Mişcarea, aprilie 1924 (Anul 18, nr. 74-97)
1924-04-24 / nr. 93
■ IV RIUL XVIII Ro. 93 Ca fi tapotriva legel comercializăm, r.poziţia a dus, la vreme, o acţiune duşmănoasă şî/de calomnie împotriva nouei Instutuţiuni a Creditului Industrial. Chiar zilele trecutr, un ziar „indeperent“ din totalitata (cire pe vremuri făcea o anumită politică detestabilă de partid, iar astăzi face diverse politici... detestabile)—a adresat Cele mai vehemente atacuri împotriva acestei mari instituţiuni care, cum se vede astăzi, corespunde unei imperioase necesităţi. Dealtfel această politică opozante n’a cruţat nici Cea mai însemnată instituţie de credit din ţara noastră-cum e Banca Naţonallă încât opinia publică deprinsă Ca Ceste sisteme pitice, nu le dă aici o importantă, apreciind punctul realităţii însemnă area unor atari înstîtuţiuni. * „Creditul Industrial“ a luat fiinţă In urma marilor nevoi ce s’a resimţit la ramura industrială din ţară, de pe urma războiului, pentru refacerea industriilor şi extensiunea lor pentru sporirea producţiei. QŞI pentru ura şi pentru alta, adică atât pentru refacerea stabilimentelor industriale cât şi pentru infirirea puterelor de producere, se resimte nevoia de capitaluri şi de credit. Noua instituţiune a fost înfiinţată la acest scop. Ea corespunde acei mari necesităţi sociale şi economice şi aceasta se constată acum după trei luni de funcţionare, la care timp numeroase industrii, mari sau mui mici, dintre toate Centrele ţării, au solicitat Credite. Cu acest prilej am indicat primele capitaluli cu care noua instituţiune a Creditatul Industrial a venit în ajutorul ploţii Industriale. Vom putea da în curând când se va împlini un semestru alte cifre, spre a învedera atât utilitatea nouei instituţii, cât şi foloasele de care beneficiază stablimentele industriale care găsesc, în Condiţiuni pincioase, capitalurile necesare. Implicit din aceste constatări se va putea deduce şi dezvoltarea progresivă a industriei din Romănia Mare. Pentru astăzi ne vom ocupa de industria Iaşului şi de nevoile ei. * la cursul săptămânii Curente a fost la localitate d-l Victor Slăvestu, directorul Creditatu Industrial care a vizitat mai toate stabilimentele industriale din oraşul şi judeţul Iaşi. Directorul Creditului Industrial— care cunoaşte Iaşul din timpul refugiului n’a venit In sossală. anchetă8 per-D-sa a vizitat toats sin bîliroentel® de căpetăiile ale laş::Iul, la urma solicităr lor industriaşiior, adresată Creditului Industrial, de a li ge afiorda Capitalurile năSefare ref sCerii şi consolidări! şi sporire! producţlimei. D a C«psl locului avem dară o dovadăla ce priveşte laşul, de mirea utilitate a acestei lastituţiuni. Eviitnt că noua societate a Creditului Industrar va satisface cererile Industriaşilor ieşeni, şi la acest scop a avut loc vizite recente a d luisictor Săvîşcu. Laptele la sine vorbesc şi lămuresc ele însăşi rolul mare al nouei Institutun’, la ajutorul cărora au apelat toţi marii Industriaşi din ţară. Ele, îmi itali, au pus la punct toate calomniile şi atacurile opoziţiei, pornite numai din meschine interese politice Cari nu au nici un raport cu nevoile reale ale Industriei şi la desvoltarea economică disseară. Ori noua insituţiune a Creditului Industrial a Lst creată numai in a Cest scop- ordinea zilei NEVOILE INDUSTRIEI DIN IAŞI — Indistrlişli Ieşeni şi Creilte! Industrial — II. E. I. SI MSN!' FESTASILE NATIONALE Dastaî df târsiu, oficios al n. E. R., — uterul „Coriert 1 I« rar lit”—ce răep«nde la ce!e c« am scria cu privire k atitudinea ce e avut-j această pretiusă representaeţă a tuturor cdăfeailor evrei dia ţ«ră, faţă de :,e.bâine mtționak pentru alipirea B«•irabiel. Ziarul U. E. R. ne răspund« aaifsl: „U. E. R. cefiind Invitată in mod oficial la Chiginia, na's! puica 8pa::e CRvâ&fal de câi !»ria orgassl sin ofieUl..." etc. Să ştie U. E. R. cel puţin de acum înnslnts, că iavltaţii pentru ei le da sărbătoare naţională, pentru alle retoric«, nu se îsasecaă. Asemsuea msalfestațlsn!sîîsst spontane dar din faimă pornite, și ele nu sunt stimulate de cât de unul şi aceteş sentiment unanim, de cire trebuie să fie etlpâaii cstlţsnii buni ti aaei țări. Fiindcă estepffiud o atare „lavitaţiuna" — (si știm da la du», căci niuasai n’a kn.x«t isvitaţiaui), — U. E. R. se deoaebeşte ea însăţi de marea mesă a poporului, întrebăm pe conducătorii ei, dacă ştia că s’auknsat atari isvitaţiaui cetăţenilor da celelalte confeciuii, taa isassi poporalul romisi în care noi înţelegem că ae cuprind toţi cetâţanii ţărei ? Pretextul că dacă U. E R. ar fi participat la ae.’bărlk din Chifiuiu ar fi înaem- Eit o „Jignir® pentru evreii de peste Prut" rensâne aimpla pretext. Evreii da Basarabia aka maulfeatat akguri, și in cuvântarea rostită de efitră veserstal rabin Tireliohu (desmăcit de către U. E. R ) este o vie mărturia în aceaată privinţă. Semna'âatil atitadiisea U. E. R., faţă da rraaiîestăihe nationale, a’am înţeles a viza de cât pe ace! câ|i va conducători a! ac®atei „usiiaEi“""iar eh marea masă a catățenior evrei. Şi credem că am făcut pig aceasta toată d:.atia-4tenea cuvenită. Confatule nu poate excita. CODII Noutăţi literare apărute la editura nCaltura Naţională": mDa vorbă ca mine tata-mi• o eleganta plachetă de lax cuprinzând potsille simbomts au d-lut /. Minalssca. „Tănass Stafia* romanul Iul Duilla Zamfirescu. „Făt F/umot■ basmul teatral In versuri al d-lui H Furtună, rapnsentat pe stena teatrului naţional din BucureftL "Gheorghe Lazăr" un studiu istoric şi biografic al lui I. E. Rădaiescu apărut in sena .Cartea cea bană". „Ţărănismul" articolele d-lui C. R. Motra, extrase din „ideea Europeană". Panalt letrati, scriitorul român al căni dibui in literatura franceză a atras deosebita atenţiune a lui Romain Rolland, va fi editat de către editura parisiană „Bleder" cu un prim volum de nuvele, care au fost comparate cu primele nuvele ale lui Maxim Gorki. Manifestaţia liberală de la Roman — De la corespondentul nostru — Duminică 20 Aprilie a. c. a avut Ioc la Roman, o impunătoare manifestare a organizaţiei partidului naţional liberal din oraş şi judeţ. Pornită din ideia de a i se arata d-lui Ioan Manolescu-Strunga, afecţiunea şi via satisfacţiuni de care organizaţia liberală de Roman este atât de stăpânită după greaua suferinţă prin care a trecut d-sa— adunarea de Duminică a luat proporţiile unei adevărate afirmaţiuni a solemnităţei de partid şi a serioaselor legături pe care opinia publică şi la oraş şi de la sate le are cu partidul nostru şi cu guvenul liberal. Când au sosit in gară, venind de la Bucureşti, d. Manolescu-Strunga şi un grup de parlamentari,pe peron erau adunaţi nu numai membrii locali ai partidului, dar foarte numeroşi cetăţeni din oraş şi din judeţ. După ce s’a manifestat călduros, pentru partid şi pentru oaspeţii cari veniau de la Bucureşti—s’a ţinut în saloanele clubului naţional liberal din localitate o întrunire la care au participat delegaţi din judeţ ai tuturor organizaţiilor liberale din sate, numeroşi fruntaşi din comune şi mulţi orăşeni. * Aci, la întrunirea de la club, au vorbit d-nii St. Teodorescu, prefectul judeţului, Haimovici, dr. Tareunovici şi I. Manolescu- Strunga. întrunirea s-a terminat la ora 12. Parlamentarii au făcut apoi o vizită I. P. S. Episcopului Lucian Triteanu, iar la ora 1 p. m. a avut loc în sala mare a restaurantului modern, un banchet de 400 tacâmuri. Au participat 300 delegaţi ai organizaţiilor judeţene şi 100 reprezentanţi ai organizaţiei orăşeneşti. Dintre parlamentari au luat parte d-nii C. Dimitriu, senator de Dâmboviţa fost vicepreşedinte al Senatului, Toni Ilescu, viceprezident al Sfatului, Anghel Mihai-Iescu deputat, şeful organizaţiei liberale din Tecuci, Irimescu-Cândeşti deputat Dâmboviţa, Ianculescu, deputat de Romanaţi, Fiorea Iftimescu deputat Focşani, Remus Ioachim senator Roman, Purcescu senator Roman și Victor Iamandi deputat Iași. La banchet au vorbit d-nii senator Borcescu, ajutorul de primar din Roman, Moisin, Gh. Tiron sătean din Negri, dr. I. Bădălăn Roman, Haimovici, C. Dimitriu, senator, Hălăncescu avocat Roman, Grigore Vasile sătean, Anghel Mihailescu, deputat, Irimescu Cândeşti deputat, Victor Iamandi deputat şi la urmă, răspunzând şi mulţumind tuturor d. Manolescu Stânga, deputat şeful organizaţiei de Roman. Banchetul s-a terminat la ora 2 30 p.m. in mijlocul unei mari însufleţiri parte din parlamentari au vizitat după banchet, Mirceştii, unde se află casa şi mormântul marelui V. Alexandri. Seara la ora 9 a avut loc o masă de 60 tacâmuri, care a avut un caracter de intimitate. La această masă a luat parte pe lângă parlamentari, membrii organizaţiei orăşăneşti,şi d. ministru Săveanu, care a sosit incognito la Roman. Masa a decurs într’o atmosferă de prietenie şi de solidaritate frăţească pănă la ora 12 când parlamentarii şi d. ministru Săveanu au trebuit să plece spre Bucureşti. In afară de cuvântările d-lui St. Teodorescu, prefectul judeţului care a rădicat paharul pentru d. Ion I. C. Brătianu şi a altor prieteni din Roman, a vorbit d. ministru Săveanu pentru organizaţia liberală din Roman şi pentru Manolescu Strunga şeful ei. Manifestaţia politică de Duminică dovedeşte, în mod neîndoios, că la Roman partidul liberal are o puternică organizaţie şi că se bucură de o reală Încredere în faţa opiniei publice şi din judeţ şi din oraş. Coresp. Pentruevreii averescani Nîs sunt malt’, —dar câţiifă tunt. Dos, trei la Bamreşti, patru-sinci la Iaşi. Na ştim amk mul sânt şi fa ftltfi parti, pintrttoi nu prea euntasistn „ONgaataipie" averesasn?. Pentru aceştia Mamaliw auvftstarea pe care tomandsninl for, df, gsaer&l Avarain, a rostit-o zilele trasate la Foesmi, nsd* a descoperit existenfa nael thestinsl semite și a eoafttat&t lipsa de patriotism a setiteniior evrei. Dr. Aversssu a fost catigorie. A spus hot&ff At I eetitenii evrei nu pot fi patrioţi. Evident că nimeni nu v® gnsfine tea bătrfbnului general care totuș’, ds mai multă vreme, a Seg&t o ctr nsi prietenie ea di. Aron Sihnller. Cheitlnniă preaietă .Interes num&l pentru eeî 8—10 eetfitenl evrei cari s'an inseris In „psrtrdul poporatat", la ee fttaette rămân seestsa fată de prietenii for politiei? Nu ne interesează slmn^tiunea n-mi Sfihalkr etre poate „ofiefal" nfcinn figuresză la registrele embrrilor avereseane. Vişina insă pe ceilalti evrei avereseani, ps neofiţii de la Iaşi ds exemplu. Caia se impseă dr. dr. Führing de pildă cu o casetă de eliratie a satatui său? In ce ipostasi rămâne bunăoară di. Wurmbrand, sare Sase atâtea... jertfe pentru grupirea de la Ieşi? T«t vi fctfei şi eeiiiid evrei din organizaţia avereseig«. Pe aeeştifi ii pnsem ii faf® deeiasrâţlîlor fasat« ta Foesaal de eătră di. Averesea, căsi numai pe aceştia i-a palat visa safesl lor... Cartaşi aşteptăm să velem efsetal. Sa vor mofturi evreii averestânî ea aetasti eanstâtare și patea-vor să mai re^fte ia ekbarile avâresetae eaa aa? Aseasta o vom urmări prin athadiaea evriilor avereseasi de ia lisi. Evreii averâiemi să mediteze mii serios isepra sîtasttai morale pe care n-a artat-o in "partidul poporului" însăși șefal partidala!... — CHIRIILE. — Conform noiMI ligi a chiriilor chiriasii tibos si auit@ chiriile cuvtinse, cu faxtiia de apS si csnil, pSnE la 27 ApriSie a. 0. In cazul fn tiranulf dînfra propflaterl ar refuza acosta chirii, 03 trebuise dipusa la Administrația Friengfarb sau la percepflile rsspictive conform legii in vigoare. — Măim dimlnscţă la otite 8 sosesc in loculUU coagmisdl bi- McmUnologi. Ei vor fi Vntâmphinţi în gara lăfl ds profesorii Universitari In frunte ca d. dr. Slâiimam Katarul Unlombăpi, şi di câtre mprezmtanţii autorităţilor. — Ia s&la „Cuba“ din Strada LSpaşneanu s’a deschis o frumoasă expoziţie de pictură a d-lor COSMOVICI şi BRIESE in Care mai expune Câteva lucrări şi sculptorul HETT. Ieşenii vor face o admirabilă achiziţiane artiştilor reţinând frumoasele şi meritoasele lucrări expuse. — BIBLIOGRAFIE: Primi® la redacţie „Gândul Nostru" revistă ksssi. latsa ă iu anul ai treiles, şi menţiu&tă cu mai sacriitelî materia!« de conducătorii ei. Iu noul număr colaborezi d-nii A. Pasca, M. Sîurdsa, P. S. Papadopcî, Eng. Couataatib, S. Telesjiu Al. Vsjoianu şi alţi —»Tineriiaea Artistică" No. 89 cuprinde o materie variată datorită Mtropolitului Primat, prof. G . Marisescu, Dim. Corjen, J.inescu, Constantin Cristes etc. — „Da an d’occupation" o descriere a ocupaţiei din Rahr pa auzi 1923, editată îa Daisslalorf de către saudita francobelgiană. — Comisarii Diaconu Gh. şi Mirceliu, osteşiţi ps lingi Sistaaţa din Iaşi, au fost rechemaţi la atriiciile lor la Chişluiri, unde au posturile titulare. JOI 24 APRILIE 1924 CRONICA ARTISTICA In atelierul lui BANCILA Meştera! nostra leşin care odată M fermeca es tablourile lui expuse pila vitrcole fsşului prin numai două expoziţii— desto! ds vechi, la relua teatrul«! naţioral ?! la „Nesiflhaîs“,—acum da cl'celu expuce numai la Bucurefti, în fiecare primăvară, şi operii* Iei se vând repede, în doni săptămâni. Bucureștii îl atrag, itu psi.tr că ar fi esi:11 cunoscători—k—ErsiS, dar penitu că lasrurlte de artă asut mai bine piă Ife. Da* Bind ă pteee I» Bac® e ti, capsa este că dia estete de tx^ozauţl, el e peste singurul care Rtrege toate certeţsle pic,strd. La ei gidm laţii o tecnîci viguroasă, tîăiâtsra cstituisS ca$ ca eage tonal ; ei nu mai întrebuinţează de mult penelul, catostea cate solidă şi blue pată dela lacepaf; hh fac« economie de celor), el ridică rasaţi ie relief «sAâfikd culoarea ps pâază. Biscită place la Bucureşti şi afară ds iechsică, Iu teblosrile lai cele masl molie pentru o concepţia iu «ab!e:te bine stud a% casase lipsesc altor artişti de cltfei boul portretrîşti, pelugitti, cubişti, ele. d r „compoziţia* ssa „'dela principală" a und lucrări da artă adevărată lipseşte. iiPublicul ieşan ausind că Băncilă & ivst lais! o expoziţie la Bucureşti Iu.* a trecută şi ak îch s lepede dia caasa că toate s’*a vândut, a început să insiste pe nuestruca ca să închege şi ia laşi o expoziţie. Pictorul a cedat şi vlullânda*l ateierul ne-ara crăcii de la&nsak colcsali, căci sau niste tablouri trimite la Bucureşti au rima« la noii proprietăţi, iar pentru Iaşi »te pragădiîe cam vre o 40 biscăţi proaspete şi la crestă şi iu preaest. Prima impresie te te-a flcut tablouri!» actuale, esi« că, d-asl O. Biaclil atudilstd meredt satura cu toate lega;ina d şi-a însuşit şi o manieră deosebită da a iscra ; panira el progresul studiului e o ştiinţă şi cu cât o aprofundează mai mult cu atfit descoperă noi senzaţii aie artei picturale. Spaţiuî netagldakda ne da a descrie pe hrg fiecare operă a artistului nostru, nu mărginim la o privire generală citând câtva din ele. Cine cu cunoaşte pe profesorul Asrescu ? Ei blue, tailând la atelier dai peste portretui scursc de blue caracterizat cum dormitează ţinând mâinele peste burtă, i’a prins aşa cum esta el, atitudinea poziţie d ebbtezice a modelului, mimica, în fine totul te face să crezi că vorbeşti ch Assresc®. Ia fondul șters al portretok! se mai vede o ailsstă in profil, tot aceiaşi persoană, însă din alte vremuri, cidă din oboi şi eu-I intăl adoarme... Ai ds.unea portret o figură bine shooscan noaS este prea simpatica! avocat Hax, pictat in două feluri, însă deosebite cu total a:ui de altul. Aici pictorul nl-3 arată pe amical Hsx prin culoarele paşilor perdul din palatul J autiţle», cum stă de vorbă cu clienţii săi. Este un javsor acest portret cum a puist pdede suflitul lsn fi sincer al avocatului ? Priviţi-l ring şi pa.’că vorbeşte... Acesteidosă bucăţi vor atrage multă lume la expoziţie. Mat esi-s portreta! d-lui Fopovici directorul şcoaîei Artelor frumoase, ksî aşa erunt şi ironic, cum ii este cb'cekl când ktri? .cercetat iu aieilor". Mal cităm la grsbM an cap de expresie a! unul farsa care te pane ps gâsdar), ce poate lucru nu creer șl o mână ca să redea seemsnea operă complectă. Mama cu copilul In brațe este o mare Iucrare de valoare artUikă, frapează mbit privirea copilului. K Io*ă ce s’a remarca: la BSncil, ssnt florile Iu), căii Eamd el poate să ie i«fCpîs- Isscă așa de frumos. Coloritul lor nunţat cu atâta patere artistică te uimeşte, zimţi mîrosul ki atâta impresie dia tie privitorului. Toate sînt proaspete, vezi picăturile de rouă pe ele. Despre resul da tablouri vom vorbi în deschîderea expoziţiei din Mai la Iaşi, ce va fi instalată palatul „Vieţi! Ronsâneşt". — Astănoapte grea orele 3 jucăkie soldăţel Swartz Strai dm rrghaestzl 39 isfsuterie, compiia 53, aărind dintr un tren de marfă ce manevra la staţie, îs timpul meniuril, tk impedeent şi a căzut între roatele vagoanelor, care i-su tăiat laba piciorului drept. Ia stars gravă răultal a fost transporta cu targa la spital militar.