Adevěrul, decembrie 1896 (Anul 9, nr. 2699-2721)

1896-12-01 / nr. 2699

2 Şi iarăşi toţi se îndreaptă spre uşa camerei în care se ţine consfătuirea. Aci înghenunchiază toţi şi cu mîînile întinse spre cer se roagă: — Inspiră-le lor, Doamne, gîndurî de pace... de linişte.... căci a ta este puterea în ceruri... şi a noastră să fie pre pămînt. ^ ^ Jip. -----------------------------------------------------------­ IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din corespondenţa lui Chiţibuş cu cetitoarele sale). Domnule Chiţibuş, Inchipuîeşte ţi nenorocire: nu vrea să ningă şi pace. Şi te rog să-mi dai voie să-ţi spui şi D-tale de ce atîta foc după ninsoare. Văzînd pe la începutul lunei aceştia că în­cepe să c­adă zăpadă — şi ce mai zăpadă! — m’am apucat să-mi reînoiesc cele trebuincioase pentru sanie. Pînă însă, să mi se execute co­menzile, ba lustru, ba valtrapuri, ba cor­doane cu clopoţei, ce să vezi­­ ta, odată se opreşte ninsoarea, şi, ca să pleznesc şi mai rău­ de necaz, se pune şi momna, topind şi ce bruma de zăpadă mai s'adunase, aşi că acum mă uit cu jind şi cu jale, cum îmi stă sania, nouă-nouţă, asvirlită sub şopron. Mom­ă, poftim d’ascultă ! Dar tă vezi cum s’a făcut pa stradă, îţi vine să plîngî. Ba zău­, dac’aş şti că nu ţî-ai rîde de mine, ţi aş spune-o curat: uite, am prins azi, cînd am văzut nemilosul de soare zdrobind ultimile mele speranţe de plimbare cu sania. Şi acuma, rîzi cit ţi-o plăcea. * Barem să fi fost drumul uscat ori îngheţat, dar e un noroi că ţi-e mai mare mila să-ţi tăvăleşti trăsura în aşa hal. Că are par’că ar fi mai posibil, dar şi aci s’a pus dracu de a curmeziş, căci dintr’o pricină oare care — ia n’o mai afla şi D-ta — nu-mi dă mîna să în­calec vre-o cîte-va săptămîni. La urmă, dacă văzui că nu i nici un chip să pot ieşi, dădui şi eu drumul şi vizitiului şi feciorului să se ducă în plimbare, mai a­­les că e şi Duminecă, şi dîndu-le de cheltu­ială le spusei să se plimbe şi pentru mine. Iar eu intrai în odaia de lucru şi mă pusei să-ţi povestesc păţaniile mele, ca să mai îmi treacă de necaz. Nu te indispune, ai?* Vezi, e lucru mare pentru sufletul omului cînd ara cui să-şi poată spune o supărare şi cînd -fireşte—poate face aceasta. Mai vîrtos încă, cînd ai un prieten bun, îngăduitor, de încredere, căruia să-ţi verşi focul şi să te as­culte, să-ţi dea inimă şi sfaturi înţe­lepte. Ai înţeles, de­sigur, că nu mai vorbesc acum de necazurile cu sania şi zăpada. Nu. Vorbesc de supărări reale, mari, de dureri vii şi ascunse, de amărăciuni săpate adînc în inima omenească. O, da! Ca şi cositorul topit, stau pe suflet ast­fel de lucruri, cînd nu ai o fiinţă scumpă şi devotată, căreia să te destăinuieşti Cîtă uşurare pentru cel îndurerat, descăr­­cîndu-şi conştiinţa, dacă îl apasă vre­un păcat, ori uşurîndu şi suferinţa, de va fi nenorocit, sau istovindu-şî firul durerei, dacă e lovit de soartă, şi toate numai prin destăinuire. • Dar şi destăinuirea e capricioasă. Am ob­servat un lucru, rămas mister pentru mine . Am bune prietene şi comptez absolut pe în­crederea lor; cu toate acestea—ce vrei—nu-mi vine de fel pofta de a-mî spuie focul. Şi din contră, sînt persoane, foarte puţin intime, cu cari mă văd foarte rar, dar la a cărora întîlnire, o dată îmi scapără gîndul şi dorinţa de a mă destăinui. N’o fac, bine­înţeles, căci nu e cu putinţă. Uite, D ta, de pildă. Eu nu ştim­ ce inspiri femeilor — sau mie, cel puţin — că nu numai că-mi sugerezi ideia de a mă confia­­ tale, dar e alt­ceva şi mai ciudat, periculos chiar, e trebuinţa care o simt născîndu-se în mine şi care m­i se impune hotărîtor, silindu-mă de a-ţi scrie, de a-mi deschide lădiţa secretelor mele, de a-ţi confia asprimele vîrtei şi vije­liile în cari se zbuciumă amărîtul meu de suflet. Dar ce folos ! D-ta eşti cel mai primejdios prieten şi con­fesor ; eşti cel mai criminal indiscret. De­sigur că m-aş pomeni a doua zi trîn­­tită la „Impresiuni şi Palavre“ şi atunci, sa­­tura­te, Linica, de confidenţe către D. Chiţibuş. Mai bine tac. Strehaia, 1896, Noembrie 24. Linica. -----------------------------------------------------------­ Din Fălticeni (Corespondenţii particulară a „Adevărului *) Furtul de la poştă. Săptămîna trecută, oficiantul poştei locale D-l Alger a fost victima unui furt de 800 lei, un grup sosit pentru D-nii Ţenov, Zwiebel & Wohl. Cum s’a săvîrşit furtul, nu se ştie încă, parchetul anchetează. Demisia sub-prefectuluî Hulubei Zilele trecute, sub-prefectul Hulubei ’şi-a înaintat demisiunea, dar în locul D-sale a fost recomandat D. Ioan Cernătescu. D-l Petruşeanu va fi numit supleant, şi în locul D-sale va fi numit comisar de gară D. Botez. Trupa Bobescu De cît-va timp a S0sit şi s’a stabilit în oraşul nostru pentru stagiunea de iarnă D. A. L. Bobescu împreună cu o trupă compu­să din mai mulţi art­işti şi artiste. Pînă acum au dat cîte­va reprezintaţii cu: Fintina Blarduzici, Mam'zelle Nitouche, I lovi Ser­genţi, Clereia în concentrare, etc. cari au avut fru­moase succese. Publicul fălticenean, neavînd alte petreceri, merge în ni'.mer cît se poate de mare la teatru. Cicerone. ----------------------------------------------------------­ D­in Dolj (Corespondenţă particular a Adeveruluî) Un barbar In ziua de 26 Noembrie, la judecătoria din comuna Balşiti, s’a petrecut un fapt cu totul barbar şi aceasta în plină şedinţă. ’ Avocatul Nae Petrescu din localitate sus­ţinea un proces a unor cetăţeni cari erau faţă. Intre aceştia se afla şi o femeie care pe cînd vorbia numitul avocat, din sim­plicitatea ei a rostit cîte­va cuvinte ce o interesau, fără a fi întrebată de Domnul judecător. Numitul avocat, enervat de a­­ceasta, a lovit cu un dosar ce-l­­avea în mină pe biata ţărancă peste faţă. Judecătorul De­şi judecătorul a văzut ca şi toată lumea faptul, nu a pronunţat însă nici un cuvînt, părînd că aprobă chiar pe avocat. Asemenea fapte barbare maî cu seamă din partea unor persoane mai mult sau mai puțin culte, merită a fi înfierate.­­. CRONICA Cu ajutorul babachi Pe cînd Mitiţă Sturdza nu simte că-i fuge pămîntul de sub picioare, precum n’a simţit jilăveala scuipatului pe faţa lui de premier , pe cînd Parthenie revine la sen­timente mai bune, cu cît simte că Ghe­­nadie e aproape să revie la scaunul mi­tropolitan, ilustrul Demetru D. Eustaţiu simte şi dumnealui că a devenit momen­tul să facă versuri şi ne adresează urmă­toarea scrisoare bine simţită: Domnule, Iată-mă cu ajutorul lui D-zeu în poziţiune de a scrie versuri pentru ziarul ce cu onoare şi cu multă amabilitate îl divizeaţi. Tata al mieu este consilier comunal şi deci în pozi­ţiune de a judeca poeziile şi le-a găsit pe ale mele bune. De aceea cu onoare vă rog să pu­blicaţi în cel mai prosen număr al jurnalului poeziile da mai jos. Cu stimă aleasă. Demetru D. Eustaţiu. AU.—Vă ofer concursul meu în mod gratis. D. D. E. Iată, ca să-i fac plăcere lui Domnu De­metru, o dedicaţie de ale sale în chip de epigramă: Trăiască bătrînul profesor Trăiască veşnicul limbuj Trăiască vestitul român Ce Grigore Gregu se numeşte. Brava, Demetru neichi, eşti o adevă­rată filomelă... de Arcadia, măcar că ba­­baca dimiavostra este consilieris di co­muna. Bac. ------------------------1O ------------------------­ Tîrgul Cerealelor Brăila, 28 Noembrie, 1896 Grîu cant. 7,700; gr. 00-59 preț 7,25—5.1­0 Por. „ 45,345; „ 00 -57'/2 „42,40-11,60 Cereale sosite: Pe apă Pe uscat Griu Ilectol. 53100 Grîu Hectol. 2550 Por. „ — Por. „ 1200 ———--------­ INFORMATION! Regele şi chestia Ghenadie Ştirea noastră că regele a interve­nit pentru ca să se travş­ze chestia Ghenadie, se confirmă. Atitudinea conservatorilor in această chestie este dovadă. Afară de aceasta, am spus că re­gele a ch­emat pe D. Aurelian şi s-a cerut să dea mai repede soluţia in chestia Ghenadie. D. L Catargiu la rege La audienţa pe care a avut-o D. L. Catargiu la rege, acesta a spus şefului conservato­rilor că nu este bine să se facă prea mare zgomot în ju­rul chestiei Ghenadie, şi că ar fii nemerit ca toate partidele să se unească spre a da o so­luţie acestei afaceri. Regele a mai adăugat D lui Catargiu că recunoaşte că gu­vernul liberal nu poate să re­zolve chestia fără conserva­tori, dar aceştia nu trebuie să profite de o asemenea ches­tie pentru a veni la putere. Apoi a asigurat pe D. Catar­giu că va fi ch­emat în curînd ca să ia frînele puterei. Conservatorii Imediat comitetul partidului con­servator s’a adunat și a decis ca în mod pieziș să îndemne pe guvern să ceară concursul D-lui Catargiu în afacerea Ghenadie. L’Indépendance Raum­aine, care nu e organ autorizat al partidului con­servator, a publicat atunci un arti­col prin care spunea D-lui Sturdza să se adreseze la D. L. Catargiu. Imediat după venirea cabinetului Aurelian, Independenţ­a a făcut din nou această propunere şi atît D.­­ L. Aurelian cît şi alţi miniştri au fă­cut demersuri pe lingă D-nul L. Ca­targiu şi Tache Ionescu. Aceştia li-au­ declarat că dacă guvernul revizuieşte procesul lui Ghenadie şi redă acestuia ar­ DUMINECA 1 DECEMBRIE 1896 literia, conservatorii nu vor face nici o agitaţie şi din potrivă D. L. Catargiu se angajează să dea guvernuluii demisia lui Ghe­­nadie. D. Aurelian a primit oferta. Planul conservatorilor Conservatorii a’au grăbit să joace acest rol pentru mai multe motive: 1) Oferind el guvernului demi­sia lui Ghenadie, speră să Împie­dice Împăcarea cu D. Fieva şi ast­fel să lase îri spinarea guvernu­lui pe omul agitaţiilor, care ar fi reuşit de siggsuri,să facă imposibilă rămânerea la o putere mult timp, a guvernului Aurelian. Şi ast­fel partidul conservator ar fi venit în curînd îa putrre şi ar fi găsit re­­zolvită şi dlwîitia Ghenadie. 2) Dind concris guvernului li­beral într’o efilatie, în care re­gele e directu amestecat, conser­vatorii îşi ai»vtură în acelaş timp şi racunoştintv.regaluî, care ast­fel ar fi fost ooligat sal chieme cît mai iute­­,« putere. 3) In sfîrşit»,dind sprijin guver­nului Aurelian ca să rezolve chestia Ghenafiţe, conservatorii sfârîmă cu dedivîrşire puterea D- lor Sturdza şi Stătescu şi deci slăbesc partidul liberal, care ori­ce s’ar zice, va fi mult mai puţin periculos pentru conservatori sub conducerea i©4^t‘ Aurelian. Care e rezultatul După cit se pare, conservatorii nu vor r­eu fii insă sâ$si eAitele de cit al j-lea punct din prevederile lor, a­­nume: distrugerea autorității O lor Sturdza fi Stătescu fi trecerea şefei partidului la D.^fi Aurelian. In ceea ce priveste pe D. Fieva, gu­vernul trebuie să se împace şi cu D-sa, de­oare­ce i-a tncCT rămas tribunului un ateat in­­mVtă, pretenţia lui Ghenadie de a veni în Bucureşti cel puţin o zi, ca mitropolit pri­mat. Şi cît timp îl yj^ sprijini D. Fieva, Ghenadie nu renunţă la această pre­tenţie. _____ R. Oficiosul rus Le­o Nord vorbind despre crită ministerială din România fi despre chestia Ghenadie, spune că evenimentele de astă­zi vor fi o lecdmie pentru regele Ca­rol, ca să nu se m^ilingă de biserica or­todoxă care este Fa^mfitatului ropiîn. Camera a votat naturalizarea D-lor Vasile Hîncu, Iuliu Moldovanul, Wilhelm Schwartz, A. T. State şi I. Mircea. In cercurile politice se spune că ceea­ ce a hotărît pe rege să intervie in afacerea Ghe­nadie­­i să ţie cu orî­ce preţ ca să se tran­­şeţe chestia ast­fel în­cît să se liniştească spiritele, ar fi faptul că D. Fonton, r©­­pirezintantul Rusiei, ar fi de­clarat că ţarul care e şeful bisericei ortodoxe, este foar­te nemulţumit de chipul în ca­re e tratat mitropolitul Ro­­mâniei. Regele s-a temut ca afacerea Ghenadie să nu se complice cu o chestie exterioară şi con­flictul dintre guvern şi fostul mitropolit să nu aibă consecinţe grave pentru ţară. Guvernul până era la 5 ore, se oprise la soluţia următoare în ches­tia Ghenadie Un membru al Sinodului să ceară în Sinod revizuirea procesului Ghe­­nadie şi Sinodul să revie asupra sentinţei lui şi să reinstaleze pe Ghenadie în scaunul de mitropolit­­primat. D. Dim. Sturdza ştiind aceasta, a lucrat erî toată ziua pe lângă e­­piscopi ca să-i convingă că nu tre­buie să revizuiască hotărârea. Erî de dimineaţă, Mitiţă Sturdza a fost la mitropolitul Moldoveî, la Antim, şi a stat acolo două ore. Aseară, la 6 şi jum., a trimes cu­peul acasă la Partenie şi l-a luat pe acesta de la masă. Partenie a stat la C. Sturdza a­­casă pînâ tirziu-Nicohda-ca I - a­­u prins pe mulţi deputaţi şi semit­o­i, in urma intirfie­­rei ce se puric in rez­virea chestiei mi­­m­polit­ului l-a făcut ca să se consti­tuie intr'un grup şi să ceara miine la Cameră guvernului să tranşeze în mod definitiv chestiunea, fixind în acelaş timp şi fiu­a cînd va fi tranşată, sau altminteri să se retragă de la putere făcînd loc conservatorilor. Din cauza abundenţei de ma­terie, suspendăm pentru as­tă­zi urmarea forţei PRIN CRIMĂ­D. Stolojan, care se ştie că e partizan al D-lui Eug. Stătescu, spunea em­ la Cameră într'un grup de deputaţi, că soluţia în ches­tia Ghenadie ar­e următoarea: — Ghenadie să fie trimes la Casaţie, spu­nea D sa. Delictele pentru cari a fost jude­cat de Sinod sunt de drept comun, şi deci Casaţia nu-şi poate declina competinţa. Şi dacă Casaţia va găsi că e nevinovat de tot ce i s’a imputat de către Sinod, atunci sentinţa Sinodului cade de la sine l Sfîrşitul chestiei Ghenadie In convorbirile pe cari le-a a­­vut era D. Fieva cu guvernul, s’a tranşat afacerea Ghenadie. D. N. Fieva a declarat că re­nunţă la aducerea lui Ghenadie în Bucureşti şi se mulţumeşte cu revizuirea hotărîrei Sinodului şi cu redarea arhieriei lui Ghenadie * Imediat ce se va da noua hotărîre a Sinodului, care va reintegra pe Ghe­nadie în scaunul de Mitropolit primat, acesta îşi va trimite demisia de la Căl­­dăruşani. * Unii dintre amicii­­ lui Fieva sînt contra renunţărei la venirea lui Ghe­nadie în Bucureşti. Printre aceştia este şi D. G. A. Scorţescu. Acea­­, la orele 8 şi jum., au fost convocaţi la D. Fieva toţi amicii­­ sale pen­tru a fi consu­laţî. Toate probabilităţile sunt că ei vor încuviinţa renunţarea la aducerea lui Ghenadie în Bucureşti. * Azi, la Cameră, guvernul va a­­ninta soluţia sa în chestia Ghe­nadie. E probabil că sturz­ştii şi stă­­tiştiştii vor combate soluţia gu­vernului. Ultimul cuvînt îl are majorita­tea Camerei. ____ Se aduce la cunoştinţa membrilor Societăţei Politehnice că banchetul anual al societăţei va avea loc Duminică 1 Decembrie, ora 7 jum. seara, la hotel Capşa, iar nu Sîmbătă 30 No­embrie, şi adunarea generală anunţată pentru Duminecă 1 Decembrie, ora 8 jum. seara, va avea loc Duminecă 1 Decembrie la ora 2 p. m. i­rv­i­a. ^ i — Coresp. telegrafică — 29 Noembrie, 6 ore seara. In chestia Paiano s’a dovedit că contrac­tul încheiat între acesta și comună, pentru studiul alimentarei oraşului Iaşi cu apă, a fost falsificat la transcriere şi prin acest fapt comuna e frustrată cu suma de Soooo lei. . Chestiunea apei '• este­­defnitiv încurcată’, căci dacă s’ar merge mai departe, comuna ar pierde cite­va milioane. Paiano este nepotul lui Brătianu şi e pro­tejat de Carada. In corespondenţa de mi­ne, vă voi comu­nica amănunte suprinţătoare. # Intre primărie şi Societatea dramatică de aci, care a pus stăpînire asupra Tea­trului Naţional, s’a ivit un scandal e­­norm. Şi în această privinţă vă voiu comunica amănunte prin poşta. _____ lelea Grupul flevist după o lungă discuţie a decis să nu se ac­cepte propunerea guvernului. Azî D. Fieva va anunţa in­terpelarea în chestia Ghe­nadie. -------------------------***,-------------------— TEATRALE Cetim­ în diferite ziare franceze că com­patri­­oata noastră, D-na Zena de Nori (Zoe Aman) a obţinut succese strălucite pe, mai multe scene din Franţa, in rolul „Femme de Claude“ din opera comică cu acest nume, şi că, după terminarea angajamentului său, va pl­ca in America. Este măgulitoare ştirea aceasta pentru noî Ro­­mînii şi de aceea facem tilentaţeî noastre com­patrioate cele mai sincere urări pentru succesele dobîndite, şi sperăm că in curînd va procura şi publicului bucureştean plăcerea de a o auzi şi aplauda. ECOURI Din fa«** — Poliţia a arestat aseară pe o femeie anume Margareta, care venise din Călăraşi îa Bucureşti pentru a ademeni mai multe fete din iahalale şi a le face prostituate în Călăraşi. — Erî de dimineaţă s’a găsit în strada Căruţaşilor No. 2, cadavrul unui om necunoscut. Se fac cercetări pentru a se vedea dacă nu e la mijloc vre-o crimă. —— Un arendaş din Dorohoî, anume Hert­­man Wittner, s’a sinucis joi, tăindu -i gîtul cu un cuţit. Cauzele nu se cunosc. Se crede însă, că ne­norocitul pierduse o însemnată sumă de bani în cărţi, şi nu mai avea cu ce să plătească cîş­­tiul moşiei pe care o avea în arendă. '" Joi a fost prins la Găeştî un ve­nit tîlhar şi autor a vr'o 12 spargeri în Capitală, şi complice al altui tîlhar anume Trifu Ma­noie, prins şi arestat de vr’o săptămînă. ■*—-- Un incendiu a izbucnit erî-noapte, pe la oarele 2 şi jum., la magazinul de colo­niale şi băuturi spirtoase al D-lui Gh­erasim Vanghelato, situat pe strada Roşiorilor, din Galaţi. Focul a consumat întreaga clădire precum şi articolele de coloniale ce erau în prăvălie. Servitorii, cari nu simţiseră focul, au fost deşteptaţi de vecini. Focul luînd proporţiuni mari, nu mai aveau pe unde eşi; unul a fost scos prin fereastră, iar altul, ieşind printre flăcări, i s’a ara părul capului. Erî dimineaţă, s’a găsit lepădat lîngă un puţ din strada Ilagianof, un copil de vr’o trei luni-El a fost dus L spitalul Maternit­­ea. ——­ Domnii membri ai Societăţei Istorice sunt rugaţi a se întruni Duminecă 1 Decem­brie, a. c., orele 2 p. m. în şedinţă ordinară, la ordinea zilei fiind : 1) Propuneri; 2) Ale­gerea comisiunei de verificare; 3) Conferinţa D-lui Al. Antemirernu, întitulată „Filozofia Is­toriei în Germania“. Şedinţa va avea loc la Universitate, sala No. IV. — Societatea junimea studioasă medi­cală va ţine şedinţă Duminecă, 1 Decembrie, la orile 2 şi jumătate în localul sau din str. Sfinţilor, No. 16, la ordinea zilei fiind: 1) Conferinţa D-lor A. St. ro, despre „Du­blă luxaţie scapulo-humeralâ cu paralizia con­secutivă a membrelor superioare“ ; 2) Confe­rinţa D-lui B.­Sperling, despre : „Anatomia ps­ihologică a unui caz de sifilis mădular cu de­­generescenţe secondare ascendente cu pres­curtare de piese microscopica şi micro-foto­­grafii“ ; 3) Raportul comisiunei de verificare . 4) Chestiunea balului. _____ Citiţi Povestea Vorbei, revistă literară săptămînală. Colaboratori: Al. Vlahuţă, Gh. Coşbuc, D. Tib­or, Arţur Stavri, Ion Gorun, St. Basar­ar­beanu, St. Tom­şa, St. Iosif, Vasile Pop, Steuer­­man, Mumu, Marion şi alţii. 15 bani numărul. Abonamentul 8 lei pe an. Apare în fie­care Jouî. 600—24 EDIŢIA III Alianţa italiano-rusă HAMBURG, 29 Noembrie. — Hamburger Nachrichten zice cd declaraţia D-lui di Rudini nu na fi de ajuns pentru a face sd dispară su­poziţia cd convenţiunea ruso-italiand a existat raă există. Dacă acta de convinţiune nu s’a sem­nat in 1891 de D. di Rudini, ea a fost semnată de un altul și la o alta epoca. Acest tiur este convins că s’a stabilit o convenţiune după care Rus­a a făcut act de mediaţiune la Paris în fa­voarea Italiei, ca echivalent pentru concesiunile italiene în politica orientală. Hamburger Nachrichten nu vede în acest fapt nici o atingere a datoriilor către tripla a­­lianţă. Ar fi de dorit numai, că dacă Italia are r­ei­o­ţiu­ni bune cu cele­l­alte puteri, să se aranjeze în ast­fel de mod, în­cît să nu se pună în opo­ziţie cu datoriile sale către Germania şi Austro- Ungaria. ------------------------------------------------------~“ Afacerea Panama PARIS, 29 Noembrie. — D. Baihaut a fost arestat pentru a face doui ani de închisoare, pentru că n’a plătit amenda de 900,000 de franci la care a fost condamnat în afacerea Panamalei. Un accident XERES, 29 Noembrie. — O casă s’a dărî­­mat acoperind sub dărîmături peste 100 de persoane.—S’au găsit deja 11 cadavre. Numă­rul victimelor nu se cunoaște în mod exact. Lucrarea de curățire continuă. -----------o-OOO»oo-o-o———— Cameraaustriacă VIENA, 29 Noembrie.— Camera deputaţilor. Cu ocazia discuției budget lui fondurilor se­crete, D. Badeni declară că guvernul nu poate să precizeze nici un program pentru viitor, nefiind cunoscută compoziţia nouei Camer­a. Totuş poate să declare că guvernul va urma în­tot­dea­una drumul partidelor moderate, snbordonînd scopurile partidelor scopului ce trebuie să urmărească ori­ce stat modern. Gu­vernul nu consideră votarea budgetului fon­durilor secrete ca un vot de încredere, ci nu­mai ca o dovadă că Camera nu are neîncre­dere în guvernul actual. (Aplauze vii). Discu­ția va continua miine. i D­I­N­I­A. ^ I — Di la corespondentul nostru special — 29 Ocembrie, 1896. Scandalul Paiano De la o vreme încoace s'au şoptit şi se şoptesc o mulţime de lucruri necurate ce s’ar fi făptuit la primăria din localitate. Văzînd că lucrul îa oare-care conzistenţă, că zgomotele nu încetează, am căutat să capăt informaţiile cele mai pozitive. Cine sunt vinovaţii ? Asupra cui cade răs­punderea ? Nu voiesc să avansez nimica! Formeze şi cetititorii înşişi convingerea. Propunerea Paiano Se ştie că în vederea aducerei apei la Iaşi, s’au făcut sub toate consiliile comunale studii şi parastudii şi toate fără nici un re­zultat. Aşa şi cu actualul consiliu comunal. Tocmai cînd D. Ganea era hotărît se plece în străinătate pentru aducerea unui inginer special, vine un tînăr inginer proaspăt anu-

Next