Acțiunea, 1935 (Anul 1, nr. 1-17)
1935-10-27 / nr. 1
Pag. 2. Informaţii economice Problema refacerii creditului românesc în Ardeal. In cadrele adunării generale a „Solidarităţii“, ţinută la Cluj, dl secretar I. Oltean a făcut un raport amplu asupra situatiei băncilor noastre, din care extragem următoarele: „Problema creditului românesc din Ardeal nu se mai prezintă astăzi sub forma ştearsă a unei cereri formulate de o asociaţiune bancară oarecare, ci ea constitue un deziderat naţional, pe care-l formulează întregul element românesc din cuprinsul Transilvaniei. Banca Naţională a României are astăzi prilejul să-şi împlinească făgăduinţele solemne dela 17 Februarie 1935, „lăsând să cadă numai acele instituţiuni, cari după avizul tuturor nu mai pot juca nici un rol activ“. Situaţia băncilor noastre după conversiune e următoarea : „Dintre băncile, cari au aplicat reducerile legale în favorul debitorilor îndreptăţiţi, numai trei instituţiuni nu au redus in acelaş timp şi angajamentele lor faţă de creditori: Banca Oasia din Sibiu, Casa Noastră din Satu-Mare şi Banca Română Clujană, Cluj. Celelalte instituţiuni au fost nevoite să repartizeze pierderile suferite şi asupra creditorilor proprii, în conformitate cu dispoziţiile articolului 52 şi următorii din lege“. Fruntaşii vieţii economice din Ardeal se vor strânge — în luna viitoare la Cluj — să caute soluţiile de salvare a băncilor. * Târg de mostre internaţional. La Camera de Industrie şi Comerţ a avut loc şedinţa comitetului târgului de mostre, sub preşidenţia dlui Dr. A. Bărbat, preşedintele comisiei interimare. După ce dl V. Bozdoc, direcsorul târgului face darea de seamă asupra târgului din vara aceasta şi comitetul dă cuvenita aprobare, se hotăreşte a se organiza pentru Data anului vtitor, târg de mostre International. In vederea realizării acestei hotărâri s’a dat delegaţie comisiei speciale să ia legătură cu Legaţiile străine şi să încheie contractul cu Primăria, pentru clădirea standurilor permanente, ce urmează a se ridica în primăvara anului viitor. Cu acest prilej au făcut diferite propuneri din: A. Bărbat, U. Bozdoc, ing. inspector S. Grădiunaş, ing. Brânduş și ing. Ikely. Loteria de Stat a devenit tot mai populară, câştigurile sunt mereu mai mari şi fiecare cunoaşte acum pe fericiţi milionari ai loteriei. Veţi fi şi D-voastră printre ei cumpărând un loz la singura colectură românească din Sibiu. BANCA OACIA Important! Remediu sigur contra mătreţei:BI-OXOLIN“ Depozitar: □i'ogueria Ionel Baciu adevăratei arte. Timbrul metalic, nuanţările, frazarea, gradaţiile şi caracteristica proprie, majestatea ţinutei şi armonia gesturilor, au făcut din acest mare realizator, un inimitabil talent, un mim perfect.’ Cine nu a trăit, alături de el, intensitatea creaţiilor din Regele Lear, Luca , Arbore din „Viforul", Don Salluste din „Ruy Blas“, Wurm din „Intrigă şi amor“, Franz Moor din „Briganzii“, Hamlet, Ştefan cel Mare din „Apus de Soare“, Horaţiu din „Fântâna Blanduziei“, în care simplitatea şi firescul te cutremurau, acela nu-şi poate face decât o firavă convingere despre acest meşteşugar al artei. In jocul lui Nottara nimic nu eră de prisos; un gest, o nuanţare a cuvântului, o pauză, toate se contopeau în realizarea creaţiei, pentru a evidenţia caracterul rolului, armonia desăvârşită a facultăţilor artistice, care fac dintr-un actor un estetician. Rolul pentru el eră un ce pe care-1 analizezi continuă, pe care-1 descifrezi printr'o gândire profundă, îmbiată de imaginaţia textului. Nimic spontan în jocul lui, totul calculat, totul studiat până în cele mai mici detalii. Geniul care-1 călăuzea, i-a putut orândui convingerea că numai profunzimea interiorizării unei creaţii, poate depăşi banalul, poate diferenţia un rol de altul, imprimând pecetea personalităţii sale. Gama creaţiilor, trecând de la melodramă la Shhakespear şi la Bernard Shaw, sunt dovezi netăgăduite de marile resurse de creaţie ale acestui titan al scenei, care a drumuit flacăra adevăratei arte pe culmi ce nimeni nu le-a atins la noi. Nottara nu a fost un bătrân în teatru, — a jucat atâta timp cât boala i-a îngăduit — fără a lăsa impresia unui om îngenunchiat de povara anilor. A mers alături cu evoluţia teatrală şi continuă, a fost un propovăduitor al adaptărei la această evoluţie. Acelaş avânt în tinereţe, acelaş avânt către apusul vieţei. Cu Nottara dispare nu numai comedianul de rassă, ci un om ce s'a impus prin nobleţea caracterului său, prin curăţenia sufletească, un sfătuitor de preţ, al cărui cuvânt era hotărâtor, un întemeietor al teatrului nostru, căruia i-a închinat o dragoste neprecupeţită şi o muncă fără preget, înşelând, în creaţiile sale de atâtea ori moartea, de data aceasta a îngenunchiat în faţa ei, purtând însă aceiaşi majestate de nobleţe, pe care arta adevărată o substitue omenescului. „Doresc ca îndată ce voiu fi pus în coşciug să se puie şi capacul deasupra; doresc să fie scutite privirile prieteilor de impresia urâtă ce face trupul istocit de boală“ este ultima frază ce încheie testamentul său. Nottara artistul în viaţă, a ţinut să fie artist şi în faţa morţii, Miircea Alexiu. Acţiunea 9 şi cu cinstea cuvenită unui ziar născut din necesităţi de ordin naţional, social, cultural, economic, adânc simţite şi dintr-o justificată speranţă a asociaţiilor româneşti, în slujba cărora se pune. Acţiunea spre a ajuta la ridicarea şi solidaritatea elementului românesc. Toţi cari ne-am grupat în jurul „Acţiunei“ facem promisiunea că pornim la drum cu tot idealismul, gata de secrificii şi cu toată dragostea românească. Ţinem să mai precizăm că noi vedem în „Acţiunea“ nr. 1. Organ de închegare şi de comunicare între Români, fără deosebire de clasa socială, credinţă religioasă şi poltică. 2. Organ de combatere a tuturor abuzurilor şi ilegalităţilor, fără considerare la partide politice. 3. Organ de luptă românească şi de control asupra felului cum se gospodăreşte şi lucrează la Municipiu. 4. Organ pentru creiarea, încurajarea şi susţinerea comerţului şi industriei româneşti. 5. Organ de informaţie urgentă şi exactă asupra tuturor faptelor, evenimentelor precum şi aflarea tuturor dispoziţilor şi ordinelor date de autorităţile locale privitor la obligaţiile cetăţenilor etc. (Cercul de Recrutare, Primărie, Poliţie, Fisc, etc.). 6. O replică pentru minorităţile extremiste şi organ de combatere a tuturor campaniilor şi ştirilor tendenţioase şi duşmane intereselor noastre naţionale. 7. Organ în jurul căruia să se grupeze toţi acei cari vor să dăruiască din bogăţia sufletului lor tot ceea ce ridică şi întăreşte românismul prin cultură, ştiinţă şi artă. 8. Organ în care să se încurajeze activitatea acelora care acţionează pe toate terenurile în viaţa publică locală. 9. Organ de luptă pentru revendicările profesionale ale tuturor breslelor şi asociaţiilor. 10. Organ în jurul căruia să se grupeze toţi bunii Români din oraşul şi judeţul Sibiu spre a colabora la desvoltarea conştiinţei civice şi morale. Ştim că vremurile sunt grele, însă suntem destui pentru ca să găsim printre ai noştri atâţi Români buni, care să înţeleagă şi să sprijinească „Acţiunea“, care nu va fi o prăvălie de vorbe, ci un mijloc de luptă şi de afirmare a conştiinţei şi demnităţii româneşti. Cu această credinţă pornim. Cine simte româneşte să se alăture cu noi şi să ne ajute pentru ca să putem ridica tot mai sus — în văzul tuturor — steagul ce fâlfăim. Când solicităm acest lucru o facem bazaţi pe curăţenia intenţiunilor de care suntem stăpâniţi şi pe realizările obţinute în cei cinci ani de activitate desfăşuraţi aci pentru Românii aşezaţi în oraşul Sibiu. Acţiunea Românească am ridicat steagul pentru nevoile şi doleanţele Românilor din nouile cartiere, am iniţiat serbările câmpeneşti de înfrăţire, înscrierea femeilor în listele electorale, am ridicat bustul celui mai creştin şi cel mai tipic reprezentant al românismului, poetul Gh. Coşbuc, etc. Nu suntem dar nişte începători şi necunoscuţi. Dacă tinerimea nu este considerată un defect, noi dorim să mergem cu paşi şi mai repezi înainte şi să facem chiar legătura între generaţii. Suntem gata să primim şi să ascultăm sfaturile celor mai vârstnici, pentru ca din colaborarea tuturor să îmbunătăţim, zi de zi, această gazetă şi să ducem la rezultatele imediate, toate iniţiativele şi gândurile mari. Din partea generaţiei tinere facem promisiunea că suntem hotărâţi să mergem înainte şi să ne afirmăm toată independenţa în jurul „Acţiunii“. Pe toţi cei stăpâniţi de gânduri de polemică personală, ori de politică josnică de partid, îi rugăm mult să nu ne bată la uşe. De încheiere subliniem şi repetăm pentru ca să se ştie: Coloanele „Acţiunei“ stau deschise pentru toţi bunii Români şi pentru toate faptele şi ideile ce înalţă şi întăreşte românismul. „Acţiunea“. Nr. 1. De la naţionalism, hitlerism, la capete sparte Convingeri condonente. In sala Unicum, sus, a avut loc o adunare a partidului poporului, o dezidenţă a partidului popularizat sub numirea de hitlerist. La adunare au participat tineri şi tinere de la Braşov, Mediaş şi Sibiu. După deschiderea şedinţei, în timp ce vorbea dl Schelner din Braşov, a fost întrerupt de aderenţii dlui Fabriţius, conducătorul hitlerismului din România... şi jur. După informaţiile primite de la un sas martor ocular, dl Dr. Krall, avocat din Sibiu, şi alţi aderenţi, au cerut cuvântul să apere pe Fabriţius acuzat de trădare şi lipsă de energie. Este sau nu Fabriţius trădător şi care din cele două tabere sunt mai naţionaliste, lată mărul de ceartă. Dela această temă de licitaţie a supranaţionalismului, s’a iscat apoi o încăerare între cele două tabere, de saşi naţionalişti extremişti, ce a degenerat într’o bătae ciobănească. Scaunele şi bastoanele au intrat în funcţie. Poliţia fiind aproape a intervenit imediat, ajutată şi de armată, înăbuşind mijloacele contondente ale adepţilor lui Adolf. Pe frontul de luptă au rămas peste 20 de răniţi, între care multe domnişoare şi doamne, ce nu aveau nimic ce căuta la o adunare politică bărbătească. O parte din răniţi au fost transportaţi la diferite sanatorii din Sibiu şi alţi pansaţi şi lăsaţi la domiciliu. Dintre cei mai grav răniţi notăm pe dnii: dr. Brukner, avocat Krall, Reehner, Otef&Tig, din tabăra dlui Fabricius şi Lexen, Handmüller de la dezidenţă condusă de Bonfert. După cât am aflat, de la unul din cei mai fanatizaţi hitlerişti, fostul deputat, dr. Hedrich de Mediaş, a primit palme şi dl Lederer şi alţii au scăpat cu fuga După examenul dat de hitlerişti în vara anului trecut, când au aruncat cu ouă clocite în preotesele de la sate cari au venit să manifesteze pentru episcopii lor, a urmat mai multe încherări la care aceasta din urmă le-a pis vârf. Faptul că hitleriştii se bat între ei prezintă pentru noi prea puţină importanţă, ceea ce ţinem să relevăm e fanatizare a membrilor acestei mişcări, cari nu se dau în lături, pentru a- şi evidenţta hotărârile, de la nici un fel de lentalitate. Mai e necesar să arătăm metoda contondentă de a se măsura gradul de naţionalism ? Totuşi faptul acesta va trebui să dea de gândit atât autorităţilor noasre cât şi fruntaşilor saşi, care ai datoria să stabilească aceste porniri primare, pentru a se putea ajunge şi menţine buna converţuire din trecut între populaţia majoritară românească şi cea mineritară săsească. Am dori să aizim în această chestiune şi cuuâatul fruntaşilor poporului săsesc, pe care ne-am obişnuit să-l ştim ponderaţi şi cu destulă înţelepciuni. Aşteptăm de altfel de mult să se ia o atitudine caligorică şi energică, care să ne asigure că se pune pace în sânul popoaţiei săseşti şi se sfârşeşte cu agitaţi şi tulburarea adusă la noi în recurentul hitlerist, care nu este conform cu interesele noastre anale lor Valahul.