrind să arate că, totuşi, ceva s-a făcut. Ceea ce e foarte adevărat şi nici prin gînd nu ne trece să negăm sau să minimalizăm­. Numai că în acest an, nici un colectiv de­­ muncă şi — zicem noi — nici cel de la „Hidro­mecanica“, nu are drept obiectiv... realizările de anul trecut, ci acelea prevăzute în planul pe 1974. care, după cum se vede, sunt însă privite cu un fel curios de nepăsare toc­mai de către cei care răspund ne­mijlocit, prin funcţia pe care o de­ţin, de înfăptuirea lor. Se alege a­­dică, cu de la sine putere, un obi­ectiv­­ (rezultatele din ’73), şi se de­cretează apoi că normele de con­sum pe acest­­ an sunt nejustificat de mici. Dar în ce­­ constă acest „nejustificat“ nici cei în cauză, în­trebaţi fiind, n-au putut să... justi­fice. Numai fiindcă aşa li se pare dumnealor că stau lucrurile. Să le amintim atunci interlocu­torilor că programul dinamic de economisire a energiei şi combus­tibilului­­prevăzut pentru acest an nu a fost fundamentat prin măsuri tehnice şi organizatorice decât în proporţie de 31 la sută­ la energie electrică şi circa 22 la sută la com­bustibil. Aceasta pe la începutul lunii februarie a.c. Iar de atunci, lucrurile, deşi nu puteau mulţumi pe nimeni, au rămas neschimbate. Altfel spus, de aproape trei luni de zile „campania energetică“ a intrat, aici, la „Hidromecanica“, în anoni­mat. Nu mai vorbim de faptul că 10 din măsurile din planul M.T.O. erau nerealizate, deşi termenul lor de finalizare trecuse, la multe, încă din luna martie. Se vede deci că planul este ignorat aici în, sectorul energetic nu numai prin vorbe, ci şi în fapte. înţelegem mai bine a­­cum de ce factorii de răspundere din acest compartiment înclină să ia în considerare mai degrabă rea­lizările din anul trecut și nu pla­nul pe ’74, cînd e vorba de a apre­cia rezultatele, din primele trei luni ale acestui an, în domeniul gospodăririi resurselor energetice. Am discutat aceste probleme şi cu secretarul comitetului de partid, tov. Dumitru Ştefan, care recu­noştea că planul în domeniul ener­getic este destul de mobilizator, acesta fiind de fapt unul din rolu­rile sale esenţiale, de a da un avînt larg iniţiativelor, energiei creatoa­re, talentului şi competenţei teh­nice şi organizatorice. Dar, cum se vede, inconsistenţa unor iniţiative, lipsa lor de eficienţă, la nivelul prevăzut în plan, ţine programul de economisire „la relanţi“, cum se spune. De aceea, apreciem că la „Hidro­mecanica“ este nevoie să se reacti- Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 2-a)

Next