Mişcarea, aprilie 1924 (Anul 18, nr. 74-97)

1924-04-24 / nr. 93

■ I­V RIUL XVIII Ro. 93 Ca fi tap­ot­riva legel comerciali­zăm, r.­poziţia a dus, la vreme, o acţiune duşmănoasă şî/de calomnie împotriva nouei Instutu­ţiuni a Credi­­tului Industrial. Chiar zilele trecutr, un ziar „indeperent“ din totalitata (cire pe vremuri fă­cea o anumi­tă politică detestabilă de partid, iar astăzi face diverse politici... detes­tabile)—a adresat Cele mai vehe­mente atacuri împotriva acestei mari instituţiuni care, cum se vede astă­zi, corespunde unei imperioase ne­cesităţi. Dealtfel această politică opozan­te n’a cruţat nici Cea mai însem­nată instituţie de credit din ţara noastră-cum e Banca Naţonall­ă încât opinia publică deprinsă Ca Ceste sisteme p­i­tice, nu le dă aici o importantă, apreciind­­ punctul rea­lităţii însemnă area unor atari înstî­­tuţiuni. * „Creditul Industrial“ a luat fiinţă In urma marilor nevoi ce s’a resim­ţit la ramura industrială din ţară, de pe urma războiului, pentru refacerea industriilor şi extensiunea lor pen­tru sporirea producţiei. QŞI pentru ura şi pentru alta, adi­­că atât pentru refacerea stabili­mentelor industriale cât şi pentru infirirea putere­­lor de producere, se resimte nevoia de capitaluri şi de credit. Noua instituţiune a fost înfiinţată la acest scop. Ea corespunde acei mari necesităţi sociale şi economice şi aceasta se constată acum după trei luni de funcţionare, la care timp numeroase industrii, mari sau mui mici, dintre toate Centrele ţării, au solicitat Credite. Cu acest prilej am indicat pri­mele capitalul­i cu care noua insti­­tuţiune a Creditatul Industrial a ve­nit în ajutorul ploţii Industriale. Vom putea da în curând­ când se va împlini un semestru alte cifre, spre a învedera atât utilitatea nouei in­stituţii, cât şi foloasele de care be­neficiază stab­limentele industriale care găsesc, în Condiţiuni p­incioa­­se, capitalurile necesare. Implicit din aceste constatări se va putea deduce şi dezvoltarea progresivă a industriei din Romăn­ia­ Mare. Pentru astăzi ne vom ocupa de in­dustria Iaşului şi de nevoile ei. * la cursul săptămânii Curente a fost la localitate d-l Victor Slăves­tu, directorul Creditatu­ Industrial care a vizitat mai toate stabilimentele indu­striale din oraşul şi judeţul Iaşi. Directorul Creditului Industrial— care cunoaşte Iaşul din timpul refu­giului n’a venit In sossală. anchetă8 per-D-sa a vizitat toats si­n bîliroentel® de căpetăiile ale laş::Iul, la urma so­­licităr lor industriaşiior, adresată Cre­ditului Industrial, de a li ge afiorda Capitalurile năSefare ref sCerii şi con­solidări! şi sporire! producţlimei. D a C«psl locului avem dară o do­vadă­­la ce priveşte laşul, de mirea utilitate a acestei lastituţiuni. Eviit­nt că noua societate a Cre­ditului Industrar va satisface cererile Industriaşilor ieşeni, şi la acest scop a avut loc vizite recente a d lui­sic­tor S­ăvîşcu. Laptele la sine vorbesc şi lămu­resc ele însăşi rolul mare al nouei Institut­un’, la ajutorul cărora au a­­pelat toţi marii Industriaşi din ţară. Ele, îmi itali, au pus la punct toate ca­lomniile şi atacurile opoziţiei, pornite numai din meschine interese politice Cari nu au nici un raport cu nevoile reale ale Industriei şi la desvoltarea economică diss­eară. Ori noua insituţiune a Creditului Industrial a Lst creată numai in a­ Cest scop-­ ­ ordinea zilei NEVOILE INDUSTRIEI DIN IAŞI — Indistrlişli Ieşeni şi Creilte! Industrial — II. E. I. SI MSN!' FESTASILE NATIONALE Dastaî df târsiu, oficios al n. E. R., — uterul „Coriert 1 I« rar lit”—ce răep«nde la ce!e c« am scria cu privire k atitudinea ce e avut-j această pretiusă representaeţă a tuturor cdăfeailor evrei dia ţ«ră, faţă de :,e.bâin­e mtționak pentru alipirea B«­­•irabiel. Ziarul U. E. R. ne răspund« aaifsl: „U. E. R. cefiind Invitată in mod ofi­cial la Chiginia, na's! puica 8pa::e CRvâ&­­fal de câi !»ria orgassl sin ofieUl..." etc. Să ştie U. E. R. cel puţin de acum în­­nslnts, că iavltaţii pentru ei le da sărbă­toare naţională, pentru alle retoric«, nu se îsasecaă. Asemsuea msalfestațlsn!­sîîsst spontane dar din faimă pornite, și ele nu sunt stimulate de cât de unul şi aceteş sentiment unanim, de cire trebuie să fie etlpâaii cstlţsnii buni ti aaei țări. Fiind­că estepffiud o atare „lavitaţiuna" — (si știm da la du», căci niuasai n’a kn.x«t isvitaţiaui), — U. E. R. se deoae­­beşte ea însăţi de marea mesă a popo­rului, întrebăm pe conducătorii ei, dacă ştia că s’au­­knsat atari isvitaţiaui cetă­ţenilor da celelalte confeciuii, taa isassi poporalul romisi în care noi înţelegem că ae cuprind toţi cetâţanii ţărei ? Pretextul că dacă U. E R. ar fi parti­cipat la ae.’bărlk din Chifiuiu ar fi înaem- Eit o „Jignir® pentru evreii de peste Prut" rensâne aimpla pretext. Evreii d­a Basarabia aka maulfeatat ak­­guri, și in cuvântarea rostită de efitră ve­­serstal rabin Tireliohu (desmăcit de că­­tre U. E. R ) este o vie mărturia în a­­ceaată privinţă. Semna'âatil atitadiisea U. E. R., faţă da rraaiîestăihe nationale, a’am înţeles a viza de cât pe ace! câ|i­ va conducători a! a­c®atei „usiiaEi“""iar eh marea masă a ca­­tățenior evrei. Şi credem că am făcut p­ig aceasta toată d:.atia-4tenea cuvenită. Confatule nu poate excita. CODII Noutăţi literare apărute la editura nCal­­tura Naţională": mDa vorbă ca mine tata-mi• o eleganta plachetă de lax cuprinzând potsille simbo­­mts au d-lut /. Minalssca. „Tănass Stafia* romanul Iul Duilla Zam­­firescu. „Făt F/umot■ basmul teatral In versuri al d-lui H Furtună, rapnsentat pe stena tea­trului naţional din BucureftL "Gheorghe Lazăr" un studiu istoric şi bio­grafic al lui I. E. Rădaiescu apărut in se­na .Cartea cea bană". „Ţărănismul" articolele d-lui C. R. Motra, extrase din „ideea Europeană". Panalt letrati, scriitorul român al căni dibui in literatura franceză a atras deose­bita atenţiune a lui Romain Rolland, va fi editat de către editura parisiană „Bleder" cu un prim volum de nuvele, care au fost comparate cu primele nuvele ale lui Maxim Gorki. Manifestaţia libe­rală de la Roman — De la corespondentul nostru — Duminică 20 Aprilie a. c. a avut Ioc la Roman, o impunătoare manifestare a or­ganizaţiei partidului naţional liberal din o­­raş şi judeţ. Pornită din ideia de a i se arata d-lui Ioan Manolescu-Strunga, afecţiunea şi via satisfacţiuni de care organizaţia liberală de Roman este atât de stăpânită după greaua suferinţă prin care a trecut d-sa— adunarea de Duminică a luat proporţiile unei adevărate afirmaţiuni a solemnităţei de partid şi a serioaselor legături pe care opinia publică şi la oraş şi de la sate le are cu partidul nostru şi cu guvenul liberal. Când au sosit in gară, venind de la Bu­cureşti, d. Manolescu-Strunga şi un grup de parlamentari,pe peron erau adunaţi nu numai membrii locali ai partidului, dar foarte numeroşi cetăţeni din oraş şi din judeţ. După ce s’a manifestat călduros, pentru partid şi pentru oaspeţii cari veniau de la Bucureşti—s’a ţinut în saloanele clubului naţional liberal din localitate o întrunire la care au participat delegaţi din judeţ ai tu­turor organizaţiilor liberale din sate, nu­meroşi fruntaşi din comune şi mulţi oră­şeni. * Aci, la întrunirea de la club, au vorbit d-nii St. Teodorescu, prefectul judeţului, Haimovici, dr. Tareunovici şi I. Manolescu- Strunga. întrunirea s-a terminat la ora 12. Parlamentarii au făcut apoi o vizită I. P. S. Episcopului Lucian Triteanu, iar la ora 1 p. m. a avut loc în sala mare a restaurantului modern, un banchet de 400 tacâmuri.­­ Au participat 300 delegaţi ai organiza­ţiilor judeţene şi 100­ reprezentanţi ai or­ganizaţiei orăşeneşti. Dintre parlamentari au luat parte d-nii C. Dimitriu, senato­r de Dâmboviţa fost vicepreşedinte al Senatului, Toni Ilescu, viceprezident al Sfatului, Anghel Mihai-Iescu deputat, şeful organizaţiei liberale din Tecuci, Irimescu-Cândeşti deputat Dâmbo­viţa, Ianculescu, deputat de Romanaţi, Fiorea Iftimescu deputat Focşani, Remus Ioachim senator Roman, Purcescu senator Roman și Victor Iamandi deputat Iași. La banchet au vorbit d-nii senator Bor­­cescu­, ajutorul de primar din Roman, Moi­­sin, Gh. Tiron sătean din Negri, dr. I. Bă­­dălăn Roman, Haimovici, C. Dimitriu, se­nator, Hălăncescu avocat Roman, Grigore Vasile sătean, Anghel Mihailescu, deputat, Irimescu Cândeşti deputat, Victor Iamandi deputat şi la urmă, răspunzând şi mulţu­mind tuturor d. Manolescu Stânga, deputat şeful organizaţiei de Roman. Banchetul s-a terminat la ora 2­ 30 p.m. in mijlocul unei mari însufleţiri parte din parlamentari au vizitat după banchet, Mir­­ceştii, unde se află casa şi mormântul ma­relui V. Alexandri. Seara la ora 9 a avut loc o masă de 60 tacâmuri, care a avut un caracter de intimitate. La această masă a luat parte pe lângă parlamentari, membrii organizaţiei orăşă­­neşti,şi d. ministru Săveanu, care a sosit incognito la Roman. Masa a decurs într’o atmosferă de prie­tenie şi de solidaritate frăţească pănă la ora 12 când parlamentarii şi d. ministru Săveanu au trebuit să plece spre Bucureşti. In afară de cuvântările d-lui St. Teo­­dorescu, prefectul judeţului care a rădicat paharul pentru d. Ion I. C. Brătianu şi a altor prieteni din Roman, a vorbit d. mi­nistru Săveanu pentru organizaţia liberală din Roman şi pentru Manolescu­ Strunga şeful ei. Manifestaţia politică de Duminică dove­deşte, în mod neîndoios, că la Roman par­tidul liberal are o puternică organizaţie şi că se bucură de o reală Încredere în faţa opiniei publice şi din judeţ şi din oraş. Coresp. Pentru­­evreii averescani Nîs sunt malt’, —dar câţiifă tunt. Dos, trei la Bamreşti, patru-sinci la Iaşi. Na ştim amk mul sânt şi fa ftltfi parti, pintrttoi nu prea eu­­ntasistn „ONgaataipie" averesasn?. Pentru aceştia Mamaliw auvfts­­tarea pe care tom­andsninl for, df, gsaer&l Avarain, a rostit-o zilele trasate la Foesmi, nsd* a desco­perit existenfa nael thestinsl semite și a eoafttat&t lipsa de patriotism a setiteniior evrei. Dr. Aver­sssu a fost catigorie. A spus hot&ff At I eetitenii evrei nu pot fi patrioţi. Evident că nimeni nu v® gnsfine tea­­ bătrfbnului general care totuș’, ds mai multă vreme, a Seg&t o ctr n­­si prietenie ea di. Aron Sihnller. Cheitlnniă preaietă .Interes nu­­m&l pentru eeî 8—10 eetfitenl evrei cari s'an inseris In „psrtrdul popo­­ratat", la ee fttaette rămân seestsa fată de prietenii for politiei? Nu ne interesează slmn^tiunea n-­mi Sfihalkr etre poate „ofiefal" nfcinn figuresză la registrele em­brrilor a­­vereseane. Vişina insă pe ceilalti e­vrei avereseani, ps neofiţii de la Iaşi ds exemplu. Caia se impseă dr. dr. F­ühring de pildă cu o casetă de eliratie a sa­­tatui său? In ce ipostasi rămâne bunăoară di. Wurmbrand, sare Sase atâtea... jertfe pentru grupirea de la Ieşi? T«t vi fctfei şi eeiiiid­ evrei din or­ganizaţi­­a avereseig«. Pe aeeştifi ii pnsem ii faf® deeia­­srâţlîlor fasat« ta Foesaal de eătră di. Averesea, căsi numai pe aceştia i-a palat visa safesl lor... Cartaşi aşteptăm să velem efse­­tal. Sa vor mofturi evreii averes­­tânî ea aetasti eanstâtare și pa­­tea-vor să mai re^ft­e ia ekbarile avâresetae eaa aa? Aseasta o vom urmări prin ath­a­­diaea evriilor avereseasi de ia lisi. Evreii averâiemi să mediteze mii serios isepra sîtasttai morale pe care n­-a artat-o in "partidul popo­­rului" însăși șefal partidala!... — CHIRIILE. — Conform noiMI ligi a chiriilor chiriasii t­ibos si aui­t@ chiriile cuvtinse, cu faxtiia de apS si csnil, pSnE la 27 A­­priSie a. 0. In cazul fn tiranulf dînfra pro­­pflaterl ar refuza acosta chirii, 03 trebuise dipusa la Adminis­trația Friengfarb sau la percep­­flile rsspictive conform legii in vigoare. — Măim dimlnscţă la otite 8 sosesc in loculUU coagmisdl bi- McmUnologi. Ei vor fi Vntâmphinţi în gara lăfl ds profesorii Universitari In frunte ca d. dr. Slâiimam Ka­tarul Unlomb­ăpi, şi di câtre m­­prezmtanţii autorităţilor. — Ia s&la „Cuba“ din Strada LSpaşneanu s’a deschis o frumoasă expoziţie de pictură a d-lor COSMO­­VICI şi BRIESE in Care mai expune Câte­va lucrări şi sculptorul HETT. Ieşenii vor face o admirabilă achizi­­ţiane artiştilor reţinând frumoasele şi meritoasele lucrări expuse. — BIBLIOGRAFIE: Primi® la redacţie „Gândul Nostru" revistă ksssi. latsa ă iu anul ai treiles, şi m­enţiu&tă cu ma­i sacriitelî materia!« de conducătorii ei. Iu noul număr colaborezi d-nii A. Pasca, M. Sîurdsa, P. S. Papadopcî, Eng. Couataatib, S. Telesjiu Al. Vsjoianu şi alţi —»Tineriiaea Artistică" No. 8­9 cuprin­­de o materie variată datorită Mtropolitu­­lui Primat, prof. G . Marisescu, Dim. Corjen, J.­in­escu, Constantin Cristes etc. — „Da an d’occupation" o descriere a ocupaţiei din Rahr pa auzi 1923, editată îa Daisslalorf de către saud­ita franco­­belgiană. — Comisarii Diaconu Gh. şi Mirceliu, osteşiţi ps lingi S­istaaţa din Iaş­i, au fost rechemaţi la atriiciile lor la Chişluiri, unde au posturile titulare. JOI 24 APRILIE 1924 CRONICA ARTISTICA In atelierul lui BANCILA Meştera! nostra leşin care odată M fermeca es tablourile lui expuse pila vi­trcole fsşului prin numai două expoziţii— desto! ds vechi, la relua teatrul«! naţio­­ral ?! la „Nesifl­haîs“,—acum da cl'celu expuce numai la Bucurefti, în fiecare pri­măvară, şi operii* Iei se vând repede, în doni săptămâni. Bucureștii îl atrag, itu psi.tr că ar fi esi:11 cunoscători—k—ErsiS, dar penitu că lasrurlte de artă asut mai bine piă Ife. Da* Bind ă pteee I» Bac® e ti, capsa este că dia estete de tx^ozauţl, el e peste singurul care Rtrege toate certeţsle pic,st­rd. La ei gidm laţii o tecnîci viguroasă, tîăiâtsra cstituisS ca$ ca e­­­age tonal ; ei nu mai întrebuinţează de mult penelul, catostea cate solidă şi blue pată dela la­­cepaf; hh fac« economie de celor), el ri­dică rasaţi ie relief «sAâfikd culoarea ps pâază. Biscită place la Bucureşti şi afară ds iechsică, Iu teblosrile lai cele masl molie pentru o concepţia iu «ab!e:te bine stud a% casase lipsesc altor artişti de cltfei boul portretrîşti, pelugitti, cubişti, ele. d r „compoziţia* ssa „'dela principa­lă" a und lucrări da artă adevărată lipseşte. iiPublicul ieşan ausind că Băncilă & i­­vst lais! o expoziţie la Bucureşti Iu.* a trecută şi ak î­­ch s lepede dia caasa că toate s’*a vândut, a început să insiste pe nuestruca ca să închege şi ia laşi o ex­­poziţie. Pictorul a cedat şi vlullânda*l a­­te­ierul ne-ara crăcii de la&nsak colcsali, căci sau niste tablouri trimite la Bucureşti au rima« la noii proprietăţi, iar pentru Iaşi »te pragădiîe cam vre o 40 biscăţi proaspete şi la crestă şi iu preaest. Prima impresie te te-a flcut tablouri!» actuale, esi« că, d-asl O. Biaclil atudilstd meredt satura cu toate le­ga;ina d şi-a în­suşit şi o manieră deosebită da a iscra ; panira el progresul studiului e o ştiinţă şi cu cât o aprofundează mai mult cu a­­tfit descoperă noi senzaţii aie artei pictu­rale. Spaţiuî netagldakda­ ne da a descrie pe hrg fie­care operă a artistului nostru, nu mărginim la o privire generală citând câ­t­va din ele. Cine cu cunoaşte pe profesorul As­­rescu ? Ei blue, tailând la atelier dai peste portretui scu­rsc de blue caracterizat cum dormitează ţinând mâinele peste burtă, i’a prins aşa cum esta el, atitudinea po­ziţie d ebb­tezice a modelului, mimica, în fine totul te face să crezi că vorbeşti ch Assresc®. Ia fondul șters al portretok! se mai vede o ailsstă in profil, tot aceiaşi persoană, însă din alte vremuri, cidă din oboi şi eu-I intăl adoarme... Ai ds.un­ea portret o figură bine shoos­­can­ noaS este prea simpatica! avocat Hax, pictat in două feluri, însă deose­bite cu total a:­ui de altul. Aici pictorul nl-3 arată pe amical Hsx prin culoarele pa­şilor perdul din palatul J autiţle», cum stă de vorbă cu clienţii săi. Este un javsor acest portret cum a puis­t pdede suflitul lsn fi sincer al avocatului ? Priviţi-l ring şi pa.’că vorbeşte... Acesteidosă bucăţi vor atrage multă lu­me la expoziţie. Mat esi-s portreta! d-lui Fopovici directorul şcoaîei Artelor fru­moase, ksî aşa erunt şi ironic, cum ii este cb'cekl când ktri­­? .cercetat iu a­­ieilor". Mal cităm la grsbM an cap de expresie a! unul farsa care te pane ps gâsdar), ce poate lucru nu creer șl o mână ca să re­dea seemsnea operă complectă. Mama cu copilul In brațe este o mare Iucrare de va­loare artUikă, frapează mbit privirea co­pilului. K Io*ă ce s’a remarca: la BSnc­il, ssnt flo­rile Iu), căii Eamd el poate să ie i«fCpîs- Isscă așa de frumos. Coloritul lor nunţat cu atâta patere artistică te uimeşte, zimţi mîrosul ki atâta impresie dia tie privito­rului. Toate sî­nt proaspete, vezi picăturile de rouă pe ele. Despre resul da tablouri vom vorbi în deschîderea expoziţiei din Mai la Iaşi, ce va fi instalată­­ palatul „Vieţi! Ronsâ­­neşt". — Astănoapte gre­a orele 3 jucăkie soldăţel Swartz Strai dm rrgh­aestzl 39 isfsuterie, compiia 5­3, aărind dintr un tren de marfă ce manevra la staţie, îs tim­pul meniuril, tk impedeent şi a căzut în­tre roatele vagoanelor, care i-su tăiat laba piciorului drept. Ia stars gravă răultal a fost tran­s­porta cu targa la spita­l militar.

Next