Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-02-11 / nr. 6
24 care aretată că românii săntu unu poporu de orați. Seara cu capitala iluminată, la teatrulu romănu se represeată o piesă ocasională care readucea aminte evenimintele anului trecutu din aceia zi. Intracestea iată ajunsă aci și M. Sa Dompulu, care mersă la teatru, unde fu primitu și salutatu cu cele mai vii aplause. Astreliu se sevărși zioa aceasta din 2Alan, atătu de mare și însemnată pentru Principatele romane. Italia. În timpu ce în Roma se ocupau mai multe corporațiuni din partea dregătoriiloru, de a elerga la Papa cu adresse, unul dintre ascultătorii universității din Roma, însoțitu de alți conscelari ai sei de același simțimăntu, au vrutu a adresa o asemenea scrisoare de loialitate cătră Papa. Îndată ce înțelesere despre vestea aceasta o parte dintră tinerimea ce avea cu totul alte simțiminte, începu a se face unu zgomotu în întraga universitate. Se trase clopoțelulu, și prelegerile se întrerupsere prela jumeștate. Mulțimea striga, și întreba după autorul adresei pomenite, care abia scăpă fugindu la vite directorulu școalei. Acesta spre a liniști inimile rupsă adresa, însă tinerimea totu nu se mulțemi cu atăta, ci pofti arderea ei, aceea ce sau și făcutu. Întărâtarea după cumu se scrie e mare în toate părțile. În institutele publice și în mănăstiri se fa cu pregătiri spre primirea trupeloru celoru nouă franțusești. Generalul Franțusescu din Roma - Goion, mai cere trupe, căci după cum i se pare garnisoana ce stă din vreo cinci mii de feciori, nu e de ajunsu pentru susținerea ordinei și a liniștei. Se așteaptă sosirea a două mii de ostași franțusești călăreți și pedestrii. Din Sicilia se scrie, cum că poliția deacolo cu dreptu dreptu prinde la oameni. Din mănă 'n mănă umblă o proclamațiune, care provoacă pe sicilieni la o răsculare generală. În proclameațiunea aceea se aduce înainte, cum că exemplul acesta lu va imita și Neopolul. Proclamațiunea pomenită, se sfărșește cu acestea: Să ne sculămu strigăndu: „Să trăiască Italia și Regele Victoru Emanollu!” În 11 fevr. se scrie din Neapolea, (după foia oofițială vienesă,) cum că Regele de acolo au slobozitu o ordinăciune, în care demăndă ca să se sloboze liberi toți cei ce au fostu închiși ca suspicioși pentru escese politice, și aceia să stăe frumintes forului criminalu, carii sau doveditu ca vinovați. Sau făcut totodată disposițiuni cuviincoase spre a se asigura după putință fericirea și bunăstarea poporului sicilianu. Franția, Independința” din Religia, scrie că mulți dintre Episcopii franțozi sau dusu la Paris, ca avea să poată înțălege din gura Împăratului Napoleonu despre tendințele sale ce le are în privința stăpănirei lumești a Papei. Fiindu primit de cătră Împăratul, ni descoperire ingrijirile loru, și ziseră întră altele, cum că denșii privescu cu durere posițiunea, în care aau adusu evenimintele vie Papa, se află espusă în vericulul celu mai mare, și poate va fi silitu a părăsi Roma. Împăratul răspunse la acestea, cum că dănsul nu crede cum că Papa ar fi chiaru silitu a părăsi Roma, căndu armata franțusească se îngrijește pentru securitatea Se. Sale. Însă chiaru și căndu aru părăsi Sf. Părinte Roma, dănsul (Împăratul) totuluși va retrage trupele sale de acolo, și prin părăsirea Romei din partea Papei nu privește vreunu actu seriosu. În casul acela zile Împăratul va promulga în statele romane codicile franțusești, ganisa administrațiunea justiției, finanței,știi ș. a. după porma franțusească, și după punerea acelora în lucrare va întroduce reforme corespunzătoare dorințelor poporăciunei, caru după restaurarea păcii mi a ordinei se va grăbi a feace cunoscutu Papei, cumuănă. Lavrăndu a se reîntoarce la Roma, va găsi acolo securitatea dorită, și nu va mai întimpina greutățile care facu atăta de neplăcută posițiunea de față. Nevrăndit însă Pana totuși a se mai reîntoarce la Roma, atunci Împăratul în conțelegere cu poverile cele mari aru căuta altă cale. Rusia, despre decretarea unoru reforme nouă. De la granița Rusiei se scrie în b Fevr. Soldatul de linie va sluji pe viitoriu numai 12 ani, earu În trei ani va rămânea în stare de reserapă, tocmai așea va fi și la marină. spre pănă acum era numai 6, pe viitoriu va fi 18 rubre de argintu. (sam 30 ol.) La slobozirea pe acasă se va lua în considerațiune a se lăsa cei mai harnici pentru lucru, ca așea să nu pătimească agricultura din causa lipsi pentru că aceștia se potu aduna și concentra mai ușoru și mai degrabu sei loru. Deprinderea în învățătură sau făcutu pentru armată de obște, și se dă îngrijire și pentru îmbunătățirea traiului. Soldatul primește fărmă bună și deajunsu, din care apoi cocupăne punerii miliției Debrăcămintea cea grea încă se va modifica. Recrutarea de băieți va înceta. Autoritățile poliției săntu avisate seriosu de a se porta cu cuviință și cu prietenie cătră partide. Firește că aceste măsuri nu voru avea pretutindeni asemenea caracteru, deoarece Rusia e voie, iară Împăratul e departe; totuși aceasta nu e greșala guvernului, căci acolo e mai ușoru a înschimba o sistemă decătu amploiații. Înnainte de toate înse are a se observa străniu starea școaleloru poporale, earu sistema pentru de a sili umblarea la școală trăbue să rămâe. sare numai cum că persoana Sf. Sale și va orpoLeafa ramală Numele contrivuențiloru la balulu ținutu în 30-ea Ianuarie a. c. în ospetăria „la Leulu de auru” în A. Carolina, în folosulu fondului școalei greco-orientale. Dr. Ilie Măcelariu dr. Consiliariu de prefect. 15 dl. v. a. Unu anonim 10 fl. Nicolae berghian junior pelariu 10 ol. Gheorghie Verghianu june pelariu 10 fl. Dimitrie bergianu pelariu 7 fl. Alesandru Tordașianu porr. gr. orient 5 fl. Nicolae Ghioriog, curatoriu primariu 5 fl. Nicolae berghianu sen. gocman 5 fl. Samuil Țirlea Măcelariu 5 fl. Nicolae Apolzanu lăcătariu 5 fl Acsente Severu 5 fl Pavel Mezei, Reghiu fișc. prov. în Cricău 5 pl. Achim Dăianu, econom în Chișfalău 5 pl. Petru Branu jude com. în Ciugudiu 5 fl. N. Ladai c. r. Cons. de Pref. 5 fl. Moise Mendel fabr. de raciu- israelitu 4 fl. Augustin de Popp Prot. gr. cat. 3 fl. 50 cr. Victoru Pipoș c. r. 6ff. la bănărie 3 or. Alesandru Cleblatu neguțetoriu 3 fl. Vasilie Roșiu Macelariu 3 fl. Doctorul Șiloi 3 fl. 19 cr. Iosif Mendel israelit 3 ol. Dr. Vest Advocatu 2 fl. N. Roman Notariu publ. 2 pl. Franțuscu Sebeni Advocat 2 fl. Antonie Bozor canțelist 2 fl. Nicolae Găitanu c. r asessor urb. 2 fl. Ioanne Panp măestru de păr 2 fl. Ștefan Ienei Macelariu 2 ol. Doctorul Otveș 2 pl. Gheorghie Saboslai Cetățanu 2 fl. Iacob Cheresteș măestru de năi 2 fl. A. Eremeih covrigariu 2 fl.I. Dergan 2 fl. Sevastian Tesla cetățanu 2 fl. Gheorghie Făgărășanu măestru de năi 2 fl. Mihail Victoru israelit 2 fl. Antonie Dobac 2 fl. Iosif Fitusu 2 fl N. Iipatu c. r. Laitenant prim. 2 dl. N. Borgovanu c. r. Lauenant prim. 2 fl. Ferdinand Publig 2 fl. Gheorghie Cacian c. r. jude în Deva 2 fl. Amos Frăncu c. r. Adj în Deva 2 ol. N. Fetti c. r. Adj. în Deva 2 fl. Anton c. r. Căpit 2 ol. Carol Elecheș Prot. ref. 2 fl. Ștefan Bimer măcel. 2 ol Ioann Firet Neguț.israelit 2 fl. Simonis Augustu 2 fl. Simon Mendl ist. 2 ol. Lepold Blum Neg. ist. 2 fl. N. Bing medic 2 fl. N. Nehai c. r. Pres. de Prefect. 1 cl. 40 cr. N Spendling c. r. Pres. de Pref. trib. 1 cl. 40 cr. Cavesseli Dîr Gin. „. 1 fl. Antoniu Fogarași cetățan 1 ol Gheorgie Ghiorțog - Neguțetoriu 1 fl. Nicolae Roșcamăcel. 1 fl. Alecsiu Covac Notariu madgistr. 1 fl. Hermann Ficret Neguțel. ist. 1 fl. Paul Boda Măsariu 1 fl. M. Heneliu M. Cociș 1 fl Petru Roșca măcel. 1 ol. Carol Danfi măestru de năi 1 bălai Perțept. allod. 144 N. Cichi cetățanu fl Sterian cl. Dr. Reiner 1 fl. Antoniu Crișanu c. r. vărnariu 1 fl Moise Hartfelder ist. 1 fl. N. Maister c. r. Consil. de Pref. 1 fl. N. Cain 1 dl. N. Herdlișca c. r. Pretor 1 fl. N. Eniedi Inginer 1 fl. N. Collaia c. r. Adă. 1 fl. N. Molnar Director 1 fl Nicolau Moldovan Diumist 1 fl. N. Rubinec c. r. secret. e Preo. 1 dl N. Țepeș Achi țesist 1 fl. N. Șleghei Adă. 1 fl. N. Lipischi Temniceriu 1 fl. N. Micc. r. offical 70 cr. N. Bauer c.r. ooficial 70 cr. Grigoriu Mihali Prot. gr. cat. în Zlatna 1 fl. N. Borșoș c. Advocat 1 fl. N. Hinț Acressit. 1 cl. N. Voicicovschi cl. Adj. 1 cl. Ioann Huber c. r. Contr. Percept. 1 fl. Covasnai ass. urb. 1 fl. N. Essenter Adj. urb. 1 fl. N. Mezei Preș. urb. 1 fl. N. Mincuș telegrafist 1 ofl. N. Ienei cetățanu 1 ofl. N. Stepnițca c. r. Adj. 1 fl. N. Lipcovschi Major 1 fl. N. Bohorcica Căpit. 1 fl. N. Bohus official 1 pl. (Va urma.)1 Girație Edictală Simion Dutcu, de legea greco răsăriteană, născutu în Fișăr, Pretura Cohalmului, Prefectura Brașovului, au părăsitu cu necredință nelegiuita sa sție Bucura Bălan totu din Fișăru, de 16 ani, fără de a se oi știutu vredează că unde este. Prin aceasta susu atineul părăsitoriul de eția sa legiuită, se sorocește, ca dela datul pe față ,în termina de un anu să se înfățoșeze negreșitu înaintea scaunului Protopopescu al Cohalmului, căci din contră să va da hotărâre la acția soțului și în absența dănsului. Draosu 28 Ianuarie 1860. Scaunul Protopopescu orien. al Cohașului. Ioan Iosif. Adm. c d L et o npitație edictată. Ioan bucură de ref. gr. răs. păscutu în Șoard, și căsătorit în Ferihaz, tradu Sigișoarei, au părăsitu cu necradință pe ligiuita sa muere Maria Corman de aci, de 12 ani, neștiindusă de elu unde sarada. Deci mai susu numitul prebegitu prin aceasta se sorocește dela data de mai josu în terminu de un anu, să se înfățișeze negreșitu înaintea scaunului protopopescu a Sighișoarii, căci riră, se va da hotărâre la acția puerii lui cei părăsite, coreorm SS. 1 și în neființa lui de față. 1. Fevresc. Zaharie Boiu, cureuriie benilor în Viena în 17 fevr. p. eal. austr. al. si ladinao Galbini Împărăteștiu . Din Împrumutul național 5 . 117 80 Metalicele . .440 Redactor respunzător Ioann Va sos în N-rul trecut al Telegr. romănu, la fața 18-a, columna întăia, șirul, de pe urmă, din greșală sau pusu numerul sufleteloru de Religiunea gr. orient. din Bucovina numai 33,669, care greșală o îndreptămu cu aceea, că după șematismul eparhialu din a. 1857.Eparhia Vituouii are 346 ,690 suflete. El era și tipariul Mitogrefiei J.