Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)

1974-04-24 / 8535. szám

) IN INTREPRINDERI­ PE OGOARE NOI ÎNFĂPTUI ÎN CINSTEA SĂRBĂTORIRII ZILEI MUNCII Zilnic aproape o tonă die metal economisit Din calculele care au stat la baza angajamentului anual privind reducerea consumului de metal a reieșit că la „Metalul roșu“, în 1974 se vor economisi 70 tone de me­tal“. Celor care au efectuat calculele nu li se poate reproșa că ar fi fost prudenți. Au luat în considerare atît posibi­litățile existente în momentul respectiv de scădere a con­sumurilor, cît și estimările privind eficiența măsurilor pre­conizate. Totuși, calculele au indicat rezultate inferioare po­sibilităților reale. Această constatare s-a putut face abia mai tîrziu, la sfîrșitul trimestrului I, cînd economiile înre­gistrate au întrecut prevederile pe întregul an (72 tone). Nu s-a petrecut nici un miracol. Eforturile conjugate, înce­­pînd cu proiectarea sau reproiectarea produselor, conti­­nuînd cu introducerea unor noi procedee tehnologice (tur­narea de precizie, debitare automată etc.) și terminînd cu larga acțiune pentru reducerea sau eliminarea adaosurilor de prelucrare, sau alegerea judicioasă a semifabricatelor ca­re urmează să fie prelucrate, au efecte deosebite, permițînd obținerea unor rezultate superioare. Și ca dovadă, la „Me­talul roșu" zilnic se economisește aproximativ o tonă de metal. Dar și în cadrul acțiunii de reducere a consumului de metal sunt tendințe demne de amintit Principala atenție este îndreptată spre economisirea laminatelor Astfel, din cantitatea totală de metal economisit, 85 la sută reprezintă laminatele. Specialiștii întreprinderii au obținut succese re­marcabile și în reducerea consumurilor unor metale pro­venite din import. Proletari din toate țările,unhi­vul Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean După ce a în­cheiat­­ trimestrul I cu un rezultat mai mult decit mulțumitor (reali­­zînd 26,1 la sută din planul anual față de 23—24 la sută cît își pro­pusese inițial), co­lectivul Trustului de construcții Cluj continuă să mate­rializeze în ritm revin pe anul în curs. Lucrînd cu o productivitate superioară celei prevăzute pentru această perioa­dă (indicatorul fiind depășit cu 5 la sută), construc­torii au reușit să creeze un avans de 20 zile față de planul anual. A­ceste 20 de zile, a­­dăugate la timpul cîștigat în anii precedenți, rotun­jesc avansul față de prevederile cincinalului la 60 de zile la con­­strucții-montaj. Hărnicia colec­tivului de la Trus­tul de construcții -PM, vele realizate. Ast­fel, pe șantierele T.C.C. se află în curs de recepție 400 de apartamen­te, care vor fi da­te în folosință în­că în luna aprilie. De asemenea se află în curs de fi­nisare alte 480 de apartamente în ca­re locatarii se vor muta în cursul lunii mai. Aceas­ta înseamnă că vor fi terminate 94 la sută din lo­cuințele de stat și 68 la sută din lo­cuințele proprie­tate personală programate pen­tru semestrul I­­Rezultatele obți­nute pînă în pro­­m­pte garanție că angajamentul luat, de a înde­plini planul fizic pe prima jumăta­te a anului pînă la 31 mai, pe trei trimestre pînă la data de 23 August, iar pe întregul an pînă la 10 decem­brie, va fi tradus în realitate. Trustul de construcții Cluj a creat un nou avans de 20 zile C.C.H. Dej. Cuptoarele de fierbere a celulozei i­r(T) nires Controloarea de calitate Iuli­ana Albeștean, de la „România Muncitoare“ este foarte exigentă cu calitatea articolelor „Lucia“ ale fabricii textile timișorene „Bega“ Urmașii lui Simu­ Faur sînt la datorie In primii ani după naționa­lizare, cînd șantierele refa­cerii și ale industrializării so­cialiste a tării solicitau tot mai mult ciment, vestitul cu­­cător Simion Faur de la Fa­brica de ciment din Turda și-a înscris a:'"'"1 f­­­­ " ?—■ a care~ atunci a cuprins țara și care­ avea ca scop uti­lizarea cu randament a cup­toarelor de clincher cu con­sumuri de combustibil redu­se. Această inițiativă a lui Simion Faur trăiește și as­tăzi, a fost dezvoltată și îm­bunătățită, la ea participînd nu numai cei patru feciori ai săi, din care unul este cucă­­tor la același cuptor, ci de întregul colectiv. Marea între­cere închinată celei de a XXX-a aniversări a Eliberă­rii patriei și Congresului al XI-lea al partidului este con­dusă cu măiestrie de către su­tele de comuniști și ea are ca obiectiv obținerea peste pre­vederi a unei producții glo­bale de 8,5 milioane lei, o producție marfă de 18 mi­lioane, beneficii de 5 milioa­ne lei. Pînă în prezent s-au și realizat suplimentar 6200 tone de ciment, 800 tone de var, 105 tone cărămizi refrac­tare, jumătate din angaja­mentul la calcar vandabil; sarcina la export a fost și ea depășită substanțial, respectiv cu 17,9 la sută. Pînă la 1 Mai, prima etapă a marii în­treceri, aceste cifre vor fi mult îmbunătățite, cunoscută fiind dorința întregului colec­tiv de a se afirma, de a de­monstra că sunt demni de în­crederea ce li s-a acordat de a chema la întrecere toate întreprinderile din ramura lianților și materialelor de construcții. DINTR-O ÎMPUȘCĂTURA 300.000 TONE DE CALCAR întrecerea închinată celor două mari sărbători ale anu­lui a fost precedată de o ex­plozie de mari proporții în cariera Săndulești, care a dis­locat nu mai puțin de 300.000 tone de calcar de bună cali­tate. Deși de atunci au mai avut loc mai multe explozii ,era căd ianuarie a dat „tonul“ întrecerii și ea rămîne că un eveniment mare însemnătate. Ea a fost realizată cu măiestrie de că­tre oamenii maistrului Nico­­lae Dumitru și de minierul artificier Magyar­ Géza după metoda galeriilor combinată cu găuri de foreză. Și azi se transportă de aici calcar atît pentru necesitățile fabricii de ciment cît și pentru alți be­neficiari. Dar pentru ca o cantitate atît de mare de cal­car să ajungă fie în morile brute, fie la beneficiarii din­afară s-au impus cîteva mă­suri care au dus la îmbună­tățirea transportului din ca­rieră la fabrică. PRODUCȚIE ORARA MAXIMA, NICI UN MINUT PIERDUT Și acum ca și pe vremea lui Simion Faur se pune ace­eași problemă de bază: obți­nerea unei producții orare maxime, prin utilizare la în­treaga capacitate de produc­ție a mașinilor și utilajelor, a tuturor agregatelor din fa­brică. Pentru aceasta se cere în primul rînd disciplină, o disciplină de fier, și bine­în­țeles cunoștințe profesionale desăvîrșite pentru a stăpîni coloșii de oțel de la morile brute, de la cuptoarele de clincher, de la morile de ci­ment etc. Iată de ce încă la intrarea în fabrică se întîm­­pină lozinca: „Tovarăși sala­riați! Să întîmpinăm ziua de 1 Mai prin reducerea conti­nuă a cauzelor care generea­ M. ARIEȘAN (Continuare in pag. o lit­ a) ZILE DECISIVE PENTRU ÎNSĂMINȚAREA PORUMBULUI IN EPOCA OPTIMĂ! B Toate mașinile de semănat să fie folo­site cu randament ridicat­­ în întrecerea cu timpul, ziua și noaptea la lucru în cîmp! H Exigență maximă față de calitatea lu­crărilor Pînă în ziua de 23 aprilie, în unitățile agricole de stat și cooperatiste din județ, lu­crările de pregătire a terenu­­­lui au fost executate pe 78 la sută iar semănatul pe 43 la sută din suprafețele destinate însămînțărilor de primăvară, în cursul acestei săptămîni, semănatul porumbului — ce trebuie încheiat pînă la 1 mai, în limitele epocii optime — polarizează toate forțele. în ultimele zile, majoritatea uni­tăților agricole, de stat și coo­peratiste, mecanizatorii, au depus eforturi susținute, mun­cind, din zori și pînă noaptea la semănat și pregătirea patu­lui germinativ. Pînă la data mai sus amintită, la I.A.S. Că­­măraș au fost însămînțate 83 la sută, iar la I.A.S. Poiana și Cej 60 la sută din supra­fețele destinate culturii po­rumbului pentru boabe. între cooperativele agricole, în frun­te se situează unitățile apar­ținătoare consiliilor intercoo­­peratiste Mica (41 la sută), Cîmpia Turzii, Mihai Vitea­zul, Geaca și Dej care au în­sămînțat peste 30 la sută din suprafețele prevăzute în plan. Sunt însă cooperative ale că­ror rezultate se situează mult sub procentul mediu de reali­zare pe județ (19 la sută din suprafața prevăzută în plan pînă la 23 aprilie). Printre a­­cestea se situează cooperative­le agricole aparținătoare con­siliilor intercooperatiste Vul­­tureni și Gilău (4 la sută), Smdulești, Gîrbău, Chinteni, Unirea-Turda, unde au fost însămînțate numai 8—12 la sută din porumbul pentru boabe. Recuperarea întirzieri­­lor in unitățile ramase în ur­mă și încheierea pretutindeni a semănatului porumbului pînă la 1 mai. impune folo­sirea la maximum a fiecărei ore și clipe prielnice de lu­cru, organizarea muncii în schimburi duble sau schim­buri prelungite la pregătirea patului germinativ și semă­nat. Asigurând folosirea tuturor tractoarelor și mașinilor la în­treaga capacitate și depășind viteza zilnică de lucru, con­ducerile întreprinderilor agri­cole de stat, cooperativelor a­­gricole și S.M.A., cadrele de specialiști din unități au da­toria să­­ se afle permanent pe teren, acolo unde se hotărăș­te soarta recoltei, trebuie să vegheze și să­ manifeste o maximă exigență față de cali­tatea lucrărilor, pregătirea u­­nui pat germinativ bine mă­runțit și afinat, semănatul în rînduri drepte, la adincimea corespunzătoare și asigurarea densității optime a plantelor. Mobilizând toate forțele, prin organizarea exemplară a muncii, să asigurăm însămîn­­țarea porumbului în epoca optimă, la un nivel calitativ superior în fiecare unitate. _______________Ah VLAD (Continuare în pag. a III-a) Anul XXX - Nr. 8535 • Miercuri 24 aprilie 1974 4 pagini 30 bani Conferința com­isiilor județeană și mun­scipală a inginerilor și tehnicienilor Ieri a avut loc Conferin­ța comisiilor județeană și municipală Cluj a ingine­rilor și tehnicienilor, la care, pe lângă delegații co­misiilor inginerilor și teh­nicienilor din întreprinderi și instituții, au luat parte numeroși invitați, cadre de specialitate, cercetători și activiști. Au participat de asemenea tovarășii Ioan Udrea, președintele Consi­liului județean Cluj al sin­dicatelor, loan Teorean, membru al Consiliului Na­țional al Inginerilor și Tehnicienilor. După darea de seamă co­mună, prezentată de prof. dr. ing. Ioan Drăgan, pre­ședintele Comisiei județene Cluj a inginerilor și tehni­cienilor , asupra activită­ții desfășurate de comisii­le inginerilor și tehnicie­nilor, precum și de cadre­le tehnice și economice din întreprinderi și instituții, în vederea creării condi­țiilor îndeplinirii înainte de termen a prevederilor cin­cinalului — au urmat am­ple dezbateri asupra sarci­nilor ce le revin cadrelor de specialiști în creșterea în continuare a eficienței economice. A urmat apoi alegerea comisiilor județeană și mu­nicipală Cluj a inginerilor și tehnicienilor. Conferin­ța a adoptat un am­plu plan de măsuri ca­re are ca scop îmbunătă­țirea activității organizato­rice și stimularea, partici­pării active a cadrelor de specialitate din întreprin­deri, institutele de în­­vățămînt superior și de cercetare la creș­terea eficienței activității productive, la crearea con­dițiilor necesare intîmpină­­rii celei de a XXX-a ani­versări a Eliberării patriei și a Congresului partidului cu rezultate deosebite în toate compartimentele de activi­tate. vi­m mmms iwin COSI A OKA, JOSE N­MlfS ftfilst ® jfjjj ^ jjj "1.^^ Conferiri oficiale intre președintele Nicolas Ceaușescu și președintele Jose Figu­stes Ferrer La Palatul Republicii au început­ marți dimineața convorbirile oficiale între preșe­dintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Din partea română participă: Emil Bodna­­raș și Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Con­siliului de Stat, Manea Mănescu, prim-mi­­nistru al guvernului, Emil Drăgănescu, vice­­prim-ministru, președintele Comitetului de Stat al Planificării, George Macovescu, mi­nistrul afacerilor externe, Vasile Pungan, consilier al președintelui republicii, și Con­stantin Stănescu, ambasadorul României în Costa Rica. Din partea costaricană iau parte: dr. Ma­nuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias San­chez, ministrul planificării, și Franklin A­­guilar, ambasador­în cadrul convorbirii, cei doi președinți au analizat stadiul actual și perspectivele de dezvoltare a relațiilor bilaterale în lumi­na Tratatului de prietenie și cooperare și acordurilor încheiate între cele două țări, în septembrie anul trecut, la San Jose. De am­bele părți a fost exprimată dorința de a se identifica noi posibilități de promovare, pe­­ multiple planuri, a colaborării româno-cos­­taricane, în folosul celor două țări și po­poare, al cauzei păcii și înțelegerii între na­țiuni. între cei­ doi șefi de stat a avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieții politice internaționale actuale. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosfe­ră de sinceră prietenie și deplină înțelegere. V­IZITA ÎN CAPITALĂ Marți dimineața, președinte­le Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu președintele Repu­blicii Costa Rica, Jose Figue­res Ferrer, au făcut o vizită prin Capitală — în noul car­tier Titan și la întreprinderea „23 August“ — care s-a des­fășurat sub semnul bunelor relații de prietenie și colabo­rare statornicite între cele două țări, dorinței comune de a dezvolta pe multiple planuri aceste relații în beneficiul ambelor popoare. Cei doi șefi de stat sunt în­soțiți de tovarășii Ștefan Voi­tec, vicepreședinte al Consi­liului de Stat, Manea Mănes­cu, prim-ministru al guvernu­lui, Gheorghe Cioară, prima­rul general al Capitalei,­ Va­­sile Pungan, consilier al pre­ședintelui republicii, Constan­tin Stănescu, ambasadorul Ro­mâniei la San Jose, împreună cu ei se află, de ei sotin­en­eA, dxr. I­vîntiuc, Aguilin Bonilla, prim-vicepreședinte al Republicii Costa Rica, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, minis­trul planificării, Franklin A­­guilar, ambasador. Vizita a permis distinșilor oaspeți contactul nemijlocit cu realitățile României con­temporane, cu unele realizări ale poporului român pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, răs­­punzînd totodată în chip fe­ricit și dorinței manifestate de președintele Figueres în toas­tul rostit la dineul oferit în cinstea sa luni seara de a cu­­­­noaște experiența țării noas­tre „care a inițiat o nouă so­cietate și care a cunoscut o mare renaștere“. Primul obiectiv îl constituie cartierul Titan, ale cărui di­mensiuni arhitectonice reflec­tă rezultatele concrete ale am­plului efort constructiv, al po­liticii constante a partidului și guvernului îndreptate spre ri­dicarea continuă a nivelului de trai, material și cultural, al întregului nostru popor. Coloana de mașini străbate principalele artere ale Capita­lei, împodobite cu drapelele de stat ale României și Re­publicii Costa Rica. Mii de ce­­­tățeni aflați de-a lungul tra­seului au ținut să întîmpine cu n ml­tel­e asiguiste pe tervara­șui Nicolae Ceaușescu, să-i salute cordial pe solii poporu­lui costarican. In cartierul Titan se face un scurt popas la intersecția bulevardelor Leontin Sălăjan și Baba Novac. Stadiul actual al acestui modern complex urbanistic, de dimensiunile u­­nui oraș în care trăiesc 220 000 de locuitori, precum și ulterioara dezvoltare a aces­tuia sunt înfățișate în fața u­­nei machete de Mircea Dima, director tehnic al Institutului Proiect București. El prezin­tă, în acest sens, unele date semnificative, subliniind că — în această parte a Bucu­­reștiului — au fost construite circa 70 000 apartamente, nu­meroase școli, magazine, cine­matografe, terenuri de sport. Șeful statului costarican ur­mărește cu interes explicațiile date, remarcînd concepția ar­hitectonică modernă a con­strucțiilor, soluțiile tehnologi­ce folosite. Vizita în cartierul Titan prilejuiește un nou dialog în­tre președintele Nicolae Ceaușescu și edili ai Capitalei privind construcția de locuin­țe. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă să se fo­losească mai judicios terenu­rile de construcție, să se ob­țină un spațiu locuibil mai mare cu aceleași cheltuieli de materiale de construcții; în continuare, au fost vizi­tate complexe comerciale din cartier. Președintele Figueres apreciază calitatea produselor. Cei doi șefi de stat sînt în­conjurați cu dragoste de cetă­țeni, sunt salutați cu cordia­litate, li se string mîinile cu prietenie și stimă. (Continuare în pag. a IV-a) Interviu cu prof. univ. dr. Iiviu UCIU, decanul facultății de chimie limitată neientâi­. GĂSIREA Df­il Silif I­HIS Este bine cunoscută strînsa corelație din­tre dezvoltarea economică a societății și con­sumul de energie. Pe bună dreptate, con­sumul de energie pe locuitor este considerat unul din etaloanele cele mai sigure ale pro­gresului economic și social Progresul ome­nirii este, deci, strîns legat de disponibilită­țile­­ ei de energie. Date fiind creșterea con­tinuă a populației, dezvoltarea susținută a progresului, cît și faptul că unele resurse de energie primară, cum sînt cele fosile, nu se refac în natură decît în perioade foar­te lungi (geologice), asigurarea cererilor tot mai mari de energie a căpătat o însemnăta­te deosebită, devenind una din marile pro­bleme ale contemporaneității. Se vorbește tot mai des despre „foamea de energie“, de primejdia la care ar fi expu­să omenirea de a-și epuiza resursele energetice înainte ca progresul științific să fi pus în valoare al­tele. Apreciind importanța deosebită a re­surselor energetice pentru progresul econo­mic al țării, partidul și statul nostru duc o politică științifică de dezvoltare și utilizare multilaterală a bazei de materii prime ener­getice, de sporire a potențialului energetic pe care îl cere dezvoltarea complexă a eco­nomiei naționale, continua ei modernizare și ridicarea­ permanentă a nivelului de trai material și spiritual al întregului popor. Cunoscute fiind toate aceste realități, tovarășe profesor, care este locul și ro­lul chimiei în familia purtătorilor de energie primară? — Voi încerca să răspund primei între­bări prin lămurirea, la început, a unor noțiuni de bază. Sursele primare de energie, care stau la dispoziția omului, se pot clasifica în fundamentale și derivate din cele funda­mentale; astfel, energia nucleară și cea gra­vitațională sunt surse fundamentale, iar energia geotermică, solară sau chimică sunt derivate. Energia geotermică rezultă de pe urma dezintegrărilor radioactive și probabil a căldurii degajate în reacții stelare, ener­gia solară își are­ originea în fuziunea unor nuclee ușoare (protoni) sau grele (de car­bon și de azot). Energia solară constituie sursa primară de energie ce stă la baza ori­cărei forme de viață de pe pâmînt. Vegeta­ția și deci cărbunele, țițeiul și gazele natu­rale, au la bază fotosinteza, în cursul căreia bioxidul de carbon și apa sînt convertite în oxigen, grăsimi, proteine și hidrați de carbon (glucoza, fructoză, amidon ș.a.), în prezența clorof­ei, colorant ce absoarbe energia solară. Prin urmare, energia solară se găsește înmagazinată sub formă de ener­gie chimică în alimente și alți combustibili și constituie, totodată, și o parte a căldurii ce ajunge pe suprafața pământului. De a­­ceea, energia chimică a combustibililor fo­sili (cărbune, țiței, gaze naturale), care con­stituie cea mai răspîndită sursă de energie utilizată de om în momentul de față, este o sursă derivată din energia solară. Extragerea energiei chimice din combusti­bilii fosili se face prin arderea acestora, cînd are loc oxidarea lor. Paralel se degajă o cantitate dată de energie termică. Mai de­parte, energia termică astfel obținută este convertita în energie mecanică prin folosi­rea travaliului de expansiune a unui fluid motor, iar energia mecanică este utilizată pentru acționarea unui generator de energie electrică. Aceasta este filiera clasică, avînd cea mai largă răspîndire în prezent, care furnizează energia electrică necesară activi­tății creatoare a omului și-i asigură confor­tul vieții civilizate. Nu mai este pentru nimeni o noutate că o importantă schimbare în balanța energetică, este așteptată de la preocupă­rile, căutările activității de cercetare științifică. Dumneavoastră, de mai mult timp, vă consacrați activitatea găsirii u­­nei noi tehnologii de conversie a ener­giei. In ce constau aceste căutări? — Căutările de care vorbiți se subordo­nează următoarelor două obiective: îmbună­tățirea randamentelor de conversie a ener­giei primare (indiferent că e fundamentală sau derivată) în energie utilă activității ome­nești și punerea în valoare a noi surse de energie primară; ambelor aspecte le sunt co­mune cercetările consacrate unor noi tehno­logii de conversie, în cadrul cărora își dau concursul tehnologi, chimiști, fizicieni și ma­tematicieni. Preocupările colectivului nostru vizează cel dintîi obiectiv și anume realizarea unor convertizoare electrochimice caracterizate prin randamente de conversie și caracteris­tici de putere superioare. Pentru o mai bună înțelegere, voi reveni la filiera mențio­nată mai sus, unde pentru a produce ener­gie electrică, căldura obținută la combustia cărbunelui, a țițeiului, sau gazelor naturale era transformată mai întîi în energie me­canică; fișiera este de forma: energie ter­mică — energie mecanică — energie elec­trică. O asemenea tehnologie de conversie se numește indirectă și este principial limi­tată la randamente mici De aceea, în ulti­­interviu realizat de Emilia CRIȘAN (Continuare în pag. a I­I-a) Se extinde rețeau magazin­elor cu autoservire în planul de dezvoltare și organizare a rețelei de des­facere a Direcției comerciale județene, pentru 1974 sînt prevăzute reamenajarea a 21 de magazine cu autoser­vire, cuprinzînd aproape toată gama activităților de comerț. în primul trimestru al a­cestui an, în Cluj, I C.S Pro­duse industriale a reușit să urgenteze amenajarea a trei unități cu autoservire, a­­vînd profile diferite: maga­zinul cu articole sportive de pe str. Doja, „Inoxul“ cu produse de menaj din Piața Mihai Viteazul și o parfu­­merie de pe str. Dr. Petru Groza-Executîndu-se în foarte scurt timp lucrările de rea­­menajare a vechii unități de menaj de pe str. Doja, luni în același loc, s-a deschis magazinul cu autoservire „Articole de menaj“ Fiind profilat pe 5 raioane (me­naj, sticlărie, porțelan, faianță și mase plastice) noua unitate oferă cumpă­rătorilor toată gama artico­­lelor de uz casnic și gospo­dăresc. După­ cum am fost informați, în magazin se gă­sesc toate produsele necesa­re unei gospodării moderne­­vase emailate și inoxidabile tacîmuri, servicii de masă, ceai, cafea, lichioruri, vin sticlărie de toate categoriile în modele noi, articole din ma­se plastice, mini-roboți, pro­duse din porțelan și faian­ță etc. Important e faptul că, prin reamenajare, supra­fața de expunere a mărfuri­lor s-a mărit cu 35 la sută, cumpărătorii avînd posibili­tatea să-și a­leagă lejer pro­duse din toate raioanele, în curînd I C.S. Produse industriale va deschide un magazin tot cu autoservire pe str. 30 Decembrie. Sub firma „Arta­rom“, unitatea va fi profilată pe lenjerie pentru bărbați, cumpărători­lor oferindu-li-se cămăși, pi­jamale, cravate, batiste, cio­rapi etc. . . „ (c. șt.) tkI

Next