Inainte, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9038-9062)

1974-04-24 / nr. 9057

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXX NR. 9057 MIERCURI 24 APRILIE 1974 4 PAGINI 30 BANI |pilllllli!lllfinilllilllll!llllli:illllllllll!lllll!!llll!!llllllll!ll!!llllll!l!!IIIW !ll!l!lllllll!lllll!llll!lllllllllllllllllllllll!!IIIIIIIIIIIIIII!ll!!lli!llll!l!l!lll!lllllllll!II!lll!lll!lllllll!lllllllllllll!lllll!llllll!llllllllllllllllllllllll!lll!lllllllllllll^ Șantier craiovean. Foto: V. Mihăilescu CINSTIM ANIVERSAREA ELIBERĂRII" ȘI CONGRESUL PARTID­U­L­UI Aspect de la întreprin­derea craioveană „Electro­­putere“, — fabrica de a­­parataj de înaltă tensiune. Foto: FI. Roșoga De la angajamente la fapte Cu fiecare zi ce trece, car­tierul Craiovița Nouă își re­­clamă tot mai dreptul de a deveni pregnant unul dintre cele mai mari ansam­bluri urbanistice ale Craio­­vei. De fapt, marea majori­tate a fondurilor bănești des­tinate dezvoltării municipiu­lui au fost dirijate spre acest cvartal din partea vestică a orașului ce însumează sute și mii de apartamente moderne. In pas cu cerințele actuale, în corelație cu ritmul acce­lerat al devenirii noastre, muncitorii, tehnicienii și in­ginerii șantierului nr. 1 al Trustului de construcții Cra­iova (în mare parte aceeași oameni care au înscris pe harta Craiovei și alte moder­ne cartiere : Valea Roșie, Brazda lui Novac, Piața Gă­rii), depun eforturi stărui­toare, care le dovedesc hăr­nicia de care sunt în stare și pe care au demonstrat-o, de altfel, de nenumărate ori, a­­tunci cînd soarta producției a depins efectiv de puterea lor de muncă. Apropierea zilei de 1 Mai imprimă un avint și mai puternic activității constructorilor care, ca toți oamenii muncii, sînt dor­nici să raporteze rezultate pe măsura frumosului prestigiu pe care și l-au dobîndit.­­ Au trecut mai bine de trei luni și jumătate de la începutul acestui an — în­cepe discuția inginerul Marin Pitică, șeful șantierului. A fost iarnă, au fost ploi, noroi — vreme urîtă, într-un cu­­vînt. Dar oamenii noștri nu au stat să aștepte timpul fru­mos. Au înghețat pe schele, au coborît azi leoarcă. Cu toate acestea, am reușit nu numai să ne îndeplinim sar­cinile care ne-au fost repar­tizate, dar să le și depășim. — Ați putea să ne oferiți cîteva cifre, spre edificarea noastră și a cititorilor ? — Bineînțeles. Notați, vă rog : planul de producție rea­lizat în proporție de 105,S la sută, ceea ce reprezintă 40 de apartamente care au fost predate locatarilor ; producti­vitatea muncii depășită cu 8 NICOLAE FETOLESCU% (Continuare în pag. a III-a) Peste prevederi Printr-o mai bună orga­nizare a activității, la Sec­ția de colectare a deșeuri­lor metalice din Craiova, pe perioada trimestrului I a.c., planul de colectare a fost depășit cu 1075 tone, la fontă cu 359 tone, iar la deșeuri neferoase cu 95 tone. Producția valorică a crescut cu 1,6 milioane lei. Angajamentul la produc­ția valorică pe anul în curs a fost depășit la finele tri­mestrului , cu 141 000 lei, iar la beneficii, pe aceeași perioadă, cu 1,2 milioane. Succesele textilistelor Apropierea zilei de 1 Mai a impulsionat și mai mult activitatea colectivelor de muncitori, tehnicieni și in­gineri din unitățile indus­triale ale județului nostru, dorința de a raporta spo­ruri tot mai mari devenind numitorul comun al între­cerii socialiste. în rîndul a­­cestor colective, se află și cel de la întreprinderea de textile „Independența“ — Craiova care, în perioada ce a trecut de la începutul anului curent, și-a înscris ln bilanț rezultate remarca­­­­bile. Merită a fi eviden­­ți țiat, în acest sens, faptul că­­ prevederile producției glo­­b­­ale au fost depășite cu­­ circa 215.000 lei. Suplimen­tar s-au realizat 10.700 mp țesături tip bumbac. A­­ceasta înseamnă că au fost puse la dispoziția benefi­ciarilor, peste sarcinile a­­sumate, un număr de 5.000 pături de vară. La succesele amintite și-au adus o contribuție deosebită țesătoarele Maria Tudor, Floarea Zămîrcă, și Maria Vasile filatoare. NOUL SEDIU AL FACULTATII DE ELECTROTEHNICĂ Recent, T.C.I. Craiova a început lucrările de con­strucție la noul local al Fa­cultății craiovene de elec­trotehnică, situat în ime­diata apropiere a între­prinderii „Electroputere“. „SLĂVIM PATRIA ȘI PARTIDUL“ Consiliul municipal Cra­iova al sindicatelor a or­ganizat, ieri după-amiază, la clubul întreprinderii „E­­lectroputere“, un reușit spectacol de poezie și mu­zică patriotică și revoluțio­nară, sub genericul „Slăvim patria și partidul“. Mani­festarea artistică a fost de­dicată celei de-a XXX-a aniversări a eliberării pa­triei și Congresului al XI-lea al P.C.R. Spectacolul a fost vizio­nat de numeroși oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile municipiului Craiova. Noua construcție va fi for­mată din cinci corpuri, în­tre care unul va avea ze­ce nivele și parter. Aceas­ta va adăposti trei secții cu specialitățile : electro­tehnică, automatică, sub­­ingineri, precum și atelie­­re-școală — în care se va realiza microproducție PE SCENA ARTIȘTILOR AMATORI La Casa de cultură a sindicatelor din Craiova,­­s-a desfășurat faza inter­­întreprinderi a Festivalu­lui de teatru de amatori închinat celei de-a XXX-a aniversări a eliberării pa­triei. Și-au dat concursul formațiile de teatru ale întreprinderii electrocen­­tral­e Craiova și între­prinderii de confecții. Ar­tiștii amatori de la între­prinderea electrocentrale au prezentat piesa „Ideea“ de Petre Bărbulescu, iar cei de la întreprinderea de confecții — piesa „Maria“ de Horia Lovinescu, pentru întreprinderea ,,E­­lectroputere“ —, laboratoa­re, alte utilități. Vor stu­dia, aici circa 700 de stu­denți ai facultății respec­tive, sub îndrumarea a 85 de cadre universitare. Termenul de dare în fo­losință a construcției va fi la sfîrșitul anului viitor. MARIAJ 500 ! La starea civilă a pri­măriei municipiului Cra­iova a fost înregistrată a 500-a căsătorie din acest an. Al cinci satelea cu­plu, care s-a pentru oficierea prezentat actului matrimonial, a fost for­mat din studenții Con­stantin Oprea (Facultatea de electrotehnică) și Jana Marinescu (Facultatea de științe economice). Căsă­toria respectivă a fost ofi­ciată, într-un cadru festiv deosebit, de tovarășul Marin Năstasie — prim­­vicepreședinte al Consiliu­lui popular municipal Craiova. Din partea Comi­tetului municipal U.T.C., tovarășul Marin Negrilă a adresat felicitări tinerei familii, curier cotidian Vizita președintelui Republicii Costa Rica în țara noastră Convorbiri oficiale între președintele NICOLAE CEAUȘESCU și președintele JOSE FIGUERES FERRER La Palatul Republicii au început marți dimineața con­vorbirile oficiale între pre­ședintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu și președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Din partea română parti­cipă : Emil Bodnaraș și Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Con­siliului de Stat, Manea Mă­­nescu, prim-ministru al gu­vernului, Emil Drăgănescu, viceprim-ministru, președintele Comitetului de Stat al Plani­ficării, George Macovescu, mi­nistrul afacerilor externe, Vasile Pungan, consilier al președintelui republicii, și Constantin Stănescu, ambasa­dorul României în Costa Rica. Din partea costaricană iau parte : dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias S­anchez, ministrul planifi­cării, și Franklin Aguilar, ambasador; în cadrul convorbirii, cei doi președinți au analizat stadiul actual și perspectivele de dezvoltare a relațiilor bi­laterale în lumina Tratatului de prietenie și cooperare și acordurilor încheiate între cele două țări, în septembrie anul trecut, la San Jose. De ambele părți a fost exprimată dorința de a se identifica noi posibilități de promovare, pe multiple planuri, a colaboră­rii romano-costaricane, în folosul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și înțelegerii între națiuni. între cei doi șefi de stat a avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieții poli­tice internaționale actuale. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă de sinceră prietenie și deplină înțelegere. Vizita prin Capitală Marți dimineața, președin­tele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președintele Re­publicii Costa Rica, Jose Fi­gueres Ferrer, au făcut o vi­zită prin Capitală,­­— în noul cartier Titan și la întreprin­derea „23 August“ — care s-a desfășurat sub semnul bune­lor relații de prietenie și co­laborare statornicite între ce­le două țări, dorinței comune de a dezvolta pe multiple planuri aceste relații în be­neficiul ambelor popoare. Cei doi șefi de stat sunt în­soțiți de tovarășii Ștefan Voitec, vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Manea Mă­­nescu, prim-ministru al gu­vernului, Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, Vasile Pungan, consilier al președintelui Republicii, Con­stantin Stănescu, ambasado­rul României la San Jose; împreună cu ei se află, de asemenea, dr. Manuel Agui­lar Bonilla, prim-vicepre­ședinte al Republicii Costa Rica, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătă­ții publice, Oscar Arias San­chez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Vizita a permis distinșilor oaspeți contactul nemijlocit cu realitățile României con­temporane, cu unele realizări ale poporului român pe ca­lea făuririi societății socia­liste multilateral dezvoltate, răspunzînd totodată în chip fericit și dorinței manifesta­te de președintele Figueres în toastul rostit la dineul o­­ferit în cinstea sa luni sea­ra de a cunoaște experiența țării noastre „care a inițiat o nouă societate și care a cu­noscut o mare renaștere“. Primul obiectiv 11 consti­tuie cartierul Titan, ale că­rui dimensiuni arhitectonice reflectă rezultatele concrete ale amplului efort construc­tiv, al politicii constante a partidului și guvernului în­dreptate spre ridicarea con­tinuă a nivelului de trai, ma­terial și cultural, al întregu­lui nostru popor. Coloana de mașini străbate principalele artere ale Capi­talei, împodobite cu drapele­le de stat ale României și Republicii Costa Rica. Mii de cetățeni aflați de-a lungul traseului au ținut să întîm­­pine cu multă dragoste pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, să-i salute cordial pe­­ solii poporului costarican. în cartierul Titan se face un scurt popas la intersecția bulevardelor Leontin Sălăjan (Continuare în pag. a IV-a) MgHcultură •agricultura agricultură » J Mîna gospodarului Tractoristul face ograda bogată c­ Bií­,­ec, încă din 1962, comitetul comunal de partid, comitetul executiv al Consiliului popu­lar Coșoveni, comitetul de partid și consiliul de con­ducere ale cooperativei agri­cole au inițiat un șir de mă­suri privind determinarea tu­turor locuitorilor să foloseas­că cît mai bine fiecare pal­mă de pămînt din ogrăzile lor în vederea producerii de legume, fructe, flori. începuturile de acum 12 ani au devenit una dintre ce­le mai valoroase tradiții a celor peste 2 000 gospodării din Coșoveni care, cu excep­ția aleilor înguste de acces de la poartă pînă în casă și dependințe — cultivă fie­care metru petrat de pămînt de lingă gard și pînă sub streașină clădirilor, în afară de asigurarea, în tot timpul anului, a consumului propriu de legume și fructe proaspe­te sau conservate — o mare parte din locuitorii Coșoveni- La Coșoveni sor realizează anual, din va­­lorificarea pe piață a fructe­lor și legumelor venituri care pe comună se ridică la peste 500 000 lei. Cooperatorul comunist Virgil Bălănescu are patru membri în familie. Obser­văm în ograda sa că, în a­­fara potecii de picior care du­ce spre intrarea în casă și spre­ dependințe, totul, abso­lut totul, este cultivat. In cei șase ani din jurul casei el produce întregul necesar de legume pentru consumul pro­priu, iar din via cultivată sub formă de baltă recoltea­ză anual circa 600 kg stru­guri. Din cei circa 8 ani cît cu­prinde ograda sa, Marin Ru­­sescu — care are, de aseme­nea, patru membri în fami­ A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a) Urgențele ogoarelor Datele centralizate la Di­recția generală agricolă a ju­dețului, in seara zilei de 22 aprilie, atestă că, în unitățile agricole de stat și coopera­tiste a mai rămas de încor­porat în sos sămînța de po­rumb pe 20 458 ha. Planul de însămînțare a fasolei cultură pură s-a realizat în proporție de 8 la sută. Semănatul cul­turii de soia a început numai în întreprinderile agricole de stat, deși suprafața planifi­cată pe județ totalizează 10 500 ha. Au fost plantate cu cartofi de toamnă 450 ha, ceea A. NICOLA (Continuare în pag. a III-a) !Am colindat satul Plosca în lung și în lat. Am adu­nat fapte ce conturează is­toria harnicilor cooperatori, a activității comuniștilor. Oamenii n-au uitat. Amin­tirile trăiesc în ei, în pal­mele asprite de muncă, în firele cărunte de la tîmple. Drumul arătat de partid Cu ani în urmă, de Plos­ca nu prea știa multă lu­me. Această localitate, cu slabe legături în satele în­vecinate, cu case pipernici­te, azvîrlite ici-colo, era o oglindă fidelă a vieții as­pre, ce o trăiau țăranii o­­dinioară. Adevărata istorie a acestei așezări a început o dată cu înființarea coope­rativei agricole de produc­ție. Despre viața nouă a satului, oamenii povestesc cu bucurie; ei desfășoară cu însuflețire și emoții fi­rul nevăzut al amintirilor. Din toate părțile țării, au ajuns pînă la Plosca­vești că țăranii își unesc pămînturile. Comuniștii și alți săteni s-au strîns în­tr-o seară la Ilie Mușat, în a doua seară la Stan Ni­colae, într-alta la Achim Bulat. Discutau pînă tîrziu, cum să facă și ei pentru a pune bază, și în satul lor, unei cooperative agri­cole de producție. Treptat, oamenii au început să în­țeleagă că unirea pămîntu­­lui este un lucru bun pen­tru ei. Și astfel, în ultima lună a anului 1950, deasu­pra unei clădiri s-a­­înălțat un steag ce anunța înființarea cooperativei a­gricole. „21 Decembrie". Era numele unității agrico­le înființată la cererea a 57 de gospodari. Averea se reducea la 189 ha, precum și la cîteva perechi de boi, numai piele și oase, și cam tot au­tea pluguri și grape. Cu emoție și nerăbdare aș­teptau cu toții roadele pri­mului an de muncă unită. Și treptat, lucrurile au în­ceput să se limpezească: cei care au muncit cu vrednicie au primit bucate din belșug. Anul 1959 a în­semnat intrarea tuturor să­tenilor în cooperativa agri­colă. Un sat în cîm­pia Dunării Pamîntul este forțat să producă mai mult Conștiința forței pe care o dobîndiseră le-a dat co­muniștilor noi puteri, o în­drăzneală mai mare. Ei au alcătuit proiecte la care, altădată, nu s-ar fi încu­metat să se gîndească. Vo­iau să mărească rodnicia fiecărei palme de pămînt. Era vorba de obținerea de 4000—5000 kg porumb la ha. Membrilor de partid le-a venit în minte să fo­losească apa din bălți, iar acolo unde mustea pămin­­tul să sape canale. De alt­fel, așa au fost redate a­­griculturii 200 ha pămînt, iar circa 1090 ha au fost irigate. Atunci însă, cînd planu- M. PACURARU (Continuare în pag. a IV-a) TREIZECI DE TREPTE Lucrări în livadă In­­ aceste zile, mem­brii C.A.P. Verești execută lucrări de îngrijire a planta­ției de pomi. După ce au în­cheiat fertilizarea cu azotat de amoniu a întregii suprafețe de 84 de hectare, ei au desfundat, la cazma, terenul din jurul pomilor. Totodată, echipe specializate de lucră­tori efectuează tratamente cu pesticide împotriva omizilor defoliatoare; în mod deosebit, s-au evi­dențiat cooperatorii Constan­tin Căpitănescu, Pavel Dincă, Oprea Dafinca, Ion Dinu, Du­mitru Dudău și alții, care au participat cu regularitate la lucrările din livadă. Hărnicia și măiestria pro­fesională a tractoristului Con­stantin Brancci sunt cunoscu­te nu numai în secția de me­canizare, ci de către toți coo­peratorii din Verbița. El în­treține în mod ireproșabil toate utilajele ce îi sunt în­credințate, reușind ca, în fie­care campanie, să le folo­sească la întreaga capacitate, în perioada pregătirii patului germinativ și însămînțării po­rumbului, Constantin Brancci nu cobora de la volanul tractorului decit în pauza de masă. Străduindu-se să depă­șească cu regularitate norma de lucru, el nu pierdea nici o clipă din vedere principala obligație, aceea de a respecta cu strictețe indicii tehnici de calitate ai fiecărei operații înscriși în ordinele de lucru. In primul trimestru al anu­lui el și-a realizat planul va­loric — principalul indicator economic — în proporție de 170 la sută. De îndată ce terenul s-a zvîntat, la C.A.P. din Ciu­percenii Noi s-a reluat lu­crul în cîmp cu mijloacele mecanizate. Clișeul nostru înfățișează unul din numeroasele tracto­are care deservește coopera­tiva amintită, la executarea semănatului. Foto : R. Florian

Next