Adevěrul, noiembrie 1897 (Anul 10, nr. 2988-3017)
1897-11-01 / nr. 2988
y X -A ANUL X No. .2988 Abonamente încep la l ?l 15 ale fie-o&rel luni țl se pl&tesc inaintes mn an In tarft 80 leii in străinătate 50 lel Șase luni 15 „ „ » 25 M Vrei luni 8 „ ». .. 1* » Numărul 10 bani In străinătate 15 bani SliMBAA 1M IfiAlHtVfi 189» Anuneiurl Be primesc direct la Administrația ziarului Linia pagina Vl-a .... lei 0.50 bani. •* M M V-a lV-a ■ • • » ... Bt La un mare număr de linii se fac reducţii, din tarif Numărul 10 ban! Un număr vechi şi 20 bani R e d a c ţ i a FAIBAGIUL BÂNCEÎ NAŢIONALE (TELEFON No. 25). Director politic : ALEX. V. BELDIMANU A dministraţia PASAJUL BĂNCEÎ NAŢIONALE (TELEFON NO. 23). 2.2. BK* Remaniarea ministerială dacă vom extirpa germenii răului concentraţi în organele Stolojan, Djuvara şi Ferichide, atunci vindecarea poate fi privită ca sigură, 4- lea doctor flevist. Ori ce aţi face, domnilor, bolnavul este pe drojdii. Oculta, ori cu cîţi doctori s’ar căuta şi or cîte ilustraţiuni ar consulta, este osîndită la moarte; ea a primit lovitura degrade încă din ziua în care s’a despărţit de Nicolae Fleva, tribunul poporului român. Eu cred că nimic nu mai poate vindeca pe acest bolnav care este deja un cadavru; nimic, nici Camera din Camere nici scalpelul chimistului 15- lea doctor conservator . Părerea mea se apropie mai mult de aceea a confratelui flevist. De aceea, fiind silit să mă retrag de lîngă d-voastră pentru a căuta pe un alt bolnav din familia mea, declar că mă raliez în totul la opiniunile sale, și în același timp d-sa mă va reprezenta în totul în consultul d-voastră. 3-lea doctor sturdzist: Văd cu părere de rău, câ noi nu ne putem înțelege. De aceea eu propun să amânăm orice hotârire pînă la sosirea marelui doctor suveran de la Sinaia. Eu declar de pe acum, că voiu primi, întocmai diagnoza pusă de dînsul. Vlan. Şase pagini la fiecare ediţie Partizanii unui guvern Stătescu sînt cu totul dezorientaţi, mai ales că o combinaţie cu d. Stătescu pare aproape imposibilă din cauza îndărătniciei acestuia. De aceea acum chiar şi d. Porumbaru, Xenopolu, Delavrancea cari luptau pentru decapitarea d-lui Sturdza se văd siliţi să bată în retragere şi să primească a trata fără această condiţie. Chestia este însă să se facă astfel împăcarea, încît să se salveze onoarea drapedştilor, adică să admită d. Sturdza cîteva chestiuni de program din acelea asupra cărora au insistat mai mult cei de la Drapelul. Aşa, se discută acum ce soluţie să se dea afacerii cu linia Rotterdam şi chestiei Macedonene. Remanierea Sturdziştii dai ca sigură ştirea că remanierea se va face înainte de deschiderea corpurilor legiuitoare şi că trei aurelianişti vor intra in minister. Rep. Criza liberală Două săptămîni mai sînt pînă la deschiderea parlamentului , în a plutim în necunoscut. Din toate intrigile de culise, din toate înjghebările azi alcătuite şi mîine distruse, nu reese nici o orientare. Tot ce ştim e că partidul liberal se zvîrcoleşte şi că aceste zvîrcolirî nu sînt d naştere, ci ultimele spazmuri premergătoare morţeî. Că d. Sturdza este incapabil să conducă partidul şi guvernu liberal, nu mal poate fi îndoială. E un om deja aruncat pe bord şi care nu mal însemnează nmic, ori cît ar figura ca prim-ministru şi ca şef al partidului de la guvern. Luînd la o parte pe d. Sturdza, e însă posbilă alcătui ea unui alt guvern libeal, cu sorţi d viaţă mai sigură şi mai îndelungată ? Am avut primul guven Sturdza şi i-am văzu poticnindu-se şi căzînd ruşinos în cptiunea Grhenadie. Am avut la putere un guvern Aurelian, mult mai democrat şi mai clat decît toate cabinetele liberale, guvern cu multă bună voinţă, dar fără pic de energie. El a căut însă, doborît de intrigi de culise, nu gond de agitaţiunile opoziţiunei nici încurcat de o cestiune greu de rezolvat ci a părăsit puterea, învins de simple mai naţiuni. Această dovadă de lipsă de energie, ne probeazăă pe viitor o atare formaţiune vai tot aşa de efemeră. O ultimă speranţă ar fi un guvern Stătescu şi asupra d-sale toate privirile se aţintesc. Insă prezidemni senatului ca şi d. Aurelian, ca şi d. Sturdza, zadarnic se va încerca să dea viaţă la ceea ce este mort şi putrezit deja D. Statescu, singur nu va putea alcătui un minister durabil, iar ca să se încerce o împăcre generală cu foc bengalie şi pupături, aceasta este o iluziune pe care de sgttr nici d-sa nu o crede realizabilă. O a patra formaţiune nu există. Partiul liberal a epizat pe tot şefii, e! se vede în imposibilitate si alcătuiască un minister care să’i reprezinte întreg, sau aproape întreg, lâsînd la o pace char pe sonacitatea gălăgioasă a d lui Eleva. In aceste împrejuri criza nu este numai sturdzistă, ci ea este mai cu seamă o criza liberalii fără de leac. Liberalizmul evolurii! de la 1848 spre politica pactiei, a devenit reacţionar şi a pierdut In drum toate ideiie cari erau raţiunea lui de a fi. O dată cu ideile a pierdut pe toţî oamenii cari în lipsă de principii ar fi putut să ţină adunat intr’un singur şi puternic man un hin cohorta aceasta de polticiani, cari nu văd în viaţa poitică, de cît un mijloc de a ajunge şi de a se căpătui De ahmimridea acelaşi Imr se întîmpla în tabăra opusă, a nart dului conservator. Aceast însă are speriomate asup a celei d’intîg o superioritate tecă toare, acea» că șefii, n'a închis îscă ochii, că bate îaul Las - SATI ŞI A ZILEI Gratis ! Citim în ziarul Universul care „se tipăreşte cu maşina rotativă Koenig şi Bauer unică în România“, următorul anundă foarce interesant, domnilor! Gratis ! Gratis - La administraţia ziarului Universul strada Brezoianu No. 11, se repară uree ceasornice, pendule etc., mai ieftin de cit ori node ! Nu cred să fie un singur cetăţean în capitala României, cu Casă proprie sau improprie, care să înţeleagă o iotă din acest aituncia. Căci fiecare îşi va zice : ori reparaţia e gratis şi atunci e aproape de mintea omului cu treime să fie mai ieftin ca ori unde, sau această reparaţie este mai ieftină ca în altă parte şi atunci , cu parale. Nene Caziarilane, de la o vreme ai început să dai eu luleaua prin cenuşă ! Ceea ce însemnează că a trecut vremea hapurilor de catramină ! Tax. căr Catargiu, încă este în picioare şi că astfel mai poate să reţină poftele, să facă să se micşoreze apetiturile şi impacientele. Cît însă va ţine această superioritate relativă şi trecătoare şi ce se va întîmpla în ziua cînd conservatorii se vor găsi ca şi liberalii cu o droaie de sub-şefi ambiţioşi din cari nici unul însă nu este atît de destoinic ca să şi impună voinţa şi să disciplineze armata ? Atunci va începe perioada acută a crizei conservatoare şi deci a întregului parlamentarizm român. Const. MiSIc Momentul de faţă se pare Ungurilor cu deosebire propice pentru realizarea idealului lor — cum îi zic el — istoric. Ziarele oficioase ungureşti au un limbagiu foarte aspru şi clar. Ele declară că dacă Badeai va face o lovitură de stat, Banffy va răspunde şi el printr’o lovitură. Dacă guvernul austriac va aplica articolul 14, guvernul maghiar se va vedea silit să aplice articolul 82 din legea din 1868 prin care se spune că dacă tratatul nu va fi primit, de Camerile austriace, Ungaria are dreptul să ia asupră-şi guvernămîntul întregei monarchi. După cum se vede, un conflict între Austria şi Ungaria e în perspectivă. Deja declaraţiunile reciproce sunt de o mare gravitate... 5*d Geandarmeria rurală S'a vestit prin ziare despre, luptal reandarinilor rurali cu banditul lJialinerde, luptă întîmplată in comuna Brăeşti, judeţul Iaşi, împrejurările în cari s’a dat cineastă luptă şi faptul că banditul a putut scăpa din mîinele geandarmilor, după ce fusese dezarmat, denotă că geandarmii rurali, ori aă o foarte proastă disciplinare, ori că soldaţii noştrii sunt astfel crescuţi în cit sunt cu totul lipsiţi de curagiu, ori, in fin, ■ă geandarmii sunt de conivenţă cu bandiţii. După versiunea, dată de ziare Piele-verde a fost dezarmat de cătun brigadier, imediat, şi, după aceea o putut scăpa nevătămat, deşi era di faţă o întreagă poteră de geandamn Noi nu mai înţelegem un asemenea act de polironome. Noi nu putem admite că o poteră de geandamn să n’aibă mvragiul de a prinde pe un ungur bandit dezarmat şi contina intr’o odaie. De aceea cu gcandarmii aceştia trebuie făcut un exemplu serios pentru ca să nu le mai vie şi altom pofta de a repeta lucrul. Sau avem o scandarmerie serioasă alcătuită de oameni disciplinaţi, cuagioşi şi cinstiţi, ori dacă n’o putem avea in asemenea condiţmni, mai bine s’o desfimţăm. Scurt. Dragros. Căpit. V. V. Teodorul Iniţiatorul ridicarea monumentului de la Războinl, împreună cu căpitanii Popomei şi Neamţ-a loan pe care îl dăm mai jos, din regimentul Războeni Conflictul austro-ungar Cestiunea provizoratului. — glscursul Iul IHIinski. — Ungurii și aceste discursuri. Cetitorii aud de un timp încoace vorbindu-se mereu de provizoratul austro-ungar. Vom repeta aci ce înseamnă acest provizorat : tratatul in baza căruia Austria și Ungaria formează o singură monarchie, a expirat în acest an. Piuă să se facă un alt tratat, ambele ministere au convenit sa facă un tratat provizoriu. Camera ungara a primit acest provizorat. Camera austriacă însă, din pricina campaniei obstrucționiste, n'a votat nici piuă astăzi acest provizorat. Guvernul Baden are însă tot interesul ca tratatul provizoriu să -i fie votat de Reichsrath neapărat, căci cu ocazia votârii tratatului ia Camera maghiară, baronul de Bautîl a declarat, că nu va primi nici o dată ca in Austria să se aplice dispoziţiile tratatului prut mijlocul unei lovituri de stat. După multe sforţări, ministerul austriac a reuşit în sfîrşit ca proiectul de provizorat să fie trimes de Cameră înaintea comisiunei budgetare. Ilar nici această cotmisiune nu poate lucra aşa de repede cum ar fi pe placul guvernului, şi afara de aceasta nu prea pare a fi favorabilă proiectului. Avînd acestea în vedere ministrul de finanţe austriac a ţinut o cuvîntare violentă, in care spunea că dacă proectul de provizorat nu vă fi în curitid votat, guvernul austriac se va vedea silit să aplice articolul din Constituţie, pin care se spune că la caz cînd Reichsratul ar refuza să lucreze, guvernul poate pune în aplicare legi şi tratate numai printr’un simplu decret imperial contrasemnat de minister. Această declarraţiune a unui ministru, a produs o senzaţie enormă în întreaga Europă, dar mai ales în Ungaria, unde se manifestează tot ma simuls dorinţa unei despărţiri de Austria. Că.pit. Popovici Ioan din regimentul Războau CULISELE POLITICE Remaniarea ministerială D. Dim. A. Sturdza preşedintele consiliului de miniştri, este decis să facă o remaniare ministerială. Pentru moment aceasta îl şi preocupă. Chestia este, cum să facă această remannare astfel ca să-şi asigure concursul majoritaţilor. Tratativele urmează deja cu o parte dintre fruntaşă de la Drapelul. Tratativele Tratativele s'a f început la d. An. Stolojan şi acum se urmează cu d. Dim. A. Sturdza. Guvernamentalii au profitat de faptul ca o parte dintre drapelişti luptaţi pentru aducerea, d-lui Statescu in capul guvernului şi au intrat in tratative cu drapelişti pe care ii ştiai că nu sint de loc dispuşi să primească şefia d-lui Eug. Stătescu. D. Sturdza tratează acum cu d. Dim. Ii anu, preşedintele Camerei. D-sa acordă drapeliştlor trei portofolii in minister şi preşidenţia Camerei. Se angajează apoi să susţie proectul de lege al casei rurale şi pe acela al C. F. 11, propus de rf. Em. Forumbaru. Intre drapelişul Printre drapelişti atitudinea d-lui Dim. Giant şi a încă ciţiva fruntaşi drapelişti a produs 0 mere încurcătură. Sa te ferești Romíne de euio strein în casă __________V. Alexandri. Primăria şi săracii Pentru a cincea oară consiliul comunal al Capitalei, fiind convocat, nu s’a putut întruni, membrii neun tal un număr. Şi pe cină edilii îşi văd de gheşefturile lor, termometrul arată deja 1O—12 grade de frig, lemnele sint scumpe, petrolul e scumpit, piunea se menţine scumpă, deşi griul s’a oflenit, în bordeiele sărace fiuern vint.ni, ca în capetele seci ale „părinţilor oraşului“ ! Vinii acum o lună se gîndeau la panorame şi monumente — şi acum cînd frigul şi foamea bate la uşa săracului, domnii gospodari ai Capitalei nu găsesc nici timpul pentru a se întruni. De ce nu s’a început fabricarea de piine în manutanţa primăriei şi armatei, cînd brutarii continuă să ia sărăcinei au şt îlt bani fellogi, de pline? De ce nu intervine aceiaşi primărie pentru a opri exploatarea mizerabilă a vânzătorilor de petrol şi lemne ? Aici odată iarna nu a intrat mai curînd şi cu mai mare furie ca azi— şi cine să vie în ajutorul populaţiei sărace? Să crape de foame şi să degeri mojicii — puţin le trasă celor aleşi de ciocoi şi de parveniţi ! Saturn Atentat la libertatea presei Cetitorii noştrii ştie cum în gara de Nord an şef de gară imbecil şi care se vede, ni i-a găsit încă stăpînul, a oprit vînzarea ziarului „Adevărul". Această măsură este întărită unei răzbunări personale, de orice zisul funcţionar s'a simţit jignit de o notiţă apărută în ziarul nostru. Ne-am plâns direcţiunei generale a căilor ferate, ne-am plâns ministerului de lucrări publice, dar pînă acum nu s’a luat absolu nici o măsură. Această lipsă de la simţimintele datoriei, ce însemnează oare de eti că şi superiorii şefului de gară cu pricini, sunt bucuroşi că s’a găsit un funcţionar care să „boicoteze“ ziarul nostru, vinovat de a lovi în toate nedreptăţile şi nelegiuirile. Nimeni însă nu vede că fapta şefului gărei de Nord e un atentat la libertatea presei. I lucind înainte, sistemul tlereseu, D. Saligny ar putea să dea ordine ca acelaşi lucru să se facă în toate gările şi primări. Capitalei care este proprietara chioşcurile, de ziare imitând acest nobil exemplu, ar putea să poruncească chioşcurilor ca să nu o aiută decât „ Voinţa Naţională“. Azi suntem uni loviţi, mîine se va lovi în alte confrate care nu va plîcea guvernanţilor şi tuturor fam,ţbinarilor inferiori abuzul de teapa lui Herescu Colectiviştii şi slugile lor, cred că gările şi localurile publice sínt proprietatea lor , permit să se vîndă acolo numai ziarele care le sínt prietene. Am apelat la ministru şi la directorul general. Nu ne mai râmine decît parchetur, pentru ca să ştim dacă e posibil ca in ţara românească libertatea presei să fii sfărâmată, fără ca vineva să pue la locul lor pe aceşti funcţionari abuzivi şi stupizi. Siria. Căpit.l Neamțu Ioan UN CONSULT („Bolnavul“ sau Ministerul Sturdza stă întins pe pe un paţ, împrejurul săi) mai mulţi medici politici, il ţin pulsul şi se consultă pentru a pre- ciza diagnoza. Momentul este solemn. Nu e nici foc bengal nici tremolo la orchestră). 1- ul poctor au reitantil, iubiţi confraţi, după părerea mea bolnavul acesta nu mai are multe zile de trăit. Eu cred că orîce tratament este zadarnic. 2- lea doctor stătescist: Eu, deşi recunosc câ este destul de grav cazul, totuşi socotesc câ n'ar trebui să parasul bolnavul. Nu întotd'auna boala lungi, este moarte sigură; de aceea eu sun pentru întreţinerea energiei vitale prin ce ştiinţa cunoaşte ca galvanice paliative. 3- lea doctor sturdzist: Regret să o spun, dar eu sunt absolut de opiniun cum că bolnavul va fi vindecat de sigur, dacă i se va face o serioasă operaţiune. Dacă voneşti proceda cu curagiu şi CA ICNETUL 3TEU „TRIBRUL“ Un biet ţăran se prezintă era la redacţia noastră pentru a ne trimări o plângere contra notarului şi primarului satului. Când să ne dea plângerea, văd că-mi întinde şi o coală de hârtie, purtând un timbru de 2 mile bani... Era o cerere către redacţie ca să i se primească plângerea ţii a fost foarte mirat când am tăiat timbrul şi i -am înapoiat. Faptul acesta e de natură să sugereze serioase reflexii. Prin moravurile noastre legislativi am făcut pe cei săraci şi oprimaţi să piardă cu desăvârşire noţiunea ca e posibilă o reparaţiune la numeroasele ultragii fizice şi morale ale căror victime sânt pe fiecare zi. Ieşti necinstit in tot ce ai mai scump, ţi se dezonorează nevasta şi copil, libertatea ta e anulată şi in beciuri de primării şi poliţii trupul tău e batjocura tuturor canaliilor sanguinare, pripăşite in administraţiunile comunale şi poliţieneşti — ei bine, de n'ai venituri de sute de lei lunar, de eşti cu/n-va bătut de soartă să n'ai de cât o pâine şi o zdreanţă pe tine, tu n’ai accesul justiţiei, pentru că, batjocorit, dezonorat, maltratat până lat sânge, bagi mana in buzunar şi nu găseşti paraua cu care să începi a-ţi face „formalităţile", nu găseşti „cheltuelile de reclamaţie“, „cheltuelile de judecată„timbrul“, eternul „timbru“, fără de care viaţa şi onoarea nici că pot visa protecţia legilor ! ...Şi aşa sunt terorizaţi săracii cu ..timbrul“ — ori de câte ori încearcă să caute dreptate, nucât până şi la presă ai inceput să se adreseze cu „tinerii“! Să-i silim pe cei ce jonglează cu teorii şi cu reforme să facă reforma aceasta mare, imensă, reforma abolirei „timbrului“ şi „formalităţilor“, cel puţin pentru cazurile cărui e vorba de viaţa şi onoarea individului. Nu va înceta bestialitatea câtă vreme mijloacele pentru înfierarea ei nu vor fi la îndemâna tuturor, absolut gratuite pentru toţi membrii societăţei. Jos „timbrul“ — pentru că drumul la justiţie şi umanitate trebuie să fie cu desăvârşire liber. JE. » F. Cu» regimentul Războadă W» RiroOLF_VffiCHOW JnlJicni.—Activitatea ştiinţifică.— Vircbow om politic.—Virchow profesor. Zilele acestea s’a serbat la Berlin jubileul de 50 ani de profesorat al d-rului Rudolf Virchow, marele medlic şi antropolog, asupra căruia o lume întreagă priveşte astâzi cu admiraţie. Ca toţi oamenii mari al ştiinţei, Virchow nu este numai al naţiunei care are marea cinste de a’l număra printre capii săi, el este al nostru al tutidor,—o pildă vie de perseverenţă în muncă şi de consequenţă in idei. Toată Germania a salutat pe octogenarul batrin şi toată lumea a salutat pe geniul ştiinţei medicale, pe profesorul universitar Rudolf Virchow.* Virchow s-a născut la 1 octombrie 1821 în Schivelbein (Pomerania) şi şi-a făcut studiile medicale la Berlin. La 1843 a fost numit medic secundar şi la 1846 prosector al spitalului „Caritatea“ din capitala Rusiei. In 1847 fondă împreună cu Reinhardt „Archiva pentru anatomia patologică şi fiziologie precum şi pentru medicină clinică,“ pe care — după moartea colegului său — o continuă singur. Odată cu scoaterea revistei, Virchow a început să ţie la universitate un curs de anatomie patologică; la 1847 a fost întărit în acest loc de guvernul prusac, care la 1848 l'a trimes în Silezia pentru ca să studieze epidemia de tifos care bîntuia pe atunci, din pricina foametei ce făcea ravagii prin populaţiunea săracă. In 1849 participă la mişcarea revoluţionară ce se dezlănţuise în potriva absolutismului prusac, şi plăti tendinţele sale liberale şi democratice cu toate funcţiunile de stat pe cari le ocupa. In acest an nefericit pentru dînsul din punctul de vedere material, cade însă prima sa lucrare ştiinţifică mai importantă şi anume scrierea „Tendinţe unitare în medicina ştiinţifică*, scriere în care expune tendinţele sale ştiinţifice. Abia scos din funcţiune de guvernul prusac şi deja Virchow fu numit profesor de anatomie patologică la universitatea din Wuerzburg, de unde reuşi să-şi facă in scurt timp un renume universal. La 1855, fu rechemat de guvernul prusac la universiatea din Berlin şi pus în fruntea Institutului anatomico-patologic, care abia fusese fondat. Virchow făcu din acest institut un centru enorm de activitate, în care mulţi savanţi mai inert putură să lucreze în mod independent. * Lucrarea cea mai însemnată a lui Virchow însă, aceea care îi asigură renunele şi pentru viitor, este scrierea apărută la 1858 şi intitulată „Patologia celulară bazată pe teoria ţesăturilor fiziologice şi patologice“. La această scriere Virchow îşi expune teoria sa despre cauza boalelor, teoria care a răsturnat fundamental ştiinţa patologică, in esenţă, Virchow.ice: Celula este cea mai simplă expresie a vieţei; ea formează în C orice timp punctul de plecare şi centrul tuturor fenomenelor vieţei. Deoarece insă celula este centrul vieţei, ea trebuie să fie şi centrul boalelor, căci boala este numai un fenomen propriu al vieţei. Şi în singe elementele celulare, anume corpusculele din sînge, sînt centre ale vieţei şi cît priveşte nervii, muşchii, şi ori ce fel de ţesături, s’a dovedit în mod neîndoios ca activitatea lor e legată de existenţa unor elemente de formă celulară sau ieşite din celule. Această lucrare într’adevăr splendidă şi măreaţă a lui Virchow, nu e insă singură; dară cercetările şi descoperirile sale ştiinţifice sînt atît de numeroase, încît se poate spune că matomia patologică în mai toata părţile ei, îi datoreşte şi lui forma ce o are astăzi.* Dară nu numai asupra patologiei, ci şi asupra întregei medicine, Virchow a avut o influenţă enormă. Pe lîngă activitatea sa ştiinţifică, Virchow mai dezvolta încă şi o a