Adevěrul, decembrie 1891 (Anul 4, nr. 1021-1047)
1891-12-03 / nr. 1023
ANUL IV.—Nr. 1023 mmms. MARȚI 3 DECEMBRIE 1391. RUMEEUL10 BAHI abonamentele ÎNCEP LA I ȘI 15 ALE FIECÂREÎ LUNI şl ge plătesc tet-d’a-uua ’uulato -------- ■ • VS** ' • în Bneureştî la casa Administraţiei Din Judeţe şi Străinătate prin mandate, postaie. Un an In țară 30 ici, I n străinătate 50 » • » 23 15 Șease luni , Trâ luni jj§ 8 JS 8 ü jnnm-T-f 'I ÍSIÍIV>' 1 _aSWfW&'.fe .-SHSÎ_.. # w i.tii.ii .wbX străinslitle ÎS bani MANUSCRISE^ NU SE ’NAPOEAZA EDIȚIA A DOUA Să t© ferești. române! de ewia strein la căi -HU-«*../*__• 9 ............ ' «A T. Alexandri. ADMINISTRAȚIA "Ml, BULEVARDUL EU.ISABETA, — ÎÎJDirector politic*. ALEX. V. BELDIMANU RUMEEUL 10 ANUNCIURILfe nla BUCURESTI șl JUDEȚE se prîiffleao» NUMAÎ 'la ADMINISTRAȚIE. ■ Q i Din STRĂINĂTATE, direct la administrație șl la toate Oficiile depublicitate, nunciurl la pagina IV ..... . 0.30 b. linia . , în......................2.— lei 0 s ^ » B , N 3.TM» ld s Junele și Reclamele 3 lei rândul. j. PARIS, ziarul se găsește de vfinzarb cil nula kioscul Ho. 117, Boulevard St.-MicheL UN NUMÉR VECHIŰ 30 BANI REDACTIA ■BULEVARDUL ELISABET A.m IN TEXTUL CONSTITUTIUNEI p 111, Bucureşti, 2 Decembrie. Intre şedinţa Constituantei din 27 Iunie 1866 şi acea din 30 Iunie acelaş an, s’a comis — Dumnezeu singur ştie de cine — cea ma sfruntată escrocherie, cel mai criminal fals, în redactarea textului Constituţiunei pe care Prinţul Carol a sancţionat’o şi pe care a sevîrşit următorul jurămînt: Jur de a păzi Constituţiunea şi legile Poporului Promân, de a menţine drepturile Lui naţionale şi integritatea teritorului. Nu acuz pe nimeni, căci nu pot acuza pe cineva , dar constat un fapt care nu se poate tăgădui. De 25 de ani de când această Constituţiune este în vigoare numai doi prim-miniştri au beneficiat de acest fals infam comis în pactul nostru fundamental. In 1879, Ion C. Brătianu a obţinut iscălitura Suveranului pe un decret motivat pe ultimul aliniat al articolului 95 din Constituţiune şi a prorogat Corpurile Legiuitoare pe o lună . Este însă o mare deosebire între prorogarea de la 1879 şi cea de acum. La 1879 Parlamentul s’a prorogat prin decret, dar prorogarea s’a făcut în cursul unei sesiuni extraordinare şi în condiţiuni cu totul anormale. Dreptul Suveranului se putea dar controversa. In 1891, Lascar Catargiu, căruia Suveranul i-a refuzat decretul de disolvare, a obţinut un decret de prorogare a Parlamentului în sesiune ordinară, pe zece zile; decret inutil dacă, precum pretinde primul ministru, el este fidela expresiune a majorităţilor Corpurilor Legiuitoare, decret nul şi fără valoare, căci Carol I nu are dreptul de prorogare. Voi nara faptele în toată goliciunea lor, şi lectorii mei vor aprecia dacă Corpurile Legiuitoare puteau fi prorogate cu decretul pe care l-a citit Lascar Catargiu în ziua de 28 Noembre. Am în faţă proiectul de Constituţiune înaintat Constituantei de Locotenenţa Domnească, cu mesagiu Nr. 750 din 1 Mai 1866. — Acest mesagiu este semnat de Nicolae Golescu, Lascar Catargiu şi Nicolae Haralamb. Articolul 49 al acelui proiect sună astfel : La 15 Noembrie a fiecârui an Adunarea se întruneşte fără convocaţiune, dacă Domnul nu a convocat-o mai înainte. Durata fiecărei sesiuni ordinare este de trei luni. La deschiderea sesiunei Domnul expune prin un mesagiu starea ţarei. Domnul pronunţă închiderea sesiunei. El are dreptul de a convoca în sesiune extraordinară Adunarea. El are dreptul de a disolva Adunarea. Actul de disolvare trebue să conţie convocaţiunea alegătorilor, până în doue luni de zile, şi a Adunăreî până în trei luni. Adunarea în cele trei luni de sesiune ordinară are singură dreptul de a se amâna. In şedinţa Constituantei din 16 Iunie 1866, D. Manolaki Costaki Epureanu — preşedintele Constituantei —zice între altele: — Contraproiect nu există, ci sunt numaiamendamente care s'au primit în deosebitele secţiuni şi care au fost cu prisos discutate în toate secţiuniile. Tot în acea şedinţă D. Aristide Pascal, raportorul Comitetului de delegaţi ai secţiunilor, dă citire raportului său, din care extrag următoarele rînduri : Comitetul însărcinat cu examinarea proiectului de Constituţiune prezentat de guvern, după ce a luat cunoştinţă de toate amendamentele ce s'au produs în secţiuni după ce prin această lucrare s'a pătruns de spiritul şi de opiniunile ce au predomnit în Adunare, a făcut proiectulaal sie Cosistitaaliwine al guvernului modiificafiamile ce în calitate de raportor al acestui Comitet am onoare a ve prezenta. D. raportor, în lungul său raport pe care l-am cetit cu multă atenţiune, arată Adunărei modificările în proiectul de Constituţiune a guvernului, dar nicăieri nu se vede că articolul 49 ar fi fost modificat. Este inadmisibil ca secţiunile să fi amendat articolul 49, însemnat prin drepturile ce le acordă Domnitorului şi D. Aristide Pascal să nu fi adus la cunoştinţaAdunărei în raportul său, care este o lucrare conştiincioasă şi complectă, o modificare atât de importantă ca aceea care dă Suveranului dreptul de a surpiina temporar Parlamentul. Stăruesc asupra acestui fapt, că din discursul D-lui Manolaki Costaki Epureanu, din raportul D-lui Aristide Pascal şi din întreaga discuţiune urmată în şedinţa constituantei din 16 Iunie 1866, să constată că contra proect nu a existat. Şi cu toate aceste am înaintea ochilor un contra proect elaborat de Comitetul delegaţilor. In acest contra proect articolul 85 are următoarea cuprindere: Art. 85.—In locul articolului 49 din proect.—La 15 Noembre a fiecăruia an. Adunarea deputaţilor şi Adunarea teritorială se întrunesc fără convocaţiune, dacă Domnul nu le-a convocat mai înainte Durata fiecărei sesiuni este de trei luni. La deschiderea sesiunei Domnul expune prin un mesagiu starea ţerei. Domnul pronunţă închiderea sesiunei. El are dreptul de a disolva ambele Adunări de o datăsau numi una din ele. El are dreptul de a convoca în sesiune extraordinara Adunările. Actul de disolvare trebue să conţie convocaţiunea alegătorilor până în două luni şi a Adunărilor până în trei luni. Domnul poate amâna Adunările. Oricum amânarea nu poate exceda termenul de o lună nici a fi reinoită în aceiaşi sesiune fără consimţimîntul Adunărilor. Faţă cu acest articol o întrebare să impune. Constituant a luat-o în discuţie proectul de Constituţiune prezentat de guvern, sau proectul de Constituţiune modificat de Comitet? Pentru orice om care va ceti ca mine cu luare aminte, atât raportul D-lui Aristide Pascal cât şi dezbaterile şedinţelor din 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28 şi 29 Iunie 1866, reesă într’un mod netăgăduit că Constituanta a discutat numai şi numai proectul de Constituţiune prezentat de guvern. Mă voiu opri la şedinţa din 27 Iunie şi cu procesul verbal în mână, eau asupră-mi de a dovedi că legiuitorilor din 1866 nici prind gând nu le-a trecut a da Suveranului dreptul de prorogare a Corpurilor Legiuitoare. D. Aristide Pascal are cuvântul : D. raportor citește articolul 49, care devine articolul 95, în următoare cuprindere : Să observe bine lectorii mei că D. raportor nu citeşte articolul 85 din proectul de Constituţiune modificat de Comitet, ci articolul 49 din proectul de Constituţiune prezentat de guvern, precum a făcut în tot cursul discuţiuneî urmate de constituantă. Articolul 49: La 15 Noembre a fiecăruia an Adunarea se întruneşte ţară convocaţiune, dacă Domnul nu a convocat-o mai înainte. Durata fiecărei sesiuni ordinare este de trei luni. La deschiderea sesiunei, Domnul expune prin un mesagiu starea ţerei. Domnul pronunţă închiderea sesiunei. El are dreptul de a convoca în sesiune extraodinară Adunarea. El are dreptul de a disolva Adunarea. Actul de disolvare trebue să conţie convocaţiunea alegătorilor până în două luni de zile, şi a Adunărei până în trei luni. Aeamnarea cu cele trei lasse de sesiune ordinară are singură dreptul ele a se amâna. O. Preşedinte ! Aici este un amendament care zice: La aliniatul al treilea propunem a se adăogi aceste cuvinte : la care Adunările fac răspunsurile lor (iscăliţi) P. Cernătecu, C. T. Grigorescu. Se pune la vot acest amendament şi se adoptă. Se pune la vot articolul 40 şi se adoptă cu sclaimlarea esidintelor. Adunarea se întruneşte în acele de: Adunările se întrunesc. Acum trecem la textul Constituţiunei sancţionate de Carol I la 30 iunie 1866. Aici dau peste cea mai steriaşinată escrocherie, cel mai itfam fals al cărui scop a fost de a lărgi prerogativele Suveranului şi de a da guvernelor o putere asupra Parlamentului. Nu poate fi vorba de o greşală a copistului, nu poate fi vorba de o eroare tipografică, ci, o repet, de o escrocherie neruşinată, de un fals Infam. Şi pentru ca lectorii mei să se convingă de veracitatea celor expuse de mine, dau mai jos acele trei texturi ale articolelor 43, 31 şi 34, cel intuiu din proectul de Constituţiune prezentat de guvern şi votat de Constituantă cu mici modificări, cel al doilea din proectul de Constituţiune modificat de Comitet, şi cel al treilea din textul Constituţiunei sancţionate şi promulgate. Art. 49 din pro- Art. 81 din pro■ Art. 1)S al textucctul de Constituiectul de Constitului Constituţiunei ţiune prezentat de ţiune modificat de sancţionate şi proguvern şi votat de Comitet. mulgate. Constituanta. La 15 Noem- La 15 Noem- La 15 Noembre a fiecăruia brie a fie căruia brie a fie căruî an Adunarea se an, Adunarea an Adunarea deîntruneşte fără deputaţilor şi Aputaţilor şi Senaconvocaţiune, ciadunarea terito- tul se întrunesc că Domnul nu a hială se întrunesc fără sonvocaţiconvocat'o mai fără convoca-une, dacă Domînainte. țiune, dacă Dom-nul nu le-a comnul nu le-a con- vocat mai înavocat mai îna- inte. inte. Durata fie-că- Durata fie-că- Durata fie-cărei reî sesiuni este reî sesiuni este sesiuni este de de trei luni. de trei luni. trei luni. La deschide- La deschiderea La deschiderea rea sesiunei Dom- sesiunei Domnul sesiunei Domnul nul expune prin expune prin un expune prin un un mesagiu sta- mesagiu starea mesagiu starea rea ţerei Ţerei ţăreî, la care. Adunările fac răspunsurile lor. Domnul pro- Domnul pro- Domnul pronunţa închiderea nuntă închiderea nunță închiderea sesiuinci.. sesiunei, sesiunei. El are dreptul El are dreptul El are dreptul de a convoca în de a convoca în de a convoca in sesiune extraor- sesiune extraor- sesiune extraordinară Adunarea. dinară Adună-dinarăAdunările. nile. El are dreptul El are dreptul El fire dreptul de a disolva A-de a disolva am-de a disolva amdunarea. bele Adunări de bele Adunări de odată sau numai o dată, sau nuuna din ele, mai una din ele. Actul de di- Actul de disol- Actul de disolsolvare trebue să vare trebue să vare trebue să conţie convoca-conţie convoca-conţie convocaţiunea alegători- ţiunea alegetoţiunea alegătorilor până în două rilor până în două lor până în două luni de zile şi a luni de zile, şi a luni de zile şi a Adunărei până în Adunărilorîntrei Adunărilor până trei luni, luni, în trei luni. Adunarea in Domnul poate Domnul poate cele trei luni amâna Adună- amâna Adunăde sesiune oriile. Ori cum nile, oricum, dinară pre sin- amânarea nu amânarea nu gurră dreptul poate esceda poteescedatorde a se amâna, termenul de o menni de o lună lună nici a 11 nicî afl reînoreînoltă în a-ită în aceeași ceenși sesiune sesiune fării fără consimţi consimţimîntul mântui Adună- Adunărilor, rilor. Acum reesă într’un mod clar, precis şi indiscutabil escrocheria şi falsul pe care l’au sâvârşit: — Cine? — încă odată nu acuz, nu pot acuza pe nimene. Escrocul şi falsificatorul, în loc de a pune în Constituţiune articolul 95, cum l’a votat Constituanta, şi cu micile modificări introduse de ea, l’a înlocuit prin articolul 85 al proiectului de Constituţiune modificat de Comitet, pe când Constituanta nu a discutat proiectul de Constituţiune al Comitetului, şi prin urmare nici nu a fost supus de raportor deliberărilor Constituantei acest odios articol 85. Escrocheria e patentă. Falşa® e vădit. Voesc a crede, şi trebue să cred că nici defunctul Ion C. Brătianu a 1879, nici Lascar Catargiu la 1891 nu au ştiut că voinţa legiuitorilor din 1866 a fost falsificată, şi că Suveranul nu are dreptul de a proroga Parlamentul, căci acest drept Constituanta l-a dat numai Camerei şi Senatului. Dar lumina asupra acestei escrocherii, asupra acestui fals trebue să se facă. Bănueli nu trebue să planeze asupra nimănui, încă mai puţin asupra unui defunct a căruia memorie a rămas scumpă chiar dușmanilor săi politici. Cine era președintele Constituantei ? — Defunctul IHanolaki Desfaki Epureanu. Cine era primul-ministru când s’a sancționat și promulgat Constituțiunea ? — Lascar Catargiu. Lascar Catargiu, fostul prim-ministru la 1866 al Prinţului Carol I, actualul prim-ministru în 1891 al Regelui Carol I, este dator a ordona o anchetă asupra acestei scârboase afaceri, dar o anchetă serioasă, scupuloasă, la lumina zilei , o anchetă la care să fie invitaţi şi reprezentanţii presei. Trebue ca Ţara să cunoască numele infamului care s’a permis a falsifica un vot esenţial al legiuitorilor din 1866, falsificare prin care s’a restrîns drepturile Parlamentului şi s’a lărgit acele ale Suveranului. Lascar Catargiu trebue să ordone dezgroparea din arhive a origir salasial ©©asstitesf Sumei precum și a procesului-verbbal al ședimței Constituanteî din 27 lemie IESS, ambe aceste acte subsemnate de defunctul Manolaki Costaki Epureanu. Ne place a crede că Lascar Catargiu își va face datoria. Primul linăstru de la 30 Sarnie ISSB și de la 28 Noemvre 1891 are cuvîntul. idex. A. Beldimann. ÎNTRUNIREA liberalilor înainte de întim isnire Ieri s’a ţinut în sala băilor Eforiei întrunirea convocată de liberali, ca să protesteze contra prorogărei Camenilor. întrunirea, deşi anunţată pentru ora 1, nu s’a deschis de cât la două fără un sfert. Lume a fost puţină la început, mai pe urmă însă, îndată după deschidere, sala s’a umplut. Pe la 1 şi jumătate intră în sală D. D. Sturza, N. Fleva, G. Palade, etc. Publicul îi primeşte în aclamaţiune. Şedinţa se deschide la 2 fără un sfert sub presidenţia D-lui general Călinescu. Maiaareuil cu opt capete Cel dintâi care ia cuvîntul, e D. D Sturza şeful de fapt, al partidului liberal. D-sa aminteşte luptele pe care liberalii au trebuit să le poarte contra boerilor, ce tot-d’a-una s’au opus orî-căreî reforme. Şi era firesc să se opue, a zis D-sa, pentru că boerii noştri veacuri şi-au făcut educaţiunea slugărind pe la curţile străine. Şi nu numai în trecut, dar şi astăzi clasa bourilor sunt contra libertăţilor pentru poporul ce suferă. Ei susţin şi acuma că Constituţia nu e după talia poporului român. Ei cer ca acest popor să fie pus sub tutela elitei sociale. Dar această elită n’are credinţă nici în legile ţăreî, nici în viitorul eî. Şi cu toate acestea are pretenţia s’o guverneze prin apăsare. Pentru D. D. Sturza cuvîntul boer e de o potrivă cu cuvîntul reacţiune, însemnează unul şi acelaş lucru. In ajunul resboiului pentru independenţă, tot D. Catargiu era la putere. Şi atunci, în loc să se gîndească la furtuna ce avea să treacă peste ţară, D-sa umbla cu popa Tache şi cu ciomăgaşii deznopea lumea pe uliţele Bucureştilor.