Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)
1974-04-24 / nr. 9107
_ . _ . u . •». ■»* 0 BB. a & V ^ * si LIAKUL „Unumnwu ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9107 Miercuri, 24 aprilie 1974 4 pagini 30 bani Sub semnul bunelor relații dintre cele două tari, ieri, în Capitală, a continuat Vizita preşedintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer Marţi dimineaţa, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, au făcut o vizită prin Capitală, — în, noul cartier Titan şi la întreprinderea „23 August“ — care s-a desfăşurat sub semnul bunelor relaţii de prietenie şi colaborare statornicite între cele două tari, dorinţei comune de a dezvolta pe multiple planuri aceste relaţii în beneficiul ambelor popoare. Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi de tovarăşii Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, Vasile Pungan, consilier al preşedintelui republicii. Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose, împreună cu ei se află, de asemenea, dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreşedinte al Republicii Costa Rica, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Vizita a permis distinşilor oaspeţi contactul nemijlocit cu realităţile României contemporane, cu unele realizări ale poporului român pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, răspunzînd totodată în chip fericit şi dorinţei manifestate de preşedintele Figueres în toastul rostit la dineul oferit în cinstea sa luni seara de a cunoaşte experienţa ţârii noastre „care a iniţiat o nouă societate şi care a cunoscut o mare renaştere“. Primul obiectiv îl constituie cartierul Titan, ale cărui dimensiuni arhitectonice reflectă rezultatele concrete ale amplului efort constructiv, al politicii constante a partidului şi guvernului îndreptate spre ridicarea continuă a nivelului de trai, material şi cultural, al întregului nostru popor. Coloana de maşini străbate principalele artere ale Capitalei, împodobite cu drapelele de stat ale României şi Republicii Costa Rica. Mii de cetăţeni aflaţi de-a lungul traseului au ţinut să întâmpine cu multă dragoste pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să-i salute cordial pe solii poporului costarican. In cartierul Titan se face un scurt popas la intersecţia bulevardelor Leoatin Sălăjan şi Baba Novac. Stadiul actual al acestui modern complex urbanistic, de dimensiunile unui oraş în care trăiesc 220.000 de locuitori, precum şi ulterioara dezvoltare a acestuia sunt înfăţişate în faţa unei machete de Mircea Dima, director tehnic al institutului Proiect Bucureşti. El prezintă, în acest sens, unele date semnificative, subliniind că — în această parte a Bucureştiului — au fost construite circa 70.000 apartamente, numeroase şcoli, magazine, cinematografe, terenuri de sport. Şeful statului costarican urmăreşte cu interes explicaţiile date, remarcînd concepţia arhitectonică modernă a construcţiilor, soluţiile tehnologice folosite. Vizita în cartierul Titan prilejuieşte un nou dialog între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi edili ai Capitalei privind construcţia de locuinţe. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să se folosească mai judicios terenurile de construcţie, să se obţină un spaţiu locuibil mai mare cu aceleaşi cheltuieli de materiale de construcţii. In continuare, au fost vizitate complexe comerciale din cartier. Preşedintele Figueres apreciază calitatea produselor. Cei doi şefi de sati sunt înconjuraţi cu dragoste de cetăţeni, sunt salutaţi cu cordialitate, li se string mîinile cu prietenie şi stimă. Coloana oficială se îndreaptă spre cunoscuta întreprindere „23 August“, aflată în imediata vecinătate a cartierului Titan, unitate industrială cu o pondere importantă în economia Capitalei, care oferă un reper sugestiv pentru stadiul actual a industriei româneşti. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Jose Figueres Ferrer sunt întîmpinaţi de Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini grele, de membri ai conducerii întreprinderii şi ai consiliului oamenilor muncii. O unitate a gărzilor patriotice şi a detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei prezintă onorul. Numeroşi muncitori aclamă cu căldură, îşi exprimă bucuria de a avea din nou în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a-l avea ca oaspete pe preşedintele Jose Figueres. Pretutindeni, in secţiile vizitate, cei doi şefi de stat sînt întîmpinaţi cu flori, sînt îmbrăţişaţi de muncitoare şi muncitori. Directorul general al întreprinderii, inginerul Alexandru Roşu, informează pepreşedintele statului, cp.ştari®aji' X »9... al producţiei acestei mari unităţi industriale. El înfăţişează, totodată, o serie de preocupări pentru diversificarea şi modernizarea continuă a producţiei, pentru asigurarea unor condiţii crescînde de muncă şi de viaţă ■ pentru muncitorii, inginerii şi tehnicienii care lucrează aici. Totodată, sunt subliniate mindria întregului colectiv pentru faptul că preşedintele Republicii este deputatul lor în Marea Adunare Naţională, satisfacţia că tovarăşul Nicolae Ceauşescu se află adesea în mijlocul lor, indicaţiile sale constituind un preţios îndreptar în activitatea întreprinderii, în obţinerea unor remarcabile realizări, consfinţite — dealtfel — şi prin cîştigarea Steagului roşu de întreprindere frun (Continuare în pag. a 4-a) Convorbiri oficiale între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Jose Figueres Ferrer La Palatul Republicii au început marţi dimineaţa convorbirile oficiale între preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Din partea română participă : Emil Bodnaraş şi Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Emil Drăgănescu, viceprim-ministru, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Pungan, consilier al preşedintelui republicii, şi Constantin Stănescu, ambasadorul României în Costa Rica. Din partea costaricană iau parte: dr. Manuel Aguilar Bonilla, primvicepreşedinte al republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, şi Franklin Aguilar, ambasador. în cadrul convorbirii, cei doi preşedinţi au analizat stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare a relaţiilor bilaterale în lumina Tratatului de prietenie şi cooperare şi acordurilor încheiate între cele două ţări, în septembrie anul trecut, la San Jose. De ambele părţi a fost exprimată dorinţa de a se identifica noi posibilităţi de promovare, pe multiple planuri, a colaborării românocostaricane, în folosul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii între naţiuni. Intre cei doi şefi de stat a avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieţii politice internaţionale actuale. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de sinceră prietenie şi deplină înţelegere. C , printre tinerii întreprinderii „6 Martie" Zărneşti BUNI GOSPODARI SI AGASA, NU NUMAI IN UZINA...! „Cu el ne realizăm planul“ Merg din om în om.. Constat cu satisfacţie că, indiferent de virstă, toţi cei pe care-i întreb îl cunosc pe Dumitru Dubeţ, secretar al comitetului U.T.C. de la întreprinderea „6 Martie“ Zărneşti Fiecare ştie că „tovarăşul Dubeţ , pe care îl caută e undeva, pe aici, prin uzină, încarcă fierul vechi împreună cu tinerii“ Parcă s-au vorbit. Toţi ştiu acest lucru, confirmat dealtfel, deoarece pină la urmă îl aflu l, spatele unei secţii, intr-un grup de tineri incarcind metal vechi. 11 reţin cîteva clipe, cit să-mi spună numele celor care-i însoţesc. Ii cunoaşte pe toţi. Aşadar : Gheorghe Cioacă, Dumitru Ivaşcu, Adrian Enescu, Sorin Romană, Ioan Infarin şi alţii. Şi o cifră din ziua aceea, la cele 500 tone metal vechi strînse în cadrul angajamentului anual (1500 tone) se adăugaseră încă aproape 50. E o dovadă că hotărîrea de a realiza pînă la 23 August angajamentul anual se confirmă prin fapte. Nu uită să-mi amintească contribuţia fetelor la întreţinerea serelor întreprinderii) Mă roagă să reţin numele fruntaşelor acestei acţiuni : Elena Eftimie şi Aurica Mariţa. Mă interesez de tinerii uzinei ca prezenţe în însufleţitoarea întrecere pentru realizarea cinematului în patru ani şi jumătate. Nu acceptă să rămînem la nivelul cuvintelor. Mă invită să-i cunosc personal pe tineri. Primul interlocutor pe traseul vizitei în secţiile 61 şi 62 este Petre Gavrilă, secretar al comitetului de partid „Tinerii noştri — îmi spune interlocutorul — şi avem foarte mulţi, s-au dovedit a fi mereu la înălţime, şi dacă planul trimestrului 1 a fost realizat şi depăşit, nu trebuie să uităm să-i amintim, în primul rînd, pe tineri. Avem tineri inimoşi, înţelegători. — Despre noii angajaţi, despre primirea şi acomodarea lor, ce-mi puteţi spune ? — Ei, aici eu prea stăm bine. Lăsăm uneori totul în seama organizaţiei de tineret. Şi de fapt, noi comuniştii, noi cei cu mai multă experienţă ar trebui să fim prietenii noului angajat. Intervine în discuţie unul dintre tineri, Ioachim Chirăescu : „Sunt aici, la 61, de cîteva luni, venit din altă secţie Şi, drept să vă spun, mă simt bine, îmi fac meseria, execut o operaţie, care-mi dă satisfacţii. Aşa că în fiecare zi, după cele 480 de minute, făcîndu-mi un examen de conştiinţă, pot să-mi spun : şi azi am făcut Ioan POPA (Continuare in pag. a 20) | \\ S \ \ \ \ \ \ \ \ L DIN CUPRINS: | 0 Artă, cultură. || 0 Noi licee în anul şcolar 1974—1975. ^ (pagina a 2-a) ^ Din grădini şi în curţi Fiecare palmă de pămînt să fie cultivată ! ^ 0 Ce măsuri se iau în urma sesizărilor controlului obştesc ? Unii cu sancţiuni, alţii cu justificări... ^ (pagina a 3-a) ^ 0 Lucrările sesiunii extraordinare a Adunării Genera- ^ te a O.N.U. " (pagina a 4-a) . JURNAL DE ÎNTRECERE DIN ANUL JUBILIAR 21 DE ZI, SPORESC REALIZĂRILE IMMEMI10H MUNCII PE MARELE FRONT Al ÎNTRECERI socialiste întreprinderea de autocamioane întreprinderea de produse pentru construcţii Aproape 700 de autocamioane în plus Datorită eforturilor substanţiale depuse de toate secţiile întreprinderii în ultima perioadă de timp, în special în direcţia unei mai bune organizări a producţiei şi a muncii, care a avut ca efect o mai ritmică deservire a bandei de montaj general, producţia de autocamioane a înregistrat o creştere simţitoare, reuşindu-se ca în primele două decade ale acestei luni să se fabrice cu500 de autocamioane mai mult decât în perioada corespunzătoare a lunii martie. Datorită acestui succes, in prezent avansul ce s-a creat în producţia de autocamioane a crescut la aproape 700 de ebucaţi. Acest „plus“ va face ca întreprinderea de autocamioane să realizeze planul la producţia fizică cu 5 zile mai devreme. 77.000 m.c. agregate peste plan Tot cu o decadă mai devreme a îndeplinit planul producţiei globale şi marfă pe primele patru luni ale anului şi întreprinderea de produse pentru construcţii. Datorită organizării mai bune a muncii în balastiere, folosirii intensive a utilajelor de mare productivitate pe care le are în dotare, colectivul întreprinderii este hotărît ca pînă la 1 Mai să realizeze o producţie marfă suplimentară de circa 5 milioane de lei, concretizată, printre altele, in 77.000 m.c. agregate sortate, precum şi confecţii metalice în valoare de peste 1 milion de lei. Realizarea ritmului din ce în ce mai dinamic al producţiei de autocamioane depinde şi de secţia de agregate, care pune la dispoziţia celorlalte compartimente utilaje de mare productivitate pentru prelucrarea diferitelor repere. In fotografia realizată de P. POPOVICI vă prezentăm pe comunistul Ion Bădan, care împreună cu echipa sa contribuie la realizarea angajamentului secţiei — 4 agregate complexe peste, plan în 1974 Combinatul chimic făgăraş în devans: peste 800 tone de novosc şi dachelită Colectivul secţiei a VI-a din cadrul combinatului - secţie cu o pondere însemnată in activitatea acestei mari unităţi — cea de la care a pornit chemarea la întrecerea socialistă către toate secţiile combinatului, a realizat pină în prezent 80 la sută din angajamentul anual la producţia marfă. Acest succes, rod al unor măsuri tehnico-organizatorice cum ar fi generalizarea acordului global sau îmbunătăţirea procesului tehnologic de producere a novolocului, prin scurtarea perioadei de uscare, a făcut ca planul secţiei pe primele patru luni ale anului să fie deja îndeplinit, dîndu-se peste plan aproape 400 tone novolac solid, 420 tone bachelită şi 100 tone de aminoplast. La realizarea acestor cifre — după cum sublinia corespondenţa noastră, A. Sorica — o contribuţie deosebită au adus şefii de echipă Oct. Şipoş, Şt. Moraru, maiştrii G. Bogdan, A. Băcneanu, Ion Aurel Suciu, I. Lascu, inginerii I. Şoner şi A. Miculescu, operatorul chimist A. Serghii şi mulţi alţii. Zilele trecute s-a început însămînţarea porumbului şi la Cooperativa agricolă din Ungra. In fotografie, Vasile Pantilimon, unul din cei mai buni tractorişti ai secţiei de mecanizare ce deserveşte unitatea, execută semănatul porumbului siloz. El realizează zilnic o suprafaţă de peste 15 hectare. In folosirea resurselor energetice: răspundere, spirit gospodăresc, perseverenţă LA „HIDROMECANICA“ Plaiuri sunt, măsurile se preconizează, dar consumurile rau exagerate Creşterea eficienţei în domeniul energetic înseamnă realizarea, unor producţii din ce în ce mai mari, cu un consum de energie şi combustibil tot mai mic sau aflat, într-un ritm de creştere foarte redus. Se obţine în acest fel o scădere, într-un, ritm accentuat, a consumurilor specifice de resurse energetice în diferite domenii de activitate. Este, de altfel, unul din obiectivele principale, a cărui înfăptuire o urmăresc îndeaproape, cu multă perseverenţă, colectivele de muncă din întreprinderile braşovene, din întreaga ţară. Se întîmplă însă, uneori, că rezultatele nu sunt nici pe departe pe măsura aşteptărilor. Şi atunci, ne întrebăm, fireşte, care sunt frînele, obstacolele, factorii care au perturbat mersul normal al activităţii. Aşa s-au petrecut lucrurile în această primă parte a anului şi la „Hidromecanica“. Dar cu o mică deosebire. Aceea că întrebările, frămîntările celor care răspund inmod direct „de, cele întâmplate în domeniul energetic,,nu au, fost, după cite ne-am dat seama, prea multe. Dimpotrivă, s-a găsit repede o explicaţie foarte uşoară şi care, vom vedea, nu ajută cu nimic la îndreptarea situaţiei. Ce s-a întîmplat de fapt ? Un lucru, am zice noi, care nu poate să bucure pe nimeni. în primele trei luni ale anului consumurile speci• O EXPLICAȚIE CARE NU AJUTĂ LA NIMIC • DE CE NU PUTEAU JUSTIFICA O NORMĂ „NEJUSTIFICAT DE MICĂ" • CÎND SE STABILESC DREPT ŢEL OBIECTIVE... ALE ANULUI TRECUT , LA OJELARIE SI LA FORJA BECURILE ARD IN PLINA ZI UN PLAN DE MASURI... PE MĂSURA LIPSEI DE INIŢIATIVA lice planificate au fost depăşite cu 82.300 kWh la energie electrică şi cu 280 tone la combustibil. De ce ? „Normele de consum sunt în mod nejustificat foarte mici", ne spune Nicolae Dumitrescu, inginer principal energetic. „Faţă de anul trecut avem economii“, completează ing. Tănase Tănăsache, şeful secr,ţiei mecano-energetice, vrind să arate că, totuşi, ceva s-a făcut. Ceea ce e foarte adevărat şi nici prin gînd nu ne trece să negăm sau să minimalizăm. Numai că în acest an, nici un colectiv de muncă şi — zicem noi — nici cel de la „Hidromecanica“, nu are drept obiectiv... realizările de anul trecut, ci acelea prevăzute în planul pe 1974. care, după cum se vede, sunt însă privite cu un fel curios de nepăsare tocmai de către cei care răspund nemijlocit, prin funcţia pe care o deţin, de înfăptuirea lor. Se alege adică, cu de la sine putere, un obiectiv (rezultatele din ’73), şi se decretează apoi că normele de consum pe acest an sunt nejustificat de mici. Dar în ce constă acest „nejustificat“ nici cei în cauză, întrebaţi fiind, n-au putut să... justifice. Numai fiindcă aşa li se pare dumnealor că stau lucrurile. Să le amintim atunci interlocutorilor că programul dinamic de economisire a energiei şi combustibiluluiprevăzut pentru acest an nu a fost fundamentat prin măsuri tehnice şi organizatorice decât în proporţie de 31 la sută la energie electrică şi circa 22 la sută la combustibil. Aceasta pe la începutul lunii februarie a.c. Iar de atunci, lucrurile, deşi nu puteau mulţumi pe nimeni, au rămas neschimbate. Altfel spus, de aproape trei luni de zile „campania energetică“ a intrat, aici, la „Hidromecanica“, în anonimat. Nu mai vorbim de faptul că 10 din măsurile din planul M.T.O. erau nerealizate, deşi termenul lor de finalizare trecuse, la multe, încă din luna martie. Se vede deci că planul este ignorat aici în, sectorul energetic nu numai prin vorbe, ci şi în fapte. înţelegem mai bine acum de ce factorii de răspundere din acest compartiment înclină să ia în considerare mai degrabă realizările din anul trecut și nu planul pe ’74, cînd e vorba de a aprecia rezultatele, din primele trei luni ale acestui an, în domeniul gospodăririi resurselor energetice. Am discutat aceste probleme şi cu secretarul comitetului de partid, tov. Dumitru Ştefan, care recunoştea că planul în domeniul energetic este destul de mobilizator, acesta fiind de fapt unul din rolurile sale esenţiale, de a da un avînt larg iniţiativelor, energiei creatoare, talentului şi competenţei tehnice şi organizatorice. Dar, cum se vede, inconsistenţa unor iniţiative, lipsa lor de eficienţă, la nivelul prevăzut în plan, ţine programul de economisire „la relanţi“, cum se spune. De aceea, apreciem că la „Hidromecanica“ este nevoie să se reacti- Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 2-a)