Adevěrul, noiembrie 1897 (Anul 10, nr. 2988-3017)

1897-11-01 / nr. 2988

y X -A ANUL X No. .2988 Abonamente încep la l ?l 15 ale fie-o&rel luni țl se pl&tesc inaintes mn an In tarft 80 leii in străinătate 50 lel Șase luni 15 „ „ » 25 M Vrei luni 8 „ ». .. 1* » Numărul 10 bani In străinătate 15 bani SliMBA­­­A 1­M IfiAlHtVfi 189» Anuneiurl Be primesc direct la Administrația ziarului Linia pagina Vl-a .... lei 0.50 bani­­. •* M M V-a lV-a ■ • • » ... Bt La un mare număr de linii se fac reducţii, din tarif Numărul 10 ban! Un număr vechi şi 20 bani R e d a c ţ i a FAIBAGIUL BÂNCEÎ NAŢIONALE (TELEFON No. 25). Director politic : ALEX. V. BELDIMANU A d­­m­inistraţia PASAJUL BĂNCEÎ NAŢIONALE (TELEFON NO. 23). 2.2. BK* Remaniarea ministerială dacă vom extirpa germenii răului con­centraţi în organele Stolojan, Djuvara şi Ferichide, atunci vindecarea poate fi privită ca sigură, 4- lea doctor flevist. Ori ce aţi face, domnilor, bolnavul este pe drojdii. Oculta, ori cu cîţi doctori s’ar căuta şi or cîte ilustraţiuni ar consulta, este osîn­­dită la moarte; ea a primit lovitura de­grade încă din ziua în care s’a despăr­ţit de Nicolae Fleva, tribunul poporului român. Eu cred că nimic nu mai poate vin­deca pe acest bolnav care este deja un cadavru; nimic, nici Camera din Camere nici scalpelul chimistului 1­5- lea doctor conservator . Părerea mea se apropie mai mult de aceea a confratelui flevist. De aceea, fiind silit să mă retrag de lîngă d-voastră pentru a căuta pe un alt bolnav din familia mea, declar că mă raliez în totul la opiniunile sale, și în același timp d-sa mă va re­prezenta în totul în consultul d-voastră. 3-lea doctor sturdzist: Văd cu pă­rere de rău, câ noi nu ne putem înțe­lege. De aceea eu propun să amânăm ori­ce hotârire pînă la sosirea marelui doc­tor suveran de la Sinaia. Eu declar de pe acum, că voiu primi, întocmai diagnoza pusă de dînsul. Vlan. Şase pagini la fie­care ediţie Partizanii unui guvern Stătescu sînt cu totul dezorientaţi, mai ales că o combi­naţie cu d. Stătescu pare aproape impo­sibilă din cauza îndărătniciei acestuia. De aceea acum chiar şi d. Porumbaru, Xenopolu, Delavrancea cari luptau pentru decapitarea d-lui Sturdza se văd siliţi să bată în retragere şi să primească a trata fără această condiţie. Chestia este însă să se facă ast­fel îm­păcarea, în­cît să se salveze onoarea dra­ped­ştilor, adică să admită d. Sturdza cîte­va chestiuni de program din acelea asupra cărora au insistat mai mult cei de la Drapelul. Aşa, se discută acum ce soluţie să se dea a­facerii cu linia Rotterdam şi chestiei Macedonene. Remanierea Sturdziştii dai­ ca sigură ştirea că remanierea se va face înainte de deschiderea corpurilor legiuitoare şi că trei aurelianişti vor intra in mi­nister. Rep. Criza liberală Două săptămîni mai sînt pînă la deschiderea parlamentului ,­­ în a plutim în necunoscut. Din toate intrigile de culise, din toate înjghebările azi alcătuite şi mîine distruse, nu reese nici o orientare. Tot ce ştim e că partidul liberal se zvîrcoleşte şi că aceste zvîrcolirî nu sînt d naştere, ci ultimele spazmuri premergătoare morţeî. Că d. Sturdza este incapabil să conducă partidul şi guvernu liberal, nu mal poate fi îndo­ială. E un om deja aruncat p­e bord şi care nu mal în­semnează n­mic, ori cît ar fi­gura ca prim-ministru şi ca şef al partidului de la guvern. Lu­înd la o parte pe d. Stur­dza, e însă posbilă alcătui ea unui alt guvern libe­al, cu sorţi d viaţă mai sigură şi mai în­delungată ? Am avut primul guve­n Sturdza şi i-am văzu p­oticnindu-se şi căzînd ruşinos în c­ptiunea Grhenadie. Am a­vut la putere un guvern Au­relian, mult mai democrat şi mai c­lat de­cît toate cabine­tele liberale, guvern cu multă bună voinţă, dar fără pic de energie. El a că­ut însă, dobo­rît de intrigi de culise, nu go­­n­d de agitaţiunile opoziţiunei nici încurcat de o cestiune greu de rez­olvat ci a părăsit pute­rea, învins de simple ma­i naţiuni. Această dovadă de lipsă de energie, ne probează­­­ă pe viitor o atare formaţiune va­i tot aşa de efemeră. O ultimă speranţă ar fi un guvern Stă­tescu şi asupra d-sale toate pri­virile se aţintesc. Insă prezi­demni senatului ca şi d. Au­relian­, ca şi d. Sturdza, zadar­nic se va încerca să dea viaţă la ceea­ ce este mort şi putrezit deja D. Statescu, singur nu va putea alcătui un minister dura­bil, iar ca să se încerce o îm­pă­cre generală cu foc benga­lie şi pupături, aceasta este o ilu­ziune pe care de sgttr nici d-sa nu o crede realizabilă. O a patra formaţiune nu e­­xistă. Part­iul liberal a ep­izat pe t­ot şefii, e! se vede în impo­sibilitate si alcătuiască un mi­nister care să’i reprezinte întreg, sau aproape întreg, lâsînd la o pa­ce ch­ar pe sonacitatea gălă­gioasă a d lui Eleva. In aceste împre­ju­­ri criza nu este numai sturdzistă, ci ea este mai cu seamă o criza liberalii fără de leac. Liberalizmul evo­lurii! de la 1848 spre politica p­actiei, a devenit reacţionar şi­ a pierdut In drum toate ide­iie cari erau raţiunea lui de a fi. O dată cu ideile a pierdut pe toţî oamenii cari în lipsă d­e principii ar fi putut să ţină aduna­t intr’un singur şi puter­nic man un hin cohorta aceasta de pol­ticiani, cari nu văd în viaţa po­itică, de cît un mijloc de a ajunge şi de a se căpătui De ahmimridea acelaşi Imr se întîm­pla în tabăra opusă, a nart dului conservator. Aceast însă are s­periomate asup a celei d’intîg o superioritate t­ecă toare, acea» că șefii, n'a în­chis îscă ochii, că bate îaul Las - SA­TI ŞI A ZILEI Gratis ! Citim în ziarul Universul care „se tipă­reşte cu maşina rotativă Koenig şi Bauer unică în România“, următorul anund­ă foarce interesant, domnilor! Gratis ! Gratis - La administraţia ziarului Universul strada Brezoianu No. 11, se repară ur­ee ceasor­nice, pendule etc., mai ieftin de cit ori node ! Nu cred să fie un singur cetăţean în ca­pitala Rom­âniei, cu Casă proprie sau im­proprie, care să înţeleagă o iotă din acest aituncia. Căci fie­care îşi va zice : ori repa­raţia e gratis şi atunci e aproape de min­tea omului cu treime să fie mai ieftin ca ori unde, sau această reparaţie este mai ieftină ca în altă parte şi atunci , cu pa­rale. Nene Caziarilane, de la o vreme ai înce­put să dai eu luleaua prin cenuşă ! Ceea ce însemnează că a trecut vremea hapurilor de catramină ! Tax. căr Catargiu, încă este în pi­cioare şi că ast­fel mai poate să reţină poftele, să facă să se micşoreze apetiturile şi impa­cientele. Cît însă va ţine această superioritate relativă şi trecă­toare şi ce se va întîmpla în ziua cînd conservatorii se vor găsi ca şi liberalii cu o droaie de sub-şefi ambiţioşi din cari nici unul însă nu este atît de destoinic ca să şi impună voinţa şi să disciplineze armata ? A­­tunci va începe perioada a­­cută a crizei conservatoare şi deci a întregului parlamenta­­rizm român. Const. MiSIc Momentul de faţă se pare Ungurilor cu deosebire propice pentru realizarea idealu­lui lor — cum îi zic el — istoric. Ziarele oficioase ungureşti au un limbagiu foarte aspru şi clar. Ele declară că dacă Badeai va face o lovitură de stat, Banffy va răs­punde şi el printr’o lovitură. Dacă guvernul austriac va aplica articolul 14, guvernul maghiar se va vedea silit să aplice artico­lul 82 din legea din 1868 prin care se spune că dacă tratatul nu va fi primit, de Came­­rile austriace, Ungaria are dreptul să ia a­­supră-şi guvernămîntul întregei monarchi. După­ cum­ se vede, un conflict între Aus­tria şi Ungaria e în perspectivă. Deja de­­claraţiunile reciproce sunt de o mare gra­vitate... 5*d­ Geandarmeria rurală S'a vestit prin ziare despre, luptal r­eandarinilor rurali cu banditul lJiali­­nerde, luptă întîmplată in comuna Brăeşti, judeţul Iaşi, împrejurările în cari s’a dat ci­neastă luptă şi faptul că banditul a putut scăpa din mîinele geandarmi­­l­or, după ce fusese dezarmat, denotă că geandarmii rurali, ori aă o foarte proastă disciplinare, ori că soldaţii noştrii sunt ast­fel crescuţi în cit sunt cu totul lipsiţi de curagiu, ori, in fin, ■ă geandarmii sunt de conivenţă cu bandiţii. După versiunea, dată de ziare Piele-verde a fost dezarmat de cătun brigadier, imediat, şi, după aceea o putut scăpa nevătămat, de­şi era di faţă o întreagă poteră de geandamn Noi nu mai înţelegem un aseme­nea act de polironom­e. Noi nu pu­tem admite că o poteră de geandamn să n’aibă mvragiul de a prinde pe un ungur bandit dezarmat şi con­tina intr’o odaie. De aceea cu gcandarmii aceştia trebuie făcut un exemplu serios pen­tru ca să nu le mai vie şi altom pofta de a repeta lucrul. Sau avem o scandarmerie serioasă alcătuită de oameni disciplinaţi, cu­­agioşi şi cinstiţi, ori dacă n’o pu­tem avea in asemenea condiţmni, mai bine s’o desfimţăm. Scurt. D­ragros. Căpit. V. V. Teodorul Iniţiatorul ridicarea monumentului de la R­ăzboinl, împreună cu căpitanii Popomei şi Neamţ-a loan pe care îl dăm mai jos, din regimentul Războeni Conflictul austro-ungar Cestiunea provizoratului. — g­ls­cursul Iul IHIinski. — Ungurii și aceste discursuri. Cetitorii aud de un timp încoace vor­­bindu-se mereu de provizoratul austro-un­­gar. Vom repeta aci ce înseamnă acest provizorat : tratatul in baza căruia Austria și Ungaria formează o singură monarchie, a expirat în acest­ an. Piuă să se facă un alt tratat, ambele ministere au convenit sa facă un tratat provizoriu. Camera ungara a primit acest provizorat. Camera austriacă însă, din pricina campaniei obstrucționiste, n'a votat nici piuă astăzi acest provizorat. Guvernul Baden­ are însă tot interesul ca tratatul provizoriu să -i fie votat de Reichsrath neapărat, căci cu ocazia votârii tratatului ia Camera maghiară, baronul de Bautîl a declarat, că nu va primi nici o dată ca in Austria să se aplice dispoziţiile tratatului prut mijlocul unei lovituri de stat. După multe sforţări, ministerul austriac a reuşit în sfîrşit ca proiectul de provizo­rat să fie trimes de Cameră înaintea com­i­siunei budgetare. Ilar nici această cotmisi­­une nu poate lucra aşa de repede cum ar fi pe placul guvernului, şi afara de aceas­ta nu prea pare a fi favorabilă proiec­tului.­­ Avînd acestea în vedere ministrul de fi­nanţe austriac a ţinut o cuvîntare violentă, in care spunea că dacă proectul de provi­zorat nu vă fi în curitid votat, guvernul austriac se va vedea silit să aplice artico­lul din Constituţie, pin care se spune că la caz cînd Reichsratul ar refuza să lucreze, guvernul poate pune în aplicare legi şi tra­tate numai printr’un simplu decret imperial contra­semnat de minister. Această declar­raţiune a unui ministru, a produs o senza­ţie enormă în întreaga Europă, dar mai a­les în Ungaria, unde se manifestează tot ma si­muls dorinţa unei despărţiri de Austria. Că.pit. Popovici Ioan din regimentul Războau CULISELE POLITICE Remaniarea ministerială D. Dim­. A. Sturdza preşedintele consi­liului de miniştri, este decis să facă o remaniare ministerială. Pentru moment aceasta îl şi preocupă. Chestia este, cum să facă această rema­­nn­are ast­fel ca să-şi asigure concursul majori­taţilor. Tratativele urmează deja cu o parte din­tre fruntaşă de la Drapelul. Tratativele Tratativele s'a f­ început la d. An. Stolojan şi acum se urmează cu d. Dim. A. Sturdza. Guvernamentalii au profitat de fap­tul ca o parte dintre drapelişti lup­ta­ţi pentru aducerea, d-lui Statescu in capul guvernului şi au­ intrat in tratative cu drapel­işti­ pe care ii şt­ia­­i că nu­ sint de loc dispuşi să pri­mească şefia d-lui Eug. Stătescu. D. Sturdza tratează acum cu d. Dim. Ii anu, preşedintele Camerei. D-sa acordă drapeliştlor trei por­tofolii in minister şi preşidenţia Ca­merei. Se angajează apoi să susţie proectul de lege al casei rurale şi pe acela al C. F. 11, propus de rf. Em. Forumbaru. Intre drapelişul Printre drapelişti atitudinea d-lui Dim. Giant şi a încă ciţi­va fruntaşi drapelişti a produs 0 mere încurcătură. Sa te ferești Romíne de euio strein în casă __________V. Alexandri. Primăria şi săracii Pentru a cincea oară consiliul co­munal al Capitalei, fiind convocat, nu s’a putut întruni, membrii neu­n­ tal un număr. Şi pe cină edilii îşi văd de ghe­­şeft­urile lor, termometrul arată deja 1O—12 grade de frig, lemnele sint scumpe, petrolul e scumpit, piunea se menţine scumpă, de­şi griul s’a oflenit, în bordeiele sărace fiuern vint.ni, ca în capetele seci ale „pă­rinţilor oraşului“ ! Vinii acum o lună se gîndeau la panorame şi monumente — şi acum cînd frigul şi foamea bate la uşa săracului, domnii gospodari ai Ca­pitalei nu găsesc nici timpul pentru a se întruni. De ce nu s’a început fabricarea de piine în manutanţa primăriei şi armatei, cînd brutarii continuă să ia sărăcinei au­ şt îlt bani fellogi, de pline? De ce nu intervine aceiaşi primă­rie pentru a opri exploatarea mize­rabilă a vânzătorilor de petrol şi lemne ? Aici odată iarna nu a intrat mai cur­înd şi cu mai mare furie ca azi— şi cine să vie în ajutorul populaţiei sărace? Să crape de foame şi să degeri mojicii — puţin le trasă celor aleşi de ciocoi şi de parveniţi ! Saturn Atentat la libertatea presei Cetitorii noştrii ştie cum în gara de Nord an şef de gară imbecil şi care se vede, n­­i i-a găsit încă stăpînul, a oprit vînzarea ziarului „Adevărul". Această măsură este întărită unei răzbunări personale, de ori­ce zisul funcţionar s'a simţit jignit de o no­tiţă apărută în ziarul nostru. Ne-am plâns direcţiunei generale a căilor ferate, ne-am plâns ministerului de lucrări publice, dar pînă acum nu s’a luat absolu nici o măsură. Această lipsă de la simţi­mintele datoriei, ce însemnează oare de eti c­ă şi superiorii şefului de gară cu pricini, sunt bucuroşi că s’a găsit un funcţionar care să „boicoteze“ ziarul nostru, vinovat de a lovi în toate nedreptăţile şi nelegiuirile. Nimeni însă nu vede că fapta şefului gă­rei de Nord e un atentat la libertatea presei. I lucind înainte, sistemul tlereseu, D. Sa­ligny ar putea să dea ordine ca acelaşi lu­cru­ să se facă în toate gările şi primări. Capitalei care este proprietara chioşcurile, de­ ziare imitând acest nobil exemplu, ar pu­tea să poruncească chioşcurilor ca să nu o aiută de­cât „ Voinţa Naţională“. Azi suntem­ uni loviţi, mîine se va lovi în alte confrate care nu va plîcea guvernanţilor şi tuturor fam,ţbi­narilor inferiori abu­zul de teapa lui Herescu Colectiviştii şi slugile lor, cred că gările şi localurile publice sínt proprietatea lor , permit să se vîndă acolo numai ziarele care le sínt prietene. Am apelat la ministru şi la directorul general. Nu ne mai râmi­ne de­cît par­chetur, pentru ca să ştim dacă e posibil ca in ţara românească libertatea presei să fii sfărâmată, fără ca vine­va să pue la locul lor pe aceşti funcţionari abuzivi şi stupizi. Siria. Căpit.­l Neamțu Ioan UN CONSULT („Bolnavul“ sau Ministerul Sturdza stă întins pe pe un paţ, împrejurul săi) mai mulţi medici politici, il ţin pulsul şi se consultă pentru a pre-­ ciza diagnoza. Momentul este solemn. Nu e nici foc bengal nici tremolo la orchestră). 1- ul poctor au reitantil, iubiţi con­fraţi, după părerea mea bolnavul acesta nu mai are multe zile de trăit. Eu cred că orî­ce trata­ment este zadarnic. 2- lea doctor stătescist: Eu, de­şi re­cunosc câ este destul de grav cazul, totuşi socotesc câ n'ar trebui să parasul bolnavul. Nu în­tot­d'auna boala lungi, este moarte sigură; de aceea eu sun pentru întreţinerea energiei vitale prin­­ ce ştiinţa cunoaşte ca galvanice­­ paliative. 3- lea doctor sturdzist: Regret să o spun, dar eu sunt absolut de opiniun cum că bolnavul va fi vindecat de sigur, dacă i se va face o serioasă operaţiune. Dacă vone­şti proceda cu curagiu şi CA ICNETUL 3TEU „TRIBRUL“ Un biet ţăran se prezintă era la redacţia noastră pentru a ne trimări­ o plângere contra notarului şi pri­marului satului. Când să ne dea plân­gerea, văd că-mi întinde şi o coală de hârtie, purtând un timbru de 2 m­ile bani... Era o cerere către redac­ţie ca să i se primească plângerea ţii a fost foarte mirat când am tăiat timbrul şi i -am înapoiat. Faptul acesta e de natură să su­gereze serioase reflexii. Prin moravurile noastre legislativi am făcut pe cei săraci şi oprimaţi să piardă cu desăvârşire noţiunea ca e posibilă o reparaţiune la numeroa­sele ultragii fizice şi morale ale căror victime sânt pe fie­care zi. Ieşti necinstit in tot ce ai mai scump, ţi se dezonorează nevasta şi copil, libertatea ta e anulată şi in beciuri de primării şi poliţii trupul tău e batjocura tuturor canaliilor sanguinare, pripăşite in administra­ţi­uni­le comunale şi poliţieneşti — ei bine, de n'ai venituri de sute de lei lunar, de eşti cu/n-va bătut de soartă să n'ai de cât o pâine şi o zdreanţă pe tine, tu n’ai accesul justiţiei, pen­tru că, batjocorit, dezonorat, maltra­tat până lat sânge, bagi mana in bu­zunar şi nu găseşti paraua cu care să începi a-ţi face „formalităţile", nu găseşti „cheltuelile de reclama­­ţie“, „cheltuelile de judecată„tim­brul“, eternul „timbru“, fără de care viaţa şi onoarea nici că pot visa protecţia legilor ! ...Şi aşa sunt terorizaţi săracii cu ..timbrul“ — ori de câte­ ori încear­că să caute dreptate, nu­cât până şi la presă ai­ inceput să se adreseze cu „tinerii“! Să-i silim pe cei ce jonglează cu teorii şi cu reforme să facă refor­ma aceasta mare, imensă, reforma abolirei „timbrului“ şi „formalităţi­lor“, cel puţin pentru cazurile cărui e vorba de viaţa şi onoarea indivi­dului. Nu va înceta bestialitatea câtă vreme mijloacele pentru înfierarea ei nu vor fi la îndemâna tuturor, abso­lut gratuite pentru toţi membrii so­­cietăţei. Jos „timbrul“ — pentru că drumul la justiţie şi umanitate trebuie să fie cu desăvârşire liber. JE. » F. Cu» regimentul Războadă W» RiroOLF_VffiCHOW Jnl­Jicni.—Activitatea ştiinţifică.— Vircbow om politic.—Virchow profesor. Zilele acestea s’a serbat la Berlin jubileul de 50 ani de profesorat al d-rului Rudolf Virchow, marele me­­dlic şi antropolog, asupra căruia o lume întreagă priveşte astâ­zi cu admiraţie. Ca toţi oamenii mari al ştiinţei, Virchow nu este numai al naţiunei care are marea cinste de a’l număra printre capii săi, el este al nostru al tutidor,—o pildă vie de perseverenţă în muncă şi de conse­­quenţă in idei. Toată Germania a salutat pe oc­togenarul batrin şi toată lumea a salutat pe geniul ştiinţei medicale, pe profesorul universitar Rudolf Vir­chow.* Virchow s-a născut la 1 octom­brie 1821 în Schivelbein (Pomera­nia) şi şi-a făcut studiile medicale la Berlin. La 1843 a fost numit medic se­cundar şi la 1846 prosector al spi­talului „Caritatea“ din capitala Ru­siei. In 1847 fondă împreună cu Reinhardt „Archiva pentru anatomia patologică şi fiziologie precum şi pentru medicină clinică,“ pe care — după moartea colegului său — o continuă singur. Odată cu scoaterea revistei, Virchow a început să ţie la universitate un curs de anatomie patologică; la 1847 a fost întărit în acest loc de guvernul prusac, care la 1848 l'a trimes în Silezia pentru ca să studieze epidemia de tifos care bîntuia pe atunci, din pricina foametei ce făcea ravagii prin popu­­laţiunea săracă. In 1849 participă la mişcarea re­voluţionară ce se dezlănţuise în po­triva absolutismului prusac, şi plăti tendinţele sale liberale şi democra­tice cu toate funcţiunile de stat pe cari le ocupa. In acest an nefericit pentru dînsul din punctul de vedere material, cade însă prima sa lucrare ştiinţifică mai importantă şi anume scrierea „Tendinţe unitare în medi­cina ştiinţifică*, scriere în care ex­pune tendinţele sale ştiinţifice. Abia scos din funcţiune de guvernul pru­sac şi deja Virchow fu numit pro­fesor de anatom­ie­ patologică la uni­versitatea din Wuerzburg, de unde reuşi să-­şi facă in scurt timp un re­nume universal. La 1855, fu reche­mat de guvernul prusac la universi­­atea din Berlin şi pus în fruntea Institutului anatomico-patologic, care abia fusese fondat. Virchow făcu din acest institut un centru enorm de activitate, în care mulţi savanţi mai inert putură să lucreze în mod in­dependent. * Lucrarea cea mai însemnată a lui Virchow însă, aceea care îi asigură renunele şi pentru viitor, este scrie­rea apărută la 1858 şi intitulată „Patologia celulară bazată pe teoria ţesăturilor fiziologice şi patologice“. La această scriere Virchow îşi expu­ne teoria sa despre cauza boalelor, teoria care a răsturnat fundamental ştiinţa patologică, in esenţă, Virchow­­.ice: Celula este cea mai simplă expresie a vieţei; ea formează în C ori­ce timp punctul de plecare şi centrul tuturor fenomenelor vieţei. De­oare­ce insă celula este centrul vieţei, ea trebuie să fie şi centrul boalelor, căci boala este numai un fenomen propriu al vieţei. Şi în sin­ge elementele celulare, anume cor­­pusculele din sînge, sînt centre ale vieţei şi cît priveşte nervii, muşchii, şi ori ce fel de ţesături, s’a dovedit în mod neîndoios ca activitatea lor e legată de existenţa unor elemen­te de formă celulară sau ieşite din celule. Această lucrare într’adevăr splen­didă şi măreaţă a lui Virchow, nu e insă singură; dară cercetările şi des­coperirile sale ştiinţifice sînt atît de numeroase, în­cît se poate spune că matomia patologică în mai toata părţile ei, îi datoreşte şi lui forma ce o are astăzi.* Dară nu numai asupra patologiei, ci şi asupra întregei medicine, Vir­chow a avut o influenţă enormă. Pe lîngă activitatea sa ştiinţifică, Virchow mai dezvolta încă şi o a­

Next