Universul, aprilie 1924 (Anul 42, nr. 73-96)
1924-04-24 / nr. 93
*> PENTRU ARMATA —_ Di orice moment de tensiune externă, un gând ne stăpâneşte şi o speranţă ne Însufleţeşte: armata. La orice dezordini interne, acelaş gând, aceeaş speranţă: armata. Valoarea acestei forţe se verifică succesiv şi gradat: impunem In afară, ne liniştim Dinăuntru. Logica, dreptatea şi prevederea cer să punem această forţă in condiţiunile cuvenite pentru ca eficacitatea să-i fie cât mai mare, pentru ca speranţele generale să ia caracterul unei siguranţe nesusceptibilă de surprinderi, de dezamăgiri. Rezultatele nepregătirii din 1916 comandă şi mai imperios să ne facem această datorie, şi să ni-o facem in fapte nu în vorbe, într’o pregătire completă, nu in discursuri, ditirambe şi ode. Pregătire ca efectiv, armament, întreţinere, instrucţie, moral. Dacă efectivul este condiţionat da anumite consideratione cu caracter internaţional, nu există nici o piedică şi nici o scuză ca să nu-l îngrijim din toate punctele de vedere în aşa fel, încât să formeze acea armată absolut necesară unui stat cu Ingrată situaţie geografică, cu duşmani mulţi şi nesăţioşi Armamentul trebue îmbogăţit necontenit şi ţinut intr’o neîntreruptă adaptare progresului. Aviaţia, în care se pun nădejdile pentru decisivele viitoare, nu poate să aibă mai puţină atenţie efectivă decât în alte părţi. Instrucţia nu se poate privi prin prisma economiei de muniţii, şi concentrările şi manevrele care o pun la probă, nu pot fi continuu amânate, pe când aiurea ele se repetă şi se intensifică, pe motive bugetare, care nu au ce căuta în materie de apărare naţională, întreţinerea, în înţelesul cel mai larg, cu egală preocupare de prezent şi de viitor, este o condiţie esenţială pentru ca puterea militară să fie o realitate echivalentă nevoilor şi eventualităţilor. De aceea, nu se admit depozite necomplet aprovizionate; nu se admite insuficienţă la rufărie şi îmbrăcăminte; nu se admite la cazan varză acră, fiartă fără grăsime şi prea rar variată cu carne de calitate dubioasă; nu s’admite extenuantul procedeu de a îngrămădi asupra oamenilor întreţinuţi astfel toate greutăţile stagiului şi toate corvezile covârşitoare la un efectiv necorespunzător trebuinţelor; nu s’admite să se creeze militarilor o existenţă atât de grea, în cât şcolile militare să nu se umple şi în rândurile ofiţerilor să se producă mereu goluri; nu s’admite să menţinem o stare materială care nu poate s’asigure un moral satisfăcător. Altfel, însemnează că ori n’avem sentimentele realităţii şi prevederii, ori le nesocotim. Vina este tot aşa de mare faţă de ţară. Dacă nu s'a făcut tot ce ar fi trebuit şi tot ce s’ar fi putut face, de vină este: politicianismul. Numai lui se datoreşte că sinecurile nu se suprimă, că îmbogăţiţii de război nu sunt impuşi decât iluzoriu, că risipa tot mai există, că înaintea gândului lainstituţiile de căpetenie ale statului trec preocupările de comercializare sub multiple aspecte, că în locul întrebării : cu ce ne vom apăra mâine de duşmani? se înfige mereu grija: din ce redute vom lupta contra guvernelor de mâine? O datorie de înalt patriotism şi de existenţă naţională cere să se schimbe repede şi radical sistemul: întâi armata —şi după armată celelalte. Belgrad, 22 (Radar). — In mod oficial se anunţă că miniştrii plenipotenţiari Spalatkovici din Paris şi Balugdjici din Berlin nu au fost convocaţi la Belgrad. In consecinţă, ştirile date de unele ziare în legătură cu pretinsa lor convocare sunt lipsite de orice temeL MOZAICURI Somnul se va scurta şi viaţa se va lungi. Aşa afirmă drul englez Harris şi d-rul american Grile, cari cred că au inventat un aparat electric prin care se vor reîncărca celulele obosite ale creerului, tot aşa cum se reîncarcă o baterie. Atunci omul va dormî numai 84 ore, va munci mult mai mincît — şî va trăi chiar cu 20—30 ani peste mijlocia actuluft. Turcii se pot fotografiat. Ministrul instrucţiei publice,luând act ca maî mulţi profesori şi-au bătut elevii pentru că se fotografiaseră, a dat o ordonanţă că în Turcia faptul de a se fotografia nu constitue o erezie legală sau religioasă. finii a Ki Mm — Un arS5î©3 aSc«9tus Vîator despre asessSă strapsie pofitădâ — Marea revistă engleză „Review of Reviews“ publică în ultimul său număr un articol desprica înțelegere, datorit d-lui Seton Watson (Scotus Viator) cunoscut fioromân, articol din care extragem câteva pasagii. S’a spus adeseori că Aliaţii au făcut o greşală „dărâmând“ Austro-Ungaria. Tot aşa s’ar putea spune că natura face o greşală când primăvara topeşte gheaţa, care încinge malurile, constă într’o serie de alianţe pur defensive, autorul trece în revistă situaţia politică a celor 5 state care pot fi considerate ca formând Europa centrală. După ce vorbeşte de Cehoslovacia, despre care spune că e „cel mai stabil dintre nouile state“, deşi are încă de rezolvat probleme foarte grele din pricina diferenţei dintre cehi şi slovaci — care au trăit mai bine de o mie de ani sub două regimuri politice diferite,+, trece la Iugoslavia şi spune că problema „contopirei“ diferitelor elemente etnice e şi mai grea, iar situaţia politică foarte încurcată. Despre România spune : Două fapte importante an fiaUrmi- Kai situaţia actuală, care se aseamănă oarecum eu a Iugoslaviei. Primul fapt, « progresat foarte rapid realizat de România in cele două decade dinaintea războiului şi al doilea efortul gigantic şi suferinţele ce i-au fost impuse de războiu, suferinţe care întrec materialmente pe ale Eolgieî şî fiziceşte pe ale tuturor, afară de sârbi. Descrie apoi situaţia economică, financiară şi politică internă rezultată de pa urma acestor dezastre . Continuând cu descrierea situaţiei în celelalte 3 state din Europa Centrală, ajunge apoi la însemnătatea Micei înţelegeri SCOTUS VIATOR care nu constă în fond dintr’o Monarchia habsburgică nu o triplă alianţă, ci dintr’o serie fost dărâmată, ci s’a prăbuşit. : acorduri individuale între Chiar înaintea armistiţiului , Praga- Belgrad şi Bucureşti. AUngaria se declarase contra sis- t rat& apoi cum Mica Inte-cgere eternului dualist, care o lega de preocupată oarecum de dilema Austria; polonii se deslipiseră, prinei apropieri de Franţa sau iar cehoslovaci şi iugoslaviî Brtaria şi cam atitudinea aceîşi proclamaseră Independenţa, reţea din urmă face ca pnvinie Cu mait înainte de convocarea1u3 se îndrepte mai mult spre conferinţe de pace nouile State „succesoare“ erau fapte îndeplinite, pe care Parisul n’a avut decât să le ratifice. Opinia publică engleză nu-şi dă mcă bine seama de transformarea fundamentală, realizată pe acel vast teritord a ce se în Franţa, dovadă acordul francocehoslovac. Termină spunând că politica Micei înţelegeri, fiind o politică de consolidare şi pace la Dunăre şi în Balcani, ea trebue să fie acceptată chiar de vrăjmaşii ei ca find unul din puţinii faciinde între Germania, Rusia şi * *fr' S0'*71 ai unei *re de tranzi-Medîterana. In locul celor trei tîmne, hegemonii rusă, germană şi maj warn ghiară, azi naţiunile, care tra- Q jfCSMÎîS$!rf» iOgOSlSVC îau sub jugul lor, sunt mai mult sau mai puţin agent liberi în politica externă. Un alt efect al războiului mondial a fost să distrugă nu numai vechea balanţă a puterii în Europa, dar şi corolarul său, balanţa puterii în Balcani. Vorbind despre Mica înţelegere ,a care drept de a exista ingomururile mele Baraţi pentru şcoală N.a.; putea să apreciez cu mai multă înduioşare o danie, cu aceea făcută pentru şcoale, ori biblioteci publice. Dăruitorul pentru şcoale are desigur un suflet, liosit de-o bunătate specială. De obiceiu, suntem aşa de strâns legali de cărţile noastre din bibliotecă şi de lucruşoarele, care fac parte din tezaurul nostru cărturăresc, ca de fiinţele cele mai dragi. Ba poate uneori şi mai mult. Cărţile ca şi obiectele de studiu par că fac parte din noi. De ele, sunt legate amintiri, de ele ne sunt inverigate emoţii, care nu se împrăştie, căci cărţile ne-au provocat ori entuziasm, ori indignare; ne-au lămurit, ori ne au deschis alte orizonturi de cercetare; ne-au schimbat conceptul de viaţă. Şi de aceea, când cineva dărueşte cărţi, am o adâncă înduioşare, fiindcă simt că rupe ceva din el. Totuş dania e motivată de obiceiu de un sentiment cu mult mai nobil. Se dăruesc cărţi, ca şi alţii să se împărtăşească. Se dăruesc pentru şcoală, unde atâtea generaţii de copii sunt însetate de dorul de a citi. Acelaş lucru şi cu obiectele de studiu, cu colecţiile de cercetare ştiinţifică, de pildă, cum a făcut senatorul dr. Fülepp, dăruind şcoalei politehnice din Timişoara, o foarte preţioasă colecţie de minerale din Ardeal şi Banat, — minerale, a căror faimă e răspândită în toată Europa. Nu dăm ca pildă această danie foarte importantă, — cum ne scrie rectorul acelei şcoale — ei sentimentul care rezultă din scrisoarea, care vesteşte şcoala politehnică asupra darului: „a sprijini şcoalele, ce vestesc ştiinţa, a le prevedea cu cărţi şi rechizite nu e numai chemarea statului, ci e datoria primordială a unui cetăţean". b. c. Pretenţii bunlgare Tratativele româno-bulgare întâmpină greutăţi cari provin atât de la stabilirea sumei pe care România o cere ca despăgubiri— 500 milioane lei— cât şi din faptul că guvernul bulgar stătue ca toţi cetăţeni bulgari din Cadrilater, cari, siliţi de împrejurări, au părăsit în timpul războiului această regiune, înrolându-se, fie în armata bulgară, fie în slujba autorităţilor bulgare, să-şi poată recăpăta cetăţenia română şi să fie repuşi în drepturile lor de proprietate în Cadrilater. Legea împroprietăririlor trecută de dL AL Constantînescu prevede tocmai pierderea utilizării proprietăţilor părăsite de aceşti cetăţeni bulgari, aşa că este foarte greu ca guvernul nostru să poată face vreo concesie în această direcţie. 108.068 de germani lo finaltul Berna, 21. — Toate trenurile care sosesc din Germania în Elveţia sut pline de călători germani. Aceşti călători trec frontiera elveţiană înainte de a intra în vigoare legea prin care se va aplica o taxă de „eşire“ din ţară de 500 mărci aur de persoană. Vameşii elveţieni sunt incapabili să-şi îndeplinească serviciul din cauza numărului imens de pasageri străini. Nu s’a văzut niciodată atâţia germani în cantonul Tessin. Hotelurile refuză pasageri In Italia se găsesc poate 100.000 de georgmi. 1ii mm in —• In feiegerss ffruncolspc RO-roksano-trrca.— Ce se anumă dia Coast.5B2isaop©i, Basna şi PSFIS Ziarul „Berliner Tageblatt“ zdruncinată din cauza unui din 19 e., apărut în ediţie spe mare scandal de miluire. Presa cară, a publicat uimitoarele, publică atacuri violente împotelegrame : triva guvernului. Ziarul ,,Valon" scrie că în Turcia au guvernat de secole interese personale. După lupta naţională am crezut că vom avea un guvern al intereselor poporului. Faptele cele mai recente dovedesc insă că interesele Constantinopol, 18. — Ştiri sosite aci confirmă că în legătură cu chestiunea basarabeană s-a înfăptuit o nouă grupare de puteri, prin alianţa catre Franţa, Japonia şi România. Principele japonez, trimis la Bucureşti, a tratat acolo asupra unor acorduri româno-japoneze împotriva Rusiei, pe când regele Ferdinand a obţinut la Paris adeziunea Franţei la această alianţă nefirească. Constelaţiunea Franţa • — România — Japonia e concepută ca aplicabilă şi faţă de Anglia. S-au făcut comenzi româneşti şi japoneze de armamente. Roma. — In cercurile politice a produs mare senzaţie ştirea despre Inclearea unei alianţe între Franţa şi Iugoslavia. Se crede însă că este vorba Elemente!» turco francofila de un balon de încercare, lancer cu insistenţă intrarea Tur-j sat într’un snumnit scop, clei în acest cerc, spre a seri jos acsantulază mai ales că fiica un zăgaz împotriva impe- actuala situaţie intensă a lagorialternului Italiei Indisinternia Orientală şi împotriva celui rus pe malurile mărci Negre. Guvernul din Angora rusă, se află în prezent în termeni foarte neamicali cu Franţa, din cauza Închidere! şcolilor creştine. slavici nu permite luarea unor hotăriri politica aşa de trapor- , fante. 0 MISIUNE MILITARA .TARO- NEZA A SOSIT LA PARIS Paris, 18. — O misiune militară japoneză, compusă din mai mulţi ofiţeri superiori, a SITUAŢIA DIN TURCIA * Afară de aceasta, situaţia poBerna, 22. — Programul vizitei pe care Suveranii români urmează să o facă în Elveţia în zilele de 6 şi 7 Mai, a fost stabilit. Suveranii vor fi primiţi la frontieră de delegatul departamentului politic, de câţiva, ofiţeri superiori şi ministrul României la Berna. M. S. Regele Ferdinand şi M. S. Regina Maria vor fi primiţi la Berna de consilierii federali, în vreme ce o companie de soţ personale predomină. Un guvern, daţi va da onorurile. După ce bazat pe astfel de interese nu poate desfăşura niciodată o acţiune în sens democratic, CE SE CFEDE LA ROMA DE O ALIANTA FRANCO-IUGOSLAVA lirică internă a guvernului este sosit azi la Paris. M a|iiiriiS41ÎEE Hsilullj löiiiila MMtfls mm ReMafiei, di până acum. Casa mai SissaaEa o parte din membrii delegaţiei române, care tratează la Viena cu delegaţia austriacă soluţionarea chestiilor aflate in litigiu între România şi Austria pe urma aplicării tratatului de la St. Germain, s'a întors în Bucureşti, aducând vestea că s'a ajuns la o înţelegere prin concesiuni reciproce şi s'au semnat protocoalele de lichidare a următoarelor chestiuni: 1) Depozitele private şi publice. 2) Bunurile de sauvetage. 3) Acordul forfetar pentru restituţiile de material rulant. 1) Creanţele datorii particularilor. 7) Pensiile. 6) Asigurările sociale. 7) Căile ferate particulare şi de stat din Bucovina. 8) Restituirea şi schimbul de obiecte de artă şi obiecte istorice. Preşedintele delegaţiei române d. I. Nistor a semnat aceste protocoale, având depline puteri pentru a da convenţiilor caracter definitiv. Singura condiţie pentru intrarea lor în vigoare şi aplicarea lor este ratificarea acestor convenţii de către parlamentul român şi cel austriac. La Viena a mai rămas o parte a delegaţiei române în frunte cu d. ministru J. Nistor şi secretarul general al delegaţiei d. adv. Eusebie Popovici, conţinu- jând, in secţii, tratativele privi- toare la chestiunile juridice, la cele fiscale, vamale, de export, import, la traficul de călători, la expulzări, la asistenţa juridi- j că şi alte câteva chestiuni eco- nomice şi de despăgubiri. Intre altele, delegaţia austria ’că a exprimat delegaţiei române dorinţa guvernului austriac de a ajunge la un acord în privinţa importării de alimente din România în Austria. După cele ce ni se spun, tratativele se desfăşoară in cea mai bună înţelegere şi curtoazie de ambele părţi. Ele vor dura încă vreo câteva săptămâni. Programul primirii SsîvariîTsSSoF Români şi In Elveţia vor descinde la legaţia română, vor face o vizită oficială guvernului elveţian care va oferi un dineu în onoarea MM. II. Ziua de 7 Mai va fi consacrată unei escursii pe lacul Thorne. Suveranii vor lua parte apoi la o manevră militară şi, după amiază vor participa la un „garden-party" la legație, urmat de un dineu oferit în onoarea guvernului elvețian. ! Vizua congresiştilor bizanhinologi la Iaşi 21 Aprilie. Congresiştii bizantinologi vor sosi la Iaşi Miercuri cu trenul de dimineaţă. Vor fi întâmpinaţi de către administraţia comunală şi corpul profesorilor universitari. La ceasurile 9 dimineaţa se va servi un ceai la „Astoria“, la orele 12 va fi o recepţie oficială la Universitate. La ora 1 se va servi la hotel „Traian“ un banchet dat de primărie, in onoarea oaspeţilor. In cursul zilei, congresiştii vor vizita împrejurimile oraşului, mănăstirile Cetăţuia, Hlincea, şcoala normală „Vasile Lupu“ şi ■ mai multe biserici istorice. In noaptea aceleiaşi zile, oaspeţii vor părăsi Iaşii. De nile talii fiați — D. Pântea — Ziarul umoristic rusesc din PANTEA, el, Dobronravov, nu Chişinău „Racheta", condus în mai are nici o legătură cu ziarul ultimul timp de publicistul Donostru şi nu mai este socotit de bronravov, zis şi Donici, nou i colaborator al nostru blicat un articolaş şi o caricatură referitoare la călătoria d-lui Pântea la Viena, ca delegat al României la conferinţa cu bolşevicii Articolaşul şi caricatura relevă un svon, care a circulat tot timpul prin Chişinău, că d Pântea la Viena ar fî fost molestat de către d. Ţiganco profesatorul contra Unirii, dar care fusese un bun prieten al d-lui Pântea până a fi părăsit Basarabia. D. Pântea ca să desraintă acest’ svon, a declarat într’un interview că „Intre delegaţia română şi rusă a domnit cea mai mare cordialitate în tot timpul , pentru şantaj şi escrocherie a discuţiunilor". Faptul, că acest svon a luat o formă concretă prin publicarea lui un ziar, a revoltat pe d. Pântea, care a cerut darea în judecată a d-lui Dobronavov-Donici la Curtea Marţială, deoarece d.sa se crede insultat, ca fost reprezentant al statului. Procesul trebuie judecat ca un atentat la siguranţa statului. Cum d. Dobronravov era şi colaborator la ziarul „Golos" unde se credea până acum că d. Pântea este numai inspirato- rul gazetei, acest ziar publică următoarele: „In vedere, că Leonid Bobron- ravov şi-a permis,în ziarul „Raketa" Nr. 103 o ieşire necorectă , din punctul de vedere al eticei ziaristice, contra DIRECTORUI LUI NOSTRU, D. GHERMAN", stat în puşcăria din Chişinău nici mai mult nici mai puţin decât un an şi opt luni. Duioasă companie! Care va să zică ziarul, care na găsit cu ocazia serbării Unirii Basarabiei să spuie un singur cuvînt pentru acest act aşa de mare şi în care şi d. Pântea a jucat un rol aşa de însemnat încât a fost trimis la Viena, ca reprezentant al Basarabiei, are ca director pe d. Pântea, vicepreşedintele Camerei române. Trebuia ca d. Dobronravov să îşi permită o ferire necorect con- neplăcută sub raportul trad-lui Pântea, ca opinia pu.: ţintelor ştiinţifice şi intenţiilor llică românească să ştie cine sale. ii dirijează ziarul rusesc Golos. Amundsen ajunse mahmur la din care face parte şi d. Guzie , Milan şi când unii din cei cari eminentul ziarist rus, care FILME —• Mâine soseşte Amundsen !... Milanul are onoarea să primea- scă pe unul din cei mai vestiţi explorator !... Să-l îmbrăţişăm cu toată căldura meritată!... Lumea intelectuală se agită şi presa îi ţine isonul. împrejurările sunt mai presus de voinţa omului şi Amundsen întârziază cu o zi. Pe drum cumpără ziare şi, când se sue în tren la Sazzana, găseşte din cele italiene. Dar pa când străbate coloanele, se opreşte deodată din citit, întoarce gazetele, se uită la dată, iar citeşte, iar le ’ntoarce şi totuşi nu pricepe nimic. Un ziar scria: „Celebrul explorator ne-a făcut cinstea să ne viziteze ori la redacţie şi să-şi exprime satisfacţia de a se vedea în mijlocul nostru... Altul mergea mai departe: „Interview cu Amundsen“. Al treilea varia titlul: „Declaraţiile făcute ziarului nostru de către ilustrul mosafir“. Amundsen nu vorbise cu nici un ziarist milanez, pentru că nu văzuse pe nici unul! Ceea ce era şi mai’ ciudat — şi în acelaşi timp supărător— unele declaraţii nu se potriveau de loc cu părerile sale şi câteva chiar îl puneau într'o lumină cunos îl primiră, îl întrebară de ce nu prea are chef, le mărturisi cauza. O scurtă anchetă reconstitui faptele In om? se afla ocazional un individ care semăna leit cu exploratorul. Auzind că vine acesta, s’a hotărît să petreacă niţel, s’a îmbrăcat la fel cu exploratorul, a vizitat unele redacţii, a , primit ziarişti, şi s’a pus la dispoziţia lor „cu obicinuita-i amabilitate“, acordând fotografii cu ------- autografe şi înşirând câte ’n lu-Varşovia, 22 (Rador). — Din ■ r ă şi’n soare, pentru că n’avea Krakovia, se anunţă, că genera-1 nici răspundere ştiinţifică şi nu tul Szeptyskî a remis cu deoss- 1 se sinchisea, de ce va eşi din abilă solemnitate generalului Fio. Această farsă, rescu, insignele ordinului „Polo., In cele din urmă Amundsen o in a Restituia“ c. l-a. in prezent fost nevoit să râdă şi el de aţa a numeroşi ofiţeri generali şi de stat major, a reprezentanţilor guvernului municipalităţii şi a detaşamentelor de trupe.ceastă întâmplare. — în orice caz a râs mai mult decât aceia pe cari farsorul — dispărut la timp—îi onorase cu vizitele şi recepțiile sale. ............................... Don José Recorarea pneralului Floreseana Petoaia '«S£*w Cronica externă 22 Aprilie Imediat după sărbătorile Paştelor, primul ministru britanic, Macdonald, va Incepe conversaţia cu Parisul pe cale diplomatică, atât în chestia reparaţiilor,, cât şi in ea priveşte totalitatea problemelor ce interesează ambele ţări, in ieţrătu- ră cu asigurarea pacei continentale. După părerile exprimate de Lloyd George şi la alţi liberali, partidul filseial britanic riscă să piardă mult din popularitatea sa dacă va continua sa dea sprijin guvernului Macdonald. Dictatorul Spaniei, Primo de Rivera, va Iniaţa un partid al uniunei patriotice. Acestpartid va fi „civil” şi el va re- prezenta o forţă nouă, fără le- ■ gâturi cu vechile partide. Guvernul francez va coopera la aplicarea tuturor măsurilor ce vor fi recomandate da comni- , şi a reparaţiilor, dar numai du-pă ce Germania va pune în e- ■ xecuţie planul recomandat. Trotzk a sosit la Moscova. Criza ministerială din Iugoslavia încă nu s’a rezolvat. Se svoneşte că în cazul eşuării conferinţei anglo-ruse, se va organiza o nouă conferinţă la Iraga, la cara vor lua pariu delegaţii sovietelor ruse, al Franţei şi Statelor-Vaite (?) Generam! Pangalos, ministrul de război al Greciei, pa când Inspecta trupele de la frontiera greco-bulgară, a fost atacat cu focuri de armă de o bendă fie comitagii bulgare. Guvernul din Washington refuză să adera la orice acord Internaţional, care ar tinde la restrângerea prohibirilor aduse intrării străinilor nedoriţi in Statele Unite. Polonia va construi un pod independent la Gdynia. Programul oficial definitiv al călătorie! Suveranilor României, in Elveţia, a fost fixat de guvernul din Berna. Călătoria suveranilor Iugoslaviei la Paris se va face, probabil, la 25 Mai. n ajutorul studenţilor Lista dssdîisl de ziarul „Universul“ Darul Moţilor Mult Stimate Domnule Director, Apelul adresat de dv., publicului românesc prin ziarul „Universul", pentru ajutorarea studenţilor, a găsit resunetul pe care l-aţi dorit şi care pe zi ce trece, se manifestă mai accentuat. Am satisfacţia să vă comunic că un om de bine a înţeles ca—profitând de o situaţie specială în care se găsea—să întindă cuvântul „Universului" până dincolo de graniţele aşteptării. Doresc ca prin acest ziar, studenţimea să ia cunoştinţă, că graţie unui inimos ofiţer superior, preşedinte al consiliului de recrutare Alba lulia, tinerii recruţi ai judeţului Alba de Jos şi o parte din Hunedoara, din Mureş până în Munţii Apuseni, luând cunoştinţă că toată suflarea românească se strădueşte să asigure viitorilor luminători şi conducători ai poporului existenţa şi putinţa de a se cultiva, au dat şi ei, cu entusiasm, modestul lor obol de UN LEU, cu rugămintea ca să fie trimis studenţilor, prin ziarul „Universul". D. colonel A. Atanasiu, preşedintele consiliului de recrutare Alba-Iulia, are marea mulţumire sufletească să trimită ziarului „Universul" suma de 6200 lei, pentru studenţi. In acest chip şi cel din urmă Moţ din Munţii Abrudului a putut şi el contribui cu ceea ce puterile lui de nevoiaş, i-au îngăduit, la edificiul culturii neamului. Fie ca iniţiativa d-lui colonel Atanasiu să găsească mulţi imitatori, în orice direcţie, iar răspunsul tinerilor din judeţul Alba de Jos şi o parte din Hunedoara să dea de gândit altora ca să facă acelaş gest. Primiţi, vă rog, Domnule Director, încredinţarea deplinei consideraţiuni ce vă păstrez. Alba-Iulia, 14 Aprilie 1924. Maior St. Georgescu dela Cercul de recrutare A.-lulia Au mai subscris: Colecta liceului fie băeţî din Câmpina, în sumă de 7325 lei şi anume: dintele Comitetului şcolar 500 Profesorii liceului 1.450 Clasa î A 450 Clasa î B. 230 Clasa II A. 125 Clasa II B. 1370 Clasa III no . Clasa IV iso Clasa VI R. 720 i Clasa VII R. , Clasa VIII R. 370 Colectele de sume pa pîâşi, depusa de recruţii ctg. 1925, la consiliul da recrutare Alba-IulÎi, precum şi de cele depuse de diferiţi funcţionari, în sumă de cei 6280 şi anume: Plasa Geoagiu 1.317 Plasa Baia de Criş 1.159 Plasa Brad 1.017 Plasa Abrud şi oraşul Alîiud esc Plasa Vinţul de jos 514 Plasa Igbiu■ 465 Oraşul Alba-Iulîa 343 Nicolae Păsăraru dir. şc. Bgr. Geoagiu 100 Augustin Fischer notar Kapolînî-Hare, 100 Meîeşan Vasile notar Aîmaşul-Mare 100 Remus Porţia, notar Băcăli?i 103 LiuoL Atanasiu A., pre-ssfi. Courtî, fie recrutară 100 Maior St. Georgescu, şef cera fie recrutare 108 Medic căpitan fir Rusnon, medic recrutat 100 Dala 172 Băîeni fila Fundu-Kiselef, jud. Ilfov, fiecare câte 20 lai, fila iniţiativa d-lui Alex. C. Verăsceanu, ajitorul moşiei 3.440 Alex. G.Vărăscaanu, autorul moșiei Fondu-E se’et 100 Corseta filu Alexandra Siăsîcîulescu, ră ordă în librăria sa, B-fitil Elisabeta nr. 5, in sumă fie 5100 lei și anume : --------—— Alex. Eftăneiulescu, conform angajamentului dat, rata pa April!» (a tre’a) 1.000 Bumicu D. Ionel, Alexandria 1.000 Darpitrin D. Mile, Alexandria 1.000 Dumitriu D. Nica, Alexandria 1.000 Răfiulescu T. D. Vasile Conta. 5, Bucureşti 500 Cataluţa, Sspcara 15 Bucureşti 200 Marg. şi Şsf. Warthanian, Griviţa 00, Bucureşti 200 B-ra E. Lupu, Bucureşti 100 Elevii poetului al II-a şc. primară Bâlca, 50 învăţătoarea lor 50 Elevele şcoalei secundare gr. II „Bespîna Doamnei” din Ploeşti, în sumă de 1.518 lei şi anume: Clasa II A. 277 Clasa IV A. 250 Glosa V A. ' f> i j 301 Clasa III C. ' ’ • ns Clasa IV B. 150 Glasa V B. dîn care eleva Dosp'nescu Elena 209 lai 470 Elevele clasei a Bl 1000 Isi, dîn care eleva Predescu Valera 213 îs si eleva Cornisei Elena 100 lai 1.000 Elevele clasei a VII 1553 Iei, din care eleva Sto’n Paraechîva SCO laşî elevele Dobrescu Florica, lenesen Maria, Ni coloscn. Magda, Nieulesen Constanța, Tetrat lEcaterina, Tetnis Sleia, We’*s Flor.'oa, câte I00 lei fiecare 1.553 Colecta elevilor cî. I-a a liceului „Gh. Lasăr", în memoria decedatului ior coleg, Voicslos Constantin 350 Colecta ofiţerilor şi reangajaţilor divizionului 1 tren, Craiova 85 Elena V. Mitrescu institutoare, Roman, şi ca elevele clasei a IV, şcoala No. 2 fie fete Roman 541 Şcoala fie fete şi băeţî din Bolintinul fiin Vale (Ilfov) 484 Simeon Leucuţa, preot Chişlaca, plasa Beliu, judeţul Bihor 200 Total 28.504 Suma fiin urmă 2.3E8A21 Total general 2.353.385 /vVWVWVWV,/'*WS ZIARUL MiratJL“tai Nr. 163! Pentru marile t s premii B» primăvara | % Cititorii cari vor să par- S 5 tsipe la «artis prewlî de › › primăvară vor strânge cu- \ › poanele ts alinte var îl gu- · \ bileite la aeist Ies. ‹ ‚ Amănunte complete vor fi \ › date 'a timp. S VSAA/VvWVWV'vVW