Timpul, mai 1924 (nr. 337-359)
1924-05-05 / nr. 339
f ANUL al XXI lea No. 339 abonamente Un an............................. Lei 800 6 luni................................................... 400 3 luni........................................... „ 200 Pentru preoți și învățători intelectuali, funcționari și muncitori se va face o reducere de 50 la sută Pentru străinătate atât costul abonamentului cât și cosil exemplarului este dublu TELEFON No. 6 S5 SUB DIRECȚIA UNUI COMITET PRIM-REDACTOR I. JOLDEA RĂDULESCU 2 LEI EXEMPLARUL Marele mister al asistentei consistă la Împrospătarea continuă a fondului, prin păstrarea formelor; forme vechi, dar spirit pururea tot «■ iată ce este conservatUmul. M. EMINESCU Luni 5 Mai 1924 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI -Calea Victoriei Ho. 60 (Pasagiul Imobiliara) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AgENȚIILE DE PUBLICITATE Corespondența privitoare la Redacție trebue adresată Primului redactor Manuscrisele nepublicate se ard, domnii autori sunt rugați să-și păstreze copie Mici chestii de amănunt -ol[D-In câteva scurte notițe publicate în «Universul» d. dr. I. D. atrage atenția asupra nepăsării autorităților din Chișinău, cari nici după șase ani de la unire nu s’a deprins încă bine cu idee că toate urmele rusești trebue să fie șterse. Pe când firmele particulare, afară de puține excepții sunt azi scrise toate în românește, firmele Primăriei (instituții, străzi, ed.), au rămas tot cele vechi, rusești. Au trecut prea mulți ani de la unire, pentru ca să mai poată fi invocată scuza lipsei de timp. Nu poate fi adus, de le asemenea, nici argumentul lipsei de fonduri, întrucât, se știe, asemenea cheltueli suunt acoperite de contribuabili prin inpunerea unor taxe speciale. Atunci de ce această perzistență în rău ! Să fie oare numai farmecul resonanțelor slave ? Dată fiind influența d-lui Inculeț asupra administrației de la Chișinău, ipoteza nu este lipsită de verosimilitate... Dar pricina de bază este indolența. Vedea, amabila, nelipsita noastră indolență, care ne face să trecem cu ochii închiși pe lângă cele mai proeminente semne ale unei debandarde morale distrugătoare. Pare că vedem multe figuri lărgrite de vagi surâsuri de superioritate. Nu din câteva tăblițe indicatoare de străzi, vor să spue aceste surâsuri, se vădește sufletul unui popor și nu câteva firme de prăvălii de brânzeturi ori de stambă pot fi pioni de penetrațiune națională. Numai prim superioritatea culturii și a așezămintelor sociale etc... Firește. Dar micile amănunte ale vieții de toate zilele nu trebue să fie neglijate. Și mai ales nu trebue să se uite că adesea omul face de nevoe ceea ce n’ar fi făcut din proprie, inițiativă, deși nu-1 agită nici-un fel de dușmănie. Să nu confundăm șovinizmul cu îndatoririle stricte ale vieții naționale. In Basarabia, dacă nu putem șterge dintr’o dată toate urmele înrâuririi rusești, e mare păcat să lăsăm în vedetă și acele urme cari trebuiau să dispară a doua zi după unire . In special nomenclatura străzilor, a satelor, a stațiilor, a instituțiilor nu trebue să mai păstreze nimic rusesc. Să avem acest șovinzm! Chiar cu riscul de a șoca simțul armonic al d-lui Inculeț și al prietenilor săi. Sunt mici chestiuni de amănunt, cu mare răsunet în rosturile vieții naționale. Partidul conservator naționalist din Germania a răspândit cu profuziune o foae volantă care conține o enumerare a organizațiunilor militare ilegale germane. Acestea sunt în număr de șeaptezeci și trei. Cele mai importante sunt următoarerele: 1. Organizația Consul, care are raporturi strânse cu liga pangermanistă; principalele-i ramificațiuni sunt ligile Wiling și Bruedker; organizația Consul e împărțită în două grupuri. Grupul Germaniei de nord are șef pe d-rul Bromer, la Rostock și pe căpitanul de fregată Steber, la Brem. Organul său este Heimdal, care apare la Rostock. ♦ " Grupul de sud e pus sub comandamentul căpitanului de fregată Ehrhandt și al colonelului Keutler, al cărui organ de presă este Fredericus apărând la Muenich. Forțele totale ale organizației Consul sunt evaluate la 10.000 de oameni efectiv înregistrați. 2. Voelkischer Kampfbund, sau liga de luptă tacistă, împărțită tot în două grupuri. In nord, ramificațiile acestei organizațiuni se întind în Prusia orientală, în Pomerania în Macklemburg și în Thuringia. Ei îi sunt atașate și asociațiunile de gimnastică, zise ariane. Trei ziare îi sunt la dispoziție: Kemerad, Grossdeutsche Warte și Mecklenburger Warte. In sud, șeful politic al ligii este Adolf Hitler, având consilier militar pe locotenentul colonel Kriebel. Acesta însă ar fi demisionat. Trupele însă ale grupului din sud sunt comandate de căpitanul Goehring. Trei foi îi răspândesc ideile: Grossdeutsche Zeitung, Bund Oberland și Reichslagge. ,Wy In nord, liga poate compta pe IGOOO de oameni bine înarmați. In sud, efectivele sale sunt evaluate la 6000 de oameni. te. 3. Asociațiunile patriotice reuiașa zisele Ein wolnerwerden, cari și-au schimbat doar numele când au fost obligate de Conferința ambasadorilor să fie dizolvate. Șeful lor politic este colonelul von Below, care dispune de vre-o treizeci de sub-organizațiuni, recrutate printre funcționari și clasa muncitorească.I.O . • La Berlin, organizațiunile acestea patriotice au ca trupe de bătae regimentul Olimpia, comandat de colonelul von Luck, regimentul Reinhardt, care numără două mii de oameni și regimentul Norden. In Mecklenburg, nucleul îl constitue regimentul Waren, și diversele organizații din Landbund, cari se întind și în Pomerania, In ce privește Germania de Nord numai efectivele asociațiilor patriohtice sunt în organizațiunile secundare. In Bavaria, asociațiile patriotice poartă numele de Bayern und Reich. Ele sunt subt conducerea doctorului Pittinger și a profesorului Bauer, înglobează toate forțele Einwohnerwehren și organizațiile de autoprotecție cât și mai multe asociații tinerești, între care cercetașii, albastru-alb-albastru și Bismarck. Ele numără cel puțin douăzeci de mii de oameni. 4. Organizația Rosbach, actualmente în disolvare. Efectivele acesteia sunt pe cale de a fi absorbite de corpurile de franci Heidebreck. 5. Stahlhelmul, sau «Casca de oțel», ieșită din asociația foștilor soldați de pe front. Șefii acestei organizații sunt: căpitanul de fregată Mary, locotenentul-colonel Susterberg, la Halle, locotenentul-colonel von Auer, în Prusia orientală și căpitanul de fregată Wenig, la Munich. Organizația însărcinată să-i furnizeze rezervele în oameni este Wehrwolf, care socotește aproape 10000 de aderenți. Forțele totale ale Stahlhelm-ului sunt evaluate la cel puțin 200.000 de oameni. 6. Asociațiunile Hanfreke și Heinz cari numără amândouă vreo 15.000 de oameni, niște adevărați aventurieri, gata la orice. Organizația locotenentului Heinz von Hohenstein a jucat un rol capital cât a durat rezistența pasivă în Ruhr. Printre aderenții acesteia s’au recrutat cei mai mulți saboteuri. 7. Jungdeutsche Orden, sau «Ordinul Germaniei tinere». Sediul îi e la Cassel. Această organizație are ramificațiuni în tot Reichul. Numără peste o sută de grupuri regionale. Forțele îi sunt, în general, socotite la 100.000 de oameni. * Unele cercuri germane se străduesc să sugereze străinătății ideea că aceste formațiuni militare ilegale nu merită a fi luate în serios. Dar e destul să ne amintim de ultima încercare de la Munich, pentru ce ne convinge de contrariul. Pe foi de calendar ! "pe graniță O deriziune a Casei de împroprietărire, care se ocupa de felul cum i urmează să se facă în Ardeal, — în a Bihor pare-mi-se — colonizările, a te pus din nou în discuțiune, — chiar ai și pentru acea presă care nu dă o su-ptichitate și atențiune decât fleacuri rilor politice, cancanurilor, și zvonurilor de cafenea, — această importantă chestiune pentru viitorul ii_ neamului nostru. e. Suntem într'adevăr, o țară CU puse fine elemente minoritare în proporție cu elementul de baștină, românesc. Totuși, din cauza insuficientei culturi, din cauza greutăților, cu cari penetrațiunea culturală se face în massele adânci ale poporului, ca și din cauza relei stări economice a u săteanului, numărul cel mic al streștinilor, mai bine înarmați cu noi cultaturalicește și economicește, are o intefluență covârșitoare, dacă nu de-a- 5g drepul primejdioasă, asupra socierității și viitorului nostru ca neam. 1 Cu atâ mai mult se resimte acesta, fapt la țară, și cu atât mai mult tip de-a lungul granițelor, a căror, acarex perire e făcută aproape în întregime, de lungi și destul de adânci pututri de o populație a cărei ori ■ și gină e alta decât aceea a noastră. E destul ca cineva să-și arunce ochii pe o hartă etnografică a României pentru ca să-și dea seama imediat de răul asupra căruia insis ■tăm j pe aceea, o bună politică internă! — s’ar îndrepta de îndată spre instituția colonizărilor, care ar fi, dacă nu asuma, cel puțin, în multe din formele sale, o reînviere a vechei instituții grănicerești, pe care voevozii noștri și împărații răposatei Austrii, o aveau în cea mai bună a lor părere acum câteva secole. Și n trebue să recunoaștem că nu fără e dreptate! .e Un început se zice că s’a și făcut, te în Cadrilater, altele sunt pe cale să ii se facă în partea de sus a Bihoruilui. Problema e atât de importantă ,o și de urgentă, încât ni se pare că și ar trebui să i se acorde din partea n oficialității, o cât mai mare atențiune. Tot lungul Dunărei, tot Cadrilaterul, gurile Dunărei și tot întinsul Nistrului, fără a mai vorbi de nordul Bucovinei, eutropit de ruteni și de granița atât de deschisă a Ardealului, străjuită de unguri, se cuvine să fie rezimată pe o "" massă compactă românească, bine înstărită, bine cultivată și bine spri“ li jinită de Stat. Sunt idei pe cari le aruncăm că ra speranța că nu vor cădea pe pământ sterp. Oricine le-ar prinde și le-ar h sădi, noi vom fi fericiți să le vedem , crescând și dând roadele la curți, abia dacă cutezăm să visăm.. HYPERION Primarul Bucureștilor la Paris Paris, 3. (Rador). — Biroul consiliului municipal a oferit un dejun în onoarea d-lui Costinescu, primarul Bucureștilor. Au asistat d. Antonescu, prefectul Seinei d. Jurând și prefectul de poliție. D. Lalou, președintele consiliului municipal a remis în numele d-lui Poincaré, d-lui Costinescu, ordinul Legiunea de Onoare în gradul de comandor. --------xxoxx-------- " Chestia despăgubirilor ........................... ---OXO--- _ Restul vizitei miniștrilor belgieni la Londra. O mediațiune între Franța și Anglia. -- Atitudinea Germaniei Se dau diferite versiuni asupr vizitei la Londra a miniștrilor belgieni Theimis și Hymans. Cea ma probabilă este că ținta acestei călătorii este de a împăca punctele de vedere englez și francez asupra aplicării planului experților. Deosebirea stă în faptul următor.: Anguta susține punctul de vedere exprimat de experți și anume că odată cu accaptarea planului de către Germania să se evacueze teritoriile ocupate de Francezi și Belgieni pentu ca Germania să-și capete suveranitatea economică complectă, condiție indispensabilă ca să poată plăti pe când Franța nu înțelege să se facă această evacuare decât trepta și în măsura ce se vor îndeplini de către Germania condițiile planulu experților. In privința aceasta, discursurile recente ale d-lui Poincan nu lasă nici o îndoială. Franța nu înțelege să lase din mână gajuril pe cari le deține decât în schimb unor garanții efective. Toate discuțiile între miniștrii belgieni, car joacă rolul de mediatori și întreg Macdonald, se vor învârti în juru acestui punct delicat. De succesul acestor conversațiuni depinde soluția chestiei despăgubirilor. Cu prilejul alegerilor cari vor avea loc mâine, guvernul german a adresat poporului un apel în cari între altele zice: Vreim sa ajungem, prin raportul experților, la o soluție a chestiuni, despăgubirilor, la liberarea fraților noștri din Rhenania și din Ruhr Propunerile experților ne cer cele mai grele sacrificii, însă ele tind a înlocui' violenta prin principii a cererii economice raționale. Pentu noi, popor fără apărare, ele reprezintă un progres. Orice abatere din calea ordinei și a rațiune din partea noastrăt ar însemna sfârșitul imperiului; numai prin muncă pașnică vom găsi calea ce duce la libertate. Aplicarea metodelor preconizate de adversarii noștri ar aduce robirea noastră totală, sau din război în care am avea de luptat cu lumea întreagă. Pe de altă parte congresul industriei și comerțului german întrunit Vinerea trecută a adoptat în unanimitate o rezoluție în care se spune că Germania trebue să coopereze în principiu cu planul experților, deși aceștia nu au ținut îndestul seama de sărăcirea Germaniei și i-au exagerat capacitatea de producție. Ca condiții pentru această cooperare rezoluția congresului formulează următoarele puncte : 1) Ca ocupația militară, după acceptarea planului de către Germania, să nu fie menținută decât în limitele prevăzute de tratatul din Versailles; 2) Ca suveranitatea economică a Reichului să fie pe deplin restabilită în teritoriile germane, adică în ce privește Constituția, administrația, aplicarea legilor și mai ales vămile, impozitele, moneda, transporturile, libertatea industrială, liberarea imediată a prizonierilor, și înapoirea expulzaților; 3) Să se fixeze exact modalitățile activității organelor de control cari va trebui să se mărginească la asigurarea livrării despăgubirilor; propunerea experților privitoare la căile ferate care este absolut defavorabilă intereselor industriei fără vre o nevoe de a asigura despăgubirile, va trebui radical transformată; i) In interesul demnităței naționale, înrâurirea străină asupra băncii-aur, așa cum a fost concepută să fie înlăturată iar, activitatea comisarului să fie strict limitată la supravegherea emiterii biletelor- e ■—a : înființarea unei zone culturale . Se fixează în regiunile cu populațiune heteroglofă, o zonă culturală, în care activitatea școlară și extra-școlară a corpului didactic va fi mai intensă. 1 Această zonă va cuprinde în Ardeal, județele: Maramureș, Satu-Mare, Sălaj, Bihor, Timiș-Torontal, Trei-Scaune, Ciorheiu, și Ciuc. In Bucovina, județele: Coțmani, Vășcăuți, Vișnița, și Zastavna. In Basarabia județele: Hotin, Tighina (oraș) și Cetatea-Albă. In Dobrogea județul Caliacra. I J Pentru activitatea școlară și extra®școlară se acordă deocamdată până la " fixarea prin lege a unor dispozițiuni speciale, un spor de 50 la sută asupra salariului de bază. " Acest spor se va acorda numai de ministru în urma unui raport motivat , al inspectorului-șef al regiunii pentru profesori, sau al inspectorului școlar primar pentru învățători și e destinat < e |în mod special pentru membrii corpuluii didactic originari din vechiul regat , care doresc să meargă în zona hetero■iglotă. Totuși acest spor va putea fi arcordat și altor membrii ai corpului didactic numit în zona heteroglotă, dacă sunt originari din alte județe decât cele în cari cer catedra; în acest caz însă, ministerul își rezervă dreptul de a controla activitatea profesorului, institutorului sau învățătorului printr-un delegat al său. Recomandările se vor face ministerului pe tablouri întocmite pe regiuni în ce privește profesorii de grad secundar, și pe județe în ce privește membrii corpului didactic primar. Ele se vor referi la activitatea profesorului, pe cel puțin un an, iar aprobarea dată de minister va fi valabilă numai pentru anul școlar curent. Ea e revocabilă, însă, chiar în cursul acelui an în caz de ,] ncetarea activității pentru care s’a dat. t ■Miirnw Note de artă Expoziția pictorului Cabadaes Sezonul artistic destul de înaintat, deși ar implica o oare ban lipsă de manifestări importante devine, din potrivă, tot mai interesant prin unele expoziții, deschise în ultimele zile. Astfel, în sărbătorile Paștelui și-a deschis întâia sa expoziție personalst în Capitală pictorul Cabadaei, din Sibiu, unde, se bucură de o aleasă reputație, încă dinainte de război. Român macedonean de origină, cu numele însă deformat și prefăcut de abinele, pe vremea când studia în Turcia și Bulgaria, pictorul acesta înzestrat cu un focos temperament de colorist, este, în primul rând un «plein-air» ist de forță. «Plein-air» urile pictorului Cabadaef, bine studiate îți lasă cu toatele impresia unor adevărate ochiuri de fereastră deschise în natură, pe care o vezi acvea, cu întreg farmecul ei prins pe pânză de un penel foarte abil. Abilitatea aceasta se poate ușor lămuri și din felul cum artistul se joacă cu orice tehhnică picturală abundată, fără sa simtă nici un fel de stingherire în realizarea operelor sale de artă. De aceea și au atâta farmec compozițiile în toate pictorul ne înfățișează crâmpee interesante din viața țăranului ardelean. Tipurile bine studiate cu distulă ațintire asupra detaliilor, însă ocolind cu grije metivulositățile ce ating hotarele banalului, toate aceste lucrări au o deosebită însemnătate, deasemeni în expoziția pictorului Demne de relevat sunt și cele vre-o patru studii de nud, din care se vădesc o dată mai mult viguroasele însușiri de pictor bine pregătit spre a realiza compoziții importante. Atâtea și atâtea motive ce trebuie să atragă de la sine tot interesul amatorilor de artă asupra expoziției unui artist în toată puterea cuvântului. Pineio. —-------(XO--------— Târgul (lin Colonia Berlin 3 (Rador. —• La 11 Mai se deschide târgul din Colonia. Președintele Ebert și cancelarii Max vor asista la deschidere. D. Trotzki e pesimist CONSTANTINOPOL 1. — Se comunică din Moscova că Trotzki, care ,a reluat conducerea comisariatului apărării naționale (ministerul de război), vorbind la congresul funcționarilor și muncitorilor de la căile ferate, a atacat violent Anglia, arătând că tratativele ruso-engleze urmate la Londra vor eșua complect din cauza pretențiilor exagerate formulate de către delegații Marii Brianii, cari nu vor fi acceptate de guvernul sovietelor. Trotzki a adăugat că, având în vedere situația tulbure internațională, Rusia trebuie să se pregătească serios militărește pentru un nou răsboiu, care pare inevitabil. Călătoria unor vapoare italiene pe Dunăre I BELGRAD. — Vasele italiene care fac actualmente o plimbare pe Dunăre, 1— canoniera „Giovanini”, comandată de căpitanul de covertă Cattaneo, și torpilorul „75”, — au trecut Marți după aliniază pe la Belgrad, pornind spre Semlin. Un reprezentant al marinei iugoslave a urat oaspeților bin venit, întreaga colonie italiană împreună cu un numeros public, venise la Semiin. Cele două vase au trecut ușor zona cataractelor de la porțile de fier, la Orșova.Comandantul Cattaneo a vizitat pe șeful marinei iugoslave și autoritățile din Semilin, îndată ce se vor aproviziona cu Hârburi, vasele își vor continua călătoria deoarece ele trebuie să fie la 4 Mai la Bratislava, când se va pune prima piatră a monumentului închinat amintirei generalului Stefanik și ofițerilor aviatori italieni morți împreună cu el. Vasele vor porni apoi până la Linz. La întoarcere, ele se vor opri în mai multe porturi, vizitând coloniile italiene și aducând salutul Italiei țărilor scăldate de Dunăre. Datoriile interaliate față de America Londra 3 (Rador). — «Daily Telegraph» anunță din New York că Citybank și alte câteva instituții financiare au făcut un demers pentru reducerea sau anularea datoriilor de răsboi ale aliaților față de America. oXo Un vot interesant al Camerei Comunelor Seafield. — Potrivit obiceiului traditional Camera Comunelor tinut Vineri întrunire de dimineaață. S’a discutat asupra reprezentanței proporționale. D. Kendall, liberal, a prezintat din inițiativă privată un proect cerând introducerea acestui amendament în reforma electorală. Propunerea este susținută de întreg partid liberal, având și aderenți în partidul muncitoresc și conservator, hotărât ca propunerea Guvernul a Rendall să fie supusă parlamentului. Rendall relevă că una din clauzele principale ale proectului său prevede ca fiecare elector să aibă un vot transferabil, și acolo unde sunt doi sau mai multi membrii de ales, alegerea să aibă loc potrivit principiului reprezentantei proportionale. Arată cum actualul sistem nu dă o imagine exactă a opiniei întregei țări și implicit nu dă votanților posibilitatea de a vedea dacă acei pe care i-au trimis în parlament reprezintă proportional vederile lor. Astfel în actuala Cameră nu sunt decât 200 membrii în minoritate și totul se poate foarte bine spune că membrii acestei Camere luați în total nu reprezintă majoritatea votului în țară. Desbaterea este în curs. Londra. La cetirea legei reprezentatiunei proporționale ce a fost propus de Rendell, membru în partidul liberal și pe care liberalii au rugat guvernul să o susție, legea a căzut în Camera Comunelor astă seară cu 238 voturi contra 144. Partidul liberal a votat în mod solidar legea. Ministrul și partidul labourist erau împărțiți în opinia lor. Conservatorii au combătut până la un punct oarecare cu toate că unii din membrii partidului erau în favoarea ei. Ducesa de Atholl conservatoare a propus respingerea legei și aceasta a fost secondată de Morrison laburist. Asquith a vorbit în favoarea reprezentatiunei proportionale. A susținut că sistemul actual nu asigură ceea ce este o condițiune esențială a adevăratei reprezentatiuni și anume: o înțelegere efectivă între Parlament și alegători. Henderson, ministru de interne a explicat atitudinea guvernului în această dezbatere. A zis că guvernul a urmat exemplul precedentului guvern conservator, lăsând această chestiune la aprecierea parlamentului. Guvernul nu putea promite să înlesnească discuția legei și nici să propue chiar el legea pentru reprezentația proporțională. Nu crede că această chestiune fost pusă înaintea alegătorilor de a nici unul din partidele cari au făcut cele două din urmă alegeri generale, și apoi este neînțelegerea ne există între toate partidele asupra acestui punct. Principiul reprezentatiunei proporționale a fost respins nu mai puțin de patru ori în Camerile precedente. El personal ar fi primit legea dacă ar fi conținut principiul votului alternativ și dacă acel principiu ar fi fost înglobat în lege. Atunci atitudinea guvernului ar fi fost cu totul alta. Cu toate că este cu totul imposibil pentru guvern ca să facă promisiuni definitive de a aduce legea prevăzând votul alternativ spre a grăbi lucrurile el poate declara că guvernul va examina chestiunea cu băgare de seamă, deoarece nu sunt mulțumiți cu sistemul actual. întâi Mai îa Bulgaria Sofia 3 (Rador). După știrile parvenite la ministerul de interne ziua de 1 Mai a decurs în liniște în toată Bulgaria. Nu s’a semnalat nici un fel de incidente. Raporturile dintre Polonia și Franța Berlin 3 (Rador). — «Vossische Zeitung» află din Varșovia că generalul Haller însoțit de câțiva ofițeri superiori polonezi va pleca săptămâna viitoare la Paris pentru a avea o întrevedere cu generalul Foch privitoare la o revizuire a convențiunei militare dintre Franța și Polonia. Suveranii în străinătate Regele României in Elveția -------------oxo------------M. S. Regina va asista la Jocurile olimpice Berna 3 (Rador). Regele României se află de câteva zile in Elveția și locuește in castelul Weitnburg. Regele a vizitat minunata regiune a Appenzelului. Recepțiunea oficială la Berna va avea loc la 7 și 8 Mai. j • Paris 3 (Rador). — Comitetul Jocurilor Olimpice a primit echipa românească de rugby care a sosit la Paris. Regina României intenționează să asiste la matchul care va avea loc Duminică. Londra, 3 (Radór). — D-l Duca * plecat dela Londra în Elveția. Finanțele Ungariei -------------Uj, Budapesta, 2. (Rador). — Contele Bethlen a depus în Adunarea Națiională procetul noului tarif vamal. Fostul ministru de finanțe, d. Kallay a publicat un articol în care propune introducerea în Ungaria a unei valori monetare egală cu francul franceez. La Budapesta a sosit, venind de la Geneva, comisarul general de control pe lângă Societatea Națiunilor, d. Smith, însoțit de d. Royal - Teyler, membru în Comisiunea financiară de pe lângă Societatea Națiunilor, precum și ministrul de finanțe ungar baronul Korány. Comisarul general Smith a declarat reprezentanților presei că găsește planul de asanare a Ungariei , eficace nu numai pentru Ungaria ci și pentru Europa centrală și lumea întreagă. D. Smith a adăugat că a găsit în Ungaria colaboratori capabili și energici. Veniturile provenite din import în primul trimestru arată o augumentare considerabilă, care va putea asigura succesul împrumutului intern. Noua bancă Națională, a cărei acții se subscriu sub cele mai bune auspicii, își va putea deschide porțile în Iume și va putea reprezenta un factor important în opera de asanare a Ungariei. Calea pentru negocieri cu financiarii străini fiind deschisă, Ungaria se va putea bucura de cooperația străinătății. D. Smith a declarat că n’a venit în Ungaria ca politician ci ca financiar. ..— —— a—— 1 -----------