Adevěrul, decembrie 1889 (Anul 2, nr. 386-409)
1889-12-01 / nr. 386
ANUL II.—No. 386 Numerar 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 SI 15 ALE FIECIUEI LUNI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNA ÎNAINTE In Bucurescî la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale. Un an în ţară 30 lei, în streinetate 50 Şese luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numărul la kioşeul No. 141, Boulevard de Capuennes; la kioşeul No. 117, Boulevard St.-Michel; la kioşeul No. 19, Boulevard St.-Germain MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA Numărul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE PrilMESC LA ADMINISTRATIE ŞI LA „AGENŢIA HATAR“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV.............0,30 b. linia ,. „HI.............11 , Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele «L Din Streinetate, anunciurile se primesc direct la administrație și la toate oficiile de publicitate. —•— UN NUMÉR VECHIŰ 30 BANI administrația : Strada, Nouă, e. | Director politic : ALEX. V. BELDIMANU REDACȚIA : Strada 0. EDIȚIA ANTIBIA Sa te feresti, Române! de cuiți strein în casă. V. Alexandri. VINERI 1 DECEMBRE 1881 BIETUL DARWIN -----------------------Cețivato.---------------------Creditul Urban din lași -------------------------M rtASAJ----------------------------LATERALIZAREA --------------------------------------------------------------Dupe urma nemților --------------------------------------------------------------CHESTII de REGULAMENT --------------------------------------------------------------Tariful nostru vamal - ------------------------------ -toGîva*--------------------------------POFTA DE DRAGOSTE -------------------------------------------------------------r din Iași ----------------------------.................—^1'■ " * ■ COMERCIUL FRANCIÉI — ------------------------------------------------------------- Grevele din streinatate ---- ---DRAGOSTEA DIN URMA București 30 Noembre BIETUL DARWIin De când a intrat darwinismul în capetele câtorva tineri neexperimentaţi, sau în gura câtorva scamatori politici, par’că a dat strechia în lună. Nu se mai face nimic, nu se mai scrie nimic, fără ca perii albi ai bietului Darwin să nu fie zmulşi cu o înverşunare sâlbatică. A comis Regele vr’o nouă tragere pe sfoară? Imediat Darwin e respunzâtor, căci Darwin a scris teoria selecţiuneî universale. A dezertat vr’un politician dintr’o tabâră în alta ; s’au pus bazele înjghebărei vr’unei noi colectivităţi regale ? Darwin e vinovatul, căci el a scris teoria transformismului. In sfârşit, pentru toate întâmplările din biata noastră Ţară respunderea cade asupra lui Darwin. Câte o dată, gazetarii cu studii filozofice intermitente mai trag la bară şi pe Herbert Spencer, dar aceasta mai rar. Să vedeţi acum de unde sare iepurele. Timpul s’a afundat şi el până în gît în darwinism şi a ajuns la atâta înţelepciune din această pricină, in cât a pus în uimire pe cei mai înfocaţi eroi ai fabulelor lui Esop. Intr’un articol întitulat Transformarea partidelor, ziarul D-lui Alexandru Lahovary susţine că au existat în Ţara noastră două partide : unul liberal şi altul conservator , că cel dintâiu s’a desagregat în mai multe grupuri mici, că liberalismul are nevoe de mulţi ani pentru a se reaşeza pe baze solide ; pe când partidul conservator a fost şi a rămas unul şi acelaş până acum câteva săptămâni, când nu D. Catargiu a fost trădat, ci D-sa a făcut disidenţă. Iată transformarea pe care o constată Timpul la partidele noastre din trecut şi până astăzi. Uitând că gazeta oficioasă omite de a arăta cauzele reale ale desagregărei partidului liberal și partidului conservator, relevăm următoarea apreciere :... „fără îndoială, grupul disident (liberal), deși mai mic la număr, cuprinde elemente mai bune11, (decât grupul colectivist). Deci, să râmâie stabilit că, pentru Timpul, grupul liberal-disident e un grup cinstit. Să trecem la conservatori. Lăsăm pe Timpul să vorbească: „Pe când se producea această despărţire în partidul liberal, în lagărul conservator selecţiunea se îndeplinea fără violenţă, am putea zice cu o linişte perfectă: luna dreaptă (?) a mers desvoltându se „fără a eşi din sinul partidului«. Aci vom constata că slujbele îndeplinite de D-nii Carp, Maiorescu, Teodor Rosetti, etc. sub guvernul colectivist însemnează, în teoria Darwinismuluî Tîmpian, a nu ieşi din sinul partidului conservator şi a se opera selecţiunea în linişte. Să venim, în fine, la partea cea mai cu haz din articolul ziarului ieşit din pleavă: „.....Disidenţa conservatoare are la noi tocmai rolul liberalilor naţionali printre liberali, şi, între aceste două grupuri, mai există şi un caracter comun : doi bărbaţi de Stat, D-niî L. Catargiu şi Ion Brătianu, prin slăbiciunea lor, acoperind douâ decadenţe. „In aşa chip ne explicăm învinovăţirea ce ne aruncă liberalii naţionalî că ne-am transformat partidul,—şi, s’o mărturisim, în aşa chip, nu ne-ar surprinde când disidenţa conservatoare şi liberalii naţionali ar hotărî să pornească pe acelaşi drum, braţ la braţ, mănă în mână.“ Iată până la ce aberaţiune mintală poate duce pe nişte oameni slabi de cap o filozofie, pe care creerul lor n’o poate mistui. Disidenţa (ca să întrebuinţăm ho vrui oviit T'vji’ojjvoIwjV) uOilcel VilLAJ&I n .A voit, ca partea cinstită a partidului conservator, să se alieze cu disidenţa liberală, partea cinstită a partidului liberal. Actualii concentraţi, cari au moştenit de la colectivişti şi sistemul de guvernare şi pe Regele Carol cu toate poftele şi actele Sale despotice, — concentraţii aceştia n’au voit unirea cu liberalii cinstiţi şi acum au ajuns să recomande omului care i-a ridicat acolo unde mulţi din ei n’ar fi ajuns, să se bage şi el in noroiul în care ei înnoată până in gât. Când Darwin a publicat cartea sa despre origina speciilor şi a dovedit că omul se trage din maimuţă, a ridicat o furtună în Anglia aristocratică, când scriitorii de la Timpul au ajuns a ne dovedi că dintr’un partid compus altădată din oameni independenţi, ca partidul conservator, au putut să iasă nişte fiinţe atât de gudurătoare ca concentraţii actuali, trebue să nu murmurăm de loc, ci făcând să zicem : „Ştiinţa ’şi-a spus ultimul cuvânt“. Bietul Darwin !... D. TELEGRAME ZANZIBAR, 29 Noembrie. — Trupele germane au atacat pe Rusirii cari au fost puşi pe fugă, după ce au perdut 230 de oameni. BERLIN, 29 Noembrie. — La alegerile de balotagiu pentru consiliul comunal din Berlin, trei socialişti şi un liberal, D. Richter, au fost aleşi în arondismentul al 7-lea. SOFIA, 29 Noembrie. — Delegatul şerb, D. Ştefanovici, a avut mai multe întrevederi cu D. Stransky, în privinţa tratatului de comerţ. Reluarea formală a negocierilor e apropiată. ATENA, 29 Noembrie. — D. Tricupis ar fi declarat că situaţiunea creată cretanilor prin ultimul firman al Sultanului, este astfel încât cere o intervenire diplomatică din partea Greciei. Cronica Parlamentara Chestii de regulament Cum se deschide şedinţa în Camera actuală, imediat privitorul nepărtinitor simte trebuinţa de a o vedea ridicată. O atmosferă lenevitoare stăpîneşte Camera cea rodnică (?) în reforme şi binefaceri şi fiecare deputat, când intră în incintă, pare pătruns de misiunea de a nu face nimic, de a se plictisi pentru 25 de lei, de a căsca, de a dormi. Cazul cel mai favorabil se întâmplă atunci, când e în joc vreo chestiune de regulament, când vechi parlamentari pot să înșire întreg cortegiul amintirilor lor, când tinerii pot să -și desfăşure talentul de chiţibuşuri, de vorbă lungă şi lată, stearpă şi nefolositoare. * * Ieri a fost o zi sacrificată pe altarul regulamentului, tocmai când la ordinea zilei era una din chestiunile vitale pentru cetăţenii cari iau parte la politica militantă. La ordinea zilei, între altele, se afla și legea pentru stabilirea cumulului, întoarsă de la Senat, care a modificat’o în cea mai mare parte și supusă, astfel modificată, aprobărei sau respingerea Camerei. * * * D. Carp a luat cel d’întâi și cuvîntul pentru a cere, fără multă bătaie de cap, îngroparea acestei legi, până se va milostivi guvernul să propue alta. I-a răspuns D. Vernescu, ceia ce a provocat îndată o discuţie asupra unei chestiuni de regulament, ridicată de D. Voinov. Chestiunea de regulament a fost ridicată la o importanţă mai mare decât însâşi legea în (P Jfeţeri qî rlarvTif ai îl mai vorbăreţi au bânit apa m piuă cu regulamentul două ore în şir, pentru ca la urmă să se ridice şedinţa fără a se fi rezolvat măcar chestiunea de regulament. * * * In discuţia aceasta deşartă, am avut totuşi de observat două discursuri frumoase şi o i.ledoarie bună pentru auditorul unei jdecătorii de ocol. D-nii Pallade şi Iancovescu ne afi făcut să uităm un moment că e vorba numai de vecinicul regulament, căci cel d’întâiu a ţinut un discurs plin de căldură şi frumos ca formă, iar cel d’al doilea ne a delectat cu un discurs substanţial şi concis. Pledoaria banală a fost a tînărului porumbel Chilsenghy, care nu mai scotea pe D. Carp din epitetul de onorabil. D. Eugen Ionescu a rămas cu limba scoasă, căci şedinţa s’a ridicat tocmai când, din condescendinţa părintească obţinuse cuvîntul. -----------------•--------oo»c---------------------—---- Creditul urlan din Iaşi Ancheta de la Creditul funciar urban din Iaşi începută, cea judiciară, la SC Iunie iar cea financiară la 26 Iunie, a cotinuat până la 3 Noembre. De la 12 Iulie, data când D. Pretorian, jude instructor, luă afacerea pe mână datorită energiei şi capacităţei Iui s’a putut ajunge la resultatul necesar justiţiei pentru aflarea în mod exct a neregularităţilor cum şi a capabililor. .D-sa a adunat toate proble şi a făcut expunerea tuturor fptelor din diferitele epoce adică de la înfiinţarea Creditului şi pân la începerea anchetei. La 1 Noembre instrucţiunea făcută a fost înainttă parchetului pentru a da rechizorul definitiv care s’a trimis judelui instructor cu data de 18 Noembre, D. Pretorian a şi început a lucra la ordonanţa definitivă pe care ceră a o termina până la 4 Decemre cel mult. In cursul instucţiunei s’au dat, după cum este jut, rechizitoarele introductive după care parchetul a deschis acţiune oblică contra D-lor Al. I. Gheorghiu irector atunci încă în viaţă, Ioan A Heiban, casier; Const. Ghiulea Iizor ; Sandu Dudescu, preşedintei consiliului de ad ministraţie ; Gh. Tăcu, vice-preşedinte ; Gh. Drăghici, Th. Bonciu ; Gh. Heiban; Gh. Scorţescu şi Const. Climescu, membrii. Prin rechizitorul definitiv din 18 Noembre parchetul a cerut ca judele instructor să declare caz de urmărire contra a şase numai, adică contra D-lor: Ioan Al. Heiban, C. Ghiulea, S. Dudescu, Gh. Drăghici, Th. Bonciu şi Gh. Tăcu, ceilalţi sunt scoşi din urmărire. Deficitul constatat este : 317,897 lei 76 bani la capitalul de reviriment, provenit din cheltueli exagerate ale administraţiei, lipsă din casa direcţiei, 199.400 lei, din care un bon de 5.000 lei depus garanţie de defunctul casier I. Gh. Heiban , iar restul împrumutaţi de la Banca Naţională şi în fine, 44,453 lei şi 04 bani, ce cad în sarcina casierului I. A. Heiban. Aceste trei sume dau un total de 561,750 lei şi 80 bani. Fără îndoială că asemenea sumă ar fi de mică însemnătate faţă cu mijloacele de care dispune Creditul, şi că prea puţină perdere ar fi ajuns pe fiecare dintre societari, dacă nu ar fi fost evaluările exagerate ale imobilelor împrumutaţilor, evaluări ce întrec asupra unora din ele chiar valoarea reală, iar pentru cea mai mare parte trec evaluările peste jumătatea valoarei. * * Votarea creditului de 1.369.000 lei, va servi pentru a acoperi acest deficit și a plăti cupoanele și scrisurile exigibile. * Grevele din streinatate LONDRA, 29 Noembre. — Lucrătorii de gaz au declarat că greva le pare inevitabilă pentru că societatea South Metropolitani se arată neînduplecată. ESSEN, 29 Noembre. — KD. Krupp a făcut o donaţiune de 2 milioane mărci menite înfiinţărei unei bănci de împrumuturi pentru lucrătorii cari ar voi să construiască o casă. INFLUENZA VIENA, 29 Noembre. — Deși sunt multe cașuri de boale catarale, mai cu seamă în stabilimentele de bine-facere, nu s’a dovedit pân’acum nici o urmă de epidemie de influenza. PARIS, 29 Noembrie.— Ziarele semnalează întinderea epidemiei de gripă în cartierul Hallelor și la Grenelle. Câteva cazuri s’au ivit la şcoala centrală. Totuşi epidemia este foarte uşoară. — Ştimi din sorginte autorizată, afirmă că Influenza s’a ivit la Paris. COPENHAGA, 29 Noembre. — In săptămâna trecută s’a constatat 59 caşuri de influenza, dintre cari 39 în garnisoană. LATERALIZAREA Am citit cu multă atenţiune explicarea ce D. Gh. Panu s’a crezut dator a o da asupra incidentului întâmplat în sinul grupărei parlamentare liberalo-democratice. Mare noroc are Directorul Luptei, dacă numeroşii săi lectori s’au mulţumit cu acea explicare. Eu, lector fidel al ziarului democratic, declar că dânsa nu m’a satisfăcut nici de cum. Explicarea D-lui Gh. Panu este trasă de pâr. Reprezentantul colegiului al 2-lea de Iaşi este hotărit a’şi păstra absoluta sa libertate de acţiune şi totodată a nu părăsi gruparea parlamentară a cărei şef este D. Dimitrie Brătianu. Cum se pot împăca aceste douâ hotărirî ? înţeleagă cine poate ; eu nu o pot pricepe. Ceea ce însă înţeleg (abia astăzi o mărturisesc) este ţinta pe care o urmărea D. Gh. Panu când scria sâptămâna trecută o serie de articole pe cari le intitula : Disciplina colectivistă. Domnia sa stigmatiza cu o vervă, al cărei secret îl are cu prisosinţă, supunerea oarbă, necondiţionată, nediscutată a colectiviştilor faţă cu şeful lor. Domnia sa ne da ca motiv al acelei supuneri (motiv pe care nu o admit) lipsa totală în partidul colectivist de persoane marcante, inteligenţe vii şi superioare, oameni pătrunşi adânc de cunoştinţele veacului, naturi delicate cu o cultură aşa încât să se revolte de insuficienţa, mediocritatea şi colosalele nerozii ale şefului. Domnia sa ne arata cum în partidul colectivist (şi aci are dreptate) soluţiunea unei chestiuni nu se discută ; ea se impune de şef şi este primită, fără a murmura, de întregul partid, în ochii căruia şeful este infailibil. Fără a voi să scormonesc intenţiunele D-lui G. Panu, nu-mi este oare permis a crede că articolele de care am vorbit mai sus erau menite a pregăti lateralizarea sa ? „ Nu a voit oare directorul Luptei să dovedească prin lipsa sa de disciplină că grupul liberal- democrat posedă persoane marcante, inteligenţe vii şi superioare ca D-nii Nicorescu şi Panu care nu se pot supune unui vot al majorităţei grupului, vot emis in urma unei lungi discuţiuni ? In adevar, dezaprobarea unei hotărirî luate de majoritatea grupului liberalo-democrat nu atrăgea după sine retragerea membrului disident; dar D. G. Panu nu s’a mulțumit a dezaproba votul emis, ci l’a nesocotit refuzând a se supune și lucrând in sens contrariu. A comis dlar un act de rebeliune, de nesupunere care Îi impune datoria de a se retrage din acel grup, dacă voeşte a fi consequent cu sine. Ce ar mai însemna prezenţa soldatului Gh. Panu în grupul prezidat de D. Dimitrie Brătianu, dacă soldatul nu mai are încredere în şeful său ? Directorul Luptei fi-va indulgent pentru sine însuşi, după ce a fost atât de aspru pentru alţii, sau poate exemplul dat de D. Nicorescu ,l-a sedus şi pe D-sa? Pare-mi-se că lateralizarea (paternitatea acestui cuvînt aparţine D-lui Gh. Panu) este la ordinea zilei. Pentru a salva Casa Proprietăţei din Bârlad, D. Nicorescu s’a lateralizat. Are oare şi deputatul colegiului al 2-lea de Iaşi ceva de salvat pentru a înclina spre lateralism ? Alex. V. Beldimann. Comerciul Franciei PARIS, 29 Noembre. D. Tirard a adunat consiliul superior de comerţ şi de industrie şi i-a exprimat intenţia guvernului de a se inspira înainte de toate, în cestiunea tratatelor de comerţ, de dorinţele interesaţilor şi a cerut consiliului să redigieze un chestionar ce se va trimete tuturor Camerelor de comerț. Comisiunea aleasă de consiliu pentru aceasta a însărcinat pe D. Dautresme cu pregătirea chestionarului.