Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-03-10 / nr. 10
39, silească perigățiunile și violările confiniiloru, ce se facu într'adinsumai în toate zilele din partea organeloru piemontese, dovedescu a cânta întracolo, ca să guvernu a face întrebuințare din arme, și alu aduce prin aceasta în ispită. Guvernul însă pu cătu mai puțânu marginile și proprietatea sa, va suferi a i se însulta nici aceea sau și data din partea comandei de armată poruncile cele mai strajnice, se află la margini, cătră trupele ce de a întimpina un energie ori ce necuviință, și spre a face cunoscută măsura aceasta guvernului piemontelui se va împărtăși cuprinsul poruncei întregi, și ce va face attentu la urmările pentru care va avea acela a răspunde. Întămplări de zi. Înnoptea din 7, Mart. Duminecă tocmai la 12 oare, deveni în spaimă totu Sibiiulu prin eruperea focului, care prefăcu în cenușă mai multe grajduri și alte clădiri ce sau aflatu lăngă șeasă că și în strada Guștiriței. Serenitatea Sa D. Guvernătoru și alte aflată față la focu încă autorități înnalte dela începutu, băția cu care se portară cetățenii Sibiiului stingerea focului merită toată lauda. * Din Brașovu scrie unu corespondinte alu zinariului de Pesta, că un tinăru ca de 14-15 ani fiul unui ospătariu de acolo au devenitu în mănile pandarmariei, căci au făcutu bani de hârtie tiduli de căte 1 fl. pe care acela le gătea cu liberă cu condeiul, într'o tablă de feru. De ceialalți complici nu se știe pănă acumu nimica. *”Din Croația se scrie că o parte mare poporu sufere în foamete. Sau și lecțiune în Ungaria pentru sprijinirea lipsiți. Principatele dunărene. Din Principatele romăne aflămu că Prin Sgirbeiu sau arestatu în Craiova, după manda procurorului, din causa unoru fapte illegale pe se zice că learu fi întrebuințatu în alegeri. Unii zicu că Principele saru fi eliberiatu pe garanție, iaru alții că s'aru aela încă arestatu. Un corespondinte alu zinariului din Pesta scrie, cum că colecțiunea anticitățiloru ce a oferato Ro din Sardinio Victoru, tinerimei rog școlere din București, au sositu decurăndu în Principatele romăne vorbescu astăzi iarăși jur Sebește și despre drumul proestatu alu Ardealului nale mai cu siguranță desătu totdeauna, cu Romănia, spre care scopu s'aru fi și formatu o soțietate nouă, la care se află capitaliști năneoptuzatu lua fi obiectele trimise în museu, unde alerga mumea din toate părțile a întru adevărul rarigate, le privi, care se zicu Despre proectulu drumuriloru de fieru în mari. După „S. Vote” aflămu, sau deschisu camera sesiune de mearsere la 7, asecatară slujba dumnezenesă. Serenitatea Sa (Domnul) comitatu de stabulul au prinii generalii, de toți Miniștrii și de dignitarii mai înnalți. Domnul președinte, Episcopii și denutații își ocupară locurile, iaru Domnul , camera prin o cuvăntare de tronu, a cărei cuprinsu e următoriul: Posițiunea politică a Principateloru prin alegerea din 5 și 24 Ianuarie e recunoscută atătu poteriloru garante vcătii și poartei. Țintirea nostră în momentul de față are a fi îndreptată cu deosebire asupra înbunătățirei morale și materiale a națiunei, spre a o scoate din starea ei cea tristă în care a fostu împinsu trecutul celu nenorocitu. Cugetați Domniloru mei Deputați, cum că D-voastră sănteți chemați a întreprinde reforme mari și momentoase, cugetați, la caracterul D-voastră celu legislativu și cu deosebire cum că D-voastră aveți a fi respunzători pentru viitoriul cum că prin posițiunea mea e represennațiunei. Ce să atinge de persoana mea, cunoscu, tatu prințipiul uniunei, pe care e basată esistința politică a Romăniei. Dela zelulu și armonia D-voastră cea înțăleantă și patriotică, își așteaptă pațiunea airiirea sa. Serbia. Belgrad 10 Mart Cearto întră Serbia și Turcia se apropie cătră unu sfărșitu resolutu. Guvernul sărbescu au trimisu o deputațiune la Constantinopolu, spre a întreba pe Sultanulu, ce scopu are așezarea oștiriloru turcești suptu comanda lui Dervișu Pașa la granițele Serbiei? !Apoi să provoace totodată pe Sultanul, ca să recunoască odată ereditatea tronului sărbescu, după ce și puterile celelalte toate au recunoscute. Se zice că decumva poarta aru refuza învoirea la aceasta, Serbia arti sta gata ași apăra cventurele sale cu sabia amănă. Națiunea sărbească se pregătește pentru toate eventualitățile, sau pregătitu și pănă acuma de doi ani de pace, s'aru menea răsculare răsboioasă, nu încape nici o îndoială cum că în atare casa, nici Bosnia, Herțegovina, zile în Dacă cumva întămpla vre oase Montenegro și poate încă nici Bulgario naru rămănea privitori cu mările în sine.o deveșă telegrafică mai nouă din Viena, un articulu, în care întră altele zice: „Poporul se provoacă ca să și manifesteze mai pe urmă caresterul seu italu,și simțimintele celi marinimoase. Ori cine va vota lăngă un regatu separatu, anunță că Poarta au recunoscutu hailu de clironomul și următoriul pe Principele Milui Miloșu. Italia. „Monitoriul Toscanei,” împărtășindu ordinăciunea din 13-14 Mart. n, care provoacă poporăciunea Toscanei la votare generală pentru anecsarea ei cu Piemontul, au slobozitu încă înnainte; acela votează pentru susținerea unei vieți ticăloase, care aru mai vrea a țănea desbinate pași numai în sclăvie și ticăloșie. aspendințele foiei belgice împărtășește modulu în care se va sevârși escomunicarea cu toată ceremonia în Biserica sf. Petru din Roma, unde se voru afla toți cardinalii. Biserica întreagă va fi îmbrăcată în negru, iaru crucea învălită, și apoi totu pe răndu se voru stinge toate făcliile celi galbine. După aceasta toți călugări carii se află în Roma se voru înturna cu procesiune căutăndu, în mănăstirile loru. Se zice că ceremonia aceasta nu o va săvârși Papa în persoană. O gazetă din London împărtășește unele părți din ei va însărcina pe orecareva dintre cardinali, actul acesta, care au stărnitu foarte tare curiositatea unora englesi. Se vorbește despre mai mulți englesi, cumcă e'aru fi așezatu în Roma cu scopu spre a putea fi față la sevârșirea actului pomenitu. Ministrul resbelului din Turinu își continuă pregătirile sale, și jurnalele aducu în toate zilele detaiuri deosebite despre activitatea dansului. O mulțime de cai sau cumpăratu din țările dinafară, din cari partea cea mai mare săntu sosiți în Savoia. Un sănguru contrastu sună despre 5000 de cai. Despre schimbarea unoru epistole întră Re- După întăiu o scrisoare cătră Regele Victoru Emanoilu, în care acela dojenește pe Regele, ca pe unu domnitoriu catolicu ca săi întinză mănă de ajutoriu dinpreună cu celealalte poteri spre ași reînscriși n'au votatu, cum că pre lăngă cea staura auctoritatea Romania, și că Regele iaru fi răspunsu, mai mare reverință cătră autoritatea preoțască și recunoașterea drepturiloru aceluiași, dănsulu (Regele) mai are unele datorințe și cătră pe Epistola poarăle Ipaliei, aceasta au făcutu în Papua o impresiune neplăcută, după care sf. Sa trimise Regelui unu răspunsu ooarte aspru, prin care au încetatu apoi și schimbarea epistoleloru. Știrea cum că trupele Panet aru avea de cugetu a cerea o lovire în Legațiuni se lățește totu mai tare. „Gazetei din Turinu,” ise scrie din Rimini despre un planu formalu pentru o espepolitane. Votările ce sau făcut în zilele acestea au reeșitu totu în favoarea anecsării pe care aru aveau dițiune, de cugetu a o sevârși trupele papale, în legătură cu cele neaResultatul votizărei în Toscana (Florența,) e următoriul: pentru aneesiune 366,571 ieru contraei 14,025. Resultatul votărei în Parma, au fostu pănă în 13 Martie următoriul: Dintră 73,3083 de voși 165 În Romania (în Boionia,) lu votatu 74,787 lăngă, iaru 77 inși în contra anecsiunei. Votările dară au resultatu pentru anecsare, dar cu toate acestea starea Italiei e foarte cri„Sogg. Val” în 14 Martie Posițiunea e grea; lăngă anebsiune e sigură, Itică. Din Turin scriem următoarele: Votisarea entusiasmul lăcuitoriloru din Italia mediterană e generalu, și încă la poporul de răndu mai multu delsătu la cei bogați, daru și Preoțimea încă se mișcă lăngă uniune. Ricascoli și Farini voru aduce în persoană resultatul votărei în Turinu. Trupele nostre întraceea voru ocupna Italia mediterană, și guvernulu hotărâtu a apăra aneesiunea cu oriși ce prețu, și nu se va retrage dela nici o jertfă periclu. Încă nu se poate știotărât care aru fi voința Împăratului, tocmai de aceea aci se pregătescu oameșii a potea sta față cu toate eventualitățile. Guburnul nostru încă și acuma e,stene, de se Bărlană spre nnul tulu care V7 de deschisu o coceloru Cu sfărșitul lunei trecute sau așez pânrăle Din Florența în preau Preoții a începe vogările cu ceremonii religioese. „Oninione” arată într'un articol conducătoriu, periclitează echilibrul. În Nița încă s'au țănutu slujbe rugăciuni pentru ee anecsarea acesteiia lăngă Franția. Despre Neapolea se scrie, că aci au înfrintat pregătirile forte departe, și sănt toate gata pentru turburările ce s'aru potea esca. Oști- La 12 oare se iei rea e completă; în arsenale se lucră din tote poterile la gătirea puștii orii gintuite. De o vreme încoace sau făcut la adeseori pomenire, că dine aceeași familii, Turin Romania, se scrie în 11 Biserici, făcănduse escombricarea numai decătu le da LA.. că spre care egalitate promulga Mart. cum că cum că încorporarea Italiei nă Regelui Victoru Emanoliu., Carreîndată ce voru ocuna trupele se va, în sargele și Papa cerculează versiuni diverse, unele date, Papa aru fi îndreptați maitizanii 62,161 au votatu pentru anecsare, pentru regatu separatu, nu voturi, 4,949 inși dintră cei în