Adevěrul, decembrie 1896 (Anul 9, nr. 2699-2721)
1896-12-01 / nr. 2699
2 Şi iarăşi toţi se îndreaptă spre uşa camerei în care se ţine consfătuirea. Aci înghenunchiază toţi şi cu mîînile întinse spre cer se roagă: — Inspiră-le lor, Doamne, gîndurî de pace... de linişte.... căci a ta este puterea în ceruri... şi a noastră să fie pre pămînt. ^ ^ Jip. ----------------------------------------------------------- IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din corespondenţa lui Chiţibuş cu cetitoarele sale). Domnule Chiţibuş, Inchipuîeşte ţi nenorocire: nu vrea să ningă şi pace. Şi te rog să-mi dai voie să-ţi spui şi D-tale de ce atîta foc după ninsoare. Văzînd pe la începutul lunei aceştia că începe să cadă zăpadă — şi ce mai zăpadă! — m’am apucat să-mi reînoiesc cele trebuincioase pentru sanie. Pînă însă, să mi se execute comenzile, ba lustru, ba valtrapuri, ba cordoane cu clopoţei, ce să vezi ta, odată se opreşte ninsoarea, şi, ca să pleznesc şi mai rău de necaz, se pune şi momna, topind şi ce bruma de zăpadă mai s'adunase, aşi că acum mă uit cu jind şi cu jale, cum îmi stă sania, nouă-nouţă, asvirlită sub şopron. Momă, poftim d’ascultă ! Dar tă vezi cum s’a făcut pa stradă, îţi vine să plîngî. Ba zău, dac’aş şti că nu ţî-ai rîde de mine, ţi aş spune-o curat: uite, am prins azi, cînd am văzut nemilosul de soare zdrobind ultimile mele speranţe de plimbare cu sania. Şi acuma, rîzi cit ţi-o plăcea. * Barem să fi fost drumul uscat ori îngheţat, dar e un noroi că ţi-e mai mare mila să-ţi tăvăleşti trăsura în aşa hal. Că are par’că ar fi mai posibil, dar şi aci s’a pus dracu de a curmeziş, căci dintr’o pricină oare care — ia n’o mai afla şi D-ta — nu-mi dă mîna să încalec vre-o cîte-va săptămîni. La urmă, dacă văzui că nu i nici un chip să pot ieşi, dădui şi eu drumul şi vizitiului şi feciorului să se ducă în plimbare, mai ales că e şi Duminecă, şi dîndu-le de cheltuială le spusei să se plimbe şi pentru mine. Iar eu intrai în odaia de lucru şi mă pusei să-ţi povestesc păţaniile mele, ca să mai îmi treacă de necaz. Nu te indispune, ai?* Vezi, e lucru mare pentru sufletul omului cînd ara cui să-şi poată spune o supărare şi cînd -fireşte—poate face aceasta. Mai vîrtos încă, cînd ai un prieten bun, îngăduitor, de încredere, căruia să-ţi verşi focul şi să te asculte, să-ţi dea inimă şi sfaturi înţelepte. Ai înţeles, desigur, că nu mai vorbesc acum de necazurile cu sania şi zăpada. Nu. Vorbesc de supărări reale, mari, de dureri vii şi ascunse, de amărăciuni săpate adînc în inima omenească. O, da! Ca şi cositorul topit, stau pe suflet astfel de lucruri, cînd nu ai o fiinţă scumpă şi devotată, căreia să te destăinuieşti Cîtă uşurare pentru cel îndurerat, descărcîndu-şi conştiinţa, dacă îl apasă vreun păcat, ori uşurîndu şi suferinţa, de va fi nenorocit, sau istovindu-şî firul durerei, dacă e lovit de soartă, şi toate numai prin destăinuire. • Dar şi destăinuirea e capricioasă. Am observat un lucru, rămas mister pentru mine . Am bune prietene şi comptez absolut pe încrederea lor; cu toate acestea—ce vrei—nu-mi vine de fel pofta de a-mî spuie focul. Şi din contră, sînt persoane, foarte puţin intime, cu cari mă văd foarte rar, dar la a cărora întîlnire, o dată îmi scapără gîndul şi dorinţa de a mă destăinui. N’o fac, bineînţeles, căci nu e cu putinţă. Uite, D ta, de pildă. Eu nu ştim ce inspiri femeilor — sau mie, cel puţin — că nu numai că-mi sugerezi ideia de a mă confia tale, dar e altceva şi mai ciudat, periculos chiar, e trebuinţa care o simt născîndu-se în mine şi care mi se impune hotărîtor, silindu-mă de a-ţi scrie, de a-mi deschide lădiţa secretelor mele, de a-ţi confia asprimele vîrtei şi vijeliile în cari se zbuciumă amărîtul meu de suflet. Dar ce folos ! D-ta eşti cel mai primejdios prieten şi confesor ; eşti cel mai criminal indiscret. Desigur că m-aş pomeni a doua zi trîntită la „Impresiuni şi Palavre“ şi atunci, saturate, Linica, de confidenţe către D. Chiţibuş. Mai bine tac. Strehaia, 1896, Noembrie 24. Linica. ----------------------------------------------------------- Din Fălticeni (Corespondenţii particulară a „Adevărului *) Furtul de la poştă. Săptămîna trecută, oficiantul poştei locale D-l Alger a fost victima unui furt de 800 lei, un grup sosit pentru D-nii Ţenov, Zwiebel & Wohl. Cum s’a săvîrşit furtul, nu se ştie încă, parchetul anchetează. Demisia sub-prefectuluî Hulubei Zilele trecute, sub-prefectul Hulubei ’şi-a înaintat demisiunea, dar în locul D-sale a fost recomandat D. Ioan Cernătescu. D-l Petruşeanu va fi numit supleant, şi în locul D-sale va fi numit comisar de gară D. Botez. Trupa Bobescu De cît-va timp a S0sit şi s’a stabilit în oraşul nostru pentru stagiunea de iarnă D. A. L. Bobescu împreună cu o trupă compusă din mai mulţi artişti şi artiste. Pînă acum au dat cîteva reprezintaţii cu: Fintina Blarduzici, Mam'zelle Nitouche, I lovi Sergenţi, Clereia în concentrare, etc. cari au avut frumoase succese. Publicul fălticenean, neavînd alte petreceri, merge în ni'.mer cît se poate de mare la teatru. Cicerone. ---------------------------------------------------------- Din Dolj (Corespondenţă particular a Adeveruluî) Un barbar In ziua de 26 Noembrie, la judecătoria din comuna Balşiti, s’a petrecut un fapt cu totul barbar şi aceasta în plină şedinţă. ’ Avocatul Nae Petrescu din localitate susţinea un proces a unor cetăţeni cari erau faţă. Intre aceştia se afla şi o femeie care pe cînd vorbia numitul avocat, din simplicitatea ei a rostit cîteva cuvinte ce o interesau, fără a fi întrebată de Domnul judecător. Numitul avocat, enervat de aceasta, a lovit cu un dosar ce-lavea în mină pe biata ţărancă peste faţă. Judecătorul Deşi judecătorul a văzut ca şi toată lumea faptul, nu a pronunţat însă nici un cuvînt, părînd că aprobă chiar pe avocat. Asemenea fapte barbare maî cu seamă din partea unor persoane mai mult sau mai puțin culte, merită a fi înfierate.. CRONICA Cu ajutorul babachi Pe cînd Mitiţă Sturdza nu simte că-i fuge pămîntul de sub picioare, precum n’a simţit jilăveala scuipatului pe faţa lui de premier , pe cînd Parthenie revine la sentimente mai bune, cu cît simte că Ghenadie e aproape să revie la scaunul mitropolitan, ilustrul Demetru D. Eustaţiu simte şi dumnealui că a devenit momentul să facă versuri şi ne adresează următoarea scrisoare bine simţită: Domnule, Iată-mă cu ajutorul lui D-zeu în poziţiune de a scrie versuri pentru ziarul ce cu onoare şi cu multă amabilitate îl divizeaţi. Tata al mieu este consilier comunal şi deci în poziţiune de a judeca poeziile şi le-a găsit pe ale mele bune. De aceea cu onoare vă rog să publicaţi în cel mai prosen număr al jurnalului poeziile da mai jos. Cu stimă aleasă. Demetru D. Eustaţiu. AU.—Vă ofer concursul meu în mod gratis. D. D. E. Iată, ca să-i fac plăcere lui Domnu Demetru, o dedicaţie de ale sale în chip de epigramă: Trăiască bătrînul profesor Trăiască veşnicul limbuj Trăiască vestitul român Ce Grigore Gregu se numeşte. Brava, Demetru neichi, eşti o adevărată filomelă... de Arcadia, măcar că babaca dimiavostra este consilieris di comuna. Bac. ------------------------1O ------------------------ Tîrgul Cerealelor Brăila, 28 Noembrie, 1896 Grîu cant. 7,700; gr. 00-59 preț 7,25—5.10 Por. „ 45,345; „ 00 -57'/2 „42,40-11,60 Cereale sosite: Pe apă Pe uscat Griu Ilectol. 53100 Grîu Hectol. 2550 Por. „ — Por. „ 1200 ———-------- INFORMATION! Regele şi chestia Ghenadie Ştirea noastră că regele a intervenit pentru ca să se travşze chestia Ghenadie, se confirmă. Atitudinea conservatorilor in această chestie este dovadă. Afară de aceasta, am spus că regele a chemat pe D. Aurelian şi s-a cerut să dea mai repede soluţia in chestia Ghenadie. D. L Catargiu la rege La audienţa pe care a avut-o D. L. Catargiu la rege, acesta a spus şefului conservatorilor că nu este bine să se facă prea mare zgomot în jurul chestiei Ghenadie, şi că ar fii nemerit ca toate partidele să se unească spre a da o soluţie acestei afaceri. Regele a mai adăugat D lui Catargiu că recunoaşte că guvernul liberal nu poate să rezolve chestia fără conservatori, dar aceştia nu trebuie să profite de o asemenea chestie pentru a veni la putere. Apoi a asigurat pe D. Catargiu că va fi chemat în curînd ca să ia frînele puterei. Conservatorii Imediat comitetul partidului conservator s’a adunat și a decis ca în mod pieziș să îndemne pe guvern să ceară concursul D-lui Catargiu în afacerea Ghenadie. L’Indépendance Raumaine, care nu e organ autorizat al partidului conservator, a publicat atunci un articol prin care spunea D-lui Sturdza să se adreseze la D. L. Catargiu. Imediat după venirea cabinetului Aurelian, Independenţa a făcut din nou această propunere şi atît D. L. Aurelian cît şi alţi miniştri au făcut demersuri pe lingă D-nul L. Catargiu şi Tache Ionescu. Aceştia li-au declarat că dacă guvernul revizuieşte procesul lui Ghenadie şi redă acestuia ar DUMINECA 1 DECEMBRIE 1896 literia, conservatorii nu vor face nici o agitaţie şi din potrivă D. L. Catargiu se angajează să dea guvernuluii demisia lui Ghenadie. D. Aurelian a primit oferta. Planul conservatorilor Conservatorii a’au grăbit să joace acest rol pentru mai multe motive: 1) Oferind el guvernului demisia lui Ghenadie, speră să Împiedice Împăcarea cu D. Fieva şi astfel să lase îri spinarea guvernului pe omul agitaţiilor, care ar fi reuşit de siggsuri,să facă imposibilă rămânerea la o putere mult timp, a guvernului Aurelian. Şi astfel partidul conservator ar fi venit în curînd îa putrre şi ar fi găsit rezolvită şi dlwîitia Ghenadie. 2) Dind concris guvernului liberal într’o efilatie, în care regele e directu amestecat, conservatorii îşi ai»vtură în acelaş timp şi racunoştintv.regaluî, care astfel ar fi fost ooligat sal chieme cît mai iute,« putere. 3) In sfîrşit»,dind sprijin guvernului Aurelian ca să rezolve chestia Ghenafiţe, conservatorii sfârîmă cu dedivîrşire puterea D- lor Sturdza şi Stătescu şi deci slăbesc partidul liberal, care orice s’ar zice, va fi mult mai puţin periculos pentru conservatori sub conducerea i©4^t‘ Aurelian. Care e rezultatul După cit se pare, conservatorii nu vor reu fii insă sâ$si eAitele de cit al j-lea punct din prevederile lor, anume: distrugerea autorității O lor Sturdza fi Stătescu fi trecerea şefei partidului la D.^fi Aurelian. In ceea ce priveste pe D. Fieva, guvernul trebuie să se împace şi cu D-sa, deoarece i-a tncCT rămas tribunului un ateat inmVtă, pretenţia lui Ghenadie de a veni în Bucureşti cel puţin o zi, ca mitropolit primat. Şi cît timp îl yj^ sprijini D. Fieva, Ghenadie nu renunţă la această pretenţie. _____ R. Oficiosul rus Leo Nord vorbind despre crită ministerială din România fi despre chestia Ghenadie, spune că evenimentele de astăzi vor fi o lecdmie pentru regele Carol, ca să nu se m^ilingă de biserica ortodoxă care este Fa^mfitatului ropiîn. Camera a votat naturalizarea D-lor Vasile Hîncu, Iuliu Moldovanul, Wilhelm Schwartz, A. T. State şi I. Mircea. In cercurile politice se spune că ceea ce a hotărît pe rege să intervie in afacerea Ghenadiei să ţie cu orîce preţ ca să se tranşeţe chestia astfel încît să se liniştească spiritele, ar fi faptul că D. Fonton, r©pirezintantul Rusiei, ar fi declarat că ţarul care e şeful bisericei ortodoxe, este foarte nemulţumit de chipul în care e tratat mitropolitul României. Regele s-a temut ca afacerea Ghenadie să nu se complice cu o chestie exterioară şi conflictul dintre guvern şi fostul mitropolit să nu aibă consecinţe grave pentru ţară. Guvernul până era la 5 ore, se oprise la soluţia următoare în chestia Ghenadie Un membru al Sinodului să ceară în Sinod revizuirea procesului Ghenadie şi Sinodul să revie asupra sentinţei lui şi să reinstaleze pe Ghenadie în scaunul de mitropolitprimat. D. Dim. Sturdza ştiind aceasta, a lucrat erî toată ziua pe lângă episcopi ca să-i convingă că nu trebuie să revizuiască hotărârea. Erî de dimineaţă, Mitiţă Sturdza a fost la mitropolitul Moldoveî, la Antim, şi a stat acolo două ore. Aseară, la 6 şi jum., a trimes cupeul acasă la Partenie şi l-a luat pe acesta de la masă. Partenie a stat la C. Sturdza acasă pînâ tirziu-Nicohda-ca I - au prins pe mulţi deputaţi şi semitoi, in urma intirfierei ce se puric in rezvirea chestiei mimpolitului l-a făcut ca să se constituie intr'un grup şi să ceara miine la Cameră guvernului să tranşeze în mod definitiv chestiunea, fixind în acelaş timp şi fiua cînd va fi tranşată, sau altminteri să se retragă de la putere făcînd loc conservatorilor. Din cauza abundenţei de materie, suspendăm pentru astăzi urmarea forţei PRIN CRIMĂD. Stolojan, care se ştie că e partizan al D-lui Eug. Stătescu, spunea em la Cameră într'un grup de deputaţi, că soluţia în chestia Ghenadie are următoarea: — Ghenadie să fie trimes la Casaţie, spunea D sa. Delictele pentru cari a fost judecat de Sinod sunt de drept comun, şi deci Casaţia nu-şi poate declina competinţa. Şi dacă Casaţia va găsi că e nevinovat de tot ce i s’a imputat de către Sinod, atunci sentinţa Sinodului cade de la sine l Sfîrşitul chestiei Ghenadie In convorbirile pe cari le-a avut era D. Fieva cu guvernul, s’a tranşat afacerea Ghenadie. D. N. Fieva a declarat că renunţă la aducerea lui Ghenadie în Bucureşti şi se mulţumeşte cu revizuirea hotărîrei Sinodului şi cu redarea arhieriei lui Ghenadie * Imediat ce se va da noua hotărîre a Sinodului, care va reintegra pe Ghenadie în scaunul de Mitropolit primat, acesta îşi va trimite demisia de la Căldăruşani. * Unii dintre amicii lui Fieva sînt contra renunţărei la venirea lui Ghenadie în Bucureşti. Printre aceştia este şi D. G. A. Scorţescu. Acea, la orele 8 şi jum., au fost convocaţi la D. Fieva toţi amicii sale pentru a fi consulaţî. Toate probabilităţile sunt că ei vor încuviinţa renunţarea la aducerea lui Ghenadie în Bucureşti. * Azi, la Cameră, guvernul va aninta soluţia sa în chestia Ghenadie. E probabil că sturzştii şi stătiştiştii vor combate soluţia guvernului. Ultimul cuvînt îl are majoritatea Camerei. ____ Se aduce la cunoştinţa membrilor Societăţei Politehnice că banchetul anual al societăţei va avea loc Duminică 1 Decembrie, ora 7 jum. seara, la hotel Capşa, iar nu Sîmbătă 30 Noembrie, şi adunarea generală anunţată pentru Duminecă 1 Decembrie, ora 8 jum. seara, va avea loc Duminecă 1 Decembrie la ora 2 p. m. irvia. ^ i — Coresp. telegrafică — 29 Noembrie, 6 ore seara. In chestia Paiano s’a dovedit că contractul încheiat între acesta și comună, pentru studiul alimentarei oraşului Iaşi cu apă, a fost falsificat la transcriere şi prin acest fapt comuna e frustrată cu suma de Soooo lei. . Chestiunea apei '• estedefnitiv încurcată’, căci dacă s’ar merge mai departe, comuna ar pierde citeva milioane. Paiano este nepotul lui Brătianu şi e protejat de Carada. In corespondenţa de mine, vă voi comunica amănunte suprinţătoare. # Intre primărie şi Societatea dramatică de aci, care a pus stăpînire asupra Teatrului Naţional, s’a ivit un scandal enorm. Şi în această privinţă vă voiu comunica amănunte prin poşta. _____ lelea Grupul flevist după o lungă discuţie a decis să nu se accepte propunerea guvernului. Azî D. Fieva va anunţa interpelarea în chestia Ghenadie. -------------------------***,-------------------— TEATRALE Cetim în diferite ziare franceze că compatrioata noastră, D-na Zena de Nori (Zoe Aman) a obţinut succese strălucite pe, mai multe scene din Franţa, in rolul „Femme de Claude“ din opera comică cu acest nume, şi că, după terminarea angajamentului său, va plca in America. Este măgulitoare ştirea aceasta pentru noî Romînii şi de aceea facem tilentaţeî noastre compatrioate cele mai sincere urări pentru succesele dobîndite, şi sperăm că in curînd va procura şi publicului bucureştean plăcerea de a o auzi şi aplauda. ECOURI Din fa«** — Poliţia a arestat aseară pe o femeie anume Margareta, care venise din Călăraşi îa Bucureşti pentru a ademeni mai multe fete din iahalale şi a le face prostituate în Călăraşi. — Erî de dimineaţă s’a găsit în strada Căruţaşilor No. 2, cadavrul unui om necunoscut. Se fac cercetări pentru a se vedea dacă nu e la mijloc vre-o crimă. —— Un arendaş din Dorohoî, anume Hertman Wittner, s’a sinucis joi, tăindu -i gîtul cu un cuţit. Cauzele nu se cunosc. Se crede însă, că nenorocitul pierduse o însemnată sumă de bani în cărţi, şi nu mai avea cu ce să plătească cîştiul moşiei pe care o avea în arendă. '" Joi a fost prins la Găeştî un venit tîlhar şi autor a vr'o 12 spargeri în Capitală, şi complice al altui tîlhar anume Trifu Manoie, prins şi arestat de vr’o săptămînă. ■*—-- Un incendiu a izbucnit erî-noapte, pe la oarele 2 şi jum., la magazinul de coloniale şi băuturi spirtoase al D-lui Gherasim Vanghelato, situat pe strada Roşiorilor, din Galaţi. Focul a consumat întreaga clădire precum şi articolele de coloniale ce erau în prăvălie. Servitorii, cari nu simţiseră focul, au fost deşteptaţi de vecini. Focul luînd proporţiuni mari, nu mai aveau pe unde eşi; unul a fost scos prin fereastră, iar altul, ieşind printre flăcări, i s’a ara părul capului. Erî dimineaţă, s’a găsit lepădat lîngă un puţ din strada Ilagianof, un copil de vr’o trei luni-El a fost dus L spitalul Maternitea. —— Domnii membri ai Societăţei Istorice sunt rugaţi a se întruni Duminecă 1 Decembrie, a. c., orele 2 p. m. în şedinţă ordinară, la ordinea zilei fiind : 1) Propuneri; 2) Alegerea comisiunei de verificare; 3) Conferinţa D-lui Al. Antemirernu, întitulată „Filozofia Istoriei în Germania“. Şedinţa va avea loc la Universitate, sala No. IV. — Societatea junimea studioasă medicală va ţine şedinţă Duminecă, 1 Decembrie, la orile 2 şi jumătate în localul sau din str. Sfinţilor, No. 16, la ordinea zilei fiind: 1) Conferinţa D-lor A. St. ro, despre „Dublă luxaţie scapulo-humeralâ cu paralizia consecutivă a membrelor superioare“ ; 2) Conferinţa D-lui B.Sperling, despre : „Anatomia psihologică a unui caz de sifilis mădular cu degenerescenţe secondare ascendente cu prescurtare de piese microscopica şi micro-fotografii“ ; 3) Raportul comisiunei de verificare . 4) Chestiunea balului. _____ Citiţi Povestea Vorbei, revistă literară săptămînală. Colaboratori: Al. Vlahuţă, Gh. Coşbuc, D. Tibor, Arţur Stavri, Ion Gorun, St. Basararbeanu, St. Tomşa, St. Iosif, Vasile Pop, Steuerman, Mumu, Marion şi alţii. 15 bani numărul. Abonamentul 8 lei pe an. Apare în fiecare Jouî. 600—24 EDIŢIA III Alianţa italiano-rusă HAMBURG, 29 Noembrie. — Hamburger Nachrichten zice cd declaraţia D-lui di Rudini nu na fi de ajuns pentru a face sd dispară supoziţia cd convenţiunea ruso-italiand a existat raă există. Dacă acta de convinţiune nu s’a semnat in 1891 de D. di Rudini, ea a fost semnată de un altul și la o alta epoca. Acest tiur este convins că s’a stabilit o convenţiune după care Rusa a făcut act de mediaţiune la Paris în favoarea Italiei, ca echivalent pentru concesiunile italiene în politica orientală. Hamburger Nachrichten nu vede în acest fapt nici o atingere a datoriilor către tripla alianţă. Ar fi de dorit numai, că dacă Italia are reioţiuni bune cu celelalte puteri, să se aranjeze în astfel de mod, încît să nu se pună în opoziţie cu datoriile sale către Germania şi Austro- Ungaria. ------------------------------------------------------~“ Afacerea Panama PARIS, 29 Noembrie. — D. Baihaut a fost arestat pentru a face doui ani de închisoare, pentru că n’a plătit amenda de 900,000 de franci la care a fost condamnat în afacerea Panamalei. Un accident XERES, 29 Noembrie. — O casă s’a dărîmat acoperind sub dărîmături peste 100 de persoane.—S’au găsit deja 11 cadavre. Numărul victimelor nu se cunoaște în mod exact. Lucrarea de curățire continuă. -----------o-OOO»oo-o-o———— Cameraaustriacă VIENA, 29 Noembrie.— Camera deputaţilor. Cu ocazia discuției budget lui fondurilor secrete, D. Badeni declară că guvernul nu poate să precizeze nici un program pentru viitor, nefiind cunoscută compoziţia nouei Camera. Totuş poate să declare că guvernul va urma întotdeauna drumul partidelor moderate, snbordonînd scopurile partidelor scopului ce trebuie să urmărească orice stat modern. Guvernul nu consideră votarea budgetului fondurilor secrete ca un vot de încredere, ci numai ca o dovadă că Camera nu are neîncredere în guvernul actual. (Aplauze vii). Discuția va continua miine. i DINIA. ^ I — Di la corespondentul nostru special — 29 Ocembrie, 1896. Scandalul Paiano De la o vreme încoace s'au şoptit şi se şoptesc o mulţime de lucruri necurate ce s’ar fi făptuit la primăria din localitate. Văzînd că lucrul îa oare-care conzistenţă, că zgomotele nu încetează, am căutat să capăt informaţiile cele mai pozitive. Cine sunt vinovaţii ? Asupra cui cade răspunderea ? Nu voiesc să avansez nimica! Formeze şi cetititorii înşişi convingerea. Propunerea Paiano Se ştie că în vederea aducerei apei la Iaşi, s’au făcut sub toate consiliile comunale studii şi parastudii şi toate fără nici un rezultat. Aşa şi cu actualul consiliu comunal. Tocmai cînd D. Ganea era hotărît se plece în străinătate pentru aducerea unui inginer special, vine un tînăr inginer proaspăt anu-