Universul, aprilie 1924 (Anul 42, nr. 73-96)

1924-04-24 / nr. 93

*> PENTRU ARMATA —_­ Di orice moment de tensiune externă, un gând ne stăpâneşte şi o speranţă ne Însufleţeşte: armata. La orice dezordini interne, a­­celaş gând, aceeaş speranţă: ar­mata. Valoarea acestei forţe se veri­fică succesiv şi gradat: impu­nem In afară, ne liniştim Dină­untru. Logica, dreptatea şi prevede­rea cer să punem această forţă in condiţiunile cuvenite pentru ca eficacitatea să-i fie cât­ mai mare, pentru ca speranţele ge­nerale să ia caracterul unei si­guranţe nesusceptibilă de sur­prinderi, de dezamăgiri. Rezultatele nepregătirii din 1916 comandă şi mai imperios să ne facem această datorie, şi să ni-o facem in fapte nu în vorbe, într’o pregătire comple­tă, nu in discursuri, ditirambe şi ode. Pregătire ca efectiv, arma­ment, întreţinere, instrucţie, mo­ral. Dacă efectivul este condiţio­nat da anumite consideratione cu caracter internaţional, nu e­­xistă nici o piedică şi nici o scuză ca să nu-l îngrijim din toate punctele de vedere în aşa fel, în­cât să formeze acea ar­mată absolut necesară unui stat cu Ingrată situaţie geografică, cu duşmani mulţi şi nesăţioşi Armamentul trebue îmbogăţit necontenit şi ţinut intr’o neîn­treruptă adaptare progresului. Aviaţia, în care se pun nădej­dile pentru decisivele viitoare, nu poate să aibă mai puţină a­­tenţie efectivă decât în alte părţi. Instrucţia nu se poate privi prin prisma economiei de mu­niţii, şi concentrările şi mane­vrele care o pun la probă, nu pot fi continuu amânate, pe când aiurea ele se repetă şi se intensifică,­­ pe motive buge­tare, care nu au ce căuta în ma­terie de apărare naţională, întreţinerea, în înţelesul cel mai larg, cu egală preocupare de prezent şi de viitor, este o condiţie esenţială pentru ca pu­terea­ militară să fie o realitate echivalentă nevoilor şi eventua­lităţilor. De aceea, nu se admit depozite necomplet aproviziona­te; nu se admite insuficienţă la rufărie şi îmbrăcăminte; nu se admite la cazan varză acră, fiartă fără grăsime şi prea rar variată cu carne de calitate du­bioasă; nu s’admite extenuan­tul procedeu de a îngrămădi asu­pra oamenilor întreţinuţi astfel toate greutăţile stagiului şi toate corvezile covârşitoare la un efec­tiv necorespunzător trebuinţe­lor; nu s’admite să se creeze militarilor o existenţă atât de grea, în cât şcolile militare să nu se umple şi în rândurile o­­fiţerilor să se producă mereu goluri; nu s’admite să menţi­nem o stare materială care nu poate s’asigure un moral sa­tisfăcător. Altfel, însemnează că ori n’a­­vem sentimentele realităţii şi prevederii, ori le nesocotim. Vina este tot aşa de mare fa­ţă de ţară. Dacă nu s'a făcut tot ce ar fi trebuit şi tot ce s’ar fi putut face, de vină este: politicianis­mul. Numai lui se datoreşte că sinecurile nu se suprimă, că îmbogăţiţii de război nu sunt impuşi decât iluzoriu, că risi­pa tot mai există, că înaintea gândului la­­instituţiile de că­petenie ale statului trec preo­cupările de comercializare sub multiple aspecte, că în locul în­trebării : cu ce ne vom apăra mâi­ne de duşmani? se înfige mereu grija: din ce redute vom lupta contra guvernelor de mâine? O datorie de înalt patriotism şi de existenţă naţională cere să se schimbe repede şi radi­cal sistemul: întâi armata —şi după armată celelalte. Belgrad, 22 (Radar). — In mod oficial se anunţă că miniştrii plenipotenţiari Spalatkovici din Paris şi Balugdjici din Berlin nu au fost convocaţi la Belgrad. In consecinţă, ştirile date de unele ziare în legătură cu pre­tinsa lor convocare sunt lipsite de orice temeL MOZAICURI Somnul se va scu­rta şi via­ţa se va lungi. Aşa afirmă d­rul englez Harris şi d-rul a­­merican Grile, cari cred că au inventat un aparat electric prin care se vor reîncărca ce­lulele obosite ale creerului, tot aşa cum se reîncarcă o ba­terie. Atunci omul va dormî numai 8­4 ore, va munci mult mai mincît — şî va trăi chiar cu 20—30 ani peste mijlocia ac­­tulu­ft. Turcii se pot fotografiat. Mi­nistrul instrucţiei publice,­­luând act ca maî mulţi profe­sori şi-au bătut elevii pentru că se fotografiaseră, a dat o ordonanţă că în Turcia faptul de a se fotografia nu consti­­tue o erezie legală sau religi­oasă. finii a Ki Mm — Un arS5î©3 aS­c«9tus Vîator despre asessSă strapsie pofitădâ — Marea revistă engleză „Revi­ew of Reviews“ publică în ulti­mul său număr un articol des­­pr­­ica înțelegere, datorit d-lui Seton­ Watson (Scotus Viator) cunoscut f­ioromân, articol din care extragem câteva pasagii. S’a spus adeseori că Aliaţii au făcut o greşală „dărâmând“ Austro-Ungaria. Tot aşa s’ar pu­tea spune că natura face o gre­şală când primăvara topeşte gheaţa, care încinge malurile, constă într’o serie de alianţe pur defensive, autorul trece în revistă situaţia politică a celor 5 state care pot fi considerate ca formând Europa­ centrală. După ce vorbeşte de Ceho­slovacia, despre care spune că e „cel mai stabil dintre nouile sta­te“, deşi are încă de rezolvat probleme foarte grele din pri­cina diferenţei dintre cehi şi slovaci — care au trăit mai bi­ne de o mie de ani sub două regimuri politice diferite,­­+, trece la Iugoslavia şi spune că problema „contopirei“ diferite­lor elemente etnice e şi mai grea, iar situaţia politică foarte încurcată. Despre România spune : Două fapte importante an fiaUrmi- Kai situaţia actuală, care se a­­seamănă oarecum eu a Iugo­slaviei. Primul fapt, « progre­sat foarte rapid realizat de Ro­mânia in cele două decade dina­intea războiului şi al doilea e­­fortul gigantic şi suferinţele ce i-au fost impuse de războiu, su­ferinţe care întrec material­mente­ pe ale Eolgieî şî fiziceşte pe ale tuturor, afară de sârbi. Descrie apoi situaţia economică, financiară şi politică internă rezultată de pa urma acestor de­­zastre . Continuând cu descrierea si­tuaţiei în c­elelalte 3 state din Europa Centrală, ajunge apoi la însemnătatea Micei înţelegeri SCOTUS VIATOR care nu constă în fond dintr’o Monarchia habsburgică nu o triplă alianţă, ci dintr’o serie fost dărâmată, ci s’a prăbuşit. : acorduri individuale între Chiar înaintea armistiţiului , Praga- Belgrad şi Bucureşti. A­­Ungaria se declarase contra sis- t rat& apoi cum Mica Inte-cgere e­ternului dualist, care o lega de­­ preocupată oarecum de dilema Austria; polonii se deslipiseră, p­rinei apropieri de Franţa sau iar cehoslovaci­ şi iugoslavi­­î Brtaria şi cam atitudinea ace­­îşi proclamaseră Independenţa, r­eţe­a din urmă face ca pnvinie Cu mait înainte de convocarea1­u3 se îndrepte mai mult spre conferinţe­ de pace nouile Sta­te „succesoare“ erau fapte înde­plinite, pe care Parisul n’a avut decât să le ratifice. Opinia publică engleză nu-şi dă mcă bine seama de transfor­marea fundamentală, realizată pe acel vast teritord a ce se în­ Franţa, dovadă acordul franco­­cehoslovac. Termină spunând că politica Micei înţelegeri, fiind o politică de consolidare şi pace la Dună­re şi în Balcani, ea trebue să fie acceptată chiar de vrăjmaşii ei ca fi­nd unul din puţinii fac­iinde între Germania, Rusia şi * *fr' S0'*71 ai unei *re de tranzi-Medîterana. In locul celor trei­­ tîmne, hegemonii rusă, germană şi ma­­j warn ghiară, azi naţiunile, care tra- Q jfCSMÎîS$!rf» iOgOSlSVC îau sub jugul lor, sunt mai mult sau mai puţin agent­ li­beri în politica externă. Un alt efect al războiului mondial a fost să distrugă nu numai vechea balanţă a puterii în Europa, dar şi corolarul său, balanţa puterii în Balcani. Vorbind despre Mica înţele­gere ,a­ care­ drept de a exista ingomururile mele Baraţi pentru şcoală N.a.; putea să apreciez cu mai multă înduioşare o danie, cu a­­ceea făcută pentru şcoale, ori biblioteci publice. Dăruitorul pentru şcoale are desigur un suflet, liosit de-o bu­nătate specială. De obiceiu, sun­tem aşa de strâns legali de căr­ţile noastre din bibliotecă şi de lucruşoarele, care fac parte din tezaurul nostru cărturăresc, ca de fiinţele cele mai dragi. Ba poate uneori şi mai mult. Căr­­ţile­ ca şi obiectele de studiu par­ că fac parte din noi. De ele, sunt legate amintiri, de ele ne sunt inverigate emoţii, care nu se împrăştie, căci cărţile ne-au provocat ori entuziasm, ori in­dignare; ne-au lămurit, ori ne au deschis alte orizonturi de cerce­tare; ne-au schimbat conceptul de viaţă. Şi de aceea, când cineva dăru­­eşte cărţi, am o adâncă înduio­şare, fiindcă simt că rupe ceva din el. Totuş dania e motivată de obiceiu de un sentiment cu mult mai nobil. Se dăruesc cărţi, ca şi alţii să se împărtă­şească. Se dăruesc pentru şcoa­lă, unde atâtea generaţii de co­pii sunt însetate de dorul de a citi. Acelaş lucru şi cu obiectele de studiu, cu colecţiile de cercetare ştiinţifică, de pildă, cum a făcut senatorul dr. Fülepp, dăruind şcoalei politehnice din Timişoa­ra, o foarte preţioasă colecţie de minerale din Ardeal şi Banat, — minerale, a căror faimă e răs­pândită în toată Europa. Nu dăm ca pildă această da­nie foarte importantă, — cum ne scrie rectorul acelei şcoale — ei sentimentul care rezultă din scrisoarea, care vesteşte şcoala politehnică asupra darului: „a sprijini şcoalele, ce vestesc ştiinţa, a le prevedea cu cărţi şi rechizite nu e numai chemarea statului, ci e datoria primordia­lă a unui cetăţean". b. c. Pretenţii bunlgare Tratativele româno-bulgare întâmpină greutăţi cari pro­­vin atât de la stabilirea sumei pe care România o cere ca des­păgubiri— 500 milioane lei— cât şi din faptul că guvernul bulgar stătue ca toţi cetăţeni bulgari din Cadrilater, cari, siliţi de împrejurări, au pără­sit în timpul războiului aceas­tă regiune, înrolându-se, fie în armata bulgară, fie în sluj­ba autorităţilor bulgare,­­ să-şi poată recăpăta cetăţenia română şi să fie repuşi în drepturile lor de proprietate în Cadrilater. Legea împroprietăririlor trecută de dL AL Constantî­­nescu­ prevede tocmai pierde­rea utilizării proprietăţilor pă­răsite de aceşti cetăţeni bul­gari, aşa că este foarte greu ca guvernul nostru să poată face vre­o concesie în aceas­tă direcţie. 108.068 de germani lo finaltul Berna, 21. — Toate trenu­rile care sosesc din Germania în Elveţia s­ut pline de că­lători germani. Aceşti călători trec fron­tiera elveţiană înainte de a intra în vigoare legea prin care se va aplica o taxă de „eşire“ din ţară de 500 mărci aur de persoană. Vameşii elveţieni sunt inca­pabili să-şi îndeplinească ser­viciul din cauza numărului i­­m­ens de pasageri străini. Nu­ s’a văzut nici­odată a­­tâţia germani în cantonul Tessin. Hotelurile refuză pa­sageri­ In Italia se găsesc poate 100.000 de georgmi. 1­ii mm in­ —• In feiegerss ffrunco­lspc RO-roksano-trrca.— Ce se anumă dia Coast.5B2isaop©i, Basna şi PSFIS Ziarul „Berliner Tageblatt“ zdruncinată din cauza unui din 19 e., apărut în ediţie spe­ mare scandal de miluire. Presa c­ară, a publicat uimitoarele, publică atacuri violente împo­­telegrame : triva guvernului. Ziarul ,,Valon" scrie că în Turcia au guvernat de secole interese personale. După lupta naţională am crezut că vom avea un­ guvern al intereselor poporului. Faptele cele mai re­cente dovedesc insă că interesele Constantinopol, 18. — Ştiri sosite aci confirmă că în legă­tură cu chestiunea basarabeană s-a înfăptuit o nouă grupare de puteri, prin alianţa catre Fran­ţa, Japonia şi România. Prin­cipele japonez, trimis la Bucu­reşti, a tratat acolo asupra u­­nor acorduri româno-japoneze împotriva Rusiei, pe când re­gele Ferdinand a obţinut la Paris adeziunea Franţei la a­­ceastă alianţă nefirească. Constelaţi­unea Fran­ţa • — Ro­mânia — Japonia e concepută ca aplicabilă şi faţă de An­glia. S-au făcut comenzi româ­neşti şi japoneze de arma­­mente. Roma. — In cercurile politi­ce a produs mare senzaţie şti­rea despre Inclearea unei ali­anţe între Franţa şi Iugoslavia. Se crede însă că este vorba Elemente!» turco francofila de un balon de încercare, lan­cer cu insistenţă intrarea Tur-­j sat într’un snumnit scop, clei în acest cerc, spre a se­ri­ j­os acsantulază mai ales că fiica un zăgaz împotriva impe- actuala situaţie intensă a lago­ri­alternului Italiei In­disin­tern­­ia Orientală şi împotriva ce­lui rus pe malurile mărci Ne­gre. Guvernul din Angora rusă, se află în prezent în termeni foarte neamicali cu Franţa, din cauza Închidere! şcolilor creştine. slavici nu permite luarea unor hotăriri politica aşa de trapor- , fante. 0 MISIUNE MILITAR­A .TARO-­ NEZA A SOSIT LA PARIS­­ Paris, 18. — O misiune mili­tară japoneză, compusă din mai mulţi ofiţeri superiori, a SITUAŢIA DIN TURCIA * Afară de aceasta, situaţia po­Berna, 22. — Programul vizi­tei pe care Suveranii români urmează să o facă în Elveţia în zilele de 6 şi 7 Mai, a fost stabilit. Suveranii vor fi primiţi la frontieră de delegatul depar­tamentului politic, de câţiva, o­­fiţeri superiori şi ministrul Ro­mâniei la Berna. M. S. Regele Ferdinand şi M. S. Regina Maria vor fi primiţi la Berna de consilierii federali, în vreme ce o companie de soţ personale predomină. Un guvern, daţi va da onorurile. După ce bazat pe astfel de interese nu poate desfăşura nici­odată o ac­ţiune în sens democratic, CE SE CFEDE LA ROMA DE O ALIANTA FRANCO-IUGO­­SLAVA lirică internă a guvernului este­­ sosit azi la Paris. M a|iiiriiS41ÎEE Hsilullj löiiiila MMtfls mm ReMafiei, di până acum. Ca­sa mai SissaaEa o parte din membrii delega­ţiei române, care tratează la Viena cu delegaţia austriacă so­luţionarea chestiilor aflate in litigiu între România şi Austria pe urma aplicării tratatului de la St. Germain, s'a întors în Bu­cureşti, aducând vestea că s'a a­­juns la o înţelegere prin conce­siuni reciproce şi s'au semnat protocoalele de lichidare a ur­mătoarelor chestiuni: 1) Depozi­tele private şi publice. 2) Bunu­rile de sauvetage. 3) Acordul for­fetar pentru restituţiile de mate­rial rulant. 1) Creanţele datorii particularilor. 7) Pensiile. 6) A­­sigurările sociale. 7) Căile ferate particulare şi de stat din Buco­­vina. 8) Restituirea şi schimbul de obiecte de artă şi obiecte is­torice. Preşedintele delegaţiei române d. I. Nistor a semnat aceste pro­tocoale, având depline puteri pentru a da convenţiilor carac­ter definitiv. Singura condiţie pentru intrarea lor în vigoare şi aplicarea lor este ratificarea a­­cestor convenţii de către parla­mentul român şi cel austriac. La Viena a mai rămas o par­te a delegaţiei române în frunte cu d. ministru J. Nistor şi secre­tarul general al delegaţiei d.­­ adv. Eusebie Popovici, conţinu- j­ând, in secţii, tratativele privi-­­ toare la chestiunile juridice, la cele fiscale, vamale, de export, import, la traficul de călători,­­ la expulzări, la asistenţa juridi- j că şi alte câteva chestiuni eco-­­ nomice şi de despăgubiri. Intre altele, delegaţia austria­ ’­că a exprimat delegaţiei române­­ dorinţa guvernului austriac de a ajunge la un acord în privinţa importării de alimente din Ro­mânia în Austria. După cele ce ni se spun, trata­tivele se desfăşoară in cea mai bună înţelegere şi curtoazie de ambele părţi. Ele vor dura încă vre­o câteva săptămâni. Programul primirii SsîvariîTsSSoF Români şi In Elveţia vor descinde la legaţia română, vor face o vizită oficială guver­nului elveţian care va oferi un dineu în onoarea MM. II. Ziua de 7 Mai va fi consa­crată unei escursii pe lacul Thorne. Suveranii vor lua par­te apoi la o manevră militară şi, după amiază vor participa la un „garden-party" la legație, urmat de un dineu oferit în o­­noarea guvernului elvețian. ! Vizu­a congresiştilor bizanh­inologi la Iaşi 21 Aprilie. Congresiştii bizantinologi vor­­ sosi la Iaşi Miercuri cu trenul­­ de dimineaţă.­­ Vor fi întâmpinaţi de către administraţia comunală şi cor­­­­pul profesorilor universitari. La­­ ceasurile 9 dimineaţa se va servi­­ un ceai la „Astoria“, la orele 12 va fi o recepţie oficială la Uni­versitate. La ora 1 se va servi la hotel „Traian“ un banchet dat de pri­mărie, in onoarea oaspeţilor. In cursul zilei, congresiştii vor vizita împrejurimile oraşului, mănăstirile Cetăţuia, Hlincea, şcoala normală „Vasile Lupu“ şi ■ mai multe biserici istorice. In noaptea aceleiaşi zile, oaspeţii­­ vor părăsi Iaşii. De nil­e talii fia­ți —­ D. Pântea — Ziarul umoristic rusesc din PANTE­A, el, Dobronravov, nu Chişinău „Racheta", condus în mai are nici o legătură cu ziarul ultimul timp de publicistul Do­­nostru şi nu mai este socotit de bronravov, zis şi Donici, n­ou­ i colaborator al nostru blicat un articolaş şi o carica­tură referitoare la călătoria d-lui Pântea la Viena, ca delegat al României la conferinţa cu bolşe­vicii Articolaşul şi caricatura relevă un svon, care a circulat tot timpul prin Chişinău, că d Pântea la Viena ar fî fost mo­lestat de către d. Ţiganco profes­­atorul contra Unirii, dar care fusese un bun prieten al d-lui Pântea până a fi părăsit Basa­rabia. D. Pântea ca să desraintă a­­cest’ svon, a declarat într’un in­terview că „Intre delegaţia ro­mână şi rusă a domnit cea mai mare cordialitate în tot timpul , pentru şantaj şi escrocherie a discuţiunilor". Faptul, că acest svon a luat o formă concretă prin publicarea lui un ziar, a revoltat pe d. Pân­tea, care a cerut darea în jude­cată a d-lui Dobron­avov-Donici la Curtea Marţială, de­oarece d.sa se crede insultat, ca fost reprezentant al statului. Proce­­­sul trebuie judecat ca un aten­tat la siguranţa statului. Cum d. Dobronravov era şi colaborator la ziarul „Golos" unde se credea până acum că­­ d. Pântea este numai inspirato-­­ rul gazetei, acest ziar publică­­ următoarele: „In vedere, că Leonid Bobron-­­ ravov şi-a permis,în ziarul „Ra­­­keta" Nr. 103 o ieşire necorectă , din punctul de vedere al eticei ziaristice, contra DIRECTORU­­I LUI NOSTRU, D. GHERMAN", stat în puşcăria din Chişinău nici mai mult nici mai puţin de­cât un an şi opt luni. Duioasă companie!­­ Care va să zică ziarul, care na găsit cu ocazia serbării Unirii Basarabiei să spuie un singur cuvînt pentru acest act aşa de mare şi în care şi d. Pântea a jucat un rol aşa de însemnat încât a fost trimis la Viena, ca reprezentant al Basarabiei, are ca director pe d. Pântea, vice­preşedintele Camerei române. Trebuia ca d. Dobronravov să îşi permită o ferire necorect con- neplăcută sub raportul tra­d-lui Pântea, ca opinia pu.: ţintelor ştiinţifice şi intenţiilor llică românească să ştie cine­­ sale. i­i dirijează ziarul rusesc Golos.­­ Amundsen ajunse mahmur la­­ din care face parte şi d. Guzie , Milan şi când unii din cei cari­­ eminentul ziarist rus, care FILME —• Mâine soseşte Amundsen !... Milanul are onoarea să primea-­ scă pe unul din cei mai vestiţi explorator­ !... Să-l îmbrăţişăm cu toată căldura meritată!... Lumea intelectuală se agită şi presa îi ţine isonul. împrejurările sunt mai presus de voinţa omului şi Amundsen întârziază cu o zi. Pe drum cumpără ziare şi, când se sue în tren la Sazzana, găseşte din cele italiene. Dar pa când străbate coloa­nele, se opreşte deodată din ci­tit, întoarce gazetele, se uită la dată, iar citeşte, iar le ’ntoarce şi totuşi nu pricepe nimic. Un ziar scria: „Celebrul ex­plorator ne-a făcut cinstea să ne viziteze ori la redacţie şi să-şi exprime satisfacţia de a se vedea în mijlocul nostru... Altul mergea mai departe: „In­terview cu Amundsen“. Al treilea varia titlul: „Decla­raţiile făcute ziarului nostru de către ilustrul mosafir“. Amundsen nu vorbise cu nici un ziarist milanez, pentru că nu văzuse pe nici unul! Ceea ce era şi mai’ ciudat — şi în acelaşi timp supărător— unele declaraţii nu se potriveau de loc cu părerile sale şi câteva chiar îl puneau într'o lumină cunos îl primiră, îl întrebară de ce nu prea are chef, le mărturisi cauza. O scurtă anchetă reconstitui faptele In om? se afla ocazio­nal un individ care semăna leit cu exploratorul. Auzind că vine acesta, s’a hotărît să petreacă niţel, s’a îmbrăcat la fel cu explo­ratorul, a vizitat unele redacţii, a , primit ziarişti, şi s’a pus la dis­poziţia lor „cu obicinuita-i ama­­bilitate“, acordând fotografii cu -------­­ autografe şi înşirând câte ’n lu-Varşovia, 22 (Rador). — Din ■ r­ ă şi’n soare, pentru că n’avea Krakovia, se anunţă, că genera-1 nici răspundere ştiinţifică şi nu tul Szeptyskî a remis cu deoss- 1 se sinchisea, de ce va eşi din a­­bilă solemnitate generalului Fio. A­ceastă farsă, rescu, insignele ordinului „Polo., In cele din urmă Amundsen o in a Restituia“ c­. l-a. in prezen­t fost nevoit să râdă şi el de a­ţa a numeroşi ofiţeri generali şi de stat major, a reprezentanţi­lor guvernului municipalităţii şi a detaşamentelor de trupe.­ceastă întâmplare. — în orice c­az a râs mai mult de­cât aceia pe cari farsorul — dispărut la timp—îi onorase cu vizitele şi recepțiile sale. ............................... Don José Recorarea pneralului­­ Floresea­na Petoaia '«S£*w Cronica externă 22 Aprilie Imediat după sărbătorile Pa­ştelor, primul ministru brita­nic, Macdonald, va Incepe con­versaţia cu Parisul pe cale di­plomatică, atât în chestia re­paraţiilor,, cât şi in ea priveşte totalitatea problemelor ce inte­resează ambele ţări, in ieţrătu-­ ră cu asigurarea pacei conti­nentale. După părerile exprimate de Lloyd George şi la alţi libe­rali, partidul filseial britanic riscă să piardă mult din popu­laritatea sa dacă va continua sa dea sprijin guvernului Mac­donald. Dictatorul Spaniei, Primo de Rivera, va Ini­­aţa un partid al uniunei patriotice. Acest­­partid va fi „civil” şi el va re-­­ prezenta o forţă nouă, fără le- ■ gâturi cu vechile partide. Guvernul francez va coopera la aplicarea tuturor măsurilor ce vor fi recomandate da comni- , şi a reparaţiilor, dar numai du-­­­pă ce Germania va pune în e- ■ xecuţie planul recomandat. Trotzk­ a sosit la Moscova. Criza ministerială din Iugo­slavia încă nu s’a rezolvat. Se svoneşte că în cazul eşuă­rii conferinţei anglo-ruse, se va organiza o nouă conferinţă la Iraga, la cara vor lua pariu delegaţii sovietelor ruse, al Franţei şi Statelor-Vaite (?) Generam! Pangalos, minis­trul de război al Greciei, pa când Inspecta trupele de la frontiera greco-bulgară, a fost atacat cu focuri de armă de o bendă fie comitagii bulgare. Guvernul din Washington refuză să adera la o­rice acord Internaţional, care ar tinde la restrângerea prohibirilor adu­se intrării străinilor nedoriţi in Statele­ Unite. Polonia va construi un pod independent la Gdynia. Programul oficial definitiv al călătorie! Suveranilor Ro­mâniei, in Elveţia, a fost fixat de guvernul din Berna. Călătoria suveranilor Iugo­slaviei la Paris se va face, pro­babil, la 25 Mai­­. ­n ajutorul studenţilor Lista dssdîisl de ziarul „Universul“ Darul Moţilor Mult Stimate Domnule Director, Apelul adresat de d­v., publi­cului românesc prin ziarul „U­­niversul", pentru ajutorarea studenţilor, a găsit resunetul pe care l-aţi dorit şi care pe zi ce trece, se manifestă mai accen­tuat. Am satisfacţia să vă comu­nic că un om de bine a înţeles ca—profitând de o situaţie spe­cială în care se găsea—să întin­dă cuvântul „Universului" până dincolo de graniţele aşteptării. Doresc ca prin acest ziar, stu­denţimea să ia cunoştinţă, că graţie unui inimos ofiţer supe­­rior, preşedinte al consiliului de recrutare Alba lulia, tinerii re­cruţi ai judeţului Alba de Jos şi o parte din Hunedoara, din Mu­reş până în Munţii Apuseni, luând cunoştinţă­ că toată sufla­rea românească se strădueşte să asigure viitorilor luminători şi conducători ai poporului exis­tenţa şi putinţa de a se cultiva, au dat şi ei, cu entusiasm, mo­destul lor obol de UN LEU, cu rugămintea ca să fie trimis stu­denţilor, prin ziarul „Universul". D. colonel A. Atanasiu, preşe­dintele consiliului de recrutare Alba-Iulia, are marea mulţumi­re sufletească să trimită ziaru­lui „Universul" suma de 6200 lei, pentru studenţi. In acest chip şi cel din urmă Moţ din Munţii Abrudului a pu­tut şi el contribui cu ceea ce pu­terile lui de nevoiaş, i-au îngă­duit, la edificiul culturii nea­mului. Fie ca iniţiativa d-lui colonel Atanasiu să găsească mulţi imi­tatori, în­ orice direcţie, iar răs­punsul tinerilor din judeţul Alba de Jos şi o parte din Hu­nedoara să dea de gândit altora ca să facă acelaş gest. Primiţi, vă rog, Domnule Di­rector, încredinţarea deplinei consideraţiuni ce vă păstrez. Alba-Iulia, 14 Aprilie 1924. Maior St. Georgescu dela Cercul de recrutare A.-lulia Au mai subscris: Colecta liceului fie băeţî din Câmpina, în sumă de 7325 lei şi anume: dintele Comitetului şcolar 500 Profesorii liceului 1.450 Clasa î A 450 Clasa î B. 230 Clasa II A. 125 Clasa II B. 1370 Clasa III no . Clasa IV iso­­ Clasa VI R. 720 i Clasa VII R. , Clasa VIII R. 370­­ Colectele de sume pa pîâşi, depusa de recruţii ctg. 1925, la consiliul da recrutare Alba-IulÎi, pre­cum şi de cele depuse de diferiţi funcţionari, în su­mă de cei 6280 şi anume: Plasa Geoagiu 1.317 Plasa Baia de Criş 1.159 Plasa Brad 1.017 Plasa Abrud şi oraşul A­­lîiud esc Plasa Vinţul de jos 514 Plasa Igbiu■ 465 Oraşul Alba-Iulîa 343 Nicolae Păsăraru dir. şc. Bgr. Geoagiu 100 Augustin Fischer notar Kapolînî-Hare, 100 Meîeşan Vasile notar Aî­­maşul-Mare 100 Remus Porţia, notar Bă­­căli­?i 103 Li­uoL Atanasiu A., pre-­­­ssfi. Courtî, fie recrutară 100 Maior St. Georgescu, şef cera fie recrutare 108 Medic căpitan fir Rusnon, medic recrutat 100 Dala 172 Băîeni fila Fun­­du-Kiselef, jud. Ilfov, fie­care câte 20 lai, fila iniţi­ativa d-lui Alex. C. Verăs­­ceanu, aji­torul moşiei 3.440 Alex. G.­­Vărăscaanu, au­­torul moșiei Fondu-E se’et 100 Corseta fi­lu­ Alexandra Siăsîcîulescu, ră ordă în li­brăria sa, B-fitil Elisabeta nr. 5, in sumă fie 5100 lei și anume : --------—— Alex. Eftăneiulescu, con­form angajamentului dat, rata pa April!» (a tre’a) 1.000 Bumicu D. Ionel, Ale­xandria 1.000 Darpitrin D. Mile, Alexan­dria 1.000 Dumitriu D. Nica, Alexan­dria 1.000 Răfiulescu T. D. Vasile Conta. 5, Bucureşti 500 Cataluţa, Sspcara 15 Bucu­reşti 200 Marg. şi Ş­sf. Warthanian, Gri­viţa 00, Bucureşti 200 B-ra E. Lupu, Bucureşti 100 Elevii poetului al II-a şc. primară Bâlca, 50 învăţătoarea lor 50 Elevele şcoalei secunda­re gr. II „Bespîna Doam­nei” din Ploeşti, în sumă de 1.518 lei şi anume: Clasa II A. 277 Clasa IV A. 250 Glosa V A. ' f> i j 301 Clasa III C. ' ’ • ns Clasa IV B. 150 Glasa V B. dîn care eleva Dosp'nescu Elena 209 lai 470 Elevele clasei a Bl 1000 Isi, dîn care eleva Prede­­scu Valer­a 213 îs­ si ele­va Cornisei Elena 100 lai 1.000 Elevele clasei a VII 1553 Iei, din care eleva Sto’n­ Paraechîva SCO la­­şî ele­vele Dobrescu Florica, le­nesen Maria, Ni col­oscn. Magda, Nieulesen Cons­tanța, Tetrat lEcaterina, Tetnis Sleia, We’*s Flor.'oa, câte I00 lei fiecare 1.553 Colecta elevilor cî. I-a a liceului „Gh. Lasăr", în memoria decedatului ior coleg, Voicslos Constan­tin 350 Colecta ofiţerilor şi rean­gajaţilor divizionului 1 tren, Craiova 8­5 Elena V. Mitrescu insti­tutoare, Roman, şi ca e­­levele clasei a IV, şcoala No. 2 fie fete Roman 541 Şcoala fie fete şi băeţî din Bolintinul fiin Vale (Ilfov) 484 Simeon Leucuţa, preot Chişlaca, plasa Beliu, ju­deţul Bihor 200 Total 28.504 Sum­a fiin urmă 2.3E8A21 Total general 2.353.385 /vVWVWVWV­,/'*WS ZIARUL M­iratJL“­tai Nr. 163!­­ Pentru marile t s premii B» primăvara | % Cititorii cari vor să par- S 5 t­sipe la «artis prewlî de › › primăvară vor strânge cu- \ › poanele ts alinte var îl gu- · \ bileite la aeist Ies. ‹ ‚ Amănunte complete vor fi \ › date 'a timp. S VSAA/VvWVWV'vVW

Next