Rampa, aprilie 1924 (Anul 7, nr. 1930-1952)
1924-04-24 / nr. 1949
ANUL VII No. 1949 Joi 24 Aprilie 1924 APARE ZILNIC ABONAMENTELE: IN ŢARA TELEFOANE: Direcţia 47/35; Redacţia 1/59; Administraţie 25/35 Biurourile Redacţiei: Bucureşti, Str. Sărindar No. 7 :: :•n r - Director: M. FAUST MOHR Biurourile Administraţiei: Bucureşti, str. Parlamentului No. 2 IN STRĂINĂTATE 800 500 720 UN AN ŞASE LUNI TREI LUNI 600 350 200 Astăzi Opera Română, orele 8 30: „Aida1”. Teatrul Naţional, orele 8.30: „Masca” şi „Biruitorul”. Teatrul Regina Maria, orele 9: „Viteaiul înotător”. Teatrul Mic, orele 9: „Când femeia vrea”. Teatrul Popular, orele 9: „Necinstiţii”. Teatrul Carol cel Mare: „El, ca şi Hamlet” ş: „Puiul masnei”. Cinema Boulevard-Palace: „Apele primăverei”. Cinema Clasic: „La garconne”. Cinema Pathéalace: „Domnișoara de la Seigliere”. Cinema Itu : „Königsraark” Cinema Select: „Micul brutar”. Cinema Apollo: „Micul brutar’’. Cinema Frascati: „Justice de abord”. Teatrul Alhambra: Varietăţi. Teatrul Majestic: Varietăţi ........zxxzoakrz......— Replica unui sclav Un actor, care a fost criticat cant aspru, s’a supărat tare şi s’a apucat să răspundă. Civilizat, n'a recurs însă la moravurile, din fericire desfiinţate, ale răspunsului cu palmele, ci a luat tocul şi a scris. Foarte inimos de parcea sa că Știe suicientă gramatic... penru ea să intre trumfător în rândul polemiştilor. Dar iată că această superioritate, în cazul in speţă, e prea rouşi. Pentru prestigul său artistic, ar 11 lese mai util să nu se bizue atât petatentu-i Hîctor şi pe cunoştiinţe e ortografic, şi Să r.nnte la pamflet. Căci actorul — dacă ne încăpăţânăm să-l prenumărăm printre artiştii creatori — n’are ce să caute in rândul criticilor. Şi mai ales ,aceasta n’are nici un rost, când actorul ţine să polem’zeze pe chestia propriei sale creaturi. Deunăzi, un autor dramatic, la fel de maltratat pentru ultima sa piesă, a venit la noi cu un răspuns. — Trebue neapărat să pun la punct o cheste de interes personal, ne-a spus el. —• Te expus la riposte criticului atacat; i-am atras noi atenţiunea. Şi ce vei folosi? Tot criticul va avea ultimul cuvânt, căci d-ta eşti creatorul şi el preţuitorul creaţiei d-tale, chiar dacă acea creaţie -ar fi, la urmă, un răspuns la critica lui dintâi. Autorul a înţeles şi a renunţat la replică. Aceteş lucru ar fi trebuit să-l priceapă şi actorul. Ba el, cu atât mai mult. Căci în „polemica” sa, ce face bunul băiat?... Se scuză! C-că sala in care a jucat, e proastă. C.-că repetiţile d'minte de spectacol n’au fost suficiente. Cică starea sănătăţeî lui, tocmai atunci, nu era înfloritoare „ Dar ce ne interesează pe noi toate acestea? Qui l’excuse, s’accuse ! Creatorul — fie că e actor, fie că e scriitor, fie că e artist — dator e să primească critica aşa cum i se oferă... Cu atât mai rău pentru critic, dacă a fost părtinitor. Corul celorlalţi îl va pune intr’o tristă inferioritate. Cu atât mai rău însă pentru actorul, care a dat prilej să i se facă o critică rea. Pe acesta nu-l spală nici polemicile, cât de gramat care, nici celelalte „satisfacţ un,’’ violente. Actorul să fie supus artei sale, şi-i ajunge. Dar şicestei arte, să-i fie realmente sclav. Primus. ■aMfM—a—ai^»»^taiMucgjipw»»i.gwya»iiuru«»v3iaw>H—■»awrtiTi—ii iii <)titaiBngMg«aaaaMaKaaataii{i6;»p vsânmmta^miaszni&mâiaăămm Crestături Valurile modei E o veche constatare că moda nu se mărgineşte numai la obiectele de îmbrăcăminte ale femeilor sau bărbaţilor. Sensul cuvântului a fost, astfel, lărgit, şi îmbrăţişează astăzi fluctuaţiile gustului în multe şi diverse ramuri de preocupare omenească. Astfel, azi, la Paris sunt la modă, Românii. In schimb, la Bucureşti, a devenit „dernieruri“, Byzanţul, Bizantinii şi Bizantinologii. Faceţi o plimbare pe străzile Capitalei şi opriţi-vă la vitrinele librăriilor. Fiind cele mai puţin ancombrate, veţi putea uşor examina conţinutul lor şi veţi constata, prin urmare, aşa cum am făcut şi eu, că alături de „La garsonne“, „La maîtresae legitime“, „Tu seras' Qourtisace”, sau „Prostituee”, au apărut „Un empereur de Byzance“, „Hoteire de Byzance et des Croisades“, „Souvenir de Byzafcce“, mă rog, tot ce s’a putut gusi în podul librăriilor noastre, dela lucrările lui Schlumberger până la cele ale lui Charles Diehl. Dar nu m’am oprit la vitrine, ci am intrat chiar în librării, întrebând pe unii librari, pe care-i cunoșteam, dacă aceste lucrări, bizantinologe as vând. Mi s’a răspuns: — Enorm! Și la nedumerirea mea, librarul a adăugat: —» E la modă! Din pricina Congresului.. In adevăr, bizantinologii e la modă. E la modă, într’o cafenea, să LIU UCT ca argument în discuţiile asupra orientărei noastre economice, politica lui Nichifor Phocai şi e la Vodă ca într’un salon, sorbind o ceaşcă de ceaiu aromat, să evoci cuconiţei epatate de alături, vremurile împărătesei Teodora De fapt byzantinologia este o ştiinţă. Cercetarea ei este, fără îndoială, utilă din punct de vedere cultural. Or, un progres cultural însemnat, va fi astfel realizat printriun val al modei Toată propaganda, toate străduinţele celor mai bine intenţionaţi apostoli, nu au putut, determina, prin urmare, o apropiere de cultură, aşa cum o face azi moda. Nu, ar fi o preţioasă indicaţie pentru un viitor program cultural ? Ku. Ecouri Vernisajul expoziţiei Degas organizată la Paris în folosul Ligei Franco-Anglo-Americane pentru combaterea cancerului, a fost precedat de dimineaţă de un avant-vernisaj din cele mai strălucite, în prezenţa M. S. Regina Maria. Regina noastră a sosit la orele 11, însoţită de d. Henry de Jouvenel. «Blondă, plină de spirit, suverana noastră a găsit cuvinte de admiraţie pentru fiecare tablou şi o profesiune de surâsuri pentru asistenţă,—scrie «Excelsior». Regina Marin a semnat cu acest prilej trei cataloage ale expoziţiei, cari îi fură presintate. A mai adăugat o admirabilă garoafă smulsă din jerba care îi fusese oferită, și pe care o purta cineva din suită. * După plecarea Reginei, d-na Lair Dubreuil, care se afla în sală, luă cele trei cataloage şi garoafa, se urcă pe un scaun şi începu o licitaţie în folosul Ligei Baroana de Rotschild plăti 420 franci primul catalog doi domni cumpărată celelalte cu500 şi cu 250 franci iar garoafa a fost vândută cu 200 de franci. Şeful unei bănci către im amploiat care telefonează, cu ţigarea aprinsă în mână . — Dar pentru numele lui Dumnezeu, d-le Ionescu, vrei să ne nenoroceşti !Nu-ţi dai seama că vorbeşti la telefon cu o fabrică de dinamită ? Stinge ţigara ! Moritz are optzeci de ani şi doctorii nu mai dau nici o speranță de scăpare. — Cred că e gata să plece în ultima lui călătorie ! spune doctorul. — Apoi nare de ce să se plângă ! replică prietenul cel mai intim al lui Moritz E singurul drum pentru care nu s’au sporit încă tarifele de transport! In Simplon. Scena se petrece tocmai în momentul când Şarpele de fier a ieşit din faimosul tunel. Discuţia urmează între d-na P.P...SCU, tânăra şi tulburătoarea blondină, care a făcut acum trei ani un atât de nesatisfăcător mariaj, şi tânărul Epaminonda M. .. care-i face o curte asiduă-M..„ care a tăcuit tot timpul cât a durat trecerea prin tunel, se adresează în sfârşit acum d-nei P.p.,,seu • — Ştiţi, dudue, că tunelul acesta a costat trei sute de milioane?! — A fost o cheltuială cu totul inutilă, cel pufin în ce te privește ped-ta, răspunde d.na P.p .,seu furioasă, întorcăndu-i deliciosul spate. BIZANTINOLOG’! Desen de Ross D. Guarneri Citat! Cronica silei Conflict d plomatfc România avea până acum renumele de ţară pacinică. Ultimele evenimente par însă să denote o schimbare radicală a acestui spirit de flegmă britanică. In adevăr, ne ţinem numai de conflicte diplomatice... cu Italia, cu Franţa, cu Belgia, cu Spania, cu Rusia... Ultimul e cel cu Serbia! Şi desigur seria nu s’a încheiat... Comitetul experţilor Şi fiindcă veni vorba de diplomaţie, preşedintele faimosului comitet al experţilor, care a redactat nu mai puţin faimosul raport, menit să aducă, în sfârşit pacea, este un colonel american Daves. Colonelul acesta poseda o avere de vreo patruzeci de milioane de dolari. (Se vede că în America, ofiţerii stau mai bine cu soldele decât la noi). Uţivar e şi un mare îndrăgostit al pipei Ca şi Baldwin, ca şi Ramsay Macdonald, nu părăseşte o clipă luleaua.... Şi în fiecare zi, fumează dintr’o pipă nefită....! Ceea ce, firește, îi va atrage disprețul fumătorilor, partizani ai vechimei vinurilor, viorilor și lulelelor.... Sper. Pictură, sculptură Astăzi, ştim precis, că asocierea femeilor artiste este vremelnică şi , datorită numai intereselor momentane, ce au impus această legare reciprocă. Sensibilitatea lor de două ori rafinată—sunt şi artiste şi femei...le-a făcut, să creadă că sunt primite cu oarecare răceală, în mijlocul comunităţilor artistice existente conduse de bărbaţi.—şi acesta a fost mobihil sentimental la care s’a adăugat nevoia de a fi în contact cu publicul, fără a expune în cadrul societăţilor existente.Aşa a luat naştere asociaţia artistelor pictori şi sculptori. Vreo caracteristică specifică sufletului feminin, care să condiţioneze neapărata existenţă a acestei asociaţii, nu putem descoperi nici în expoziţia din anul acesta, după părerea noastră, în momentul în care legenda despre nepoliticoasa atitudine a artiştilor bărbaţi—se va fi spulberat, asociaţia femeilor artiste se va dizolva, şi fiecare dintre expozantele de acum se va înscrie în aceia dintre societăţile existente către care se va simţi atrasă. • D-ra Nina Arbore, expune câteva lucrări executate în maniera-i atât de caracteristică—fără a da totuşi încă importanţa cuvenită cuioarei. Portretul doamnei dr. H. Teodorii o reprezintă bine,cu minunate calităţi de desemn, punerea în cadru şi compoziţie,—dar cu un fond nepotrivit ca nuanţă, peisagiul «Beau Rivage» (4) este deasemeni frumos stilizat ca linie, destul de studiat ca formă, dar prea puţin colorat. Doamna Demetriad Bălăcescu, pune multă poezie în atmosfera întunecată, de interior a tablourilor d-sale, utilizând o culoare caldă, vie cu ajutorul căreia ştie să modeleze plastic obiectele. Preferăm studiul de nud (14) şi cele două dintre naturile moarte expuse (11 şi 12). Acum două ani aveam impresia că doamna Bibescu are talent, încep să mă îndoiesc însă, când privesc ce lucrări expune. Maeştrii francezi cari îi plac, şi o înfluienţează, ştiu să desemneze, să pună o culoare, şi mai ales să-şi aleagă şi să compună ult subiect. Florile doamnei Braun nu ne dau măsura talentului său; sunt tablouri dacă nu mediocre, dar complect şterse, fără caracter pronunţat, acele expuse de domnia-sa şi portretul soţului său deacum două ani, ne făcuse par’că altă părere despre dânsa. Tablourile doamnei Masius Goilav sunt însufleţite pe alocuri de un început de expresionism de bună calitate. Ar putea face vitraux-uri interesante judecând după peisagiile expuse. (32, 33). E singura care ştie să întrebuinţeze «batik»-ul şi încă cu multă pricepere şi gust. (28 bis. 27.) Crezusem că doamna Olga Greceanu, a început să iasă de sub obsesia neîncetată a vitraux-urilor flamande, care îi frământă toate lucrările dându-le un aer impersonal, străin și rece. Acest lucru îl întrevăzusem în portretele expuse în ultimii ani. De data aceasta vedem iar că ne-am înşelat Ne înclinăm în faţa ştiinţei şi îndemănării doamnei Nadia Grossman Bulyghin. Stăpâneşte desemul, construieşte bine, modelează frumos şi colorează destul de îndrăzneţ. O uşoară notă rusească pare că stă la baza cunoştiinţelor sale picturale- Portretul doamnei Merica Râmniceanu, împreună cu cele două naturi moarte expuse, o aşează între primele noastre artiste pictore. Doamna Risa Kraid, deși e mai bine reprezentată ca număr, nu e mai bine reprezentată ca valoare. Nu găsim nici o lucrare de temperament, nici una mai caracteristică, din care să putem clarifica drumul pe care merge de două ani de zile. Nici doamna Georgetta Peters nu e bine reprezentată în pictură, dar are in schimb câteva desenuri foarte interesante, ce ne permit să credem că am produce pagini surprinzătoare în gravură. Două peisagii minunate şi clare expune doamna Cuţescu Stork. Doamna Brateş mai expune aquarete delicate — un desemn de o concentrată expresivitate şi minunat de simplu cu toată comoara analizei sufleteşti pe care-o conţine, domnişoara Nina Arbore,—iar doamna Lucia Beller îi face o îndrăzneaţă concurenţă d-lui Teişaniu. * In sculptură avem de înregistrat un nume nou, surprinzător de îndrăzneaţă şi de coaptă ca artistă : doamna Milita Pătraşch, Masca (i23) şi pisica (I26) o aşează dintrodată în rândul celor mai mari sculptori ai noştri. Doamna Esmée Gafencu,, progresează văzând cu ochii şi lucrările expuse în acest an, sunt stăpânite de o linie pură, un modelaj fin ce ne îndrituesc să punem mari speranţe în talentul domniei sale. «Ionicuţa» (118) e o lucrare frumoasă şi ca stil. Doamna Lydia de Kotzebue, încearcă să facă un expresionism în cele câteva lucrări expuse, cu care nu ne prea împăcăm, Lucifer. 3 LEI Sărbătorirea lui Richard Strauss — Programul definitiv al festivităţilor de la Viena — Comitetul organizator al festivităţilor ce vor avea loc lai Viena pentru sărbătorirea lui Richard Strauss, afixat, în ultima sa şedinţă, programul acestor festivităţi, la Opera Mare se vor reprezintă următoarele opere și balete ale maestrului: La 2 Mai: „Feuersnot” și „Joseflegende”; la 4 Mai: „Salomea”; la 6 Mai: „Elektra”; la 8 Mai: „Rosenkavalier”; la 9 Mai : premiera baletului „Schlagobers”; la 11 Mai: „Ariadne auf Naxos” la 12 Mai: „Schlagobers”; la 13 Mai, „Die Frau ohne Schat ten”. La 7, 10 şi 14 Mai vor avea loc câte un concert simfonic la „Grosser Musikvereinssaal”, dintre cari unul va fi dirijat de Franz Schalk, iar celelalte două de Strauss. La 3 Mai va avea loc o serată de muzică de cameră la „Mittlerer Konzerthaussaal” iar la 5 Mai va avea loc, în aceeaş sadă, o serată, de Lieduri. La una din aceste două ultime serate, Richard Specht, cunoscutul biograf al lui Straiuss, var ţine o cuvântare introductivă. La Opera mare vor participa toţi soliştii.