Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)

1860-03-03 / nr. 9

MN. Er 7­ ­­­­ spondeii, dactilii, compuseciunile clasiciloru veci și noi, pe scurtu căte leamu știutu, deru la nici unulu nu se nimerescu căntecele D voastră. Amu pusu cu poterea unele versuri subt mesura aceea, ce mi se părea a o fi abutu autorul în minte, daru apoi să te apere ceriul ce eșta: inimă, pace, Tiberu (numele unui împeratu în locu de Tiberu m­ulu de lăngă Roma,­ du­șmanu, să seceare, ursită, ba și pămăntu, moarmăntu, picioru fecioru, îngroapat, bătrănu, Roamanu et. s. de care aflii în toată strofa. Acestea toate ne facu a crede, că prosodia și metrul ve săntu doue țeri, care nu se află în atlantele Dvoastră. Asemenea nenorocire reu­­șiră și versurile antice, vare, ca căndu aru fi cine știe ce minune, ați crezutu că e de lipsă să nu le mai desemnați, punându anume: rsin distisnoane” (in nehametge si rentametge.) În poesia dintăiu (Încuragiare et. e.) în distice - căci așa mi se pare, e numele lor cel romănescu - din 10 ecta­­metre 4-5 săntu greșite, la cea de a doua (A­­mantei B.) din 6 cel puținu 3. Dealtmintrelea amăndoaue piesele acestea săntu prea scurte, de­­cătu să le putemu huli, seau mai vârtosu prea lungi. Înnainte de a eși din grădina poesiei, trebuie să rogăm­ cu deosebire pre d. autoru al„focului Lipovei,” ce află de bine a 'l numi „o alegoriă din 18532” a nu mai persecuta literatura romănă cu productele Musei sale, căci aceasta nu ia făcutu nici unu zeu, ca să'i fiă juratu dușmăniă, neimpărată. Te cu­­noaștemu domnule­ din lucrări vechi și noaue, din poesiă și din presă; îți mulțumimu pentru arăta; nu ne face să blestemămu pobila artă a lui Gutenberg! În colecția asta, ca să fie representată li­­teratura că nu se poate în toți romii, aflăm­ și presă, și anume o așa numită novelă, căreia mu­­decămu să le putemu lăuda. destul puteru - am zice traducătoriu seau celu; multu prelucrătoriu, dar nu vremu să colibămu cu precuvântarea - îi sune motto de la sine. Ce și potea să afle mai frumosu și mai potrivitu! Amu trece preste novela asta neamintinduo, neavându aceea necum adeveru, daru nici probabilitate; însă o novelă, unde unu fiiu pre tatăl meu îl socotește Inimieu și se roagă lui Dumnezeu să­ i­erte­ căci He au poruncitu. Iubiți pre vrășmașii voștrii! o no­­velă ca aceea nu e dea dreptul osăndă, blasfemiă?! Măngăierea noastră cea mai mare e, că doar nu o vor ceti așa mulți, cu deosebire apa multe. Despre vocabularu n'avemu ce zice, ci pe e de ana, e și de alta. Săntu gata dompilor! cu escursiunea prin car­­tea Dvoastră! Dar săntu gata numai pentru stri­­mitoarea timpului și alu loculului, căci pentru de a desbate specialități, amu trebui să scriu și eu o carte totu așa de mare. Poteamu să tacu, au făcutu și alții, dar pe de o parte nu voiamu să ve lasu în credința aceea, că ați făcutu ceva de meritu, ca nu prin credința asta înșine să ve tăiați drumul cătră perfecționarea mai departe, earu de altă parte ne spunu dreptu, îmi era frică, să nu mai puneți în lucrare vr'unu almunacu și pe anul acesta. Scopul, precum ați pututu vedea, n'a fostu de a ve­de scurația, ci numai de a ve face atenți la unele, ce le ați trecutu cu totul cu vede­­rea, și prin o slabă combatere a zeului a ve aveta barem negativu și defectivu calea ne carea să pu­­teți fi mai norocoși ca autori și literați. Nu ve spăriați dar, căci ați auzitu dela unu confrate unu adeveru și mei amaru, ci să lucrămu mereu cu toții mai întăiu pentru perfecționarea noastră, earu apoi mai tărăiu și pentru a altora, pănă la alta rănduială însă cu almanace paralele celui de pe 1859, să cruțămu pre alții, ca și alții să ne cruțe pre noi! Z. Boiu. Pentru acestu resultat frumos, se aduce mul­­țemire publică tuturoru varii au luat parte la efec­­tuirea lui, în numele orfelineloru. Cu această ocasiune nu potemu refăcea mar­­inimoasele fapte filantropice totu în folosul or­­felinelor, și a­nume: 1) a Dlui Patricie Popes­cu Arhimandritulu­să. Mănăstiri Gherghetegu, care a trimisu la fondul reunivei 103 fl. v. a. prin care șiau capitalisatu minimulu anualu de 5 fl. v. a. și după moartea sa; 2) a răposatei în Domnul Barbara Crișanu, văduva Dlui Petru Șulea, care a­u­testat 42 fl­v. a. Pentru asemenea esemple frumoase ce ne ga­­rantează despre simțiminte creștinești destul de curate, celui dintăiu îi urăm zile multe și fericite, spre sprijirea nenorociților, iar răposatei urmă­riei țărâna ușoară, și amintirea vecinică! din Comitetulu reuniunei f. r. Resta 6 Magtip. Domnșe Chedastog! Sp bu­­eșgia 'mi iep sondeiii amana a te inssiintia desige staghea gomanilor din Resta, desighe saghii numai ssighi inbpsigatoaghe 'ti rot sighie. In luna I și Ostombtie a anului tgespt, sp aselș sentip amog am ftenit in Resta, sa aise­resi sa coip­ațdi hoghinduse gomanesse; insa sp basoghia nesipsa dere se me desnhiag sa m'am insielat. In saritala Vavaghiei, am aflat gomani, gomani de sat­sagii mai zetosi np si possp nisaigi. si sinese fie asestia intteri D. Ta ? Tineghimea! D. Ragtenip Sosma, in oghesaghe npmeg a asestți ingnal rgetițit, a seghis mai re lage desrgh staghea si mie dag numi gemane alta, de sat a mai adaoga la ssighea D. sale sa de atanse numegat innimei s'a mai sroghit spn assțttatogip de medisina, se ran'aspma n'am ahat. De la inserptil anșpți spghent avem sp pnal mai mutti dostogi de dghrtugi, si asesta este D. Iasob vrindusieani. pumegul innimei gomane din Resta; Sa o Gfarna fgpmoasa si dempestratoage de inima ghligioasa rot anpntia, spmea ipninea gomana din Resta lengatoate segpstaghile sale nefahogitoaghe, a fasțt o solestițne de banirentti o isona a bisegisei ggeso -ges, de aiei. sona aspma e gata si iunimea rghin asta s'a aițșns doe ssorapghi: 1.) sa in Deseghisa sp asta aspma sușnt dope isone, 2.) ea rghin asta a aintogat re pn înne goman sp talent fcțmos de zugtauit. tom rghențmega si la „Nationalal;” niei np debe se mai mantti, ma aseste dope foi se afla si în safeneoa Isi Sagl.re „strada domnilor,” insa snii dintga abonati, dag mai sp sema ep, spatem in asea staghe soghioasa, sa numa sand si sand saretam sate pn numeg din Sareta Transilvaniei. Telestaful ne tine gegiat. In serte marile zgheepte am audit o ssighe foarte buna, lumea 'a Tiși sioga sa insertiui lui Maiu ca esi o gazeta romaneasca, spre ghedastim­ea. ..? Deie Dumnezeii sa ssighea asta se fie adezregata! Deiei Dumnezeii zgheagmeganti mauriti, insa reni g­asea se ni sada sele dope, sele agrem si aspma! Dintg'o eristola din Vgasiova intelesagamp sa asolo gomanii inser a rogta vestminte gomanessi. E fgumos! Insa in rghivintia asta nesi ipimea din Resta pș va ghemanea 'naroi. V. Serbia. Corespondintele lui „R. Narlo” din Serbia, scrie din Belgrad cu datul 3 Mart, prin care de­­mințește mai multe știri ce le aduseră jurna­­lele despre Serbia, după cumu raportează corespondintele, e și aceea. Întră acestea știri false - cum că poarta aru fi rădicatu protestu în contra guverneloru din Montenegro și Serbia, aceste guverne era lucra într'avolo, ca și ca căndu să causese turburări în provințiile porței, aseme­nea e falsă - zice - și sărbescu aru țănea gata 100 tunuri, ba cu ocasiune­­dată să între în Bosnia și Bulgaria. Dealmin­­trelea întră Serbia și Poarta - după cum corespondintele, nu domnește nici o prietenie cor­­dială. Causa zace însă întraceea, căci poarta n'au folositu încă pănă acuma nici o ovasiune de a mulțemi dorințele cele legiuite a­le națiunei sărbești, pe căndu Serbia totdeauna sau portatu cătră aceea cu loialitate. Adunarea (scup­­cina) națională, au alergatu cu supunere să roage pe Sultanul ca să întărească atătea drepturi legiuite ale poporului sărbescu, iaru poarta tot­­deauna au amănatu lucrul. Organele guvernului turcescu in­cearcă a trăi în prietenie și pace cu guvernul sărbescu, și Pașa chiaru în timpulu acela, încarcă șurii cetății cu tunuri, pe căndu sărbii salutează cu bucurie pe familia principească cea dorită de multă vreme, și vatămă dreptu­­rile Serbiei teritoriale în acelu momentu, căndu poporul și dealmintrelea încă se și află mișcatu, în locu ca să înconjure ori ce conflictu caută chinuu întradinsu a lucra în contra simți­­minteloru naționale, și așează vigilii prin o­­rașiu fără de nici o treabă. Și apoi pe căndu se 'ntămplă toate acestea în năuntrul Serviei - în Belgrad, guvernul Sultanului își adună oștirea cătră marginile Serbiei, și așează trupe pe te­­ritoriul între Serbia și Bosnia. Să mai dămu lângă ateetea - cite - și împre­­jurarea, că din provințiile turcești ce se măr­­tinescu cu Serbia, foarte adeseori sosescu știri despre suferințele și năcazurile ce sufere bieții creștini, de cătră amploiații turcești. Din cele înșirate aci dară se poate pri­­cumu Brașovu 24 Fevruarie. Resultatul balului srip, sa­la Sazeta si Telestafal gom. spntem abonati reuniunei femeiloru rom. din 24 Ianuariu a. c.) Bilete s'au împărțit prin D. Preșidenta reu­­niunei, DD. Comisari ai balului Ioan B. Poppu, Di­­mitrie G. Iuga, apoi DD. N. G. Găitănariu, Eduard Jabicu, și N. Martinovici din Satululungu, preste totu 302, dintr'aceștia sau plătit 288 bucăți cu căte 1 f. 40 cr. vare facu 403 c. 20 cr. Iar pentru 14 Bilete au plătit mai mult ur­­mătorii Domni, și anume: MSa D. Prefectu de Griuner 3 f. MSa D. Consiliar Dr Graising 5 ol. D. Brote Actuar la c. r. Pretură din Secele 2 3. Totu din Săcele D­. N. Marginovici 2 fl. N. Bla­­zien 2 ol. L Pană 4 ol. Ir. Verzea Paroh 2 ol R. Verzea 2 fl. I. Popovici Notar 2 fl. I. Teslo­­vanu Director 1 fl. 50 cr. Ad­ecsie Bărsan 1 fl- 50 cr. I. Odor 1 cl. 50 cr. Eulampie Sevescu 1­ fl. 50 cr. G. Chioedescu 1 fl. 50 La­olaltă 32 ol. 50 cr. D. Consiliur de finanță Șloser și o. Viscozil fără a priimi bilete dăruiră 2 fl. alți doi DD. anonimi 2 fl. 10 dpr. val. austr. cu totul 439 fl 80 ur. Din care subtrăgănduse spesele de 231 fl. 1 cr.„a rămasu pentru fondu venit curat-- 208 fl. 79 vr. v. a. f Domnul Țapa, un romănu demnpu din Ma­­cedonia, au lăsatu spre dispuseciune un capitalu mare pentru premii,­­ pentru gramatica cea mai bună, dicționariul celu mai bunu, cea mai bună și limba romănească, pentru istoria alte scrieri folositoare­­ în­­f Din partea israelițiloru alergare mai multe deputațiuni spre ași esprima simțiminte de loia­­litate și mulțemire la poalele tronului Maestăți Sale c. r. Apostolice, pentru drepturile căști­­gate de curăndu. De sivat ti roi erpne, sa in dilele aseste pne înntă­mplări de zi, știrea aceea, cum că guvernulu zice

Next