Adevěrul, martie 1899 (Anul 12, nr. 3454-3477)
1899-03-26 / nr. 3477
imVhw, 26 Martie 18993 IMPRESIUNI şi PALAVRE ! Să ridem ! Uite, draga mea, azi sînt vesel. Poate prezenţa dialoma face aşa de bine dispus, ori poate cine ştie ce fibră secretă a vieţeî mele a vibrat azi armonios, că întreaga mea fiinţă e dispusă spre veselie Şi apoi, draga mea, cum să nu fiu vesel, cînd constat, încă odată, ce mincinoasă o finea omenească şi cit de copiiaroaă e. Cum se înşeală pe ea însăşi. Ne-am iubit, nu este aşa ? Nu te pot plînge că nu mini fost dragă, nu mă pot plînge că n'am fost iubit. Cîte vorbe mari nu ne-am spus ! Dacă ar fi un fonograf ca să mi le repete, ce ruşine mi-ar fi de d ta, nu, desigur şi din parte-ţi te-ai simţi jenată dacă jurămintele de altă dată ţi s'ar reproduce .. Şi acum, vezi, pare că sîntem străini unul de altul, pare că nu noi am fost aceia cari timp de un an ara ars în flacăra iubitei. Ce splendide nopţi petrecuta în vegherea dragostei, cu foc, cită patimă tram pus noi ca să simţim supremele sentiaţii ale unui amor veşnie nou, veşnic împrospătat şi care părea că nu ne oboseşt de loc, că nu slăbeşte. Şi totuşi, vezi, toate aceste au trecut, pare că nici nu ne mai aducem aminte de ele, pare că au fost vis, atitia nopţi şi .atitea ailol Gind mă gludesc la toate prostiile ce am facut şi am zi-», îmi vine să rid. Iţi aducî aminte cind îmi zic ai că în ziua despârţirei noastre, te vei ucide . Uită-te în oglindă, pnveşte-te şi vezi cit da splendidă eşti în frumuseţea d-tale, şi spime-mî dacâ n'ar fi fost pacat să'ţi sacrifici acest corp de zeiţă, pentru atîta lucru? Ai fost cuminte, dr ga mea, ţi-ai uitat făgăduinţa, a trăit şi alte senzaţii tot aşa de puternice Ori mai puternice ikir de cît acele ce te-am făcut să simţi, m'au făcut uitat, au şters din mintea şi trupul tău, amintirea mea, oun de altmintrelea a fost şi cu mine. Spunn-’mî dacă n'am fost copii, să ne jurăm credinţă, să vorbiră de moarte, cînd totul este treâtor şi cînd firea omenească este astfel alcătuită ca omul să alerge veşnic după ce mura, care se chiamâ idealul? Haide dar să rîdem de noi înşine. Să ne amintim prostiile ce am făcut, să facemhaz de sfintele extazuri de altă dată şi să ne declarăm sincer că mari caraghi şi trebue să fi fost. Noroc că totul s'a petrecut intre patru ochi, în taina alcovului! Şi, ca doni buni prieteni, haide să ne povesim araturile noastre, să ne arătăm ranele pe nel^Plăcut, să povestim tot ict am suferit, pe urma acestui simţ, ticălos care ne biciueşte făptura şi ne dă scuzaţi (lupă cari alergam, după cum beţivu, dă tricoale circiumei, în care ştie că îşi pierde sănătatea şi raţiunea. Rîzî, amica mea, cu rîsul tău sgomos şi sănătos, rizi de mine şi lasâ-mă să rîc şi eu de d-ta, să rîdem amîndoî de patima noastră, de această patimă care si chiamâ dragostea, care îşi bate joc de atîtea făgaduinţi, de atîtea cuvinte mari. Şi rîdem, să rîdem, pînă iarăşi vom fi prins în mrejele ei. Chiţibuş. i ** ****.. CAUŢI şi REVISTE De pe la noi, nuveletă de V. D. Pătrâţianu (1898-1819). Un elegant volum de 11 pagini. Bucureşti tip. Minerva. Citeva cuvinte despre senzaţiile estetice şi rolul artelor în cultul religios, de Al. Rezmiriţă, profesor, conferinţa dezvoltatâ cu ocaziunea serbărei patronale a Seminarului de R.Vîlcea. R.Vîlcea, tip. Thuinger. Cîţi ne lucurăm de progresul in ştiinţă, artă fi viaţa socială, de George Dragu, profesor, conferinţa ţinută la Ateneul din Bucureşti, la 4 Martie 1899. Buc. Tip. Corpului didactic. tea răspunseră cu aceeaşi energie şi o d”3 d-nul Dall-Orso, d-na şi d-nul laz- (JALERI'V MEDICALA luptă sângeroasă se încinse. Din ambele părţi car.ura o mulţime de soldaţi f chiar doi ofiţeri. Turcii fiind mai si'*1’ tura s lițî sa se retragă și Bulg'liji °* Ctupară din nou terenul instig'']. De atunci in fiecare zi se in^inoPTM imerutii ciocniri intre ambelf *fHP®* Din partea guvernului‘, n,ia ja yin stiri ca-sî da toata ‘)Stene»la de a trans pa viitor in wolt hiaurnl auesl Conflict singeros. Turburărila din Rusia Cauza princira a nouilor turbinad studenţeşti Rl,si asta intr 0 chestiuaie ’de rudaritate si reciprocitate, djnd s'* ',ec*ai'at greva la Universitatea din pctarsburg, studenţii din Moscova si Parasia şi ei cursurile in semn solidaritate. Acum, redeschizindu-e ^nesurile, nu fost respinşi unii studenţi din Moscova. Greva se declară atunci din nou şi, din spirit de recunoştinţa şi reciprocitate, studenţii de la toate Universităţile din Rusia se puseră din nou in grevă. V. /noann. / DIVERSE.—Mîine Joi 25 Martie, va avea loc o reprezentaţie dată de un comitet de d-ne din ,Hig-lifful“galatan. Reprezentaţia va fi piuă sub patronajul d-nei şi d-Ui cavaler de Tessi, consulul Italiei şi se va da în folosul Italienilor sărmani din localitate. După cît se prevede, reprezentaţia va avea un frum s succes. — Printre soldaţii baianionuluî 3 vînătorî s'a ivit lrnea, care a făcut şi cîteva victime. S-au luat măsuri riguroase pentru înlăturara soldaţilor bolnavi. — Vasele următoare se află în port: sub pavilionul Engles Dranesmore (Liverpool) încarcă lemne cu destinaţie pentru Batum, Orestes (London) încarcă cereale, Nina Mendel (London) cereale şi Lady Lewis (London) cereale, sub pavilion rus,—Kneaz Gagarin (Odessa) incură lemne, şi Graf Ignatief (Reni), sub pavilion frances,— Tabor Marseille) descarcă coloniale şi feremie.— Ninap. NU ŞI CONCERTUL ELEVILOR DE LA GIMNAZIU.—Sîmbâtă seara, 19 a. c., din iniţiativa profesorilor gimnaziului „Anastasie Panu“ din oraşul nostru, elevii gimnaziului au dat un concert în folosul şcolarilor nevoiaşi din Huşi. Programul, foarte bogat şi ales de d. I. Vasiliu, simpaticul profesor de muzică de aci, a fost executat admirabil de bine, sub talentata conducere a d-lui I. Vasiliu, care în scurtul timp de cînd e la gimnaziul din Huşi a fâcut din elevi un cor excelent. In afară du concert, s’au declamat şi cîteva anecdote şi poezii, de d-nii Speranţă şi Coşbuc, de către d. M. Rogojină, abolvent al consevatorului de declamaţia din laşi, care a dovedit mult talent pentru teatru şi a fost des aplaudat, mai ales în Clopotele din Sărărie, pe care a zis-o cu un talent duistrus, şi care a fost bisată de public. La acest concert a asistat lume foarte multă, din tot ce are mai de elită societatea noastră. Am remarcat în treacăt pe d-nele: Virginia Bend,Orff, Emilie Berea, Marie Dr.Jidehî, Eleonora Dimitriu, Constanţa N. Berea, Gociu, Elisa Vasiliu, Sofia R. Ralle Zenobia Ghica, Popescu, Corodeanu, Popovici, Vasiliu, Natalie Săvescu, Elena Bedreag, Marie V. Irmescu, Triandafil, Pivniceriu, Maria F. Tibura, Cassian, Antonescu, Munteanu, Bondescu, etc.; pe d-rele: Oliţa Bondorff, Piniţa Stoian, viei, Aneta, Natalia şi Ma- Irie Popescu, Marie Gideiu, pini, Rîşeanu, , Natalie Hotnog, nina Ghiorghiu, Elena Anastasiu, Elena Codeanu Emile blieu, citi, etc.; pe d-nii: prefect O. Bastaki, »»pciu, lorgu berea, dr. bîleiu, R. Kalle , V. Peiu, i’h. Gina, Al. Vasdin, Triandafil, Mmnăstireanu, Al. Rîșcanu, V. louescu, , cap. Popovici, St. Pop , D. Andriescu, Boldescu, Bedriag, Săvescu, louescu- Dolj, 1 locot. Cassian, N. Bre., Tuporescu, George Tulbure, Ionel Bontăş, Virgil Cişmau, Bondescu, Ile Rotu, Dana, dr. Munteanu, şi alţii.—Coresp. 1 I3RAILA ISPRAVA UNUI SPĂRGĂTOR. — Am vorbit de eunuci despre vestitul spărgător de casa de bani Mitică Georgescu, care a fost arestat de către poliţia noastră ca autorul spargere! de pe strada Galaţ de acum o luna, card a furat 2000 iei dintr’o casă de for. Omul acesta a fost atît de iscusit, in cit a lergat la ochi poliţia noastră, care’i pusese în libertate de cite va zile. Ducindu-se în Capitala, el s’a reîntors Duminecă în Braila, de sigur spre a împărţi banii cu tovaraşii lui de aci. Poliţia insă l’a arestat, —şi Duminica noaptea ,Mitică Georgescu, a vărsat gazul din lampa celulei sale pe rogojină şi, dînd foc, a început să strie pentru gratii ca poliţia vrea să’l omoare! în urma ajutorului oameilor poliţiei, arestul a putut fi salvat de un inediu puternic. Acest tithar iscusit a putut converti şi pe judecătorul de instrucţie ?i pe procurorul nostru cari, erezindu’l nevinovat in a, i-au dat iarăşi drumul Marţi po *earul De ^îgur, f*ă ,440 mira şi el fiw-at t-norao»vi m oraşul nooU’U.... UN HOŢ ÎNDRĂZNEŢ.—Luni noaptea un individ loan Popescu, s’a introdus in curtea d-lui Mihei Daniel de pe str. sf.Nicolae No. 85 şi de acolo stricind uşa antreului, in locuinţele d-lui Daniel. El era înarmat cu chei, 2 sfrenete, un cuiit enorm şi un cuţit de bucătărie. După ce a străbătut prin coridor piuă în biuroii a spa.t toate sertarele, precum şi un cufăr, fără insi să poala găsi ceva de» preţ. Pe L» oreier dumneaţa, el pleca tocmai în momentul cind o servitoare, care se deşteptase din semn şi T simţise, s’a luat după dinsul smgînd pe btraua. bei grinul de post »» râuţit sâ’i prinza inr’o curte de pe strada coroanei. El a fost crestat. CUAVRUL UNUI VU. — Citesc intr’o telegramă de Marţi a unui ziar din Capitala că s’ar fi găsit pe malul Dunărei cadavrul unui inuivid. Stelian, care fusese» «murit de nişte prieteni! Acest „cadavru“ e mai mult de cit miraculos, de oarece btelian trăieşte şi se afla in Brăila, in adevăr, el fusese înjunghiat »ie către trei prieteni, in ziua de 18 Martie c., intr’o casă de pe str. Stefan cel mare. Unul ditr’.nşii Aurel Marcu a şi fost prins de atuu».., iar ceiiaţi 2 au rămas necuniscuţi. Victima insa s’a restabnit după îngrijirile ce i s’au dat în spitalul comunal, ce ţie şi cu morţii cari înviază in acelaşi timp cînd moi! DIVERSE.—Luni 22 c birjarul X. Gheorghe a carcat pe otr. uriviţei pe un surdomut Siauon David, rătiindu-1 grav la cap şi la picioare. — Tot Luni muncitorul Gheorghe Petrea de pe str. Bouparte, pe cînd lucra la şlepul Vitliem din dreptul Lnâhilor, a căzut intr’un har.bar fracturindu şi picioarele — Marţi 28 p. s’a lipit pe zidurile oraşului moţiunea opoiţiei unite din Bucureşti votată la întrunirea de Duminică din ta.a Dacia.—Marin. Litere-Arice§tiinţe ----- Scriitoarea Iulia Dery, de origină unguroaică, s’a sinucis. Ea a scris poezii în limba ungurească și mai tîrziu nuvole si piese de teatru in »iuiba germana. Iulia Dery era tînâră și de o frumuseţe clasica.— Marele explorator african Oscar Baumann in vîrsta numai de patruzeci de ani, se află pe moarte. ---- Eruditul istoric de artă francez de Chenneviéres a încetat din viață în virsta ne șaptezeci și noua de ani. -—— Autoruî dramatic francez Jean Jubin a scris o noua piesă intitulată Savoir Aceasta piesă se va juca pe scena teatrului Antoine. Se știe că Jen Julien este și unul din cei mai asidui colaboratori ai ziarului L’Aurore. DIVERSE Incident amuzant. — Săptămina trecuta s’a produs pe scena unui teatru din Londra un incident din cele mai amuzante. Se juca o piesa intitulată Femeia şi vinul şi, cind cortina se lăsa la sfîrşitul celui din urmă act, un preot de ţară se sui pe scaunul ce ’l ocupa şi fugind pa spectatori să nu plece, mulţumi printr’uri discurs direcţiei teatrului pentru spectacolul moralizator la care asistase Spectatori îl ascultară cu religiozitate şi, după ce dinsul işi isprăvi cuvintarea, îl conduseră in aplauze frenetice pina afară. Record ziaristic. — Cea mai vechie gazeta zilnica este Analele care apare la Peking de o mie şi o sută de ani. Aceasta gazetă a fost scoasă mai intiin mensual, apoi hebdomadar şi in urma, cam pe la 1830, a început să apara zilnic şi încă in trei ediţiunî. Ea este foarte răspindita, deoarece s'a adresat de la început publicului mare, şi a adoptat pentru ediţiile in cari iese culori deosebite : ediţia de dimineaţă pe hirtie galbenă, cea de la amiaza pe hirtie alba şi cea de seară pe hirtie cenuşie. J*m TAttA —De la coresp. noştri particulari— GAl AȚI PETRECERI.—Sîmbătă, 20 Martie, a avu«t loc aci serbrea daia do d-na și d-( Conte Logotetti, pentru a veid in ajutorul membrilor săraci ai coloniei austriace. Serbarea a început prin o auditutme muzicală, cu concursul sorietatei m zicale „Deutsche Liedertafel Orphons“, după cae urma dansul care ţinu pînă la 6 dimineaţa. Din numerasa şi eleganta asistenţă am observat pe: d-na şi d-nul Conte Logoferd, d-na şi d-nul Cavaler de Messi, «vnsulul »taliei; d-na şi d-nul Azarian Effendi, consulul Turciei; d na şi d-nul Kquibritis, consulul Greciei; d-nul Trotter, consulid Angliei; d-nul şi d-na Hinter, consulul Elviţieî; dna şi d-nul Mendel, consululSuediei îşi Norvegiei, d-na şi d-nul Cuiavia, d-na şi d-nul de Vîco, d-na şi d-nul Verona, d-na şi d-nul Mncr, d-na, şi d-nul Antachi, d-na și d-l Yonell. Profesor dle histologie la facultatea de medicină din București, medic primar al spitalului Mărcuța, distrus clinician, o podoabă a corpului medical român. bătut pina s’a săturat şi abia am scăpat ca vai de capii meu ! In timpul cind coana Tinea ’şi povesteşte paţania, Safta, lunga, slabă, deşirată, ca ogarul nemîncat de doua faptamini, işî da toate si vitele să-şi stapineascâ rîsul, gata sâ zbucnească furios. Ochii insa ’i strălucesc de plăcere. Gind judecătorul o întreabă de ’s adevărate cele spuse de reclamanta, ea răspunde, farîndu-se serioasa : — Da de unde, d-le judecător ? Nici atitica nu-i adevarat. Si isî arată buricul degetului, ca sa’sî facă și mai expresiv răspunsul. Apoi continua pe acelaș ton : — D-neaei a spus ca era cu cine va Dacă era cu cine-va, cum dă n’a sărit s’o scape, dac’ am batut-o eu?Sa spue cine era cu d-neael, să-l aducă acilea martor să spue ! Aci coana Tinea se fice rosă și pleacă ochii in jos, ca o fata de doui-sprezece ani, cind aude f fa cu alta lume vorbindu-se de lucruri pe cari mama a învațat-o ca nu treime sa le auză. Safta spune mai departe: — Ş’apoi, d-le judecător, ia uitaţi-vă la d-neaei si uitafi-va si la mine. Sunt eu în stare sa bat aşa mal de muere’. — Da cum nu ? Tragea de coade, d-le judecător, si ’mi cara la pumni mai abitir ca rapostu bărbatu-meu. — Cu ce dovedești ? Aci coana Țuica a amuțit. La întrebarea judecătorului, declară că n’are martori, pentu că nu știe unde sade nici cum il chiama pe cineva cu care era. Atunci judecătorul achita pe Safta. Condeia. ÜAÜiNiDTUL J U Uliii AH Bătae muerească Ţinea Ciuciulete e o dama respectabilă, cu roche scumpa, cu palana tot aşa, parfumata de te-ipuca ca ul şi cu sultimul de cinci franci pe sufitanul obra/.ului. La trup e naltă şi groasa şi la faţa’i aratoasă ; cind o vezi, dintr’o data iţi pare aratoasa. Cu toate acestea a venit sa se plmnga la judecătorul de pace, ca a princit o batae numaru amt de la sfrijit» de Safta. — Stam da vorba ’n curte cu cineva, povestește coana Tiuca, cind m’am pomenit cu Safta ca vine pa la spate si m’apuca fara ie veste de roade si ’ncepe să tragă și sa ’indea la pumni, fiii ui’a dat jos. Şi m’a calcat cu picioarele, şi m’a spiriat, şi mi-a rupt r ochea dupe mine şi m'a făcut fel de fel, cum ii venia ia gura, dă mî-e ruşine sa spuiii. Dacă am văzut aşa, am început sa ţip, să strig ajutor, sa vie cineva să ma scape. Dar n’a venit nimeni. Şi aşa m’a ME’tl ESTO — Joi 25 Martie 1899 — — Biurourile ministerelor şi ale administraţiilor publice închise pentru ziua de azi. -----Sfinţirea bisericei Pitar-Moşu. __ Spectacole Teatrul Naţional. — Orele 2 p. m. Baba JJlrca şi Căpitănia de un ceas, orele 8 seara : 423. jdLtvrvr/ii & t ofítítí* — t 'ci vartî merara şi artistică în folosul cercelui studenţesc Romînia rurală Biserica LucacHî. — Concert religios în folosul cantinelor şcolare. Palatul Universităţii. — Muzeul istoric deschis de I» orele 2 p. m. în sus. Sala Alcazar. — Teatru de varietaţi Sala Grorgescu.—Teatru de varietăți Sala Bragadiru. — Concert de orchestră. Berăria Bristol. — Concert de orchestră. au dispărut din Cameră cind s’a votat moţiunea de încredere in guvern, in scop de a înăspri relaţiunile cu gruparea aureliaistă. Mulţi guvernamental! acuză pe d. Ferekyde ca face toate intrigile pentru a se menţine in minister. O împăcare cu drapeliştii ar distruge coteria colectivistă și ar pune pe ultimul plan pe acei cari actualmente s’au cocoțat în fruntea partidului. lipiri teatral© ----- Sîmbătă 27 Martie se dă la Ateneu o reprezentaţie de către -societatea istorică universitarâ cu concursul mai multor artişti. — Concertul d-rei Aurelia Cioancă s’a amînat pentru miine V n«ri 26 Marte. '— La 28 Martie ne di la Teatrul Naţional opereta Mascota in benefieiu ----- La 10 Aprilise de la Teatul Naţional .. reprezentaţie extraordinara în beneficiul talentatei artiste d-ra Eugenia Ciuciuescu. Se va reprezinta Răspandi Fiara de d. B. P. Hasdeu. -----Astăzi 25 Martie 99 va avea loc la biserica Lucaciuun comerţ religios în folosul cantinelor şcoare ; concertul este pus sub patronajul unui comitet de doamne din acel cartier şi la el vor da concursul corurile institutului Şcoala Noua-Noim cu, şcolei normale de institutori şi bisericei Sf Ecatrina, toate conduse de d. George Ştefănescu ; se vor executa axionul zilei Bunavestire, întreg serviciul Ierurghiei, concertul „Innoeşte-te Ierusalime* și alte imnuri religioase. — Vineri 2 Aprilie a. c. cunoscutul violoncelist d. Dimitrie Dincu va da la ateneu un concert cu concursul d-rei Carlotta Ieria, d rei Margot Zehonder și d-lui D. Dimitriu, se vor executa bucăţi din Grieg, Mozart, Enescu,'emon, t'iatii, Haydn, Lhopin, Leolair şi Dawidof —A-tâ-zi 25 »Martie, la ora 2 din zi va avea loc la Ateneu o mare serbare artistică dată sub patr»»nag»ul d-nei Ana Sp. Haret şi cu concursul d-lui Caragiale şi mai mulţi artişti ai Teatrului Naţional, în folsul cercului studenţesc ,Romînia rurală.“ — Miercuri 31 Martie d. Aurel Eliade va da un concert la Ateneu cu concursul d nei Maria Taban Uhefaliadi şi al d-lui Dimitriu. ----- Sîmbâtă 3 Aprilie vor începe la teatrul Lyric reprezentaţiile extraordinare ale d-rei Rosa Bruk, de la „Comedie franţaise“, cu trupa de comedie de sub direcţia d-lui Dorval. D-ra Rosa Bruk va da 5 reprezentaţii, cu Amants de Donnay, Le Pardon de Lemaître, Francillon de Dumas-fiul, Le Boulet, de Pierre Wolff şi L'assommoir de Zola. Biletele sunt de pe acum în vînzare la Hall de l'Indépendance Rumaine. ----La 27martie se dă pentru prima oară la teatrul Naţional Minciuni convenţionale, piesă în 4 acte de d. V. Leonescu, în beneficiul d-nei Zoe Jieanu. Joi 8 Aprilie se va da în beneficiul simpaticelor artiste Maria Gorgea Giurgescu şi Lucia Sturdza, Intre dragoste şi moarte (Mariage blam) de Jules Lemaitre, traducere de d. Har Iambeeca. ----Duminică 28 Martie a. c. se va da la Teatrul Liric o reprezentaţie cu concurul d-lui Achil Georgescu şi elevii d-lui Moceanu ; se vor prezenta Zenobia, piesă istorică în 4 acte şi 1 tablou de Const. Danielescu-Birca. ----Joi 1 Aprile 99 se va reprezenta la Teatrul Naţional pesaCop H părăsiţi, dramă în 8 tablouri, în beneficiul d-nei Amelia Hasneş. ----- Vineri 9 Aprilie a. c. se va reprezenta pentru prima oară la Teatrul Naţional opera Mamizelle Ni’ou de in beneficiul pasterului teatrului d. i. Niculescu. Ediţia de dimineaţă hifoemaţitoi Conducătorii opoziţiuneî parlamentare au intervenit pe lingă toţî senatorii şi deputaţii din opoziţie ca să nu părăsească Bucureştii şi să participe la toate consfătuirile şi întrunirile publice cari se vor ţine. Se zice că d. Stolojan se va duce la Craiova şi va convoca pe alegătorii săi pentru a le face o expunere a situaţiei guvernului şi a partidului liberal. Cu această ocaziuna fostul ministru de domenii va face importante destăinuiri. D. Sturdza a declarat ere mai multor deputaţi şi senatori că va convoca zilele acestea un congres al partidului pentru a se consfătui cu partizanii săi şi totodată va propune modiíi£9 rea programului de la Iaşi. Comitetul Teatrului Naţional a înaintat la gradul de societari cl. I ai teatrului pe d-nii I. Brezeanu şi V. Toneanu şi pe d-nele Maria Ionaşcu şi M. Ciucurescu. Pentru întrunirea opoziţiei de astăzi de la Dacia vor sosi în capitală un mare număr de cetăţeni din provincie. D. Eugeniu Stătescu fiind întrebat de ce a votat moţiunea de încredere în guvern a răspuns : — D. Sturza a venit la mine într’o stare de surescitare grozavă și mi-a implorat concursul, cerîndu-mi să vorbesc. N'am vorbit, dar trebuiam să votez moțiunea, căci îmi inspira temeri starea d-luî Sturdza. D. Patadi a declarat elî la Cameră că “Drapelul“ s’a grăbit cu desminţirea intrevederei dintre d-nii Aurelian şi Sturdza : — Întrevederea a avut loc şi convorbirea a avut un curs favorabil guvernului. Dacă nu desminţim ştirile eronate, este că nu ne dă mina. Aceste declaraţiunî d. Paladi le-a făcut faţă fiind mai mulţi deputaţi. Să poftească Drapelul sau Voinţa să ne desmintă. Regele a şi iscălit ieri decretul pentru promulgarea legei lnvăţâmîntului profesional. Legea va apare zilele astea în Monitorul Oficial, şi va fi pusă în aplicare cu începere de la 1 Septembrie. D. Alfred Melan, vice-consul al Franţei in Capitala, a fost înaintat consul si lasat tot in București. Comtetul central al Ligei a decis aseară ca baticheml ce se va da in onoarea d-lui Leiavrancea, să aibă loc Duminerâi. xaara^- ■--» Se atv. nt-i^^^Hi principesei în Capitilu^punHPQppuiuica, cu i.-cuui u - 11 si 4L) diu^meafa. Principesa Maria vine împreună cu micii principi. La Cotroceni s’au şi început preparativele pentru primirea şi reinstalarea principesei. Astazî se face inaugurarea liniei ferate Conuneşti-Palarma. Cu ceasta ocazie se dă şi un banchet, la care participa un mare număr de mutaţi. Fiecare taciun va costa 90 de lei. Consiliul comunal al Capitalei este convocat pentru miine seara. Se spune că in acest consiliu de primar C. F. Probescu va fi interpelat asupra faptului ca ministrul de interne a refuzat sa aprobe pina acum votul consiliului comunal prin care se cerea un credit de 20 de milioane. D. Uoicescu ar fi decis sa -şi dea demisia din calitatea de primar. Ni se vesteşte din T.Severin, că şcoala comerciala din acel oraş, înfiinţata de ernud, este pe cale de a fi desfiinţată. Cauza: Lipsa de fonduri. Printre studenti domneşte o mare agitaţie de cit va timp. Studenţii s’afi imjiarţit in două tabere, unii cari ţin cu asociaţia, alţii contra asociţieî. In fie-care zi din aceasta cauza se intimplă altercaţii regretabile printre Studenţi prinalele universitatei. Aseară de asemenea s’a intimplat o altercaţie destul de regretabila intre doi studenţi. Dintro sorginte palatistă ni se afirmă că regele e din ce în ce mai nemulţumit şi mai furios împotriva lui Sturdza, pe care l'a sfătuit de mult să lase ministerul de externe. Odată ragele vorbind de stăruinţa îndărătnică a d-lui Sturdza de a ramme la ministerul a fa ei doi străine, ar fi zis unui intim: — L’emété, il s’en repentira. Mai mulţi deputaţi din opoziţie au luat iniţiativa de a oferi un barchet fruntaşilor opoziţiunaî-unite parlamentare. In vederea întrunireî de astâzi de la Duda a opoziţiunei unite, poliţia caută, prin toate mijloacele, să oprească pe cetăţei de a veni la întrunire. Poliţia se ţine numai de astfel de lucruri, pe cînd bandele operează în Capitală nederanjate. Toate trupele din garnizoană sunt consemnate astăzi în cazărmi. Ofiţerii, la orele 12, vor trebui să se prezinte la cazărmi şi să plece cu detaşamentele şi companiile în oraş. Astâzi poliţia are mare temere că întrunirea nu fi urmată de o manifestaţie impozantă pe calea Victoriei. Noaptea, trzia ni se asigură, ea s’a decis, ca după întrunirea de astâzi să se facă o manifestaţie acasă la d. .. marghiloman şi la d. N. Fieva. Polţia este alarmă. Casa trădătorului dla strada lVercur, vis a vis de d. marghiloman, va fi Înconjurată de visători şi de sergenţi de poliţie. Partizanii imflăcarei cu drapeliştii spun că d.» Ferekyde a spus intr’adius, in ..telegrama către prefecţi, ca drapeliştii întrunirea de la consiliul de miniştri Am anunţat, aseară că deputaţii şi senatorii din majoritate au fost convocaţi de guvern la ministerul de interne. Iată acum noul amănunte : D. D. Sturdza a ţinut un lung discurs pe care l-a inceeput mulţumind deputaţilor şi senatorilor pentru concursul ce l’au dat guvernului. După aceea a spus că se duce in comra ca o campanie odioasă, dar toate svîrcolirile opoziţei n’au avut alt rezultat de cît să întărească şi mai mult guvernul. Primul-ministru a cerut membrilor majorităţilor să se ducă pin judeţe şi să înceapă o campanie ca să spulbere calomniile opoziţiei şi să comunice ţarei că guvernul e tare şi va rămîne la putere. * A vorbit apoi d. C. Dumitrescu- Iaşi, care a propus să se înceapă o campanie de întruniri ca să se răspunză la campania opoziţiei. După ce au mai vorbit d. Pădleanu şi alţii s’a decis ca guvernamentalii să facă o serie de întruniri în Bucureşti şi judeţe. Prima întrunire, după cum am aminţat, se va ţine Duminecă în sala Băilor Eforiei. Vor vorbi d-nii D. A. Sturdza, G. D. Paleado, C. Dumitrescu-Iaşi, C. Nacu, etc.* Guvernamentalii încep campania ca sa ameninţe pe rerje, eu daca li aluita de la putere ei reiau cu furie chestia naţionala. Glisair in întrunirea de Duminecă se va vorbi mai mult de chestia naţională şi se va pretrati astfel terenul pentru opoziţie. Această atitudine a guvernamentalilor reaminteşte campania începută la 1888 imediat după căderea guvernului Ioan Brătianu în contra Rusiei şi e dovada cea mai bună că regele a spus d-lui Sturdza că trebue să se retragă. Guvernamentalii sunt furioşi; ei spun în gura mare că dacă e vorba, de schimbarea guvernelor pe calea agitaţiilor de stradă, ştiu şi eu să facă imposibil orice guvern, mai ales cînd agitaţia se face pe chestia naţională. Ştiri măramie — Astâzi se va oficia de către Mitropolitul pimat tîrnosirea bisericeî Pitar-La această solemnitate va asista şi regele. — Mîine Vineri, 26 Martie curent, ora 1 p. m., Academia Romina va ţine şedinţă publică, cu care ocazie d. N. Iorga va face o comuniare de»spre : Cronicele muntene din secolul XVII-lea. A apărut n-rul 24 al importantei şi mult răsplnditei reviste enciclopedice: «Adeverul de «Tot Cu un număr foarte variat: Versuri delicioase de Teleor, Steuerman şi alţii; cîntece populare ; nuvele ; studii şi critici literare ; o admirabilă şi foarte interesantă cnrespondenţa originală din Paris, de rh. lornel , articole distractive, ilustrații splendid eseoutate, 20 bani exemplarul. Decesule Jderului“ — De la corespondenţii noştri speciali — Procesul lui «Figaro» Paris 24 Martie Procesul ziarului „Figaro“ pentru publiarea dosarului Curţii de casaţie în ancheta asupra afaerei Dreyfus, va începe Sîmbâtă înaintea tribunalului corecţional al Senei. Cornel. ’ iCf •Conferinţa dezarmărei Vienna 24 Martie La conferinţa dezarmarei americanii vor declara că America întreţine un număr minim de soldaţi şi că reducerea efectivului armatei lor este imposibilă. Coresp. Englitera şi Germania Viena 24 Martie Se anunţă din Berlin că acolo politica Engliiterei in Samoa este privită ca imposibilă și intolerabili, căci este ofensatoare pentru Germania. Procedarea Engliterei a indispus guvernul german. Sunt temeri să nu isbucnească un conflict grav. Papa greu bolnav Budapesta 14 Martie Se telegrafiază din Roma că deşi doctorul Lapporii desmintă câ papa e rău bolnav, sfîntul părinte totuşi se află într’o slăbiciune extremă. Profeţiî congregaţiunei sînt adunaţi şi iau hotăriri relative la viitorul conclav fără a consulta pe papa, care este foarte greu bolnav Bran. Alegerea episcopului romin din Arad Budapesta 24 Martie Alegerea episcopului romin din Arad In locul lui iMeţianu este fixată pentru ziua de 2 (două) Munii. Candidează Goldiş şi Nangra. Ndigra va renunţa la candidatură in schimbul numirei sale ca vicariu la Oradea-Mare. Bran Ediţia de seară VIATA BUCURESTEANA tIn concert In lumea mare a foarte frumoasă şi reuşita serbare, a cărei atracţiune a fost un concert admiral, adusese Marţi o lume aleasa in hotelul d-nei Ecaterina şi al d-lui Gheorghe Cantacuzino. Airiphitryonii, ca in totd’auna, au primit oaspeţii cu cunoscuta lor gentileţa. Nu se poate sa uitilnim in saloanele bucureştene un public mai strălucit ca acel care a asistat la aceasta serbare. lata in adevar cine a aplaudat bucăţile nemerite din programul alcatut cu mare dibăcie de d-şoara Alexandra Gh. Cantacuzino, d-nele Alexandrina Mano, Alexandrina A. Fioescu, Sevastia Arion, Maria Cantacuzino, Elena Grădișteanu, Irina Cimpineanu, Marii I. Neguizzy, Zoe B. Sutu, Elena G. Sturdza, Alma Mulescu, Prințesa Moruzzi, P. Greceanu născută Asla, Eufrosina A. Ghika, Ecaterina Florescu, Eliza Wladimir-Ghika, Adina Gr. Olanescu, Emil Micles, născută Greceanu, Alex. Exarha născută Manolache Gostake, Eufrosina Al. Gatargi, Zoe I. Cantacuzino, T»hedorescu N. Mandrea, — şi pe lingă domniile lor un znop îneîntator de tinere şi gingaşe domnişoare şi anume : Adina, şi Aglaia Moruzzy, Mariette Gatargi, I. Gimpneanu, Margareta Arion, Zoe Manu, Magdalena Exarho, Adina Ghiki-Deiem, Jetty Cantacuzino, Arma Ferekyde, Zoe Árion, Nathalia Negruzzy, Etem Catargi, M. Butculescu, Alexandrina Palladi— și în frac purtind ba o camelie, ba o garoafa, ba o tulpina de mimosa, tinerii Alexandru Gr. Liniovary, Anton Bibescu, Rdu Vacarescu, Radu Florescu, Şc. Ferekyde, Gh. Cretzeanu, Nicolae Ghika şi alţi mai in virsta şi cunoscuţi ca d-nul general Gheanu, Şt. Greceanu, Nicolae Mandrea, Emil Mirtesen, Petre Greceanu, Alexandru Ghika, Constantin Ghika Deleni, Grigore Baleanu, Grg. Ralacescu Dim. Moritz,zy. Iacob Negruzzy şi mulţi alţii. Acuma dacă doriţi sa afaţi de ce am petrecut cu toţii aşa de bine, va pot spune ca d-na luna Cantacuzino împreună cu frumoasa sa surioară Alexandra Cantacuzino au cîntat in mod fermecător un duo: învierea lui Christ; ca d-nele Irmna Cantacuzino si Olga Mielescu, vestitele artiste din lumea eleganta, au executat cu mare pricepere si sentiment un concet de Beethoven pe doua piane; ■ca d-tii d’Egasque, cu splendida sa voce de tenor, a cîntat, împreuna cu domnişoara Alexandra Cantacuzino, al 2-lea act din Pescarii de mărgăritare de nemuritorul Bizet, ajutaţi fiind de un cor de amatori ce se numesc Dim. şi Alex., Dorvini, Alexis Catargi, Gh. Cantacuzino şi Nicolae Lahovary. Apoi d. Florescu, cu ştiinţa sa şi talentul sail, a cucerit aplauzele unanime ale spectatorior, zicînd un monolog francez ; d-na Constanţa Cantacuzino, o pianista admiramia, neîntrecuta încă la noi, întovărăşită de distinsul violonist Leon de Montesquieu, a interpretat Sonata lui Franck cu o maestrie, o siguranţa şi o forţa desavirşite; asemenea bine, au cintat, cu mladioasa sa voce dna Neli Costa foni şi cu gingăşia si d-şoara Aslan, faimosul duo din Aida de Verdi. La urma, ca buchet lind, am auzit rugăciunea lui Mascagni din Cavaleria rusticană cintata de toţi «»■liştil bine-voitori aî acesteieroari, printre cari, pe lingă cei numiţi, mai am de iascris pe domnişoarele Nithana Negruzzy, Marietta şi Olga Cintacuzina care au fost acoperite cu flori, cind toate au ştiut sa ne înduioşeze, cu arta lor fina, redindu-ne operele lui Permet, Saint-Saëns şi Chamina de pe Unga cele aie maeştrilor citaţi. In faţa tuturor acestora, de-abia ne aim hotant, părăsind un bufet demn de cel mai grozav Vater, sâ ne luam mantelele şi să ne îndreptam, dupe miezul nopţii, spre căminul nostru. Bi-Noolu. P. S. Tot in această casă gospodara şi fericita, s’a săvirşit logodna intre d-soara Alexandrina Palladi si fiul d-lui şi d-nei Cantacuzino, Grigore Cantacuzino, a căror cununie va avea loc dupe sărbători. B.-N. Ultimele information! Agenţii poliţiei au lipit astă-noapte pe zidurile Capitalei un pamflet intitulat „Minciună şi fals“ şi prin care trădătorul prim-ministru se apără că ar fi autorul trădărei. Pamfletul a fost lipit şi pe zidurile poliţiei. Opoziţia unită parlametară va lansa un manifest către cetăţenii Capitalei în vederea viitoarelor întruniri. Prin cercurile guvernamentale se afirmă că corpurile legiuitoare vor fi convocate în sesiune extraordinara la 10 Mai. Guvernul bulgar a intrat în tratative cu administraţia navigaţiei fluviale române, pentru stabilirea unei comunicaţii accelerate intre Sofia şi Bucureşti, prin punctulSamovit de la Dunăre’ şi portal Smirda de la Giurgiu. Ni se comunică din Tecuciu că polifonii din foc filate a decretat suprimarea libertatei de vinzare a ziarelor opoziţii mei. Eri şi alaltâerî, vinzâtorii ziarelor Epoca şi Adeverul au fost prun» bătuţi, iar foile au fost rupte. Prevenim pe banditul cu princina că vomgăsi ac de cojoc pentru dinsul. pentru moment atragem asupra acestei chestiuni serioasa atenţiune a banditului calabrez de la interne şi a prefectului sentecucian. De nenumărate ori am strigat în contra sălbăticiei şi obrăzniciei conductorilor de la tramvaie. Acum ni se relatează un alt caz revoltător de sălbatec. V. Alois Hagiminschi, negustor in comuna Simileasca din judeţul Buzaţi, voind a schimba astazi tramvaiul ce trece pe lingă Ateneu şi a lua pe cel de pe strada Ilomana, se suie in vgonul numărul 5 al tramvaiului noil. Cum se suie in vagon, salbalecul conductor il ia la înjuraturi şi il tinteşte j.-sdiu tramvaiu, şi toate acestea din senin. D. Hagiminschi, cazind din tramvai, îşi rupe mina stingă şi de durere ramine jos fără simţire, iar tramvaiul plecă înainte. Revenindu-şi în simţire d. fragiminschi pleca la poliţie ca sa reclame, dar aci i se spuse să vie iniiuaori pourmine. Direcţia tramvaiului nou e de »labiare sa ia »linsa acum masuri in contra sălbatecului conductor. Adevéről Patria, organul autorizat al rominilor bucovineni, atacă cu vehemenţă pe mitropolitul romin Arcadio pentru că a cedat baronului Bourguignon, preşedintele ţărei, consimţind sâ se numească profesor la facultatea teologică ruteamil Ieremijezuk, care n'are alt titlu decit ea a un agitator rutean şi un adversar implacabil al românilor. Astăzi dimineața regele şi prinţul Ferdinand s’au dus să asiste la sfinţirea bisericei de la Pitar-Moşu, care s’a reconstruit. Fiind vremea splendidă, s’a adunat o lume imensă. D. Sturdza aştepta in pragul bisericei sosirea regelui. Cînd regele intră în pridvorul bisericei, voi să-şi scoată mantaua, dar nul era prin prejur nici un lacheu. Atunci primul-ministru scoase singur regelui mantaua şi o ţinu cîteva minute. Toată lumea a rămas scandalizată de servilismul domnului Sturdza şi se observă că însuşi regele se simţia ruşinat de neruşinarea primului sau... lacheu. Procesul omorîtorilor lui Avram Fucs — De la corespondentul nostru special —« Brăila 24 Martie 1899 Astăzi, ultima zi a sesiunei actuale a Gurţei cu juri din oraşul nostru, s’a judecat după cum v’atri telegrafiat, procesul cele trei asasini ai nenorocitului comerciant de cereale Fucs. La orele 12 se deschise şedinţa. Curtea era compusa din d. I. Stoicescu preşedinte, asistat de d-nii Luca şi Cesar Partenie. Fotoliul ministerului public era ocupat de d-nul procuror de Galaţi Bukoviceanu. După ce se procedă la alegerea juraţilor, grefierul Curţei dă citire actului de acuzare, prin care se povesteşte in toate amănunţimile, odioasa crimă din Ianuarie trecut. Depoziţiile martorilor Fură citaţi o mulţime de martori, insă se ascultară numai citeva şi av urme : Pepi Fucs, soţia asasiatului,— Ştefan Teodorescu, Leibovici, comersantul din comuna lăzii, — vinătorul BouNegru, un băiat din pravadia lui Stan Dumitrescu şi Niculina Stan Dumitrescu, care depuserâ tot ce ştim. Cei trei criminali: Stan Dunitrescu, Panait Dimienescu și Leșu Ioan își mărturisiră singuri păcătui. Rechizitorul După ce advocaţii partei civile, d-niî loan Beceanu şi Ananescu, povestiră faptul şi cerura despăgubiri , se dete cuvintul d-lui Raicoviceami, care ’şî dlesvolta rechizitorul in vre-o oră şi mai bine. D-sa, cu o frumoasa eloijueriţa, arata odioasa crimă care s’a făptuit pentru 7(1U fie lei şi ceru in temniţare celor trei criminali periculoşi societatei. Apărarea In urma acestora, după ce se sus- pendă seilința, se dete cuvintul aparărei. Cel d’intiiu vorbi d. advocat Antinescu, care arata ca fapta acestor trei inculpaţi nu e aşa de oribilă. Dumitrescu n’a fost stapin pe el şi n'a ştiut ce face ; asemenea nu slnt vinovaţi nici cei doi veri ai lui, complici cu dinsul, căci eî au vroit să scape o ruda a lor Smiloî cu banii ;luatî, dînşii au cumpărat porumb pentru ei şi pentru nişte fraţi nevoiaşi. Al doilea apărător fud. Constantin Cociaş, d-sa, arătă «uine sint evreii, j »urile pe cari ei le faptuesc prin ţară» etc. A adaogat apoi ca nu e un pacat mare de s’a omorit o «liftă» ca Fucs, om copt de boale de pept şi care tot trebuia să sfirşiască curind. Se miră in sfirşit ca juraţii ar fi capabili sa dea o satisfacţie evreilor, condamnând pe inculpaţi. După altă suspendare de şedinţă urma rechizitoriul preşedintelui D .Stoicescu declară că nu î l intereează cestiunea expusa de d. Cociaş şi că, dacă criminalii sunt criminali odioşi, trebuiesc pedepsiţi. Sentimentele antisemite nu trebuie să influenţeze de loc pe juraţi, a adăugat d-sa. După ce rezuma apoi dezbaterile, imensa discuţiile şi juraţii trecură in camera de dubzuire. Verdictul După 15 minute, juraţii eşiră şi citiră că Panait Drimenescu nu e culpabil de a fi furat pe Fucs, de a’l fi îngropat şi de a tăinui pe omoritor; de asemeni Leşu Ioan nu e culpabil de acelaşi lucru. Pentru Stan Dumitrescu juraţii răspunseră da la prima Întrebare, şi nul la cete-i’alte doua. El e vinovat deci ca a omorît pe Fucs şi nu e vinovat că a premeditat crima şi a vroit sa-1 jefuie. In consecinţă Curtea condamnă pe Stan Dumitrescu , la 15 ani muncă silnică, 1500 lei despăgubiri către sofia lui Fucs, cu dreptul de a-şi regula cestiunea de zestre prin moştenitori. Pe ceilalţi doi complici ii dedlau liberi. Acuzaţii fură duşi apoi între sentinele la penitenciar. Ilarin. Scandalul din lanaea mare Adevărul a fost cel dintiiu care a relevat şi descris scandalul de la Nissan iunie un general român a jucat o sumă mare de bani la cărţi, pe cuvint, şi cind a perdut a părăsit subit oraşul fără să achite datoria. Am adaogat imediat şi versiunea după care generalul in chestiune ar fi regulat, după cîtva tmp, acest «rit incident. Fiind in joc mi ofiţer superior din armata romînă, n’am dat nici numele lui, nici amănuntele scandal lui. Chetiunea a fost insă adusă in parlament, şi atit in Camera cit si in Sait d-nii miniştri de interne Si de răsvoiti au dat umilele ofiţerului — generalul I. Lahovity, care s’a recunoscut deci sigur şi adăogind că datoria a fost plătită, — ceea ce am înregistrat şi noi. N’am mai fîevenit asupra acestei chestiuni dacă un al ziar n’ar fi găsit de cuviinţa s’o releveze in numărul sau de azi de dimineaţă, pentru a susţine ca scandalul descris de noi este «o pura sau mai bine zis o impura fantezie», — deşi acelaşi ziar scrie ceva mai sus. «D. general Berendeiti, ministru de «râzboiu, a declarat în Camera, că generalul a rămas într’adevăr dator «la parţi, dar a plătit imediat.» Dar spus-am noi alt-ceva ? Și oua» mai poate fi vorba de un scandal Închipuit, cind eroul s’a recunoscut el, singur, iar banca ministerială il con-'irmat !