Glasul Bucovinei, aprilie 1924 (Anul 7, nr. 1513-1534)

1924-04-24 / nr. 1532

Cernăuţi, Joi 24 Aprilie 1924 Numărul 2 Lei pr aul VII. Nr 1532 ministraţia Cernăuţi, Strada Domnească Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manacrisshi se Înapoiază. ANUNŢURI Şi RECLAftE se calculează după tarif şi ac primase la auat* nistraţie: Strada domnească No. 33 fl .*» MS US 3éŰ lei, pe >/l at> iei, j>* un tum u., ,____ târssîl zilnic: pe un an 200 tei, pe V, an 120 Iei, pe trei luni '«• Iei. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe -» an 54 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe Va an 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. i-------------------------------* -------------............. Pestre inserate la interiorul ziarului se urcă taxa tm ■% Porul de Judecați la Cerniuți. Mii­­t Mi­re­­niilor (1.) Înainte de isbucnirea războiului mon­dial toate valutele arătau o stabilitate per­manentă faţă deolaltă şi faţă de valoarea au­rului, măsurătorul tuturor valorilor. Fluctua­ţiile erau minimale, diferenţele cursului schim­bu­lui aproape imperceptibil de mici, ceia ce era o binefacere mare pentru aranjarea tran­­sacţiilor internaţionale financiare şi comerciale In cursul războiului, pentru a se putea face faţă nevoilor urgente pentru purtarea acestui războiu, băncile de emisiune s’au văzut si­lite să emită hârtie-moneta, care întrecea cu mult proporţia între aur şi hârtia emisă fi­xată prin legile de organizare a băncilor. Băncile au sistat schimbarea în aur şi para­lel cu aceasta s-a introdus în aproape toate statele cursul forţat. Din momentul acesta, valutele diverselor State au devenit instabile, cele mai multe din ele acuzând o depreciere formidabilă şi formând obiectul de predilecţie a speculato­rilor de bursă, cari prin manevre ilicite au ştiut să-şi facă averi mari, de pe urma cata­strofelor valutare. Hârtia monedă a devenit astfel o hârtie de valoare, care asemeni unei acţiuni, îşi schimbă necontenit valoarea, du­pă situaţia momentană economică, financiară şi politică în care se află din întâmplare sta­tul respectiv. Această instabilitate a schimbului este foarte dăunătoare comerţului internaţional, căci nu permite comenzi de mărfuri pe cre­dit şi măreşte ris­cul comerciantului, contri­buind astfel la urcarea preţurilor şi scumpi­rea traiului; fluctuaţiile valutare devin o pa­coste şi pentru restul populaţiei, care nu face comerţ. In sfârşit, fluctuaţiile valutare, aduc in desordine finanţele statului, complicând chestia datoriilor publice şi împiedicând al­catuirea unui buget echilibrat şi ordonat. Stabilizarea valutelor este deci o con­diţie indispensabilă pentru revenirea la normal a economiei şi finanţe al fumei. De aceea, este îmbucurător faptul, că de un timp încoace pe piaţa internaţională a schimbului se poate constata, că aproape toate valutele (în zilele din urmă şi francul francez), au cursul a­­proape­­stabilizat. Micile diferenţe în minus sau plus, cam­ mai persistă, nu au nici o în­seminătate. Tendinţa aceasta de stabilizare a valute­lor este foarte favorabilă comerţului şi econo­miei în general, şi dacă, în ce ne priveşte pe noi Românii, am socoti că stabilizarea defi­nitivă la 3 centime helveţiene nu corespunde deloc forţei noastre economice, bogăţiilor ţărei noastre şi balanţei noastre comerciale, totuşi deocamdată stabilizarea chiar numai la 3 centime este preferabilă vecinicilor fluctua­­ţiuni, cari ruinează comerţul şi industria. ........ ..... ■ — » • • • *..................... Regele României­­ mulţumeşte d-lui Millerand pentru primirea cordială de la Paris Regele Ferdinand al României, a adresat din Fontainbleau, următoarea telegramă Preşedintelui Re­­publicei franceze: «In momentul încheerii vizitei noastre ofi­ciale in capitala glorioasei Franţe, ţin să vă exprim. Domnule Preşedinte, în numele Reginei şi al Meu, viile Mele mulţumiri pentru primi­rea atât de cordială ce Ni s’a făcut şi pentru delicatele atenţiuni de care am fost înconjuraţi în timpul şederei Noastre. Vom păstra de toate acestea o neuitată amintire şi recunoştinţă». Răspunsul d-lui Millerand Preşedintele republicei franceze a răspuns în ur­mătorii termeni: «Foarte măgulit de amauita telegramă a Majestăţei Voastre, o rog să primească, odată cu mulţumirile mele, asigurarea bucuriei pe care a resimţit-o o Parisul, aclamând în per­soanele curagiosului Său Rege şi a graţioasei Sale Regine, pe România prietena din zile bune ca şi din zile rele. Soţia mea, se alătură de mine spre a reînoi faţă de Majestatea Voastră ca şi faţă de Majestatea Sa Regina, căreia ii închin cele mai respectuoase omagii, expresiunea senti­mentelor noastre de sinceră prietenie». -------------------------«3»--------------------------­ Vizita AA. LL. RR. Princepelui Carol şi Principesei Elena la Iaşi Sâmbătă 19 Aprilie crt. la oreierşitum. dim. au sosit în Iaşi AA. LL. RR. Principele Carol şi Principesa Elena. Au fost întimpinaţi la gară de autorităţile militare şi civile şi de un numeros public. D. C. Torna, primarul o­­raşului, a prezentat tradiţionala pâne şi sare, urând bun venit oaspeţilor Regali. Principii Moştenitori împreună cu şefii autorităţilor mi­litare s-au îndreptat cu automobilele spre platoul de la Copou, unde a avut loc depu­nerea jurământului recruţilor din garnizoana Iaşi. A. S. R. Principele Carol a ţinut ostaşilor o cuvântare inimoasă şi înălţătoare, amintind de gloria înaintaşilor lor şi îndemnându-i să fie urmaşii demni ai acelora cari au căzut vitejeşte pentru Ţară şi neam, încheie cuvân­tarea cu cuvintele „Trăiască Regele“, la care muzica reg. 13 infanterie a intonat Imnul Regal. După amiazi AA. U­. RR. au vizitat A­­teneul popular de la Tătăraşi şi platoul de a­­viaţie. La orele 9 seara primăria Iaşi a oferit un banchet în onoarea Înalţilor Oaspeţi. La orele 11 A. S. R. Principesa Vena a plecat spre Sinaia, iar A. S. R Principele Carol la Suceava, unde a asistat la depunerea jură­mântului recruților. Primul congres de bizantinologie Ziua V-a Şedinţa de dimineaţă din ziua V-a a congresului s-a ţinut la Fundaţia universitară Carol I. Secţiunea istorică a prit şedinţă în aula mare sub preşedinţia d-lui Filow, prof. la Univ. din Sofia. D. D. Gay, prof. la Univ. din Lille, a făcut o co­municare privitoare la raporturile Siciliei cu Bizanţul între secolui IX—XII, la începutul ocupaţiunii arabe. D. Gay a mai vorbit şi despre mănăstirele greceşti din Sicilia la Începutul cuceririi normande. La discuţii au luat parte d-nii Brehler, Ch. Diehl, N. Iorga şi Kondakov. D. Radojitie Costa, prof. la Univ. din Ljubljana, a vorbit despre influenţele bizantine asupra dreptului sârb. Apoi d. Marinescu, conf. la Univ. din Bucureşti, a făcut o interesantă comunicare despre : Noui adaose asupra Constantei de Hohenstaufen, împărăteasa Niceei. Secţiunea arheologică şi-a ţinut şedinţa in sala profesorilor de la Fundaţia Univ. Carol I sub preşi­­denţia d-lui Murko, prof. la Univ. din Praga. D. P. Per­­drizet, prof. la Univ. din Strassburg, a citit comuni­carea d-lui H. Grabar: Contribuţie la istoria picturii bizantine şi originile şcoalei cretane.. D. Vasile Grecu, prof. la Univ din Cerna­i, a vorbit despre filosofii antici în pictura bisericească din răsărit şi despre câteva izvoare ale tratatului de pictură a lui Dionisie din Fuma. La discuţiuni au luat parte d-nii O. Ta­ral, Brehier, Kondakow, Murko şi Millet. Ambele şedinţe au fost ridicate la orele 12. La orele 12 şi juni, congresiştii au plecat în automobile la Parcul Carol, unde au de­pus pe mormântul eroului necunoscut o coroană de flori, cu următoarea inscripţie în franţuzeşte: «Soldatului român necunoscut din partea membrilor congresului internaţional de studii bizantine». Şedinţa de după amiazi la secţiunea istorică a fost prezidată de d Gregoiie, prof. la Univ. din Bru­xelles. D. Granidor a citit o comunitate a părintelui Peters privitoare la identificarea martirului sf. Constan­tin din Iberia (Georgia). D. N. Minea, prof. la Univ. din Iaşi, a adus noui contribuţiuni privitoare la domnito­rii din Mangup din sec. XV-lea; relaţiunile cu pute­rile creştine; intervenţia moldovenească; căderea Man­­gupului; origina domnitorilor Comneni sau Canta­­cuzeni. D. N. A. Constantinescu a vorbit despre reforma socială sau fiscală (o ipoteză pentru a explica dispa­riţia sclaviei în imperiul bizantin). Secţiunea arheolo­gică a fost prezidată de d. Gabr. Miller. D. I. Bianu, membru al Acad. Rom., a vorbit despre miniaturile şi ornamentele policrome din evangheliarul scris în limbile slave şi grecească, în anul 1429, în mănăsti­rea Neamţ, de către călugărul Gavriil. D. L. Karaman, asistent la muzeul arheologic din Spalato, a vorbit despre arhitectura dalmată de la începutul evului me­diu şi Bizanţ. D. P. Papahagi a arătat influenţele bi­zantine asupra dialectului român D. A. Blanchet, m. al Institutului Franţei, a ţinut o interesantă conferinţă asupra monedei din timpul războiului lui Teodosie al 11-lea împotriva lui Attila, în anul 442. D. Paul Perdrizet, de la Univ. din Strassburg, desvoltă comunicarea sa privitoare la legendele bi­zantine creiate în jurul Sf. Fecioare în mantie. D. O. Tafrali a adus noui contribuţiuni arheologice asupra câtorva ţesături din M-rea Putna. Şedinţa s’a ridicat la orele 5 d. m. La orele 6 a avut loc o recepţie în onoarea oaspeţilor străini la Banca Națională a Ro­mâniei. ■ . ...............----- p « « s .................................................­........... Suveranii Iugo­slaviei vor vizita Parisul Belgrad, 22 (Rador) — Ziarele confirmă că Su­veranii Iugoslavi vor vizita la începutul lui iunie ofi­cial Parisul. Suveranii vor fi însoţiţi de preşedintele consiliului şi ministrul de externe. Ştirile unei alianţe cu Franţa similare alianţei franco-ceho-slovace sunt cel puțin premature, spun cercurile oficioase.

Next