Adevěrul, noiembrie 1891 (Anul 4, nr. 991-1020)

1891-11-21 / nr. 1011

ANUL IV. — Nr. lOlf NUMERUL10 BANI ABONAMENTELE . ÎNCEP LA l ȘI 15 ALE FIE­CAREI l.UNi şl se plătesc tot-sUn-n­a 'aniinte în Bucureşti la casa Administraţiei. Din Jude­c şi Străinătate prin mandate poştale. Un an In ţară 30 Ici. In străinătate 50 Şease luni , 15 , , , 25 trei luni , 8 , , , 13 Un flrâtr­­u Străinătate 16 bani MANUSCRISELE NU SE *NAPOEAZA ADMINISTRAŢIA BULEVARDUL ELISA­BET­A,­­ 111D­irector politic : ALEX. V. BELDIMANU 111. Să te fereşti, Româno! de cu iu strein înt­r. Alexan1 MERCURI, 21­ NOEMBRIE 1891 NUMERIJL10 BANI ANUNCIURILE nia BUCURESTÎ şi JUDEŢE se prinţesei NUMAI la ADMINISTRAŢIE. Qj' Din STRĂINĂTATE, direct la administraţie şi la toate Oficiile de publicitate. Anunciurî la pagina IV ... . 0.30 b. linia ' . » . HI......................2.— iei » » o n II ..... • 3. lei m inserţiunele şi Reclamele 3 lei rândul. LA PARIS, ziarul se găsește la vânzare cu nu­­ierul la kioscul No. 1Î7, Boulevard SE-HirnieL UN NUMÉR VECHIŰ 30 BANI REDACȚIA ill.­BULEVARDUL ELISABETA,­­ 111 EDIŢIA A DOUA Bucureşti, 19 Noembrie Parlamentul e deschis şi suntem iarăşi în plină criză. Antagonismul latent ce există de mult între ele­mentele eterogene din cari se com­punea partidul liberal-conservator, a izbucnit la lumina zilei. Prima încăerare parlamentară a fost la Senat unde grupul vernescan a is­­butit a elimina din vice-preşidenţie pe D. Budişteanu care face parte din concentraţi, şi a-l înlocui prin D. Mârzescu. Această alegere a dat o dovadă pipăită că împăcarea în­tre elementul liberal-sincer şi cel conservator nu mai este cu nepu­tinţă, căci atitudinea senatorilor vernescanî nu era conformă cu de­­claraţiunile primului-ministru care manifestase dorinţa ca Domnul Al. Lahovary să intre în cabinet. Se ştia clar că ruptura între conser­vatori şi liberalii sinceri era ireme­diabilă. Cele petrecute în şedinţa de eri la Cameră n’au fost de cât urma­rea acestei situaţiuni. Concentraţii şi o parte din catargişti s’au coali­zat cu junimiştii şi cu opoziţiunea liberală pentru a escl­ude pe candi­daţii vernescanî de la vice-preşidenţia Camerei. Rezultatul acestei coaliţiuni parlamentare a fost căderea D -lor Ila­­riu Isvoranu şi Pake­ Protop­opescu, şi alegerea D lor Păucescu, Al. Ca­­targiu, Nicolae Fleva şi Peşiacov ca vice­preşedinţi ai Adunăreî S’au ales dar doi conservatori, un con­centrat şi un liberal-naţional; gru­pul liberal­ sincer nu mai este re­prezentat în biuroul Camerei. A­­cest fapt crează o situaţiune nouă şi trebue să provoace criza finală pe care o prevăzusem deja de cât­va timp. In faţa loviturei ce a su­ferit din partea aliaţilor săi con­servatori, D. Vernescu şi grupul său sunt puşi în alternativa de a se retrage din partidul liberal-con­servator sau de a urma să facă parte dintr’însul fără a juca rolul preponderent pe care îl căpătase în timpii din urmă. Ast­fel cum stau lucrurile, eu nu cred ca liberalii­ sinceri să consimtă a renunţa la individualitatea lor ca grup deosebit, urmând alianţa cu conservatorii şi lăsând conducerea partidului întreg în măinile D-lui Lascar Catargiu. Este mai probabil că ei vor pro­voca o demisiune colectivă a ca­binetului. Generalul Florescu va trebui să se retragă împreună cu toți colegii săi. El n’are dreptul de a se plânge. Acum nouă luni, a venit la pu­tere prin o coaliţiune parlamentară cu naţionalii-liberali din Senat, as­­tă­zi cade în faţa unei coaliţiuni analoge între conservatorii şi na­­ţionalii-liberali din Cameră. Am zis cade fiind că alegerea de eri la Cameră, cu toate că nu este un vot de blam dat cabine­tului, poate fi privită ca o mani­festare neîndoelnică a Camerei con­tra elementului vernescan de care generalul Florescu a declarat că nu voeşte a se deslipi. In ori­ce caz dar, criza este iar deschisă. Cât va dăinui şi cum se va re­zolva, nimeni nu o poate şti, în starea de destrăbălare în care se află partidele noastre politice. Soluţiunea cea mai firească ar fi fără îndoială formarea unui minis­ter Lascar Catargiu compus din toate nuanţele conservatoare. Dar ar naşte întrebarea: Putea-va un asemenea minister să meargă înainte cu Camerele ac­tuale ? Respunsul, după mine, este ur­mătorul : Un cabinet pur conservator nu poate guverna cu Camerele actu­ale de­cât sub două condiţiuni: 1. Participarea junimiştilor. 2. Facultatea de a disolva Par­lamentul. Prin concursul junimiştilor ca­binetul conservator ar câştiga pu­teri noi, mai ales în privinţa cali­­taţei; prin facultatea de a disolva Parlamentul, mulţi membrii ai gru­pului vernescan ar preferi să se ralieze guvernului de­cât să pro­voace revenirea la putere a naţio­­nalilor­ liberali. Dar aci intră în scenă cel­ă­alt factor constituţional: Regele. Va acorda oare Regele lui Las­car Catargiu o nouă disolvare a Parlamentului, dând ast­fel Ţărei prilejul de a se rosti într’un mod lămurit între conservatori şi libe­rali ? Nu o cred, am zis adese­orî şi repet şi astă­zi că lui Carol I nu’i plac situaţiunile netede, lămurite, cari pun partidele în poziţiune de a da naştere la guverne tari. El are nevoie de grupuri şi gru­puleţe de cari dispune, aţîţându-le unul contra altuia. De aceea cred că, dupe câte­va zile de frământări, criza se va ter­mina şi de astă dată prin o solu­­ţiune provizorie. Sau grupurile conservatoare şi liberal-conservatoare se vor îm­păca, împărţindu-şi portofoliurile între ele şi lucrurile vor merge iarăşi câte­va luni, până la o nouă ceartă. Sau Regele va forma un cabinet de tranziţie care va pregăti întoar­cerea la putere a liberalilor. Buifiăreamil din magaziile cu depozit de fulminante, nenorocirea ar fi fost nemăsurată şi ar fi costat mii de vieţi omene­şti. Acest al doilea fac probează că nu se pune nici o seriozitate la paza a­cestor periculoase depozite şi că dacă nu avem de înregistrat "nenorociri mari este că numai întîmplarea ne scapă, plarea " la şcoală; oficerii au crezut că are să-l întrebe ceva; dar el făcu nu­mai inspecţie la saltare şi spuse colonelului că să convoace con­siliul de disciplină şi pe cei cu note şi cu purtarea rea să-i treacă la regiment. Nu a întrebat pe nimenea nimica şi nici oficerii nu s’au putut plânge de cele ce sufer. Ori buni câţi­va oficeri cer să vorbească iar cu colonelul şi refu­­zându-li-se aceasta, ei pleacă iar de şcoală. Astea toate s’au petrecut cu anul al 2-lea. Anul 1-ia indignat şi el nu se va duce azi la curs. Ast­fel stau lucrurile în acest moment. Focul de la Pirotehnie Aseară pe la orele 6 isbucni un mare incendiu la pirotehnia armatei. In câte­va minute focul cuprinse ma­gaziile cu depozitul de tepun şi uleiuri necesare­ pirotehniei. Imediat soldaţii din toate cazarmele din pre­jur fură scoşi şi organizară pri­mele ajutoare penntru stingerea incen­diului. Toate pompele cazarmelor fură puse în mişcare dar focul era prea puternic şi se întindea repede. La orele 7 sosiră pompele din oraş şi pompa cu abur a primăriei şi atunci se începu o adevărată luptă între elementul distrugător, şi apa care curgea torente din pompe. La 7 şi trei sferturi, focul era stins aproape şi în întunerecul, care învăluia totul, abia se mai zăreau cîţi­va tăciuni. O anchetă a început în această pri­vinţă, de­oare­ce se crede că focul a fost pus de răi voitori, şi dacă întîmplarea ar fi făcut ca focul să pătrundă în una CRIZA Aseară, după votul de la Cameră imediat miniştrii s’au adunat în consiliu la ministerul de Interne, de­oare­ce D-nul G. Vernescu de­clarase în consiliul care se ţinuse dimineaţă că în­­cazul când ar că­dea candidații săi se va retrage din minister şi din partid. *# * La orele 6, D-nul General Flo­rescu plecând de la consiliul de miniştri s’a dus la palat spre a expune Regelui situaţia. #* # O întrunire st& ţinut aseară la D. G. Vernescu.: ^ Au luat parte 28 de vernescanî din Cameră şi vr’o câţi-'va sena­tori. # * # Vernescanii sunt ploaţi cu to­tul în urma votului de la Cameră. Opere 10 jumătate Un consiliu de miniştri se ţine în acest moment în vederea situa­ţiei ministerului. Se propune D-lui Vernescu să ia portofoliul Justiţiei, lucru pe care 1 primesc şi concentraţii. In acelaşi timp, D. Blaremberg va trece la domenii în locul D-lui T­ri­ceanu, care va eşi din min­e. D. Lahovary va lua portofoliul externelor. Dacă D. Lahovary va primi să intre în minister, va cere încă un loc pentru concentraţi. Incidentul de la şcoala de aplicaţie In urma relelor tratamente ce le suferă ofiţerii de la începutul anu­lui de la un căpitan, precum şi a mizeriilor de care sufer în şcoală, au vrut să reclame de mai multe ori colonelului Grămăticescu, di­rectorul şcoalei, dar maiorul Io­­nescu, sub-directorul, n’a lăsat să ajungă nici­odată plângerile lor la urechile colonelului. Sâmbătă, că­pitanul în chestiune, Anghelescu, intră în clasă să facă apel şi i se păru câ’i murmură ofițerii, atunci se adresează cu vorbele: „Ce-mi murmuraţi ca animalele de la me­nagerie? pare că aţi fi sălbateci.“ Unul din ofiţeri îi spune că s’ar putea adresa cu alt­fel de vorbe, căci sunt ofiţeri. Atunci el repetă ceea ce a mai spus. Ofiţerii vezând asta îl dau afară din clasă cu vor­bele de: haideo, eşi afară, dobito­­cule, etc. Căpitanul face raport colonelu­lui care chiamă pe vre­o şase aleşi cum i-a plăcut şi-i trimite câte 10 zile la garda pieţei. Ofiţerii care ro­­mân protestează plecând de la şcoală. Duminecă ministrul de resbelvine TELEGRAME LONDRA, 18 Noembre.—Se asigură în cercurile diplomatice că lordul Dufferin va înlocui pe lordul Lyt­­ton la Paris și că sir Drumond va lua locul lordului Dufferin la Roma. PARIS, 18 Noemb­e.­—Comisiunea ca­merei a terminat proiectul de lege asupra străinilor cari șed în Francia ; acest pro­iect zic că străinii cari voesc să exer­cite o profesiune în Francia sunt ţinuţi să facă declaţiune în 8 zile primăriei comunei în cari vor să se fixeze. Criza trim­is la Bei Societatea în comandită Hugo Loewy şi-a suspendat plăţile. Biurourile şi sucursalele ei au fost închise de poliţie. Hugo Loewy, şeful acestei case, a fost arestat. Se zice că nu s-a găsit nimic în casă. Ar mai fi fost arestat şi Lewin, cumnat şi tovarăş cu Hugo Loewy Foile berlineze spun că această casă mai de mult era să fie esclusă de la bursă, din cauza denunțări­lor ce se primiseră în socoteala ei. Foametea în Rusia PETERSBURG, 18 Noembre. — Pe tot parcursul trenului care conducea pere­­chia imperială din Crimea la Gacina, numeroşi ţărani au venit pe la staţii şi au prezentat împăratului petiţiuni cerând ajutoare. In mai multe sate ţăranii au dat foc clăilor de fân. Aţăţarea crescândă a ţă­anilor dă temeri de turburări. , ■ ’ * Gazeta Bursei reproduce ştirea după care Coroana spre a asigura reaprovi­­sionarea provinciilor lovite de săracie,­ va cumpăra cu preţuri fixate în ziua când se va decreta prohibiţiunea,‘tot grâul par­ticularilor afară de cantitate%K’«6§^S«tf pentru nutriment în timp de un an a fa­miliei împreună cu a servitorilor și lu­crătorilor. După o publicare oficială exportul le­gumelor uscate, a grânelor oleaginoase și a prejiturilor cu uleiuri nu este o­­prită. IDEILE NOASTRE Iată primul articol al Economis­tului din Craiova, asupra căruia făgăduim a reveni. Apărem în mijlocul posomorit al lup­telor pentru putere, în mij­locul unei in­diferenţe fără margini pentru tot ce mişcă în jurul nostru. Ştiinţele, literile, politica externă, toate ne sunt indiferente şi toată acţiunea intelectuală de care dispunem este îndreptată într’un singur sens, acela d’a susţine pe X ori pe Y pentru a a­­junge la putere şi apoi să’şi întoarcă gingaşa-i privire spre noi şi să ne res­­plătească munca cu vr’un post, cu vr’o favoare, cu vr’o decoraţie ! Ast­fel stau lucrurile în momentul de faţă, cu toate astea este recunoscut că românul are inteligenţă, iniţiativă, ener­gie ; e recunoscută încă plăcerea ce are de a se instrui şi dacă un moment a greşit drumul, cu siguranţă va apuca a­­devărata cale a progresului, atunci, când însuşi va vedea că lupta pentru putere este vrăşmaşa neîmpăcată a binelui ob­ştesc, când va vedea păgubile însemnate ce îndură ţara din cauza schimbărilor des repetate de ministere. Parlamentul şi-a schimbat rolul, în loc­ă fie o fabrică de legi, cum zicea un învăţat, este o fabrică"de miniştri, în loc ca şedinţele costisitoare să fie sacri­ficate binelui ţări, în loc să se voteze legi sănătoase ori reforme corespunză­toare timpului, ele sunt sacrificate inter­pelărilor, injuriilor şi chiar­­ o­ neno­rocire a bătăilor. In administraţie, ca în ori­ce, pe lângă cunoştinţe teoretice se cer cunoştinţe prac­tice , cum poate un ministru să câştige asemenea cunoştinţe !...ră a mai fi fost vr’o dată administrator? Dacă le-a câş­tigat într’un timp foarte scurt, pentru ce nu e lăsat să lucreze, pentru a se vedea foloasele ce aduce ţări. La noi şi pretu­tindeni miniştrii fac combinaţiuni pentru a-şi conserva portofoliul, iar nu pentru a conserva ţara! Iată nenorocirea ! De acea ne declarăm de la început ad­versarii instabilităţii ministeriale. Politica, ştiinţa ştiinţelor, a ajuns un fel de ocupaţiune a celor fără nici o me­serie, e destul să spunem că d­ată lumea face politică ! Pentru noi, politica este o ştiinţă şi ca atare ,şi are legile ei sta­bilite, legi care sunt în strânsă legătură cu cele ale altor ştiinţe, cu morala şi dreptul şi mai ales cu ştiinţa economică. Economia politică, întocmai ca tovarăşa sa politică, traversează o epocă spinoasă ; azi toţi se cred economişti şi prin urmare destul de savanţi pentru a discuta ches­tiuni sociale, economice, financiare, pen­tru a da chiar soluţia chestiunei sociale, pentru a cere reforma societăţei! E o­ boală nenorocită, care bântue toate ţările şi care face ca societatea să fie martora discuţiunilor deşarte de ori­ce principii ştiinţifice. Născând într’o atare atmosferă se vede îndată, cât de greoaie ne e sarcina, căci ne propunem a lupta în contra ideilor unei întregi generaţiuni, ne propunem a discuta în­tot­dea­una călăuziţi de bu­sola ştiinţei. Pentru noi, partidele politice existente în ţară, pot funcţiona în linişte şi nă­dăjduim că toate vor trage oare­care fo­loase din campania ce întreprindem. A­­cela din partide, care va avea mai multă asemănare cu noi, ne va găsi tot-d’a­una gata pentru a’l susţine. ’Politiceşte suntem liberali, în sensul ştiinţific al cuvintului n’avem nici o legătură cu partidul liberal-naţio­nal, care în fond diferă de noi. Constituţionaliceşte suntem cu oare­care rezerve partizani ai Constituţiei de la 1866 revizuită la 1879 şi 1884 căci găsim că e singura care corespunde ce­rinţelor şi aspiraţiunilor statului nostru-Economiceşte, sunte­m pentru toate li­bertăţile posibile, suntem pentru liberta­tea munci şi prin urmare ne opunem in­­tervenţiunei Statului în producţiune, cir­­culaţiune şi distribuţiune. Admitem excep­­ţional intervenirea Statului în instrucţia

Next