Timpul, mai 1924 (nr. 337-359)

1924-05-05 / nr. 339

f ANUL al XXI lea No. 339 abonamente Un an............................. Lei 800 6 luni................................................... 400 3 luni........................................... „ 200 Pentru preoți și învățători intelectuali, funcționari și muncitori se va face o reducere de 50 la sută Pentru străinătate atât costul abonamentului cât și cosi­l exemplarului este dublu TELEFON No. 6­ S5 SUB DIRECȚIA UNUI COMITET PRIM-REDACTOR I. JOLDEA RĂDULESCU 2 LEI EXEMPLARUL Marele mister al asistentei cons­istă la Îm­prospătarea continuă a fondului, prin păstrarea formelor; forme vechi, dar spirit pururea tot «■ iată ce este conservatUmul. M. EMINESCU Luni 5 Mai 1924 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA­­ BUCUREȘTI -Calea Victoriei Ho. 60 (Pasagiul Imobiliara) PUBLICITATEA se­ primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AgENȚIILE DE PUBLICITATE Corespondența privitoare la Redacție trebue adresată Primului­ redactor Manuscrisele nepublicate se ard, domnii autori sunt rugați să-și păstreze copie Mici chestii de amănunt -ol[D-In­ câteva scurte notițe publicate în «Universul» d. dr. I. D. atrage atenția asupra nepăsării autorită­ților din Chișinău, cari nici după șase ani de la unire nu s’a deprins încă bine cu idee că toate urmele rusești trebue să fie șterse. Pe când firmele particulare, afară de pu­ține excepții sunt azi scrise toate în românește, firmele Primăriei (instituții, străzi, ed­.), au rămas­­ tot cele vechi, rusești. Au trecut prea mulți ani de la unire, pentru ca să mai poată fi invocată scuza lipsei de timp. Nu poate fi adus, de le asemenea, nici argumentul lipsei de fonduri, întrucât, se știe, ase­menea cheltueli suunt acoperite de contribuabili prin inpunerea unor taxe speciale. Atunci de ce această perzisten­ță în rău ! Să fie oare numai farmecul resonanțel­or sla­ve ? Dată fiind influența d-lui Incu­­leț asupra administrației de la Chi­șinău, ipoteza nu este lipsită de verosimilitate... Dar pricina de bază este indolența. Vedea, ama­bila, nelipsita noastră indolență, care ne face să trecem cu ochii în­chiși pe lân­gă cele mai proemi­nente semne ale unei debandarde morale distrugătoare. Pare că vedem multe figuri lăr­grite de vagi surâsuri de superiori­tate. Nu din câteva tăblițe indica­toare de străzi, vor să spue aceste surâsuri, se vădește sufletul unui popor și nu câteva firme de prăvă­lii de brânzeturi ori de stambă pot fi pioni de penetrațiune națională. Numai prim superioritatea culturii și a așezămintelor sociale etc... Fi­rește. Dar micile amănunte ale vie­ții de toate zilele nu trebue să fie neglijate. Și mai ales nu trebue să se uite că adesea omul face de ne­­voe ceea ce n’ar fi făcut din proprie, inițiativă, deși nu-1 agită n­­ici-un fel d­e dușmănie. Să nu confundăm șovinizmul cu îndatoririle stricte a­le vieții nați­onale. In Basarabia, dacă nu putem șterge dintr’o dată toate urmele înrâuririi rusești, e mare păcat să lăsăm în vedetă și acele urme cari trebuiau să dispară a doua zi după unire . In special nomenclatura străzilor, a satelor, a stațiilor, a in­stituțiilor nu trebue să mai păstre­ze nimic rusesc. Să avem acest șo­­vin­zm! Chiar cu riscul de a șoca simțul armonic al d-lui Inculeț și al prietenilor săi. Sunt mici chestiuni de amănunt, cu mare răsunet în rosturile vieții naționale. Partidul conservator naționalist din Germania a răspândit cu pro­fuziune o foae volantă care conți­ne o enumerare a organizațiunilor militare ilegale germane. Acestea sunt în număr de șeaptezeci și trei.­­ Cele mai importante sunt următoa­re­rele: 1. Organizația Consul, care are raporturi strânse cu liga panger­­manistă; principalele-i ramifica­­țiuni sunt ligile Wiling și Brue­­dker; organizația Consul e împăr­țită în două grupuri. Grupul Ger­maniei de nord are șef pe d-rul Bro­mer, la Rostock și pe căpitanul de fregată Steber, la Brem. Organul său este Heimdal, care apare la Rostock. ♦ " Grupul de sud e pus sub coman­damentul căpitanului de fregată Ehrhandt și al colonelului Keutler, al cărui organ de presă este Frede­­ricus apărând la Muenich. Forțele totale ale organizației Consul sunt evaluate la 10.000 de oameni efec­tiv înregistrați. 2. Voelkischer­ Kampfbund, sau liga de luptă tacistă, împărțită tot în două grupuri. In nord, ramifica­țiile acestei organizațiuni se în­tind în Prusia orientală, în Pomerania în Macklemburg și în Thuringia. Ei îi sunt­­ atașate și asociațiunile de gimnastică, zise ariane. Trei ziare îi sunt la dispoziție: Keme­­rad, Grossdeutsche Warte și Mec­klenburger Warte. In sud, șeful politic al ligii este A­dolf Hitler, având consilier mili­tar pe locotenentul colonel Kriebel. Acesta însă ar fi demisionat. Tru­pele însă ale grupului din sud sunt comandate de căpitanul Goehring. Trei foi îi răspândesc ideile: Gross­deutsche Zeitung, Bund Oberland și Reichslagge. ,Wy In nord, liga poate compta pe IGOOO de oameni bine înarmați. In sud, efectivele sale sunt evaluate la 6000 de oameni. te. 3. Asociațiunile patriotice reu­i­așa zisele Ein wolnerwerden, cari și-au schimbat doar numele când au fost obligate de Conferin­ța ambasadorilor să fie dizolvate. Șeful lor politic este colonelul von Below, care dispune de vre-o trei­zeci de sub-organizațiuni, recruta­te printre funcționari și clasa mun­citorească.­­­I.­O­ . • La Berlin, organizațiunile aces­tea patriotice au ca trupe de bătae regimentul Olimpia, comandat de colonelul von Luck, regimentul Reinhardt, care numără două mii de oameni și regimentul Norden. In Mecklenburg, nucleul îl con­­stitue regimentul Waren, și diver­sele organizații din Landbund, cari se întind și în Pomerania,­­ In ce privește Germania de Nord numai efectivele asociațiilor patrio­­htice sunt în organizațiunile secun­dare. In­­­ Bavaria, asociațiile pa­triotice poartă numele de Bayern und Reich. Ele sunt subt conduce­rea doctorului Pittinger și a profe­sorului Bauer, înglobează toate forțele Einwohnerwehren și organi­zațiile de autoprotecție cât și mai multe asociații tinerești, între care cercetașii, albastru-alb-albastru și Bismarck. Ele numără cel puțin două­zeci de mii de oameni. 4. Organizația Rosbach, actual­­mente în disolvare. Efectivele a­­­cesteia sunt pe cale de a fi absorbi­te de corpurile de franci Heide­­breck. 5. Stahlhelmul, sau «Casca de o­­țel», ieșită din asociația foștilor sol­dați de pe front. Șefii acestei orga­nizații sunt: căpitanul de fregată Mary, locotenentul-colonel Suster­­berg, la Halle, locotenentul-colonel von Auer, în Prusia orientală și căpitanul de fregată Wenig, la Munich. Organizația însărcinată să-i fur­nizeze rezervele în oameni este Wehrwolf, care socotește aproape 10000 de aderenți. Forțele totale ale Stahlhelm-ului sunt evaluate la cel puțin­ 200.000 de oameni. 6. Asociațiunile Hanfreke și Heinz cari numără amândouă vre­­o 15.000 de oameni, niște adevărați aventurieri, gata la orice. Organizația locotenentului Heinz von Hohenstein a jucat un rol ca­pital câ­t a durat rezistența pasivă în Ruhr. Printre aderenții acesteia s’au recrutat cei mai mulți sabo­­teuri. 7. Jungdeutsche Orden, sau «Or­dinul Germaniei tinere». Sediul îi e la Cassel. Această organizație are ramificațiuni în tot Reichul. Numără peste o sută de grupuri re­gionale. Forțele îi sunt, în general, soco­tite la 100.000 de oameni. * Unele cercuri germane se stră­­duesc să sugereze străinătății i­­deea că aceste formațiuni militare ilegale nu merită a fi luate în se­rios. Dar e destul să ne­ amintim de ultima încercare de la Munich, pentru ce ne convinge de contra­riul. P­e foi de calendar ! "pe graniță O deriziune a Casei de împroprie­tărire, care se ocupa de felul cum i­ urmează să se facă în Ardeal, — în a­ Bihor pare-mi-se — colonizările, a te pus din nou în discuț­iune, — chiar ai și pentru acea presă care nu dă o s­u­-­ptichitate și atențiune de­cât fleacu­ri rilor politice, cancanurilor, și zvo­­­­­nurilor de cafenea, — această im­­­portantă chestiune pentru viitorul ii_ neamului nostru. e. Suntem într'adevăr, o țară CU pu­­se fine elemente minoritare în propor­­ție cu elementul de baștină, rom­â­­­­­nesc. Totuși, din cauza insuficien­­­­tei culturi, din cauza greutăților­, cu cari penetrațiunea culturală se face­­ în massele adânci ale poporului, ca și din cauza relei stări economice a­­ u săteanului, numărul cel mic al stre­șt­­inilor, mai bine înarmați cu noi cul­ta­turalicește și economicește, are o in­te­fluență covârșitoare, dacă nu de-a- 5g drepu­l primejdioasă, asupra socie­­ri­tății și viitorului nostru ca neam. 1 Cu atâ mai mult se resimte acest­­a, fapt la țară, și cu atât mai mult tip de-a lungul granițelor, a căror, acar­ex perire e făcută aproape în între­­gime, de lungi și destul de adânci pututri de o populație a cărei ori­ ■ și gină e alta de­cât aceea a noastră. E destul ca cineva să-și arunce ochii pe o hartă etnografică a Ro­­­­­mâniei pentru­ ca să-și dea seama i­­­­mediat de răul asupra căruia insis­ ■­tăm­ j pe aceea, o bună politică internă! — s’ar îndrepta de îndată spre insti­tuția colonizărilor, care ar fi, dacă nu asuma, cel puțin, în multe din formele sale, o reînviere a vechei­ instituții grănicerești, pe care voe­­vozii noștri și împărații răposatei Austrii, o aveau în cea mai bună a lor părere acum câteva secole. Și n trebue să recunoaștem că nu fără e­ dreptate! .e Un început se zice că s’a și făcut, te în Cadrilater, altele sunt pe cale să ii se facă în partea de sus a Bihoru­­i­­lui. Problema e atât de importantă ,o și de urgentă, în­cât ni se pare că și ar trebui să i se acorde din partea n oficialității, o cât mai mare aten­țiune. Tot lungul Dunărei, tot Ca­­­­­drilaterul, gurile Dunărei și tot în­­tinsul Nistrului, fără a mai vorbi­­ de nordul Bucovinei, eutropit de ruteni și de granița atât de des­chisă a Ardealului, străjuită de un­guri, se cuvine să fie rezimată pe o "" massă compactă românească, bine­­ înstărită, bine cultivată și bine spri­­“ li jinită de Stat. Sunt idei pe cari le aruncăm că ra speranța că nu vor cădea pe pământ sterp. Oricine le-ar prinde și le-ar h sădi, noi vom fi fericiți să le vedem , crescând și dând roadele la curți, a­­bia dacă cutezăm să visăm­.. HYPERION Primarul Bucureștilor la Paris Paris, 3. (Rador). — Biroul consi­­liului municipal a oferit un dejun în onoarea d-lui Costinescu, prima­rul Bucureștilor. Au asistat d. Antonescu, prefec­tul Seinei d. Jurând și prefectul de poliție. D. Lalou, președintele con­siliului municipal a remis în nu­mele d-lui Poincaré, d-lui Costines­­cu, ordinul Legiunea de Onoare în gradul de comandor. --------xxoxx-------- " Chestia despăgubirilor ........................... ---OXO--- _ Restul vizitei miniștrilor belgieni la Londra.­­ O mediațiune între Franța și Anglia. -- Atitudinea Germaniei Se dau diferite versiuni asupr vizitei la Londra a miniștrilor­ bel­gieni Theim­is și Hymans. Cea ma probabilă este că ținta acestei călă­­­torii este de a împăca punctele d­e vede­re englez și francez asupra a­plicării planului experților. Deose­birea stă în faptul următor.: Angu­t­a susține punctul de vedere exprima­t de experți și anume că odată cu ac­­­captarea planului de către Germa­nia să se evacueze teritoriile ocu­pate de Francezi și Belgieni pentu ca Germania să-și capete suvera­nitatea economică complectă, condi­­­ție indispensabilă ca să poată plăti pe când Franța nu înțelege să se facă această evacuare decât trepta și în măsura ce se vor îndeplini de către Germania condițiile planulu experților. In privința aceasta, dis­cursurile recente ale d-lui Poincan nu lasă nici o îndoială. Franța nu­­ înțelege să lase din mână gajuril pe cari le deține decât în schimb­ unor­ garanții efective. Toate discu­țiile între miniștrii belgieni, car joacă rolul de mediatori și între­g Macdonald, se vor învârti în juru acestui punct delicat. De succesu­l acestor conversaț­iuni depinde solu­­­ția chestiei despăgubirilor. Cu prilejul alegerilor cari vor avea loc mâine, guvernul german a adresat poporului un apel în cari între altele zice: Vreim sa ajungem, prin raportul experților, la o soluție a chestiuni, despăgubirilor, la liberarea fraților no­ștri din Rhenania și din Ruhr Propunerile experților ne cer cele mai grele sacrificii, însă ele tind a înlocui' violenta prin principii a cererii economice raționale. Pentu noi, popor fără apărare, ele repre­zi­ntă un progres. Orice abatere din calea ordinei și a rațiune­ din par­tea no­astrăt ar însemna sfârșitul im­periului; numai prin muncă pașni­că vom găsi calea ce duce la liber­tate. Aplicarea metodelor preconi­zate de adversarii noștr­i ar aduce robirea noastră totală, sau din răz­boi în care am avea de luptat cu lumea întreagă. Pe de altă parte congresul indus­triei și comerțului german întrunit Vinerea trecută a adoptat în una­nimitate o rezoluție în care se spu­ne că Germania trebue să coopereze în principiu cu planul experților, deși aceștia nu au ținut îndestul sea­ma de sărăcirea Germaniei și i-au exagerat capacitatea de producție. Ca condiții pentru această coope­rare rezoluția congresului formu­lează următoarele puncte : 1) Ca ocupația militară, după ac­ceptarea planului de către Germa­nia, să nu fie menținută decât în li­mitele prevăzute de tratatul din Versailles; 2) Ca suveranitatea economică a Reichulu­i să fie pe deplin restabi­lită în teritoriile germane, adică în ce privește Constituția, administra­ția, aplicarea legilor și mai ales vă­mile, impozitele, moneda, transpor­turile, libertatea industrială, libe­rarea­ imediată a prizonierilor, și înapoirea expulzaților; 3) Să se fixeze exact modalitățile activității organelor de control cari va trebui să se mărginească la asi­gurarea livrării despăgubirilor; pro­punerea experților privitoare la căile ferate care este absolut defa­vorabilă intereselor industriei fără vre­ o nevoe de a asigura despăgu­birile, va trebui radical transfor­mată; i) In interesul demnităței națio­nale, înrâurirea străină asupra băn­cii-aur, așa cum a fost concepută să fie înlăturată iar, activitatea co­misarului să fie strict limitată la supravegherea emiterii biletelor- e ■—­a : înființarea unei zone culturale . Se fixează în regiunile cu popula­­țiune heteroglofă, o zonă culturală, în­­ care activitatea școlară și extra-școlară a corpului didactic va fi mai intensă. 1 Această zonă va cuprinde în Ardeal, județele: Maramureș, Satu-Mare, Sălaj,­­ Bihor, Timiș-Torontal, Trei-Scaune, C­­­­iorheiu, și Ciuc. In Bucovina, județele: Coțmani, Vășcăuți, Vișnița, și Zastavna. I­n Basarabia județele: Hotin, Tighina (oraș) și Cetatea-Albă. In Dobrogea ju­­­­­dețul Caliacra. I J Pentru activitatea școlară și extra­­®­­școlară se acordă deocamdată până la "­­ fixarea prin lege a unor dispozițiuni­­ speciale, un spor de 50 la sută asupra salariului de bază. "­­ Acest spor se va acorda numai de ministru în urma unui raport motivat , al inspectorului-șef al regiunii pentru­­ profesori, sau al inspectorului școlar­­ primar pentru învățători și e destinat < e |în mod special pentru membrii corpu­­­luii didactic originari din vechiul regat ,­ care doresc să meargă în zona hetero­­■­­iglotă. Totuși acest spor va putea fi ar­­­cordat și altor membrii ai corpului didactic num­it în zona heteroglotă, dacă sunt originari din alte județe decât cele­­ în cari cer catedra; în acest caz însă, ministerul își rezervă dreptul de a con­trola activitatea profesorului, instituto­rului sau învățătorului printr-un delegat al său. Recomandările se vor face ministeru­lui pe tablouri întocmite pe regiuni în ce privește profesorii de grad secun­dar, și pe județe în ce privește membrii­­ corpului didactic primar. Ele se vor­­ referi la activitatea profesorului, pe cel­­ puțin un an, iar aprobarea dată de mi­nister va fi valabilă numai pentru anul ș­colar curent. Ea e revocabilă, însă, chiar în cursul acelui an în caz de ,] ncetarea activității pentru care s’a dat. t ■Miirnw Note de artă Expoziția pictorului Cabadaes Sezonul artistic destul de înain­tat, deși ar implica o oare b­an lipsă de manifestări importante devine, din potrivă, tot mai intere­sant prin unele expoziții, deschise în ultimele zile. Astfel, în sărbătorile Paștelui și-a deschis întâia sa expoziție per­sonalst în Capitală pictorul Caba­daei, din Sibiu, unde, se bucură de o aleasă reputație, încă dinainte de război. Român macedonean de origină, cu numele însă deformat și prefă­cut de abinele, pe vremea când stu­dia în Turcia și Bulgaria, pictorul acesta înzestrat cu un focos tempe­rament de colorist, este, în primul rând un «plein-air» ist de forță. «Plein­-air» urile pictorului Cabadaef, bine studiate îți la­să cu toatele impresia unor ade­vărate ochiuri de fereastră des­chise în natură, pe care o vezi acvea, cu întreg farmecul ei prins pe pânză de un penel foarte abil. Abilitatea aceasta se poate ușor lămuri și din felul cum artistul se joacă cu orice tehhnică picturală abundată, fără sa simtă nici un fel de stingherire în realizarea opere­lor sale de artă. De aceea și au atâta farmec com­pozițiile în toate pictorul ne înfăți­șează crâmpee interesante din via­ța țăranului ardelean. Tipurile bi­ne studiate cu distulă ațintire asu­pra detaliilor, însă ocolind cu gri­­je metivulositățile ce ating hotare­le banalului, toate aceste lucrări au o deosebită însemnătate, deasemeni în expoziția pictorului Demne de relevat sunt și cele vre-o patru studii de nud, din care se vădesc o dată mai mult viguroa­sele însușiri de pictor bine pregătit spre a realiza compoziții impor­tante. Atâtea și atâtea motive ce tre­buie să atragă de la sine tot inte­resul amator­ilor de artă asupra expoziției unui artist în toată pu­terea cuvântului. Pineio. —-------(XO--------— Târgul (lin Colonia Berlin 3 (Rador. —• La 11 Mai se deschide târgul din Colonia. Președintele Ebert și cancelarii Max vor asista la deschidere. D. Trotzki e pesimist CONSTANTINOPOL 1. — Se comuni­că din Moscova că Trotzki, care ,a re­luat conducerea comisariatului apărării naționale (ministerul de război), vorbind la congresul funcționarilor și muncitori­lor de la căile ferate, a atacat violent Anglia, arătând că tratativele ruso-en­­gleze urmate la Londra vor eșua com­plect din cauza pretențiilor exagerate formulate de către delegații Marii Bri­­anii, cari nu vor fi acceptate de gu­vernul sovietelor. Trotzki a adăugat că, având în ve­­dere situația tulbure internațională, Ru­sia trebuie să se pregătească serios militărește pentru un nou răsboiu, care pare inevitabil. Călătoria unor vapoare italiene pe Dunăre I BELGRAD. — Vasele italiene care fac actualmente o plimbare pe Dunăre, 1— canoniera „Giovanini”, comandată de căpitanul de covertă Cattaneo, și torpi­lorul „75”, — au trecut Marți după al­iniază pe la Belgrad, pornind spre Sem­lin. Un reprezentant al marinei iugo­slave a urat oaspeților bin venit, în­treaga colonie italiană împreună cu un numeros public, venise la Semiin. Cele două vase au trecut ușor zona catarac­telor de la porțile de fier, la Orșova.­­Comandantul Cattaneo a vizitat pe șeful marinei iugoslave și autoritățile din Sem­ilin, îndată ce se vor aproviziona cu Hârburi, vasele își vor continua călăto­ria deoarece ele trebuie să fie la­­ 4 Mai la Bratislava, când se va pune pri­ma piatră a monumentului închinat a­­mintirei generalului Stefanik și ofițerilor aviatori italieni morți­­ împreună cu el. Vasele vor porni apoi până la Linz. La întoarcere, ele se vor opri în mai multe porturi, vizitând coloniile italie­ne și aducând salutul Italiei țărilor scăl­date de Dunăre.­­ Datoriile interaliate față de America Londra 3 (Rador). — «Daily Telegraph» anunță din New­ York că Citybank și alte câteva instituții fi­nanciare au făcut un de­mers pentru reducerea sau anularea datoriilor de răs­boi ale aliaților față de A­­merica. oXo Un vot interesant al Camerei Comunelor Seafield. — Potrivit obiceiului traditional Camera Comunelor tinut Vineri întrunire de diminea­a­ță. S’a discutat asupra reprezen­tanței proporționale. D. Kendall, li­­beral, a prezintat din inițiativă pri­vată un proect cerând introduce­rea acestui amendament în refor­ma electorală. Propunerea este sus­ținută de întreg partid liberal, a­­vând și aderenți în partidul munci­toresc și conservator, hotărât ca propunerea Guvernul a Rendall să fie supusă parlamentului. Rendall relevă că una din clauzele princi­pale ale proectului său prevede ca fiecare elector să aibă un vot tran­sferabil, și acolo unde sunt doi sau mai multi membrii de ales, alege­rea să aibă loc potrivit principiului reprezentantei proportionale. Ara­­tă cum actualul sistem nu dă o i­­magine exactă a opiniei întregei țări și implicit nu dă votanților po­sibilitatea de a vedea dacă acei pe care i-au trimis în parlament repre­zintă proportional vederile lor. Ast­fel în actuala Cameră nu sunt de­cât 200 membrii în minoritate și to­­tul se poate foarte bine spune că membrii acestei Camere luați în total nu reprezintă majoritatea vo­tului în țară. Desbaterea este în curs. Londra.­­ La cetirea legei repre­­zentatiunei proporționale ce a fost propus de Rendell, membru în par­tidul liberal și pe care liberalii au rugat guvernul să o susție, legea a căzut în Camera Comunelor astă seară cu 238 voturi­ contra 144. Par­tidul liberal a votat în mod soli­dar legea. Ministrul și partidul la­bourist erau împărțiți în opinia lor. Conservatorii au combătut până la un punct oarecare cu toate că unii din membrii partidului erau în favoarea ei. Ducesa de At­­holl conservatoare a propus respin­gerea legei și aceasta a fost secon­dată de Morrison laburist. Asquith a vorbit în favoarea reprezentatiu­­nei proportionale. A susținut că sistemul actual nu asigură ceea ce este o condițiune esențială a ade­văratei­­ reprezentatiuni și anume: o înțelegere efectivă între Parla­ment și alegători. Henderson, ministru de interne a explicat atitudinea guvernului în această dezbatere. A zis că guver­nul a urmat exemplul precedentu­lui guvern conservator, lăsând a­­ceastă chestiune la aprecierea parla­mentului. Guvernul nu putea pro­mite să înlesnească discuția legei și nici să propue chiar el legea pentru reprezentația proporțională. Nu crede că această chestiune fost pusă înaintea alegătorilor de a nici unul din partidele cari au fă­cut cele două din urm­ă alegeri ge­nerale, și apoi este neînțelegerea ne există între toate partidele asu­pra acestui punct. Principiul reprezentatiunei pro­porționale a fost respins nu mai puțin de patru ori în Camerile pre­cedente. El personal ar fi primit legea dacă ar fi conținut principiul votului al­ternativ și dacă­­ acel principiu ar fi fost înglobat în le­ge. Atunci atitudinea guvernului ar fi fost cu totul alta. Cu toate că este cu totul imposibil pentru gu­vern ca să facă promisiuni defini­tive de a aduce legea prevăzând vo­tul alternativ spre a grăbi lucrurile el poate declara că guvernul va examina chestiunea cu băgare de seamă, de­oarece nu sunt mulțumiți cu sistemul actual. întâi Mai îa Bulgaria Sofia 3 (Rador).­­ După știrile par­venite la ministerul de interne ziua de 1 Mai a decurs în liniște în toată Bul­garia. Nu s’a semnalat nici un fel de incidente. Raporturile dintre Polonia și Franța Berlin 3 (Rador). — «Vos­­sische Zeitung» află din Varșovia că generalul Hal­ler însoțit de câțiva ofițeri superiori polonezi va pleca săptămâna viitoare la Pa­ris pentru a avea o întreve­dere cu generalul Foch pri­vitoare la o revizuire a con­­vențiunei militare dintre Franța și Polonia. Suveranii în străinătate Regele României in Elveția -------------oxo------------­M. S. Regina va asista la Jocurile olimpice Berna 3 (Rador).­­ Re­gele României se află de câteva zile in Elveția și lo­­cuește in castelul Weitn­­burg. Regele a vizitat mi­nunata regiune a Appen­­zel­ului. Recepțiunea ofici­ală la Berna va a­vea loc la 7 și 8 Mai.­­ j • Paris 3 (Rador). — Comi­tetul Jocurilor Olimpice a primit echipa românească de rugby care a sosit la Pa­ris. Regina României inten­ționează să asiste la mat­­chul care va avea loc Du­minică. Londra, 3 (Radór). — D-l Duca * plecat dela Londra în Elveția. Finanțele Ungariei -------------Uj, Budapesta, 2. (Rador). — Contele­ Bethlen a depus în Adunarea Nați­i­onală procetul noului tarif vamal. Fostul ministru de finanțe, d. Kal­lay a publicat un articol în care propune introducerea în Ungaria a unei valori monetare egală cu fran­cul franceez.­­ La Budapesta a sosit, venind de la Geneva, comisarul general de control pe lângă Societatea Națiu­nilor, d. Smith, însoțit de d. Royal - Teyler, membru în Comisiunea fi­­­­nanciară de pe lângă Societatea­­ Națiunilor, precum și ministrul de­­ finanțe ungar baronul Korány. Comisarul general Smith a decla­­­rat reprezentanților presei că gă­­­sește planul de asanare a Ungariei , eficace nu numai pentru Ungaria ci și pentru Europa centrală și­ lumea întreagă. D. Smith a adău­gat că a găsit în Ungaria colabo­ratori capabili și energici. Venitu­rile provenite din import în primul trimestru arată o augumentare considerabilă, care va putea asi­gura succesul împrumutului in­tern. Noua bancă Națională, a că­rei acții se subscriu sub cele mai bune auspicii, își va putea deschide porțile în Ium­e și va putea repre­zenta un factor important în opera de asanare a Ungariei. Calea pen­tru negocieri cu financiarii stră­ini fiind deschisă, Ungaria se va putea bucura de cooperația străi­­nătății. D. Smith a declarat că n’a venit în Ungaria ca politician ci ca financiar. ..—­ —— a—— 1 -----------­

Next