Adevěrul, noiembrie 1891 (Anul 4, nr. 991-1020)
1891-11-21 / nr. 1011
ANUL IV. — Nr. lOlf NUMERUL10 BANI ABONAMENTELE . ÎNCEP LA l ȘI 15 ALE FIECAREI l.UNi şl se plătesc tot-sUn-na 'aniinte în Bucureşti la casa Administraţiei. Din Judec şi Străinătate prin mandate poştale. Un an In ţară 30 Ici. In străinătate 50 Şease luni , 15 , , , 25 trei luni , 8 , , , 13 Un flrâtru Străinătate 16 bani MANUSCRISELE NU SE *NAPOEAZA ADMINISTRAŢIA BULEVARDUL ELISABETA, 111Director politic : ALEX. V. BELDIMANU 111. Să te fereşti, Româno! de cu iu strein într. Alexan1 MERCURI, 21 NOEMBRIE 1891 NUMERIJL10 BANI ANUNCIURILE nia BUCURESTÎ şi JUDEŢE se prinţesei NUMAI la ADMINISTRAŢIE. Qj' Din STRĂINĂTATE, direct la administraţie şi la toate Oficiile de publicitate. Anunciurî la pagina IV ... . 0.30 b. linia ' . » . HI......................2.— iei » » o n II ..... • 3. lei m inserţiunele şi Reclamele 3 lei rândul. LA PARIS, ziarul se găsește la vânzare cu nuierul la kioscul No. 1Î7, Boulevard SE-HirnieL UN NUMÉR VECHIŰ 30 BANI REDACȚIA ill.BULEVARDUL ELISABETA, 111 EDIŢIA A DOUA Bucureşti, 19 Noembrie Parlamentul e deschis şi suntem iarăşi în plină criză. Antagonismul latent ce există de mult între elementele eterogene din cari se compunea partidul liberal-conservator, a izbucnit la lumina zilei. Prima încăerare parlamentară a fost la Senat unde grupul vernescan a isbutit a elimina din vice-preşidenţie pe D. Budişteanu care face parte din concentraţi, şi a-l înlocui prin D. Mârzescu. Această alegere a dat o dovadă pipăită că împăcarea între elementul liberal-sincer şi cel conservator nu mai este cu neputinţă, căci atitudinea senatorilor vernescanî nu era conformă cu declaraţiunile primului-ministru care manifestase dorinţa ca Domnul Al. Lahovary să intre în cabinet. Se ştia clar că ruptura între conservatori şi liberalii sinceri era iremediabilă. Cele petrecute în şedinţa de eri la Cameră n’au fost de cât urmarea acestei situaţiuni. Concentraţii şi o parte din catargişti s’au coalizat cu junimiştii şi cu opoziţiunea liberală pentru a esclude pe candidaţii vernescanî de la vice-preşidenţia Camerei. Rezultatul acestei coaliţiuni parlamentare a fost căderea D -lor Ilariu Isvoranu şi Pake Protopopescu, şi alegerea D lor Păucescu, Al. Catargiu, Nicolae Fleva şi Peşiacov ca vicepreşedinţi ai Adunăreî S’au ales dar doi conservatori, un concentrat şi un liberal-naţional; grupul liberal sincer nu mai este reprezentat în biuroul Camerei. Acest fapt crează o situaţiune nouă şi trebue să provoace criza finală pe care o prevăzusem deja de câtva timp. In faţa loviturei ce a suferit din partea aliaţilor săi conservatori, D. Vernescu şi grupul său sunt puşi în alternativa de a se retrage din partidul liberal-conservator sau de a urma să facă parte dintr’însul fără a juca rolul preponderent pe care îl căpătase în timpii din urmă. Astfel cum stau lucrurile, eu nu cred ca liberalii sinceri să consimtă a renunţa la individualitatea lor ca grup deosebit, urmând alianţa cu conservatorii şi lăsând conducerea partidului întreg în măinile D-lui Lascar Catargiu. Este mai probabil că ei vor provoca o demisiune colectivă a cabinetului. Generalul Florescu va trebui să se retragă împreună cu toți colegii săi. El n’are dreptul de a se plânge. Acum nouă luni, a venit la putere prin o coaliţiune parlamentară cu naţionalii-liberali din Senat, astăzi cade în faţa unei coaliţiuni analoge între conservatorii şi naţionalii-liberali din Cameră. Am zis cade fiind că alegerea de eri la Cameră, cu toate că nu este un vot de blam dat cabinetului, poate fi privită ca o manifestare neîndoelnică a Camerei contra elementului vernescan de care generalul Florescu a declarat că nu voeşte a se deslipi. In orice caz dar, criza este iar deschisă. Cât va dăinui şi cum se va rezolva, nimeni nu o poate şti, în starea de destrăbălare în care se află partidele noastre politice. Soluţiunea cea mai firească ar fi fără îndoială formarea unui minister Lascar Catargiu compus din toate nuanţele conservatoare. Dar ar naşte întrebarea: Putea-va un asemenea minister să meargă înainte cu Camerele actuale ? Respunsul, după mine, este următorul : Un cabinet pur conservator nu poate guverna cu Camerele actuale decât sub două condiţiuni: 1. Participarea junimiştilor. 2. Facultatea de a disolva Parlamentul. Prin concursul junimiştilor cabinetul conservator ar câştiga puteri noi, mai ales în privinţa calitaţei; prin facultatea de a disolva Parlamentul, mulţi membrii ai grupului vernescan ar preferi să se ralieze guvernului decât să provoace revenirea la putere a naţionalilor liberali. Dar aci intră în scenă celăalt factor constituţional: Regele. Va acorda oare Regele lui Lascar Catargiu o nouă disolvare a Parlamentului, dând astfel Ţărei prilejul de a se rosti într’un mod lămurit între conservatori şi liberali ? Nu o cred, am zis adeseorî şi repet şi astăzi că lui Carol I nu’i plac situaţiunile netede, lămurite, cari pun partidele în poziţiune de a da naştere la guverne tari. El are nevoie de grupuri şi grupuleţe de cari dispune, aţîţându-le unul contra altuia. De aceea cred că, dupe câteva zile de frământări, criza se va termina şi de astă dată prin o soluţiune provizorie. Sau grupurile conservatoare şi liberal-conservatoare se vor împăca, împărţindu-şi portofoliurile între ele şi lucrurile vor merge iarăşi câteva luni, până la o nouă ceartă. Sau Regele va forma un cabinet de tranziţie care va pregăti întoarcerea la putere a liberalilor. Buifiăreamil din magaziile cu depozit de fulminante, nenorocirea ar fi fost nemăsurată şi ar fi costat mii de vieţi omeneşti. Acest al doilea fac probează că nu se pune nici o seriozitate la paza acestor periculoase depozite şi că dacă nu avem de înregistrat "nenorociri mari este că numai întîmplarea ne scapă, plarea " la şcoală; oficerii au crezut că are să-l întrebe ceva; dar el făcu numai inspecţie la saltare şi spuse colonelului că să convoace consiliul de disciplină şi pe cei cu note şi cu purtarea rea să-i treacă la regiment. Nu a întrebat pe nimenea nimica şi nici oficerii nu s’au putut plânge de cele ce sufer. Ori buni câţiva oficeri cer să vorbească iar cu colonelul şi refuzându-li-se aceasta, ei pleacă iar de şcoală. Astea toate s’au petrecut cu anul al 2-lea. Anul 1-ia indignat şi el nu se va duce azi la curs. Astfel stau lucrurile în acest moment. Focul de la Pirotehnie Aseară pe la orele 6 isbucni un mare incendiu la pirotehnia armatei. In câteva minute focul cuprinse magaziile cu depozitul de tepun şi uleiuri necesare pirotehniei. Imediat soldaţii din toate cazarmele din prejur fură scoşi şi organizară primele ajutoare penntru stingerea incendiului. Toate pompele cazarmelor fură puse în mişcare dar focul era prea puternic şi se întindea repede. La orele 7 sosiră pompele din oraş şi pompa cu abur a primăriei şi atunci se începu o adevărată luptă între elementul distrugător, şi apa care curgea torente din pompe. La 7 şi trei sferturi, focul era stins aproape şi în întunerecul, care învăluia totul, abia se mai zăreau cîţiva tăciuni. O anchetă a început în această privinţă, deoarece se crede că focul a fost pus de răi voitori, şi dacă întîmplarea ar fi făcut ca focul să pătrundă în una CRIZA Aseară, după votul de la Cameră imediat miniştrii s’au adunat în consiliu la ministerul de Interne, deoarece D-nul G. Vernescu declarase în consiliul care se ţinuse dimineaţă că încazul când ar cădea candidații săi se va retrage din minister şi din partid. *# * La orele 6, D-nul General Florescu plecând de la consiliul de miniştri s’a dus la palat spre a expune Regelui situaţia. #* # O întrunire st& ţinut aseară la D. G. Vernescu.: ^ Au luat parte 28 de vernescanî din Cameră şi vr’o câţi-'va senatori. # * # Vernescanii sunt ploaţi cu totul în urma votului de la Cameră. Opere 10 jumătate Un consiliu de miniştri se ţine în acest moment în vederea situaţiei ministerului. Se propune D-lui Vernescu să ia portofoliul Justiţiei, lucru pe care 1 primesc şi concentraţii. In acelaşi timp, D. Blaremberg va trece la domenii în locul D-lui Triceanu, care va eşi din mine. D. Lahovary va lua portofoliul externelor. Dacă D. Lahovary va primi să intre în minister, va cere încă un loc pentru concentraţi. Incidentul de la şcoala de aplicaţie In urma relelor tratamente ce le suferă ofiţerii de la începutul anului de la un căpitan, precum şi a mizeriilor de care sufer în şcoală, au vrut să reclame de mai multe ori colonelului Grămăticescu, directorul şcoalei, dar maiorul Ionescu, sub-directorul, n’a lăsat să ajungă niciodată plângerile lor la urechile colonelului. Sâmbătă, căpitanul în chestiune, Anghelescu, intră în clasă să facă apel şi i se păru câ’i murmură ofițerii, atunci se adresează cu vorbele: „Ce-mi murmuraţi ca animalele de la menagerie? pare că aţi fi sălbateci.“ Unul din ofiţeri îi spune că s’ar putea adresa cu altfel de vorbe, căci sunt ofiţeri. Atunci el repetă ceea ce a mai spus. Ofiţerii vezând asta îl dau afară din clasă cu vorbele de: haideo, eşi afară, dobitocule, etc. Căpitanul face raport colonelului care chiamă pe vreo şase aleşi cum i-a plăcut şi-i trimite câte 10 zile la garda pieţei. Ofiţerii care român protestează plecând de la şcoală. Duminecă ministrul de resbelvine TELEGRAME LONDRA, 18 Noembre.—Se asigură în cercurile diplomatice că lordul Dufferin va înlocui pe lordul Lytton la Paris și că sir Drumond va lua locul lordului Dufferin la Roma. PARIS, 18 Noembe.—Comisiunea camerei a terminat proiectul de lege asupra străinilor cari șed în Francia ; acest proiect zic că străinii cari voesc să exercite o profesiune în Francia sunt ţinuţi să facă declaţiune în 8 zile primăriei comunei în cari vor să se fixeze. Criza trimis la Bei Societatea în comandită Hugo Loewy şi-a suspendat plăţile. Biurourile şi sucursalele ei au fost închise de poliţie. Hugo Loewy, şeful acestei case, a fost arestat. Se zice că nu s-a găsit nimic în casă. Ar mai fi fost arestat şi Lewin, cumnat şi tovarăş cu Hugo Loewy Foile berlineze spun că această casă mai de mult era să fie esclusă de la bursă, din cauza denunțărilor ce se primiseră în socoteala ei. Foametea în Rusia PETERSBURG, 18 Noembre. — Pe tot parcursul trenului care conducea perechia imperială din Crimea la Gacina, numeroşi ţărani au venit pe la staţii şi au prezentat împăratului petiţiuni cerând ajutoare. In mai multe sate ţăranii au dat foc clăilor de fân. Aţăţarea crescândă a ţăanilor dă temeri de turburări. , ■ ’ * Gazeta Bursei reproduce ştirea după care Coroana spre a asigura reaprovisionarea provinciilor lovite de săracie, va cumpăra cu preţuri fixate în ziua când se va decreta prohibiţiunea,‘tot grâul particularilor afară de cantitate%K’«6§^S«tf pentru nutriment în timp de un an a familiei împreună cu a servitorilor și lucrătorilor. După o publicare oficială exportul legumelor uscate, a grânelor oleaginoase și a prejiturilor cu uleiuri nu este oprită. IDEILE NOASTRE Iată primul articol al Economistului din Craiova, asupra căruia făgăduim a reveni. Apărem în mijlocul posomorit al luptelor pentru putere, în mijlocul unei indiferenţe fără margini pentru tot ce mişcă în jurul nostru. Ştiinţele, literile, politica externă, toate ne sunt indiferente şi toată acţiunea intelectuală de care dispunem este îndreptată într’un singur sens, acela d’a susţine pe X ori pe Y pentru a ajunge la putere şi apoi să’şi întoarcă gingaşa-i privire spre noi şi să ne resplătească munca cu vr’un post, cu vr’o favoare, cu vr’o decoraţie ! Astfel stau lucrurile în momentul de faţă, cu toate astea este recunoscut că românul are inteligenţă, iniţiativă, energie ; e recunoscută încă plăcerea ce are de a se instrui şi dacă un moment a greşit drumul, cu siguranţă va apuca adevărata cale a progresului, atunci, când însuşi va vedea că lupta pentru putere este vrăşmaşa neîmpăcată a binelui obştesc, când va vedea păgubile însemnate ce îndură ţara din cauza schimbărilor des repetate de ministere. Parlamentul şi-a schimbat rolul, în locă fie o fabrică de legi, cum zicea un învăţat, este o fabrică"de miniştri, în loc ca şedinţele costisitoare să fie sacrificate binelui ţări, în loc să se voteze legi sănătoase ori reforme corespunzătoare timpului, ele sunt sacrificate interpelărilor, injuriilor şi chiar o nenorocire a bătăilor. In administraţie, ca în orice, pe lângă cunoştinţe teoretice se cer cunoştinţe practice , cum poate un ministru să câştige asemenea cunoştinţe !...ră a mai fi fost vr’o dată administrator? Dacă le-a câştigat într’un timp foarte scurt, pentru ce nu e lăsat să lucreze, pentru a se vedea foloasele ce aduce ţări. La noi şi pretutindeni miniştrii fac combinaţiuni pentru a-şi conserva portofoliul, iar nu pentru a conserva ţara! Iată nenorocirea ! De acea ne declarăm de la început adversarii instabilităţii ministeriale. Politica, ştiinţa ştiinţelor, a ajuns un fel de ocupaţiune a celor fără nici o meserie, e destul să spunem că dată lumea face politică ! Pentru noi, politica este o ştiinţă şi ca atare ,şi are legile ei stabilite, legi care sunt în strânsă legătură cu cele ale altor ştiinţe, cu morala şi dreptul şi mai ales cu ştiinţa economică. Economia politică, întocmai ca tovarăşa sa politică, traversează o epocă spinoasă ; azi toţi se cred economişti şi prin urmare destul de savanţi pentru a discuta chestiuni sociale, economice, financiare, pentru a da chiar soluţia chestiunei sociale, pentru a cere reforma societăţei! E o boală nenorocită, care bântue toate ţările şi care face ca societatea să fie martora discuţiunilor deşarte de orice principii ştiinţifice. Născând într’o atare atmosferă se vede îndată, cât de greoaie ne e sarcina, căci ne propunem a lupta în contra ideilor unei întregi generaţiuni, ne propunem a discuta întotdeauna călăuziţi de busola ştiinţei. Pentru noi, partidele politice existente în ţară, pot funcţiona în linişte şi nădăjduim că toate vor trage oarecare foloase din campania ce întreprindem. Acela din partide, care va avea mai multă asemănare cu noi, ne va găsi tot-d’auna gata pentru a’l susţine. ’Politiceşte suntem liberali, în sensul ştiinţific al cuvintului n’avem nici o legătură cu partidul liberal-naţional, care în fond diferă de noi. Constituţionaliceşte suntem cu oarecare rezerve partizani ai Constituţiei de la 1866 revizuită la 1879 şi 1884 căci găsim că e singura care corespunde cerinţelor şi aspiraţiunilor statului nostru-Economiceşte, suntem pentru toate libertăţile posibile, suntem pentru libertatea munci şi prin urmare ne opunem intervenţiunei Statului în producţiune, circulaţiune şi distribuţiune. Admitem excepţional intervenirea Statului în instrucţia