Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)

1860-01-07 / nr. 1

menea provoacă la arme, zice: To­todată provoca pe fiește­care italianu, careși iubește patria sa, ca să se subscrie în lista pentru procurarea unui milionn de puști. Scaliel - zice el - înar­­meazăte și vei fi liberă. În Turin se vorbește, cum că din Paris aru fi sositu unele vești ca acelea, care aru prevesti nimite urmări serioase pentru primăvara viitoarei. Cu înșciințările acestea aru sta în combinațiune organisarea armatei, și provocarea la continua­­rea pregătiriloru cu tot adinsul. Știrile din Polonia încă săntu destul de serioase. După vești telegrafice, aci se facu pregătiri, pentru zidirea unoru fortărețe nouă. În ajunul anului nou - seara,­­ se făcure unele demonstrațiuni. Înnaintea palatului guvernialu se arătă o mulțime de poporu înfuriatu, ce sta gata a se lovi cu patrulele de noaptea. următoare se umplure casele de prinsori cu ma­­tiniști. În 2-a Ianuarie, erau aninate placade pe toți păreții cu inscripțiunea: „să trăiască re­­publica, josu cu guvernul Piemontesu.” Franția. Ne înțălegerile cere starea Europei cea critică, multe, și cu un cuvăntu p­ a datu pănă azi pi­­mica îndărăptu; ba sa însuflă din zi în zi totu mai multă grijă și neodihnă; ș'apoi spre a cu­­noaște și a poghea omul afla ceva din politibva cea atăta de ascunsă, are trebuință a privi neîntre­­ruptu asupra Franției, unde acumu de vreo cățiva ani încoace, se alăurăs cu toate planurile cele mai însemnate. Împăratul Napoleon sau obic­­nuitu la ziua anului nou a da căte un răspunsu cu ocasiunea manifestațiuniloru gratulătoare, la care ascultă apoi cu destulă attențiune chiaru și diplomații cei mai mari; un asemenea răspunsu n'au lipsitu din partea Împăratului nici în anul acesta. Ne mai aducemu aminte oare de cuvăntarea Împăratului din întăia zi a an. 1859, care au de ajunsu pentru de a zgudui toate inimile, și dela care înnainte miștii a numai crede în începure apoi ciaru și opu­­­pace; și după care apoi mai tărziu și urmă răsboiul italianu. O aseme­­nea sensațiune făcu acum cu sfărșitul anului tre­­cutu broșura „Papa și congresul,” pe care oamen­ii o credu Austria, și pănă astăzi de programa Îma­ proprie. Roma și Neapolul au cerut fără în­­tărziere dechlarațiune de la Franța asupra broșu­­rei pomenite, înnainte de ce s'aru aduna con­­gresulu, asterne, și Contele Valevschi ministrul Franției de le și promise, că pănă căndu va dănsui în fruntea trebiloru, broșura acesta nu va fi ori programa Franției, silinduse apoi mai de­parte a face pe diplomație ca să crează în pacea din Villa­­franca și în congresul ce se va țânea, căndu își dede dimisiunea,și Împăratul o primi. Acea­­sta dădu acum o ocasiune și mai sigură pentru de a face pe lume ca să crează, cum că broșura au sostu întru adevăru programa Împăratului. Con­­tele Valevschi au fostu dealmintrelea un bărbatu iubitoriu de pace, și se noere că chiaru și ne­sigu­­ranța prospecteloru sale celoru pacinice, și sta­­rea cea critică ce se află de față în Italia, încă voru fi servitu de motive pentru de ași da dimisiunea. În locul lui Valevschi sau denumitu numai decătu Tuvenelu, o auctoritate destul de însemnată, cunoscut în privința activității sale mai vărtosu din purtarea sa cea energioasă ca in­ter nunțiu în Constantinopole, suptu timpul ce se țânuie di­­apoi­­ vreo căteva zile numai, și Contele Valevschi, vanele adhocu în Principatele romăne, în anii tre­­cuți. Împrejurarea, căci Contele Valevschi ș'a datu dimisiunea, n'a abătutu pe Împăratul dela scopul seu. În privința referințeloru între Anglia și Franția, domnește după cum se pare cea mai cordială înțălegere, de­și aceste două po­­teri nu sau obligatu încă una alteia în scrisu. Despre congresu cerculează deosebite ver­­siuni. Îndată după dimisiunea lui Vale vechi se vesti, cum că nu se va țânea nici un congresu, acum earăși aflămu, că acela sau amănatu pe 15 Fevr. Togmai așea cerculare veștile despre congresu și în an. trecutu, pănă căndu apoi deveni treaba, ca să ptărască armele în locul congresului. „Monu. Postu” din 9 ian. scrie, cum că Papa au trimesu o adresă cătră Împăratul Napoleon, în care 'lu poftește, ca să recunoașcă posesia­­de dreptul păcii europene. În zilele trecute se vorbea în Paris, cum că Franța e resolută a trimite un ultimatu la cursa Romei, spre a cere reforme, și că astă mi­­siune s'aru încredința Mareșalului Despre trupele francese din Italia, în locu ca să se chieme îndărăptu de acolo, se vorbește, că se voru mai întări încă, earu Gari­­tuturoru gardeloru naționale piemontese. Destul înse, că din Italia mai vârtosu de preo căteva zile încoace, sosescu necurmat vești răsboioase. Rusia. Politica Rusei în caasa Italiei, mai e încă și pănă astăzi o enigmă diplomatică. Deal șin­­trelea jurnalistica vorbește pe oață și necur­­matu lăngă politica lui Napoleonu. Despre broșura „Papa și congresul” se de­­chlară „nvalidul,” în chipul următoriu. Idea ace­­stei broșure e nouă și îndrăzneță Noi așu zisu în mai multe rănduri, cum că poterea Panei nu se basează­ pe nimica. Catolicii amintescu moștenirea de la sf. Petru, asta însă e numai vorbă. Răsboiul și pacea au schimbatu de mai multe ori teritoriul pa­­pal, pănă căndu apoi Napoleon rădică statul bise­­ricescu la Regatu italu, earu Roma rămase a doua cetate a imperiului franțusescu. Dacă nu era ră­­sboiul cel din 1812, e probabil că lucru rămâ­­nea întoatăta, earu Papa aru fi rămasu­­ pe cum aru trăbui să fie,­­ numai canul catolicismului, earu nu și domnitoriu lumescu, după cumu lau făcutu congresul vienesu. Opiniunile gazeteloru europene săntu deose­­bite Noi însă ca nepărtinitori, aflămu vă ideile acelea săntu drepte și temeinice. Întocmai ca și auctorul broșurei, respectămu și noi dignitatea cea bisericească a lui Piu­sC, însă mai painte de toate preferămu pacea și liniștea Europei. În ziua nea teritoriului papal, celdi să se denumească epistola acea, în înțelesul tratatului din 1815. Împăratul Napoleon I, ca acelea recomandă Papei seu în Romania, în răspunsu la Cam­obertu, că să renunță interesul de comandante supremu a 13-1­ 4. . respunzător­u Raț. 1-2 Titație Edictală Ecaterina Dimitrie Voicu, născută Nicolae Stoica. Cati, de relegea greco­­răsăriteană, din brașovu, a părăsitu cu necre­­dință pe legiuitulu său sărbatu Dimitrie Voicu, totu din Brașovu, acumu mai bine de 14 ani, ne­­dundu celu mai micu semnu de ubicațiunea ei. Deci mai susnu șita părăsitoare, prin aceasta se sorocește, ca, dela data de mai josu, în­­trunu anu și o zi, să se înfățișeze negreșitu în­­naintea Scaunului Protopopescu f­iu alu Brașovu­­lui, căci la dim­otrivă se va da hotărâre la av­­lia bărbatului ei și în lipsă. Brașovu 16 Decemvrie 1859. Ioanu Popazu. Protopopul aflării lui, arăne de religia greco răsăriteană au părăsitu cu necredință pe legiuta sa soție Maria Ioan Păișu din Râu­­șoru, cu un micu de țânță-acuma de un anu și 9 luni, pe știinduse nimica de locul Deci mai se sorocește, sus numitulu pribegitu prin aceasta dela data de mai jos întrun anu, și azi, să se înfețoșeze negreșit înaintea scau­­nului Protorovescu I­ al Făgărașului, căci din protică, se va da hotărâre la acția muerii pără­­site, și în lipsa lui­ făgăraș 28 Decem. 1859. Petru Popescu. Protopop. Cursurile baniloru în Viena în 14 Ienuariu n. val. Ghibini Împărătești.. 6­09 Din Împrumutul Național 555.. 78 70­3% . V­05 Țitație edic­ată. Ioan Boeriu, născutu din Betleanu, CVetaliuele­­ 3. austr. ol. cr Maiestatea Sa c. r. Apostolică după cum s'a făcutu cunostutu tuturoru prin Gazeta ooficiale de Viena încă în 20. Maiu 1853, s'a înduratu prea grațiosu a demănda ca prin c. r. direptoratu de vizitele de loteriă din Viena să se îndeplinească de bani, Al căroru venitu este menitu numai spre scopuri folositoare tuturoru. Loterie ÎN CONFORMITATE C­U ACESTU MANDATU ÎMPĂĂRĂTESCU, C. R. DIREPTORATU DE VINI­­TELE DE LOTERIE DESCIDE ACUMA CINCE DIN ACESTE ÎNTREPRINDERI FILANTROPICE CU O FERVI MARI­ VA Vinitulu acestei loterii e destinatu pe temeiulu mandatului Maiestatei Sale c. r. Apostolice pe jumă­­tate spre înfiițarea unui institutu de țeară pentru smintiți de minte din Stiria, Carintia și Carnio­­lia și spre subvențiunea institutului de surdo-muți din Dlagdenfurt, celalalte jumătate e dedicată spre înființarea unei case militare de scăldatu în loculu de cură pistrav. Și anume parte mare în sorți nimeritori foarte însemnați, apoi fiindcă scopulu e ca să Foloasele ce le dă planulu de jocu cumpărătoriloru de sorți sântu foarte însemnătoare, fiindcă se dau publicului dreptu căștigu 300,000 fllorini de valuta austriacă, se dee ajutoriu stărei celei triste a pefericițiloru noștrii confrați carii sântu smintiți de minte or și-au perdutu auzulu și limba și să se procure mijloacele de însănăto­­șare pentru vitejii ostași sarii s'au luat atu cu atâta glorie și și-au veteatu sângele loru pentru pa­­trie or și-au stricatu sănătatea prin straparela resbelului, de aceia directoratulu­i­r. de vizitele de loteriă crede, că precum la celelalte ale ei întreprinse de loteriă spre scopuri folositoare tutu­­roru a fostu ajutată din toate părțile cu cea mai mare promu­tate și bunăvoință, așa și la aceasta asa întreprindere nouă alu cărei scopu este atâtu de filantropibu, va afla însărtășire binevoitoare. r. directoratu de vizitele de loteriă. V­iena în 30. Dechemvrie 1869. Iosefu Baronu de Spaniu, c. r. corsil­iu 1 curte și directoru loteriă. Frideric Stanc, c. r.­­ de guvernu și adjunctu­rala directoratului de Dela­c. Nu. Eitura și Maariul tipografiei diecesane.

Next