Inainte, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9038-9062)
1974-04-24 / nr. 9057
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXX NR. 9057 MIERCURI 24 APRILIE 1974 4 PAGINI 30 BANI |pilllllli!lllfinilllilllll!llllli:illllllllll!lllll!!llll!!llllllll!ll!!llllll!l!!IIIW !ll!l!lllllll!lllll!llll!lllllllllllllllllllllll!!IIIIIIIIIIIIIII!ll!!lli!llll!l!l!lll!lllllllll!II!lll!lll!lllllll!lllllllllllll!lllll!llllll!llllllllllllllllllllllll!lll!lllllllllllll^ Șantier craiovean. Foto: V. Mihăilescu CINSTIM ANIVERSAREA ELIBERĂRII" ȘI CONGRESUL PARTIDULUI Aspect de la întreprinderea craioveană „Electroputere“, — fabrica de aparataj de înaltă tensiune. Foto: FI. Roșoga De la angajamente la fapte Cu fiecare zi ce trece, cartierul Craiovița Nouă își reclamă tot mai dreptul de a deveni pregnant unul dintre cele mai mari ansambluri urbanistice ale Craiovei. De fapt, marea majoritate a fondurilor bănești destinate dezvoltării municipiului au fost dirijate spre acest cvartal din partea vestică a orașului ce însumează sute și mii de apartamente moderne. In pas cu cerințele actuale, în corelație cu ritmul accelerat al devenirii noastre, muncitorii, tehnicienii și inginerii șantierului nr. 1 al Trustului de construcții Craiova (în mare parte aceeași oameni care au înscris pe harta Craiovei și alte moderne cartiere : Valea Roșie, Brazda lui Novac, Piața Gării), depun eforturi stăruitoare, care le dovedesc hărnicia de care sunt în stare și pe care au demonstrat-o, de altfel, de nenumărate ori, atunci cînd soarta producției a depins efectiv de puterea lor de muncă. Apropierea zilei de 1 Mai imprimă un avint și mai puternic activității constructorilor care, ca toți oamenii muncii, sînt dornici să raporteze rezultate pe măsura frumosului prestigiu pe care și l-au dobîndit. Au trecut mai bine de trei luni și jumătate de la începutul acestui an — începe discuția inginerul Marin Pitică, șeful șantierului. A fost iarnă, au fost ploi, noroi — vreme urîtă, într-un cuvînt. Dar oamenii noștri nu au stat să aștepte timpul frumos. Au înghețat pe schele, au coborît azi leoarcă. Cu toate acestea, am reușit nu numai să ne îndeplinim sarcinile care ne-au fost repartizate, dar să le și depășim. — Ați putea să ne oferiți cîteva cifre, spre edificarea noastră și a cititorilor ? — Bineînțeles. Notați, vă rog : planul de producție realizat în proporție de 105,S la sută, ceea ce reprezintă 40 de apartamente care au fost predate locatarilor ; productivitatea muncii depășită cu 8 NICOLAE FETOLESCU% (Continuare în pag. a III-a) Peste prevederi Printr-o mai bună organizare a activității, la Secția de colectare a deșeurilor metalice din Craiova, pe perioada trimestrului I a.c., planul de colectare a fost depășit cu 1075 tone, la fontă cu 359 tone, iar la deșeuri neferoase cu 95 tone. Producția valorică a crescut cu 1,6 milioane lei. Angajamentul la producția valorică pe anul în curs a fost depășit la finele trimestrului , cu 141 000 lei, iar la beneficii, pe aceeași perioadă, cu 1,2 milioane. Succesele textilistelor Apropierea zilei de 1 Mai a impulsionat și mai mult activitatea colectivelor de muncitori, tehnicieni și ingineri din unitățile industriale ale județului nostru, dorința de a raporta sporuri tot mai mari devenind numitorul comun al întrecerii socialiste. în rîndul acestor colective, se află și cel de la întreprinderea de textile „Independența“ — Craiova care, în perioada ce a trecut de la începutul anului curent, și-a înscris ln bilanț rezultate remarcabile. Merită a fi evidenți țiat, în acest sens, faptul că prevederile producției globale au fost depășite cu circa 215.000 lei. Suplimentar s-au realizat 10.700 mp țesături tip bumbac. Aceasta înseamnă că au fost puse la dispoziția beneficiarilor, peste sarcinile asumate, un număr de 5.000 pături de vară. La succesele amintite și-au adus o contribuție deosebită țesătoarele Maria Tudor, Floarea Zămîrcă, și Maria Vasile filatoare. NOUL SEDIU AL FACULTATII DE ELECTROTEHNICĂ Recent, T.C.I. Craiova a început lucrările de construcție la noul local al Facultății craiovene de electrotehnică, situat în imediata apropiere a întreprinderii „Electroputere“. „SLĂVIM PATRIA ȘI PARTIDUL“ Consiliul municipal Craiova al sindicatelor a organizat, ieri după-amiază, la clubul întreprinderii „Electroputere“, un reușit spectacol de poezie și muzică patriotică și revoluționară, sub genericul „Slăvim patria și partidul“. Manifestarea artistică a fost dedicată celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei și Congresului al XI-lea al P.C.R. Spectacolul a fost vizionat de numeroși oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile municipiului Craiova. Noua construcție va fi formată din cinci corpuri, între care unul va avea zece nivele și parter. Aceasta va adăposti trei secții cu specialitățile : electrotehnică, automatică, subingineri, precum și ateliere-școală — în care se va realiza microproducție PE SCENA ARTIȘTILOR AMATORI La Casa de cultură a sindicatelor din Craiova,s-a desfășurat faza interîntreprinderi a Festivalului de teatru de amatori închinat celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei. Și-au dat concursul formațiile de teatru ale întreprinderii electrocentrale Craiova și întreprinderii de confecții. Artiștii amatori de la întreprinderea electrocentrale au prezentat piesa „Ideea“ de Petre Bărbulescu, iar cei de la întreprinderea de confecții — piesa „Maria“ de Horia Lovinescu, pentru întreprinderea ,,Electroputere“ —, laboratoare, alte utilități. Vor studia, aici circa 700 de studenți ai facultății respective, sub îndrumarea a 85 de cadre universitare. Termenul de dare în folosință a construcției va fi la sfîrșitul anului viitor. MARIAJ 500 ! La starea civilă a primăriei municipiului Craiova a fost înregistrată a 500-a căsătorie din acest an. Al cinci satelea cuplu, care s-a pentru oficierea prezentat actului matrimonial, a fost format din studenții Constantin Oprea (Facultatea de electrotehnică) și Jana Marinescu (Facultatea de științe economice). Căsătoria respectivă a fost oficiată, într-un cadru festiv deosebit, de tovarășul Marin Năstasie — primvicepreședinte al Consiliului popular municipal Craiova. Din partea Comitetului municipal U.T.C., tovarășul Marin Negrilă a adresat felicitări tinerei familii, curier cotidian Vizita președintelui Republicii Costa Rica în țara noastră Convorbiri oficiale între președintele NICOLAE CEAUȘESCU și președintele JOSE FIGUERES FERRER La Palatul Republicii au început marți dimineața convorbirile oficiale între președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu și președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Din partea română participă : Emil Bodnaraș și Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Emil Drăgănescu, viceprim-ministru, președintele Comitetului de Stat al Planificării, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Pungan, consilier al președintelui republicii, și Constantin Stănescu, ambasadorul României în Costa Rica. Din partea costaricană iau parte : dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, și Franklin Aguilar, ambasador; în cadrul convorbirii, cei doi președinți au analizat stadiul actual și perspectivele de dezvoltare a relațiilor bilaterale în lumina Tratatului de prietenie și cooperare și acordurilor încheiate între cele două țări, în septembrie anul trecut, la San Jose. De ambele părți a fost exprimată dorința de a se identifica noi posibilități de promovare, pe multiple planuri, a colaborării romano-costaricane, în folosul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și înțelegerii între națiuni. între cei doi șefi de stat a avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieții politice internaționale actuale. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă de sinceră prietenie și deplină înțelegere. Vizita prin Capitală Marți dimineața, președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, au făcut o vizită prin Capitală,— în noul cartier Titan și la întreprinderea „23 August“ — care s-a desfășurat sub semnul bunelor relații de prietenie și colaborare statornicite între cele două țări, dorinței comune de a dezvolta pe multiple planuri aceste relații în beneficiul ambelor popoare. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de tovarășii Ștefan Voitec, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, Vasile Pungan, consilier al președintelui Republicii, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose; împreună cu ei se află, de asemenea, dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al Republicii Costa Rica, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Vizita a permis distinșilor oaspeți contactul nemijlocit cu realitățile României contemporane, cu unele realizări ale poporului român pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, răspunzînd totodată în chip fericit și dorinței manifestate de președintele Figueres în toastul rostit la dineul oferit în cinstea sa luni seara de a cunoaște experiența țării noastre „care a inițiat o nouă societate și care a cunoscut o mare renaștere“. Primul obiectiv 11 constituie cartierul Titan, ale cărui dimensiuni arhitectonice reflectă rezultatele concrete ale amplului efort constructiv, al politicii constante a partidului și guvernului îndreptate spre ridicarea continuă a nivelului de trai, material și cultural, al întregului nostru popor. Coloana de mașini străbate principalele artere ale Capitalei, împodobite cu drapelele de stat ale României și Republicii Costa Rica. Mii de cetățeni aflați de-a lungul traseului au ținut să întîmpine cu multă dragoste pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, să-i salute cordial pe solii poporului costarican. în cartierul Titan se face un scurt popas la intersecția bulevardelor Leontin Sălăjan (Continuare în pag. a IV-a) MgHcultură •agricultura agricultură » J Mîna gospodarului Tractoristul face ograda bogată c Bií,ec, încă din 1962, comitetul comunal de partid, comitetul executiv al Consiliului popular Coșoveni, comitetul de partid și consiliul de conducere ale cooperativei agricole au inițiat un șir de măsuri privind determinarea tuturor locuitorilor să folosească cît mai bine fiecare palmă de pămînt din ogrăzile lor în vederea producerii de legume, fructe, flori. începuturile de acum 12 ani au devenit una dintre cele mai valoroase tradiții a celor peste 2 000 gospodării din Coșoveni care, cu excepția aleilor înguste de acces de la poartă pînă în casă și dependințe — cultivă fiecare metru petrat de pămînt de lingă gard și pînă sub streașină clădirilor, în afară de asigurarea, în tot timpul anului, a consumului propriu de legume și fructe proaspete sau conservate — o mare parte din locuitorii Coșoveni- La Coșoveni sor realizează anual, din valorificarea pe piață a fructelor și legumelor venituri care pe comună se ridică la peste 500 000 lei. Cooperatorul comunist Virgil Bălănescu are patru membri în familie. Observăm în ograda sa că, în afara potecii de picior care duce spre intrarea în casă și spre dependințe, totul, absolut totul, este cultivat. In cei șase ani din jurul casei el produce întregul necesar de legume pentru consumul propriu, iar din via cultivată sub formă de baltă recoltează anual circa 600 kg struguri. Din cei circa 8 ani cît cuprinde ograda sa, Marin Rusescu — care are, de asemenea, patru membri în fami A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a) Urgențele ogoarelor Datele centralizate la Direcția generală agricolă a județului, in seara zilei de 22 aprilie, atestă că, în unitățile agricole de stat și cooperatiste a mai rămas de încorporat în sos sămînța de porumb pe 20 458 ha. Planul de însămînțare a fasolei cultură pură s-a realizat în proporție de 8 la sută. Semănatul culturii de soia a început numai în întreprinderile agricole de stat, deși suprafața planificată pe județ totalizează 10 500 ha. Au fost plantate cu cartofi de toamnă 450 ha, ceea A. NICOLA (Continuare în pag. a III-a) !Am colindat satul Plosca în lung și în lat. Am adunat fapte ce conturează istoria harnicilor cooperatori, a activității comuniștilor. Oamenii n-au uitat. Amintirile trăiesc în ei, în palmele asprite de muncă, în firele cărunte de la tîmple. Drumul arătat de partid Cu ani în urmă, de Plosca nu prea știa multă lume. Această localitate, cu slabe legături în satele învecinate, cu case pipernicite, azvîrlite ici-colo, era o oglindă fidelă a vieții aspre, ce o trăiau țăranii odinioară. Adevărata istorie a acestei așezări a început o dată cu înființarea cooperativei agricole de producție. Despre viața nouă a satului, oamenii povestesc cu bucurie; ei desfășoară cu însuflețire și emoții firul nevăzut al amintirilor. Din toate părțile țării, au ajuns pînă la Ploscavești că țăranii își unesc pămînturile. Comuniștii și alți săteni s-au strîns într-o seară la Ilie Mușat, în a doua seară la Stan Nicolae, într-alta la Achim Bulat. Discutau pînă tîrziu, cum să facă și ei pentru a pune bază, și în satul lor, unei cooperative agricole de producție. Treptat, oamenii au început să înțeleagă că unirea pămîntului este un lucru bun pentru ei. Și astfel, în ultima lună a anului 1950, deasupra unei clădiri s-aînălțat un steag ce anunța înființarea cooperativei agricole. „21 Decembrie". Era numele unității agricole înființată la cererea a 57 de gospodari. Averea se reducea la 189 ha, precum și la cîteva perechi de boi, numai piele și oase, și cam tot autea pluguri și grape. Cu emoție și nerăbdare așteptau cu toții roadele primului an de muncă unită. Și treptat, lucrurile au început să se limpezească: cei care au muncit cu vrednicie au primit bucate din belșug. Anul 1959 a însemnat intrarea tuturor sătenilor în cooperativa agricolă. Un sat în cîmpia Dunării Pamîntul este forțat să producă mai mult Conștiința forței pe care o dobîndiseră le-a dat comuniștilor noi puteri, o îndrăzneală mai mare. Ei au alcătuit proiecte la care, altădată, nu s-ar fi încumetat să se gîndească. Voiau să mărească rodnicia fiecărei palme de pămînt. Era vorba de obținerea de 4000—5000 kg porumb la ha. Membrilor de partid le-a venit în minte să folosească apa din bălți, iar acolo unde mustea pămintul să sape canale. De altfel, așa au fost redate agriculturii 200 ha pămînt, iar circa 1090 ha au fost irigate. Atunci însă, cînd planu- M. PACURARU (Continuare în pag. a IV-a) TREIZECI DE TREPTE Lucrări în livadă In aceste zile, membrii C.A.P. Verești execută lucrări de îngrijire a plantației de pomi. După ce au încheiat fertilizarea cu azotat de amoniu a întregii suprafețe de 84 de hectare, ei au desfundat, la cazma, terenul din jurul pomilor. Totodată, echipe specializate de lucrători efectuează tratamente cu pesticide împotriva omizilor defoliatoare; în mod deosebit, s-au evidențiat cooperatorii Constantin Căpitănescu, Pavel Dincă, Oprea Dafinca, Ion Dinu, Dumitru Dudău și alții, care au participat cu regularitate la lucrările din livadă. Hărnicia și măiestria profesională a tractoristului Constantin Brancci sunt cunoscute nu numai în secția de mecanizare, ci de către toți cooperatorii din Verbița. El întreține în mod ireproșabil toate utilajele ce îi sunt încredințate, reușind ca, în fiecare campanie, să le folosească la întreaga capacitate, în perioada pregătirii patului germinativ și însămînțării porumbului, Constantin Brancci nu cobora de la volanul tractorului decit în pauza de masă. Străduindu-se să depășească cu regularitate norma de lucru, el nu pierdea nici o clipă din vedere principala obligație, aceea de a respecta cu strictețe indicii tehnici de calitate ai fiecărei operații înscriși în ordinele de lucru. In primul trimestru al anului el și-a realizat planul valoric — principalul indicator economic — în proporție de 170 la sută. De îndată ce terenul s-a zvîntat, la C.A.P. din Ciupercenii Noi s-a reluat lucrul în cîmp cu mijloacele mecanizate. Clișeul nostru înfățișează unul din numeroasele tractoare care deservește cooperativa amintită, la executarea semănatului. Foto : R. Florian