Informatia Bucureştiului, aprilie 1974 (Anul 21, nr. 6399-6424)

1974-04-24 / nr. 6419

PROLETARI Oe TOATE TARILE,!ÎÎIŢI-VA ! INFORMATI A ZIAR Al COMITETULUI HURÎCIPAL BUCUREŞTI Al P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XXI —Nr. 6419 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 24 aprilie 1974 Promovarea progr unproces continuu, de largă Pe asend» de lucru * Cnmbetulat nmmeltHt de partid« problema accelerării progresului tehnic deţine, în ultimii ani, un permanent primat. Sunt bine cunoscute amplele acţiuni iniţiate pe linia intensificării ritmului de introducere a tehnologiilor moderne şi a produselor noi, modul riguros cum a fost conceput şi coordonat acest program de deosebită importanţă economică. Privitor la modul in care comisiile si comitetele oamenilor muncii, organizaţiile de partid au tradus în viaţă măsurile Biroului Comitetului municipal vizind modernizarea producţiei ne referim, în continuare, la cîteva domenii şi anume construcţii la de maşini, electronica, chimia, industria materialelor de construcţii. Ramuri da pondera nu numai în industria bucureşteană, ci şi în întreaga economie naţională. Şi tocmai prin această prismă privind lucrurile, concluziile sunt cu atît mai îmbucurătoare. Căci, la finele anului 1973, ca urmare a reînnoirii gamelor sortimentale de fabricaţie, s-a consemnat creşterea ponderii produselor noi în valoarea producţiei globale cu 33,7 la sută— atingîndu-se, astfel, prevederile iniţiale ale cincinalului. Mai concret exprimat, în intervalul anului trecut s-au asimilat 337 produse şi 116 tehnologii noi, s-au concretizat — prin autoutilaje — peste 32.000 maşini, utilaje şi instalaţii, în valoare de peste 330 milioane lei , s-a pregătit, de asemenea, pentru perioada 1974—1975, fabricaţia altor 400 produse şi aplicarea a încă 203 tehnologii noi. Concomitent, o deosebită atenţie a fost acordată mişcării de invenţii şi inovaţii , participarea acesteia crescând considerabil în ultima perioadă , peste 3 000 de invenţii şi inovaţii, aplicate în 1973, au condus la obţinerea unei eficienţe economice de aproximativ 550 milioane lei. Aceste rezultate se datoresc, în primul rind, unei mai bune organizări a întregului flux de inovare. Corelarea mai strinsă a tematicii institutelor de cercetări cu necesităţile prezente şi de viitor ale industriei, integrarea învăţâmînt-cercetare-producţie — şi prin aceasta asigurarea unei susţinuta participări a, potenţialului ştiinţific universitar la problematica majoră a dezvoltării economice — optimizările înregistrate în utilizarea fondului de tehnică nouă sunt factori care au sporit efectiv aportul fenomenului creativ la îndeplinirea și depășirea angajamentelor asumate. Caracteristică pentru etapa parcursă este manifestarea unei noi viziuni, determinantă pentru transformarea acţiunii de asimilare a produselor Roxana Costache (Continuare in pag. a 111-a) Muncitorii Ion Ioniţă şi Anton noi“, montează ultimele piese la exigentul examen al bancului de Bumila, de la întreprinderea „Timpuri un motor de 120 CP. Va urma apoi probă. » înainte de termen, prin folosirea optima a capacităţilor Harnicul colectiv de la întreprinderea KLAKOMET* a raportat îndeplinirea sarcinilor de plan pe cea de a doua decadă a lunii cu o zi mai devreme. — Este meritul muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor noştri,, care n-au precupeţit nici un efort pentru a se achita cu cinste de sarcinile ce le revin , ne spune ing. Cristea Trifu, directorul întreprinderii. Aş remarca în mod deosebit, acţiunile întreprinse în vederea folosirii cu maximum de randament a utilajelor şi instalaţiilor din dotare, în special a preselor de 1 000 şi 2 000 tone forţă — prin a căror funcţionare continuă a fost asigurată o mmicit&* corespunzătoare in toate secţiile de producţie —* precum şi acţiunile vizând mai buna pregătire a aliajelor la turnare şi a elaborării şarjelor la cuptoarele electrice. Ne propunem ca pînâ la finele acestei luni sa obţinem suplimentar o producţie în valoare de 1,2 milioane lei, concretizată, in principal, în laminate şi produse extrudate de cupru şi aliaje de cupru deosebit de necesare economiei naţionale. In acest fel angajamentul asumat în cinstea zilei de 1 Mai, care prevede realizarea suplimentară a unei producţii globale în valoare de 2 milioane lei, va fi depăşit cu peste 1 milion lei. n clipele de după miezul nopţii, cind liniştea coboară pe strada mea, mă visez discuţind cu concetăţenii mei. De pildă, le-aş aminti celor din cartierul meu eforturile care se fac pentru a se asigura liniştea, curăţenia şi frumuseţea oraşului. Le-aş înşira legile, deciziile, hotăririle care au toate acelaşi scop : să ne facă viaţa bună, sănătoasă, echilibrată, optimistă, să ne apere de tot felul de necazuri, despre care se spune — în mod cu totul eronat ! — că ar fi inerente civilizaţiei moderne. Le-aş aminti câ legile şi deciziile nu fac decit să sistematizeze străvechi reguli de bun simț, caracteristice poporului nostru. Că sunt peri- A\\\\\\*,\\\\\\\\\\\\v,\x Bunul simţ legiferat metre în care mişcarea a mai violentă, este adevărat , dar bunul simţ şi raţiunea pot atenua această violenţă, o pot evita chiar. Susţine cineva că lăzile şi ambalajele de tot felul trebuie aruncate ca nişte bolizi, că lemnele şi cărbunii şi butoaiele şi buteliile de aragaz şi mobila şi asfaltul şi cărămizile sunt nişte infernale maşini de zgomot ? Jură cineva că frinele autobuzelor nu pot fi reparate ? Mă asigură cineva că o nuntă trebuie să arunce în panică mii de oameni sau că un chefliu înfirziat moare dacă nu urlă ? Nu, un asemenea cineva nu există . Există, în schimb, cite unul care iţi va spune cu cea mai deplorabilă lipsă de bun simţ ce să-i faci, asta-i situaţia ; împotriva acestui fatalism primitiv se ridică legea, şi s-ar cuveni s-osprijinim, prin ferma noastră opinie. A înţelege legea, a fi în spiritul ei, e tot o chestiune de bun simț. NICOLAE JIANU Preşedintele Nicolae Ceauşescu împreună cu preşedintele José Figueres Ferrer a făcut ieri o vizită în Capitală . Marţi dimineaţa, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu preşedintele Republicii Costa Rica, José Figueres Ferrer, au făcut o vizită prin Capitală — în noul cartier Titan şi la întreprinderea „23 August“ — care s-a desfăşurat sub semnul bunelor relaţii de prietenie şi colaborare statornicite între cele două ţări, dorinţei comune de a dezvolta pe multiple planuri aceste relaţii în beneficiul ambelor popoare. Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi de tovarăşii Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, Vasile Pungan, consilier al preşedintelui republicii, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. împreună cu ei se află, de asemenea, dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreşedinte al Republicii Costa Rica, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Vizita a permis distinşilor oaspeţi contactul nemijlocit cu realităţile României contemporane, cu unele realizări ale poporului român pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, răspunzînd totodată în chip fericit şi dorinţei manifestate de preşedintele Figueres în toastul rostit la dineul oferit în cinstea sa luni seara de a cunoaşte experienţa ţării noastre „care a iniţiat o nouă societate şi care a cunoscut o mare renaştere"1. in cartierul Titan Primul obiectiv il constituie cartierul Titan, ale cărui dimensiuni arhitectonice reflectă rezultatele concrete ale amplului efort constructiv, al politicii constante a partidului şi guvernului îndreptată spre ridicarea continuă a nivelului de trai, material şi cultural, al întregului nostru popor. Coloana de maşini străbate principalele artere ale Capitalei, împodobite cu drapelele de stat ale României şi Republicii Costa Rica Mii de cetăţeni aflaţi de-a lungul traseului au ţinut să intîmpine cu multă dragoste pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să-i salute cordial pe solii poporului costarican, în cartierul Titan se face un scurtpopas la intersecţia bulevardelor Leontin Salăjan şi Baba Novac. Stadiul actual al acestui modern complex urbanistic, de dimensiunile unui oraş in care trăiesc 220 000 de locuitori, precum şi ulterioara dezvoltare a acestuia sunt înfăţişate în faţa unei machete de Mircea Dima, director tehnic (Continuare in pag. a IV-a) In faţa machetei este prezentată dezvoltarea urbanistică a unuia din mor!!« cortieri al« Capitalei — Tito. Beneficiaribucureştenii încă un cămin muncitoresc la Întreprinderea de mecanica fina le curind s-au mutat intr-un nou cămin muncitoresc, încă 300 de tineri muncitori şi ucenici ai întreprinderii de mecanică fină. Căminul, care se adaugă altuia asemănător, dat în folosinţă la finele anului trecut, dispune de 103 camere a cite trei paturi, mobilate cu bun gust. De menţionat că ambele cămine sunt amplasate in imediata vecinătate a întreprinderii, ceea ce are o deosebită importanţă. O dată cu darea in folosinţă a celui de al doilea cămin , după cum apreciază conducerea întreprinderii — s-a rezolvat problema locuinţei pentru tinerii nefamilişti de la această importantă unitate industrială, în imagine , cel de al doilea cămin muncitoresc de la întreprinderea de mecanica find. Proiectul Legii remunerării după cantitatea şi calitatea muncii Ce se prevede in domeniul stimulării materiale vin Proiectul Legii remunerării după cantitatea şi calitatea muncii asluce, in domeniul sistemului premiat, alături de elementele la care ne-am referit în ziarul de ieri, şi o altă importanta îmbunătăţire a cointeresării materiale a personalului din unităţile economice. Astfel, se prevede extinderea la toate unităţile economice a formei de premiere — experimentate în agricultură, minerit şi construcţii-montaj — pentru obţinerea de realizări deosebite în muncă, dintr-un fond de premiere constituit prin aplicarea unei cote de pînă la 1 la sută asupra fondului de retribuţii planificat. Prin generalizarea acestei forme de premiere, se creează condiţii pentru recompensarea imediată — în tot cursul anului — a realizărilor individuale deosebite. Experienţa căpătată în aplicarea acestei forme de stimulare a permis să i se aducă unele perfecţionări, in special asupra constituirii şi utilizării fondului de premiere. Acesta se va stabili in mod distinct pe categorii de personal : muncitori şi personal tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire şi de paîn aceste zile, Întreprinderea prestări servicii definitivează amenajarea tuturor parcajelor din zonele de agrement. Prin înfiinţarea unor noi puncte de parcare supravegheată, numărul locurilor puse la dispoziţia autoturiştilor a atins 4 000. z%. Constituindu-se în cadrul şi in limita fondului de retribuţii planificat al fiecărei unităţi, fondul de premiere a realizărilor deosebite obţinute in muncă se va putea utiliza, pînă la limita de 1 la sută calculată asupra fondului de retribuţii planificat, în funcţie de rezervele pe care Ie are întreprinderea la fondul de retribuţii, de modul cum asigură şi respectă prevederile legale privind remunerarea muncii. De remarcat ANINA BEJENARU din Ministerul Muncii Aurel Pavlovici (Continuare in pag. a II-a) Pentru satisfacerea cerinţelor de plante decorative solicitate de cumpărători, ca şi pentru necesităţile proprii, întreprinderea Horticola 1 Mai a organizat un atelier de presat, confecţionat şi ars, în care se realizează un milion de ghivece anual. In afara ceramicii roșii, atelierul mai produce și ceramică neagră (tip artizanat) pentru aranjamente florale, mari ornamenoase taie pentru parcurilaz® de fiori. pe După două săptămîni, urmele propriilor noastre... sesizări în postură de ipotetici cumpărători, ne-am notat sugestiile, propunerile, opiniile în condicile din 30 de unităţi de servire publică • Operativitatea şi eficienţa unor» rezolvări în contrast cu formalismul şi rutina altora . Un „control de calitate" care trebuie folosit mai judicios de către întreprinderile coordonatoare Dub data aceasta, am declanşat obişnuitul nostru cronometru în urmă cu ...circa două săptămîni. Ne-am deplasat, atunci, intr-un număr de 32 unităţi de servire publică, notînd, în postură de ipotetici cumpărători, diverse sugestii, opinii, propuneri la condicile aflate anume la dispoziţia cetăţenilor. Menţionăm că am evitat reclamaţii„ . ..mărunte“, referirile la unele situaţii de moment mai puţin importante pentru bunul mers al magazinelor respective, şi mai greu de verificat „post facturui“ de către organele de control ale forurilor tutelare. Iată, înainte de a detalia unele răspunsuri,, o concisă situaţie statistică : în toate cele 32 de condici (în care, evident, nu ne-am declinat autentica identitate), am regăsit, în dreptul sugestiilor noastre, şi răspunsurile celor vizaţi — acestea au fost date cu destulă operativitate — — chiar la diferenţă de o zi (cazul magazinului „Luxor“) — şi în nici Sorin Helban Şt. Gănescu (Continuare in pag. a IIl-a) Convorbiri oficiale între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Jose Figueres Ferrer La Palatul Republicii au început marţi dimineaţa convorbirile oficiale între preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Costa Rica, José Figueres Ferrer. Din partea română participa : Emil Bodnaraş şi Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Emil Drăgănescu, viceprim-ministru, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Pungan, consilier al preşedintelui republicii, şi Constantin Stănescu, ambasadorul României în Costa Rica. Din partea costaricană iau parte : dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreşedinte al republicii, dr. José Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, şi Franklin Aguilar, ambasador. în cadrul convorbirii, cei doi preşedinţi au analizat stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare a relaţiilor bilaterale în lumina Tratatului de prietenie şi cooperare şi acordurilor încheiate între cele două ţări, în septembrie anul trecut, la San Jose. De ambele părţi a fost exprimată dorinţa de a se identifica noi posibilităţi de promovare, pe multiple planuri, a colaborării româno-costaricane, în folosul celor doua ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii între naţiuni, între cei doi şefi de stat a avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieţii politice internaţionale actuale. Convorbirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă de sinceră prietenie şi deplină înţelegere. r La dispoziţia comparatorilor In amplul potenţial al economiei bucureştene se înscrie o largă varietate de produse — de la delicatele tranzistoare, la coloşii de metal fabricaţi la BIGB, de la „inima» maşinilor — motoarele — şi pină la „creierul“ tor — elementele pentru automatizare... Firesc, in acest flux de creawwwwwwwwwwwww tivitate şi hărnicie tşi găsesc locul şi o infinitate de bunuri de consum , pentru căminele noastre, pentru viaţa noastră de fiecare zi. laolalta cu toţi făuritorii de valori materiale, oamenii muncii din industria uşoară, din cea alimentară etc. obţin, în aceste zile premergătoare în 120 modele de încălţăminte în cinstea zilei de 1 Mai, realizăm peste prevederile de plan in 600 de perechi de încălţăminte, 8 000 mp de piei moi şi 5 000 kg piei tari, depăşirile la valoarea producţiei globale ridicindu-se la peste 1 500 000 lei. Aş vrea să mai amintesc de expoziţia noilor noastre produse, care cuprinde 120 de modele de încălţăminte şi 20 de articole de marochinărie. O bună parte dintre acestea sunt contractate deja cu comerţul pentru cel de al doilea semestru al anului. Şi o ştire de ultimă oră , lansăm pe piaţă două modele de saboţi cu talpă de microporou colorat. LUCIAN IONESCu şeful biroului producţie de la întreprinderea „Dîmboviţa“ Noi legături Deciti viile, comisia de avizare a semnat „actul de naştere“ a cinci articole (trei din poliamidă cu acetat, ţinut din mătase natural» creponat» »I altul din acetat) In 60 de desene şi 4Î® de poziţii coloristice. Sunt în pregătire alte cinci articole In 400 de poziţii coloristice, care, cit de curind, vor fi şi ele supuse avizării. Se întregeşte astfel gama noutăţilor pe care „Borangicul“ le pregăteşte în prag de 1 Mai, spre a ie prezenta la contractările cu comerţul. Pînă atunci, cumpărătorii vor putea să-şi spună cuvîntul, In privinţa calităţii lor, noile ţesături fiind supuse testării la magazinele MXU, „CHoconda“ şi »Cocor“. MIHAIL VASILESCU — şef de serviciu 1» întreprinderea „Borangîcul“ flrului de Mai, noi succese în întrecerea socialistă, materializate într-o mereu mai bogată paletă sortimentală. Despre asemenea meritorii contribuţii la dezvoltarea şi diversificarea fondului de mărfuri pentru populaţie, ne vorbesc azi corespondenţii noştri. MIERCURI AUREL BARANGA S-au împlinit şaptezeci şi cinci de ani de la naşterea, şi cinci de la trecerea în veşnicie, a lui Tudor Teodorescu Branişte. In aceste zile de dinainte de Armindeni nici o comemorare nu mi se pare mai potrivită. Şi asta fiindcă în anii negri, de împotrivire şi, de multe ori, de deznădejde, numele lui şi al publicaţiilor pe care ie-a iniţiat şi condus — „Stingă" sau „Cuvîntul Liber" —■ au însemnat un meterez împotriva celui mai dezonorant rău al veacului , fascismul. A cumulat, în planul îndeletnicirii sale, calităţi supreme de bărbăţie, curaj, demnitate, intransigenţă, daruri fără de care această meserie a noastră, publicistica, decade în mizerie şi ruşine. S-a opus, cu infinite riscuri, şovinismului agresiv şi bestial, exploatării sîngeroase a omului de către om, aroganţelor elitare, valului uriaş de prostie, incultură, intoleranţă şi răutate ce asedia lumea. Iar în plan uman a fost un exemplu de o nemărginită tandreţe a inimii. N-a fost tînăr care să urce scările redacţiei sale şi să nu fie primit cu prietenie, căldură şi înţelegere. Omul era un mare vorbitor, ştia să şi asculte, ca nimeni altcineva. A fost o inimă vastă deschisă spre lume şi din această uriaşă bunăvoinţă s-a născut şi ziaristica, şi literatura lui. Astăzi, cinci unii mai poartă la butonieră, ca pe o floare a distincţiei, grosolănia, brutalitatea şi cruzimea, Branişte ar părea un iremediabil sentimental. Se poate. Mă îndărătnicesc, însă, să cred că fără asemenea „sentimentali" inocenţi şi cavaleri fără prihană, omenirea ar fi primejduită. . Mă smeresc în amintirea lui Tudor Teodorescu Branişte şi depui pe mormîntul veşniciei sale singura floare care înfruntă toate anotimpurile , a recunoştinţei. In memoriam O privire aruncată pe fereastră pare a fi suficientă pentru o prognoză meteorologică. Să nu ne luăm însă după aparenţe şi să ascultăm şi părerea meteorologului de serviciu, Constantin Ţicu : — Vremea este, la această oră, frumoasă, însă in cursul după amiezii sunt posibile averse de ploaie. După cite se pare, ultimele pentru o bucată de vreme (in luna aprilie — 46 litri pe metrul pătrat căzuți pină acum — în Capitală). La noapte — cer senin, vreme frumoasă... De mîine primăvara, în varianta ei însorită, reintră in drepturi, neexcluzind scurte înnorări. Temperatura va urca miine pină la 19—21 grade. In țară. Vreme de asemenea frumoasă, cu averse izolate în cursul după amiezii, la mante.