Adevěrul, martie 1899 (Anul 12, nr. 3454-3477)

1899-03-26 / nr. 3477

imVhw, 26 Martie 18993 IMPRESIUNI şi PALAVRE ! Să ridem­ ! Uite, draga m­ea, azi sînt vesel. Poate prezenţa d­ialo­ma face aşa de bine dis­pus, ori poate cine ştie ce fibră secretă a vieţeî mele a vibrat azi armonios, că în­treaga mea fiinţă e dispusă spre veselie Şi apoi, draga mea, cum să nu fiu vesel, cînd constat, încă odată, ce mincinoasă o finea omenească şi cit de copiiaroa­ă e. Cum se înşeală pe ea însă­şi. Ne-am­ iubit, nu este aşa ? Nu te p­ot plînge că nu mi­ni fost dragă, nu mă pot plînge că n'am fost iubit. Cîte vorbe mari nu ne-am spus ! Dacă ar fi un fonograf ca să mi le repete, ce ruşine mi-ar fi de d ta, nu, de­sigur şi din parte-ţi te-ai simţi jenată dacă jurămintele de altă dată ţi s'ar re­produce .. Şi acum, vezi, pare­ că sîntem străini unul de altul, pare­ că nu noi am fost aceia cari timp de un an ara ars în flacăra iubitei. Ce splendide nopţi petrecuta în vegherea dragostei, cu­ foc, cită patimă tram pu­s noi ca să simţim supremele sen­ti­aţii ale unui amor ve­şnie nou­, veşnic îm­prospătat şi care părea că nu ne oboseşt de loc, că nu slăbeşte. Şi totuşi, vezi, toate aceste au­ trecut, pare că nici nu ne mai aducem aminte de ele, p­a­re că au fost vis, atitia nopţi şi .atitea ailo­l Gind mă gludesc la toate prostiile ce am fa­cut şi am zi-», îmi vine să rid. Iţi a­ducî aminte cind îmi zic ai că în ziua des­­pârţirei noastre, te vei ucide . Uită-te în oglindă, pnveşte-te şi vezi cit da splendidă eşti în frumuseţea d-tale, şi spime-mî dacâ n'ar fi fost pacat să'ţi sacrifici acest corp de zeiţă, pentru atîta lucru? Ai fost cu­minte, dr ga mea, ţi-ai uitat făgăduinţa, a trăit şi alte senzaţii tot aşa de puternic­e Ori mai puternice iki­r de cît acele ce te-am făcut să simţi, m'au făcut uitat, au şters din mintea şi trupul tău, amintirea mea, oun de altmintrelea a fost şi cu mine. Spunn-’mî dacă n'am fost copii, să ne ju­răm credinţă, să vorbiră de moarte, cînd totul este tr­eâtor şi cînd firea omenească este astfel alcătuită ca omul să alerge veş­nic după ce mura, care se chiamâ idea­lul? Haide dar să rîdem de noi înşi­ne. Să ne amintim prostiile ce am făcut, să fa­cem­­haz de sfintele extazuri de altă dată şi să ne declarăm sincer că mari caraghi şi trebue să fi fost. Noroc că totul s'a petre­cut intre patru ochi, în taina alcovului! Şi, ca doni buni prieteni, haide să ne poves­im araturile noastre, să ne arătăm ranele pe nel^Plăcut, să povestim tot ict am suferit, pe urma acestui simţ, ticălos care ne biciueşte făptura şi ne dă scuza­ţi (lupă cari alergam, după cum beţivu, dă tricoale circiumei, în care ştie că îşi pierd­e sănătatea şi raţiunea. Rîzî, amica mea, cu rîsul tău sgom­­os şi sănătos, rizi de mine şi lasâ-mă să rîc şi eu de d-ta, să rîdem am­îndoî de pa­tima noastră, de această patimă care si chiamâ dragostea, care îşi bate joc de a­tîtea făgaduinţi, de atîtea cuvinte mari. Şi rîdem, să rîdem, pînă iarăşi vom fi prins în mrejele ei. Chiţibuş. ­i ** ****.. CAUŢI şi REVISTE De pe la noi, nuveletă de V. D. Pă­­trâţianu (1898-181­9). Un elegant volum de 11­­ pagini. Bucureşti tip. Minerva. Cite­va cuvinte despre senzaţiile estetice şi rolul artelor în cultul religios, de Al. Rezmiriţă, profesor, conferinţa dez­voltatâ cu ocaziunea serbărei patronale a Seminarului d­e R.­Vîlcea. R.­Vîlcea, tip. Thu­­­inger. Cîţi ne l­ucurăm de progresul in ştiinţă, artă fi viaţa socială, de Ge­orge Dragu­, profesor, conferinţa ţinută la Ateneul din Bucureşti, la 4 Martie 1899. Buc. Tip. Corpului didactic. tea răspunseră cu aceeaşi energie şi o­­ d”3 d-nul Dall-Orso, d-na şi d-nul laz- (JALERI'V MEDICALA luptă sângeroasă se încinse. Din ambele părţi car.ura o mulţime de soldaţi f chiar doi ofiţeri. Turcii fiind mai si'*1’ tura s lițî sa se retragă și Bulg'liji °* Ctupară din nou­ terenul in­stig'']. De atunci in fie­care zi se in^inoPTM imerutii ciocniri intre ambelf *fHP®* Din partea guvernului‘, n,ia j­a yin stiri ca-sî da toata ‘)Stene»la de a trans pa viitor in wolt hiaurnl­ auesl Conflict singeros. Turburărila din Rusia Cauza princira a nouilor turbinad studenţeşti Rl,si a­sta intr 0 ches­­tiuaie ’de rudari­ta­te si reciprocitate, djnd s'* ',ec*ai'at greva la Universitatea din pctarsburg, studenţii din Moscova si Parasi­a şi ei cursurile in semn solidaritate. Acum, redeschizindu-e ^nesurile, nu fost respinşi unii studenţi din Moscova. Greva se declară atunci d­in nou şi, din spirit de recunoştinţa şi reciprocitate, studenţii de la toate Universităţile din Rusia se puseră din nou­ in grevă. V. /n­oann. / DIVERSE.—Mîine Joi 25 Martie, va avea loc o reprezentaţi­e dată de un comitet de d-ne din ,Hig-li­fful“galatan. Reprezentaţia va fi piuă sub patronajul d-nei şi d-U­i cavaler de Tessi, consulul Italiei şi se va da în folosul Italienilor sărmani din loca­litate. După cît se prevede, reprezentaţia va avea un frum s succes. — Printre soldaţii baianionuluî 3 vînătorî s'a ivit lr­nea, care a făcut şi cîte­va victi­me. S-au luat măsuri riguroase pentru în­­lăturar­a soldaţilor bolnavi. — Vasele următoare se află în port: sub pavilionul Engles Dranesmore (Liverpool) încarcă lemne cu destinaţie pentru Batum, Orestes (London) încarcă cereale, Nina Men­del (London) cereale şi Lady Lewis (Lon­don) cereale, sub pavilion rus,—Kneaz Ga­garin (Odessa) incur­ă lemne, şi Graf Ig­­natief (Reni), sub pavilion frances,— Tabor Marseille) descarcă coloniale şi feremie.— Ninap. N­U ŞI CONCERTUL ELEVILOR DE LA GIM­­N­AZIU.—Sîmbâtă seara, 19 a. c., din ini­ţiativa profesorilor gimnaziului „Anastasie Panu“ din oraşul nostru, elevii gimnaziului au dat un concert în folosul şcolarilor ne­­voiaşi din Huşi. Programul, foarte bogat şi ales de d. I. V­asiliu, simpaticul profesor de muzică de aci, a fost executat ad­mira­­bil de bine, sub talentata conducere a d-lui I. Vasiliu, care în scurtul timp de cînd e la gimnaziul din Huşi a fâcut din elevi un cor excelent. In afară du concert, s’au­ declamat şi cîte­va anecdote şi poezii, de d-nii Speranţă şi Coşbuc, de către d. M. Rogojină, ab­olvent al consevatorului de declamaţia din laşi, care a dovedit mult talent pentru teatru şi a fost des aplau­dat, m­­ai ales în Clopotele din Sărărie, pe care a zis-o cu un talent duistrus, şi care a fost bisată de public. La acest concert a asistat lume foarte multă, din tot ce are mai de elită societatea noastră. Am remar­cat în treacăt pe d-nele: Virginia Bend,Orff, Emilie Berea, Marie Dr.­­Jidehî, Eleonora Dimitriu, Constanţa N. Berea, Gociu, Elisa Vasiliu, Sofia R. Ralle Zenobia Ghica, Popescu, Corodeanu, Popovici, Vasiliu, Na­talie Săvescu, Elena Bedreag, Marie V. Irmescu, Triandafil, Pivniceriu, Maria F. T­ibura, Cassian, Antonescu, Munteanu, Bondescu, etc.; pe d-rele: Oliţa Bondorff, Piniţa Stoian, viei, Aneta, Natalia şi Ma- I­rie Popescu, Marie Gideiu, pini, Rîşeanu, , Natalie Hotnog, nina Ghiorghiu, Elena A­­nastasiu, Elena Cod­eanu Emi­le blieu­­, citi, etc.; pe d-nii: prefect O. Bastaki, »»p­­ciu, lorgu berea, dr. bî­leiu, R. K­alle , V. Peiu, i’h. Gin­­a, Al. Vasdin, Triandafil,­­ Mmnăstireanu, Al. Rîșcanu, V. louescu, , cap. Popovici, St. Pop , D. Andriescu, Boldescu, Bedri­ag, Săvescu, louescu- Dolj, 1 locot. Cassian, N. B­re., Tuporescu, Geor­­­­ge Tulbure, Ionel Bontăş, Virgil Cişm­au,­­ Bondescu, Ile Rotu, Dana, dr. Munteanu,­­ şi alţii.—Coresp. 1 I3RAILA ISPRAVA UNUI SPĂRGĂTOR. — Am vorbit de eunuci despre vestitul spărgător de casa de bani Mitică Georgescu, care a fost arestat de către poliţia noastră ca au­torul spargere! de pe strada Galaţ de acum o luna, card a furat 2000 iei dintr’o casă de for. Omul acesta a fost atît de iscusit, in cit a lergat la ochi poliţia noastră, care’i pusese în libertate de cite­ va zile. Ducin­­du-se în Capitala, el s’a reîntors Duminecă în Braila, de sigur spre a împărţi banii cu tovar­aşii lui de aci. Poliţia insă l’a arestat, —şi Duminica noaptea ,Mitică Georgescu, a vărsat gazul din lampa celulei sale pe rogojină şi, dînd foc, a început să str­ie pentru gratii ca poliţia vrea să’l omoare! în urma ajutorului oame­­ilor poliţiei, ares­tul a putut fi salvat de un ine­­diu puter­nic. Ac­est tithar iscusit a putut converti şi pe judecătorul de instrucţie ?i pe procuro­rul nostru cari, erezindu’l nevinovat in a, i-au dat iarăşi drumul Marţi po *earul De ^îgur, f*ă ,440 mira şi el fiw-at t-norao­­»v­i m oraşul nooU’U.... UN HOŢ ÎNDRĂZNEŢ.—Luni noaptea un individ loan Popescu, s’a introdus in curtea d-lui Mi­­hei Daniel de pe str. sf.Ni­­colae No. 85 şi de acolo stricind uşa an­­treului, in locuinţele d-lui Daniel. El era înarmat cu chei, 2 sfrenete, un cuiit e­norm şi un cuţit de bucătărie. După­ ce a străbă­tut prin coridor piuă în biuroii a spa.t toate sertare­le, precum şi un cufăr, fără ins­i să poala găsi ceva de» preţ. Pe L» o­­reie­r dum­neaţa, el pleca tocm­ai în mo­mentul cind o servitoare, care se deşteptase din semn şi T simţise, s’a luat după din­sul smgînd pe btraua. bei gr­inul de post »» râuţit sâ’i prinza in­r’o curte de pe strada coroanei. El a fost crestat. C­­UAVRUL UNUI V­U. — Citesc intr’o telegramă de Marţi a unui ziar din Capita­la că s’ar fi găsit pe malul Dunărei cada­vrul unui inuivid­­. Stelian, care fusese» «­­murit de nişte prieteni! Acest „cadavru“ e mai mult de cit miraculos, de oare­ce­­ btelian trăieşte şi se afla in Brăila, in ade­văr, el fusese înjunghiat »ie către trei prie­teni, in ziua de 18 Martie c., intr’o casă de pe str. Stefan cel mare. Unul ditr’.nşii Aurel Marcu a şi fost prins de atuu».., iar cei­ia­ţi 2 au rămas necuniscuţi. Victima insa s’a restabnit după îngrijirile ce i s’au dat în spitalul comunal, ce ţi­e şi cu mor­ţii cari înviază in acelaşi timp cînd moi! DIVERSE.—Luni 22 c birjarul X. Gheor­­ghe a carcat pe otr. uriviţei pe un surdo­mut Siauon Dav­id, rătiindu-1 grav la cap şi la picioare. — Tot Luni muncitorul Gheorghe Petrea de pe str. Bou­parte, pe cînd lucra la şlepul Vitliem din dreptul Lnâh­ilor, a că­zut intr’un ha­r.bar fracturindu şi picioarele — Marţi 28 p. s’a lipit pe zidurile ora­şului m­oţiunea opo­iţiei­ unite din Bucureşti votată la întrunirea de Duminică din ta.a Dacia.—Marin. Litere-Arice§tiinţe ----- Scriitoarea Iulia Dery, de origină unguroaică, s’a sinucis. Ea a scris poezii în limba ungurească și mai tîrziu nuvole si piese de teatru in »iuiba germana. Iulia Dery era tînâră și de o frumuseţe clasica.­­— Marele explorator african Oscar Bau­mann in vîrsta numai de patru­zeci de ani, se află pe moarte. ---- Eruditul istoric de artă francez de Chenneviéres a încetat din viață în virsta n­e șapte­zeci și noua de ani. -—— Autoruî dramatic francez Jean Jub­­i­n a scris o noua piesă intitulată Savoir Aceasta piesă se va juca pe scena teatru­lui Antoine. Se știe că Je­­n Jul­ien este și unul din cei mai asidui colaboratori ai zia­rului L’Aurore. D­IVERSE Incident amuzant. — Săptămina trecuta s’a produs pe scena unui teatru din Londra un incident din cele mai amuzante. Se juca o piesa intitulată Femeia şi vinul şi, cind cortina se lăsa la sfîrşitul celui din urmă act, un preot de ţară se sui pe scaunul ce ’l ocupa şi fugind pa spectatori să nu plece, mulţumi printr’uri discurs direc­ţiei teatrului pentru spectacolul mora­lizator la care asistase Spectato­ri îl ascultară cu religiozitate şi, după ce dinsul işi isprăvi cuvintarea, îl condu­seră in aplauze frenetice pina afară. Record ziaristic. — Cea mai ve­chie gazeta zilnica este Analele care apare la Peking de o m­ie şi o sută de ani. Aceasta gazetă a fost scoasă mai intiin mensual, apoi hebdomadar şi in urma, cam pe la 1830, a început să apara zilnic şi încă in trei ediţiunî. Ea este foarte răspindita, de­oare­ce s'a adresat de la început publicului mare, şi a adoptat pentru ediţiile in cari iese culori deosebite : ediţia de dimi­neaţă pe hirtie galbenă, cea de la a­­miaza pe hirtie alba şi cea de seară pe hirtie cenuşie. J*m TAttA —De la coresp. noştri particulari— GAl AȚI PETRECERI.—Sîmbătă, 20 Martie, a av­u«t loc aci serb­rea daia do d-na și d-( Conte Logotetti, pentru a veid in ajutorul membrilor săraci ai coloniei austriace. Ser­barea a început prin o auditutme muzicală, cu concursul sorietatei m zicale „Deutsc­he Liedertafel Orphons“, după ca­e urma dansul care ţinu pînă la 6 dimineaţa. Din num­er­asa şi eleganta asistenţă am obser­vat pe: d-na şi d-nul Conte Logoferd, d-na şi d-nul Cavaler de M­­essi, «vnsulul »taliei; d-na şi d-nul Azarian Effendi, consulul Tur­ciei; d na şi d-nul Kquibritis, consul­ul Gre­ciei; d-nul Trotter, consulid Angliei; d-nul şi d-na Hi­nter, consulul Elviţieî; dna şi d-nu­l Mendel, consulul­­Suediei îşi Norvegiei, d-na şi d-nul Cuiavia, d-na şi d-nul de Vîco, d-na şi d-nul Verona, d-na şi d-nul Mncr­, d-na, şi d-nul Antachi, d-na și d-l Yonell. Profesor dle histologie la facultatea de medicină din București, medic primar al spitalului Mărcuța, distrus clinician, o po­doabă a corpului medical român. bătut pina s’a săturat şi abia am scăpat ca vai de capii meu ! In timpul cind coana Tinea ’şi po­vesteşte paţania, Safta, lunga, slabă, de­şirată, ca ogarul nemîncat de doua faptam­ini, işî da toate si vitele să-şi stapineascâ rîsul, gata sâ zbucnească furios. Ochii insa ’i strălucesc de plăcere. Gind judecătorul o întreabă de ’s ade­vărate cele spuse de reclamanta, ea răs­punde, farîndu-se serioasa : — Da de unde, d-le judecător ? Nici atitica nu-i adevarat. Si isî arată buricul degetului, ca sa’sî facă și mai expresiv răspunsul. Apoi continua pe acelaș ton : — D-neaei a spus ca era cu cine­ va Dacă era cu cine-va, cum dă n’a sărit s’o scape, dac’ am batu­t-o eu?Sa spue cine era cu d-neael, să-l aducă acilea martor să spue ! Aci coana Tinea se fice rosă și plea­că ochii in jos, ca o fata de doui-spre­­zece ani, cind aude f fa cu alta lume vorbindu-se de lucruri pe cari mama a învațat-o ca nu treime sa le auză. Safta spune mai departe: — Ş’apoi, d-le judecător, ia uitaţi-vă la d-neaei si uitafi-va si la mine. Sunt eu în stare sa bat aşa mal de muere’.­ — Da cum nu ? Tragea de coade, d-le judecător, si ’mi cara la pumni mai abitir ca rapos­­tu bărbatu-meu. — Cu ce dovedești ? Aci coana Țuica a amuțit. La între­barea judecătorului, declară că n’are martori, pent­u că nu știe unde sade nici cum il chiama pe cine­va cu care era. Atunci judecătorul achita pe Safta. Condeia. ÜAÜiNiDTUL J U Uliii AH Bătae muerească Ţinea Ciuciulete e o dama respecta­bilă, cu roche scumpa, cu palana tot aşa, parfumata de te-ipuca ca ul şi cu sultimul de cinci franci pe sufitanul o­­b­ra/.ului. La trup e naltă şi groasa şi la faţa’i arato­asă ; cind o vezi, dintr’o data iţi pare aratoasa. Cu toate acestea a venit sa se plmnga la judecătorul de pace, ca a princ­it o batae num­aru amt de la sfrijit» de Safta. — Stam­ da vorba ’n curte cu cine­va, povestește coana Tiuca, cind m’am­ po­menit cu Safta ca vine pa la spate si m­’apu­ca fara ie veste de roade si ’n­­cepe să tragă și sa ’in­­dea la pumni, fiii ui’a dat jos. Şi m’a calcat cu picioa­rele, şi m’a spiriat, şi m­i-a rupt r ochea dupe mine şi m­'a făcut fel de fel, cum ii venia ia gura, dă mî-e ruşine sa spuiii. Dacă am văzut aşa, am început sa ţip, să strig ajutor, sa vie cine­va să ma scape. Dar n’a venit nimeni. Şi aşa m’a ME’tl ESTO — Joi 25 Martie 1899 — — Biurourile ministerelor şi ale admi­nistraţiilor publice închise pentru ziua de azi. -----Sfinţirea bisericei Pitar-Moşu. __ Spectacole Teatrul Naţional. — Orele 2 p. m. Baba JJlrca şi Căpitănia de un ceas, orele 8 seara : 423. jdLtv­rvr/ii & t ofítítí* — t 'ci vartî merara şi artistică în folosul cercelui studenţesc Ro­­mînia rurală Biserica LucacHî. — Concert religios în folosul cantine­lor şcolare. Palatul Universităţii. — Muzeul is­toric deschis de I» orele 2 p. m. în sus. Sala Alcazar. — Teatru de varie­taţi Sala Grorgescu.—Teatru de varietăți Sala Bragadiru. — Concert de or­chestră. Berăria Bristol. — Concert de or­chestră. au dispărut din Cameră cind s’a votat moţiunea de încredere in guvern, in scop de a înăspri relaţiunile cu grupa­rea au­relia­­i­­stă. Mulţi guvernamental! acuză pe d. Ferekyde ca face toate intrigile pentru a se menţine in minister. O împăcare cu drapeliştii ar distruge coteria colectivistă și ar pune pe ulti­mul plan pe acei cari actualmente s’au cocoțat în fruntea partidului. lip­­­iri teatral© ----- Sîmbătă 27 Martie se dă la Ateneu o reprezentaţie de către -societatea istorică univers­itarâ cu concursul mai multor ar­tişti. —­ Concertul d-rei Aurelia Cioancă s’a amînat pentru miine V n«ri 26 Mart­e. '— La 28 Martie ne di la Teatrul Na­ţional opereta Mascota in benefieiu ----- La 10 Aprili­­­se d­e la Teatul Na­ţional .. reprezentaţie extra­ordinara în be­neficiul talentatei artiste d-ra Eugenia Ciu­­ciuescu. Se va reprez­inta Răspan­di Fi­ara de d. B. P. Hasdeu. -----Astă­zi 25 Martie 99 va avea loc la biserica Lucaciu­u­n com­erţ religios în fo­losul cantinelor şco­are ; concertul este p­us sub patronajul unui comitet de doamne din acel cartier şi la el vor da concursul co­rurile institutului Şcoala­ Noua-N­­o­im cu, şcolei normale de institutori şi bisericei Sf Eca­trina, toate conduse de d. George Şte­­fănescu ; se vor executa axionul zilei Buna­vestire, întreg serviciul Ierurghiei, concer­tul „Innoeşte-te Ierusalime* și alte imnuri religioase. — Vineri 2 Aprilie a. c. cunoscutul vio­loncelist d. Dimitrie Din­cu va da la ateneu un concert cu concursul d-rei Carlotta I­e­­ria, d rei Margot Zehonder și d-lui D. Di­­mitriu, se vor executa bucăţi din Grieg, Mozart, Enescu,­­'emon, t'iatii, Haydn, Lho­pin, Leolair şi Dawidof —A-tâ-zi 25 »Martie, la ora 2 din zi va avea loc la Ateneu o mare serbare artis­tică dată sub patr»»nag»ul d-nei Ana Sp. Haret şi cu concursul d-lui Caragiale şi mai mulţ­i artişti ai Teatrului Naţional, în fol­sul cercului studenţesc ,Romînia rurală.“ — Miercuri 31 Martie d. Aurel Eliade va da un concert la Ateneu cu concursul d nei Maria Taban Uhefaliadi şi al d-lui Dimitriu. ----- Sîmbâtă 3 Aprilie vor începe la teatrul Lyric reprezentaţiile extra­ordinare ale d-rei Rosa Bruk, de la „Comedie fran­­ţaise“, cu trupa de comedie de sub direc­ţia d-lui Dorval. D-ra Rosa Bruk va da 5 reprezentaţii, cu Amants de Donnay, Le Pardon de Le­­maître, Francillon de Dumas-fiul, Le Bou­­let, de Pierre Wolff şi L'assommoir de Zola. Biletele sunt de pe acum în vînzare la Hall de l'Indépendance R­­umaine. ----La 27­­martie se dă pentru prima oară la teatrul Naţional Minciuni conven­ţionale, piesă în 4 acte de d. V. Leonescu, în benefic­iul d-nei Zoe Jieanu. Joi 8 Aprilie se va da în benefi­ciul simpaticelor artiste Maria Gorgea Giur­­gescu şi Lucia Sturdza, Intre dragoste şi moarte (Mariage blam) de Jules Lemaitre, traducere de d. Har Iamb­­­eeca. ----Duminică 28 Martie a. c. se va da la Teatrul Liric o reprezentaţie cu con­cur­ul d-lui Achil Georgescu şi elevii d-lui Moceanu ; se vo­r prezenta Zenobia, piesă istorică în 4 acte şi 1 tablou de­­ Const. Danielescu-Birca. ----Joi 1 Aprile 99 se va reprezenta la Teatrul Naţional p­esaCop H părăsiţi, dramă în 8 tablouri, în beneficiul d-nei Amelia Hasne­ş. ----- Vineri 9 Aprilie a. c. se va repre­zenta pentru prima oară la Teatrul Naţio­nal opera M­amizelle Ni’ou de in beneficiul pasterului teatrului d. i. Niculescu. Ediţia de dimineaţă hifoemaţitoi Conducătorii opoziţiuneî parlamen­tare au intervenit pe lingă toţî se­natorii şi deputaţii din opoziţie ca să nu părăsească Bucureştii şi să participe la toate consfătuirile şi în­trunirile publice cari se vor ţine. Se zice că d. Stolojan se va duce la Craiova şi va convoca pe alegă­torii săi pentru a le face o expu­nere a situaţiei guvernului şi a par­tidului liberal. Cu această ocaziuna fostul minis­tru de domenii va face importante destăinuiri. D. Sturdza a declarat ere mai multor deputaţi şi senatori că va convoca zilele acestea un congres al partidului pentru a se consfătui cu partizanii săi şi tot­odată va pro­pune modiíi£9­ rea programului de la Iaşi. Comitetul Teatrului Naţional a înaintat la gradul de societari cl. I ai teatrului pe d-nii I. Brezeanu şi V. Toneanu şi pe d-nele Maria Io­­naşcu şi M. Ciucurescu. Pentru întrunirea opoziţiei de astă­zi de la Dacia vor sosi în capitală un mare număr de cetăţeni din provincie. D. Eugeniu Stătescu fiind întrebat de ce a votat moţiunea de încre­dere în guvern a răspuns : — D. Sturza a venit la mine într’o stare de surescitare grozavă și mi-a implorat concursul, cerîndu-mi să vorbesc. N'am vorbit, dar trebu­­iam să votez moțiunea, căci îmi inspira temeri starea d-luî Sturdza. D. Patadi a declarat elî la Ca­meră că “Drapelul“ s’a grăbit cu desminţirea intrevederei dintre d-nii Aurelian şi Sturdza : — Întrevederea a avut loc şi convorbirea a avut un curs fa­vorabil guvernului. Dacă nu des­­minţim ştirile eronate, este că nu ne dă mina. Aceste declaraţiunî d. Paladi le-a făcut faţă fiind mai mulţi deputaţi. Să poftească Drapelul sau Voinţa să ne desmintă. Regele a şi iscălit ieri decretul pentru promulgarea legei lnvăţâ­­mîntului profesional. Legea va apare zilele astea în Monitorul Oficial, şi va fi pusă în aplicare cu începere de la 1 Sep­tembrie. D. Alfred Melan, vice-consul al Fran­ţei in Capitala, a fost înaintat consul si lasat tot in­ București. Com­tetul central al Ligei a decis aseară ca baticheml ce se va da in onoarea d-lui Leiavrancea, să aibă loc Duminerâi. xaara^- ■--» Se atv. nt-i^^^Hi principesei în Capitilu^punHPQppuiuica, cu i.-cuui u - 11 si 4L) diu^meafa. Principesa Maria vine împreună cu micii principi. La Cotroceni s’au şi început prepa­rativele pentru primirea şi reinstalarea principesei. Astazî se face inaugurarea liniei fe­rate Con­­uneşti-Pa­larma. Cu ceasta ocazie se dă şi un ban­chet, la care participa un mare număr de mu­taţi. Fie­care taciun va costa 90 de lei. Consiliul comunal al Capitalei este con­vocat pentru mii­ne seara. Se spune că in acest consiliu de pri­mar C. F. Probescu va fi interpelat a­­supra faptului ca ministrul de interne a refuzat sa aprobe pina acum­ votul consiliului comunal prin care se cerea un credit de 20 de milioane. D. Uoicesc­u ar fi decis sa -şi dea de­misia din calitatea de primar. Ni se vesteşte din T.­Severin, că şcoala comerciala din acel oraş, înfiin­ţata de ernud, este pe cale de a fi desfiinţată. Cauza: Lipsa de fonduri. Printre studenti domneşte o mare a­­gitaţie de cit­ va timp. Studenţii s’afi imjiarţit in două tabere, unii cari ţin cu asociaţia, alţii contra asoci­ţieî. In fie-care zi din ace­asta cauza se intim­plă altercaţii regretabile printre Stu­denţi prin­­alele universitatei. Aseară de asemenea s’a intimplat o altercaţie destul de regretabila intre doi studenţi. Dintro sorginte palatistă ni se a­­firmă că regele e din ce în ce mai nemulţumit şi mai furios împotriva lui Sturdza, pe care l'a sfătuit de mult să lase ministerul de externe. Odată ragele vorbind de stăruinţa îndărătnică a d-lui Sturdza de a ra­mme la ministerul a fa ei doi străine, ar fi zis unui intim: — L’emété, il s’en repentira. Mai mulţi deputaţi din opoziţie au luat iniţiativa de a oferi un barchet fruntaşilor opoziţiunaî-unite parlamentare. In vederea întrunireî de astâ­zi de la Duda a opoziţiunei unite, po­liţia caută, prin toate mijloac­ele, să oprească pe cetăţei de a veni la întrunire. Poliţia se ţine numai de ast­fel de lucruri, pe cînd bandele operează în Capitală nederanjate. Toate trupele din garnizoană sunt consemnate astă­zi în cazărmi. Ofi­ţerii, la orele 12, vor trebui să se prezinte la cazărmi şi să plece cu detaşamentele şi companiile în oraş. Astâ­zi poliţia are mare temere că întrunirea nu fi urmată de o mani­festaţie impozantă pe calea Victoriei. Noaptea, t­rzia ni se asigură, ea s’a decis, ca după întrunirea de astâ­zi să se facă o manifestaţie acasă la d. .­­. marghiloman şi la d. N. Fieva. Po­lţia este alarm­­ă. Casa tră­dătorului dla strada lV­ercur, vis a vis de d. marghiloman, va fi Încon­jurată de visători şi de sergenţi de poliţie. Partizanii imflăcarei cu drapeliştii spun că d.» Ferekyde a spus intr’adius, in ..telegrama către prefecţi, ca drapeliştii întrunirea de la consiliul de miniştri Am anunţat, aseară că deputaţii şi senatorii din majoritate au fost convocaţi de guvern la ministerul de interne. Iată acum noul amănunte : D. D. Sturdza a ţinut un lung discurs pe care l-a inceeput mulţu­mind deputaţilor şi senatorilor pen­tru concursul ce l’au dat guvernului. După aceea a spus că se duce in comra ca o campanie odioasă, dar toate svîrcolirile opoziţei n’au avut alt rezultat de cît să întărească şi mai mult guvernul. Primul-ministru a cerut membrilor majorităţilor să se duc­ă pin judeţe şi să înceapă o campanie ca să spulbere calomniile opoziţiei şi să comunice ţarei că gu­vernul e tare şi va rămîne la putere. * A vorbit apoi d. C. Dumitrescu- Iaşi, care a propus să se înceapă o campanie de­ întruniri ca să se răs­­punză la campania opoziţiei. După ce au mai vorbit d. Pădleanu şi alţii s’a decis ca guvernamentalii să facă o serie de întruniri în Bu­cure­şti şi judeţe. Prima întrunire, după cum am a­­m­inţat, se va ţine Duminecă în sala Băilor Eforiei. Vor vorbi d-nii D. A. Sturdza, G. D. Paleado, C. Dumitrescu-Iaşi, C. Nacu, etc.* Guvernamentalii încep cam­pania ca sa ameninţe pe rerje, eu daca li al­uita de la putere ei reiau cu furie chestia naţ­­­ionala. Glisair in întrunirea de Duminecă se va vorbi mai mult de chestia naţională şi se va pretrati ast­fel terenul pen­tru opoziţie. Această atitudine a guvernamen­talilor reaminteşte campania începută la 1888 imediat după căderea guver­nului Ioan Brătianu în contra Ru­siei şi e dovada cea mai bună că regele a spus d-lui Sturdza că tre­bue să se retragă. Guvernamentalii sunt furioşi; ei spun în gura mare că dacă e vorba, de schimbarea guvernelor pe calea agitaţiilor de stradă, ştiu şi eu să facă imposibil ori­ce guvern, mai ales cînd agitaţia se face pe chestia naţională. Ştiri m­ăramie — Astâ­zi se va oficia de către Mitro­politul p­imat tîrnosirea bisericeî Pitar-La această solemnitate va asista şi re­­ge­le. — Mîine Vineri, 26 Martie curent, ora 1 p. m., Academia Romina va ţine şedinţă publică, cu care ocazie d. N. Iorga va face o comuni­are de»spre : Cronicele muntene din secolul XVII-lea. A apărut n-rul 24­ al importan­tei şi mult răsplnditei reviste en­ci­­clopedice: «Adeverul de «Tot Cu un număr foarte variat: Ver­suri delicioase de Teleor, Steuer­­man şi alţii; cîntece populare ; nu­vele ; st­udii şi critici literare ; o admirabilă şi foarte interesantă cn­­respondenţa originală din Paris, de rh. lornel , articole distractive, i­­lustrații splendid eseoutate, 20 bani exemplarul. Decesule Jderului“ — De la corespondenţii noştri speciali — Procesul lui «Fig­aro» Paris 24 Martie Procesul ziarului „Figaro“ pentru publi­area dosarului Curţii de casa­ţie în ancheta asupra afa­erei Drey­fus, va începe Sîmbâtă înaintea tri­bunalului corecţional al Senei. Cornel. ’ iCf •Conferinţa dezarmărei Vienna 24 Martie La conferinţa dezarmarei ameri­canii vor declara că America între­ţine un număr minim de soldaţi şi că reducerea efectivului armatei lor este imposibilă. Coresp. Englitera şi Germania Viena 24 Martie Se anunţă din Berlin că acolo politica Engliiterei in Samoa este privită ca imposibilă și intolerabili, căci este ofensatoare pentru Ger­mania. Procedarea Engliterei a indispus guvernul german. Sunt temeri să nu isbucnească un conflict grav. Papa g­reu bolnav Budapesta 14 Martie Se telegrafiază din Roma că de­şi doctorul Lap­porii desmintă câ p­apa e rău­ bolnav, sfîntul părinte totuşi se află într’o slăbiciune extremă. Profe­ţiî c­ongregaţiunei sînt adunaţi şi iau hotăriri relative la viitorul conclav fără a consulta pe papa, care este foarte greu­ bolnav Bran. Alegerea episcopului romin din Arad Budapesta 24 Martie Alegerea episcopului rom­in din Arad In locul lui iMeţian­u este fixată pentru ziu­a de 2 (două) Munii. Candidează Goldiş şi Nangra. Ndigra va renunţa la can­didatură in schimbul numirei sale ca vicariu la Oradea-Mare. Bran Ediţia de seară VIATA BUCURESTEANA tIn concert In lumea mare­ a foarte frumoasă şi reuşita serbare, a cărei atracţiune a fost un concert ad­mira­­l, adusese Marţi o lume aleasa in hotelul d-nei Ecaterina şi al d-lui Gheorghe Cantacuzino. Airiphitryonii, ca in tot­d’a­una, au­ primit oaspeţii cu cunoscuta lor gentileţa. Nu se poate sa uitilnim in saloanele bucureştene un public mai strălucit ca acel care a asistat la aceasta serbare. lata in adevar cine a aplaudat bucăţile nem­erite din programul alcatut cu mare dibăcie de d-şoara Alexandra Gh. Can­tacuzino, d-nele Alexandrina Mano, A­lexandrina A. Fio­escu, Sevastia Arion, Maria Cantacuzino, Elena Grădișteanu, Irina Cimpineanu, Marii I. Neguizzy, Zoe B. Sutu, Elena G. Sturdza, Alma Mu­lescu, Prințesa Moruzzi, P. Greceanu născută Asl­a, Eufrosina A. Ghika, E­caterina Florescu, Eliza Wladim­ir-Ghi­ka, Adina Gr. Olanesc­u, Emil Micles, născută Greceanu, Alex. Exarha năs­cută Manolache Gostake, Eufrosina Al. Gatargi, Zoe I. Cantacuzino, T­»he­dor­es­­cu N. Mandrea, — şi pe lingă dom­niile lor un znop îneîntator de tinere şi gingaşe domnişoare şi anume : Adina, şi Aglaia Moruzzy, Mariette Gatargi, I. Gimp­neanu, Margareta Arion, Zoe M­anu, Magdalena Exarho, Adina Ghik­i-Deiem, Jetty Cantacuzino, Arma Ferekyde, Zoe Árion, Nathalia Negruzzy, Etem Catar­­g­i, M. Butculescu, Alexandrina Palladi— și în frac purtind ba o camelie, ba o garoafa, ba o tulpina de mimosa, ti­nerii Alexandru Gr. Liniovary, Anton Bibescu, R­du Vacarescu, R­adu Flores­cu, Şc. Ferekyde, Gh. Cretzeanu, Nico­lae Ghika şi alţi mai in virsta şi cu­noscuţi ca d-nul general Gh­eanu, Şt. Greceanu, Nicolae Mandrea, Emil Mi­­rtesen, Petre Greceanu, Alexandru Ghi­ka, Constantin Ghika Deleni, Grigore Baleanu, Grg. Ralacescu Dim. Moritz,­­zy. Iacob Negruzzy şi mulţi alţii. Acu­ma dacă doriţi sa af­aţi de ce am pe­trecut cu toţii aşa de bine, va pot spu­ne ca d-na luna Cantacuzino împreună cu frum­oasa sa surioară Alexandra Can­tacuzino au cîntat in mod fermecător un duo: învierea lui Christ; ca d-nele Irmna Cantacuzino si Olga Mielescu, ves­titele artiste din lumea eleganta, au executat cu mare pricepere si sentiment un concet de Beethoven pe doua piane; ■ca d-ti­­i d’Egasque, cu splendida sa voce de tenor, a cîntat, împreuna cu domnişoara Alexandra Cantacuzino, al 2-lea act din Pescarii de mărgăritare de nemuritorul Bizet, ajutaţi fiind de un cor de amatori ce se numesc Dim. şi Alex., Dorv­ini, Alexis Catargi, Gh. Cantacuzino şi Nicolae Lahovary. Apoi d. Florescu, cu ştiinţa sa şi talentul sail, a cucerit aplauzele unanime ale spectatori­or, zicînd un monolog fran­cez ; d-na Constanţa Cantacuzino, o pianista admiram­ia, neîntrecuta încă la noi, întovărăşită de distinsul violo­nist Leon de Montesquieu, a interpretat Sonata lui Franck cu o maestrie, o si­­guranţa şi o forţa desavirşite; aseme­nea bine, au cintat, cu mladioasa sa voce d­na Neli Costa foni şi cu gingăşia si d-şoara Aslan, faimosul duo din Aida de Verdi. La urma, ca buchet lin­d, am auzit rugăciunea lui Mascagni din Ca­valeria rusticană cint­ata de toţi «»■­­liştil bine-voitori aî acestei­­eroari, prin­­tre cari, pe lingă cei numiţi, mai am de iascris pe domnişoarele Nithan­a Negruzzy, Marietta şi Olga Cintacu­­zina care au fost acoperite cu flori, cind toate au­ ştiut sa ne înduioşeze, cu arta lor fina, redindu-ne operele lui Permet, Saint-Saëns şi Chamina de pe Unga cele aie maeştrilor citaţi. In faţa tuturor acestora, de-abia ne aim hotant, părăsind un bufet demn de cel mai grozav Vater, sâ ne luam man­­telele şi să ne îndreptam, dupe miezul nopţii, spre căminul nostru. Bi-Noolu. P. S. Tot in această casă gospodara şi fericita, s’a săvirşit logodna intre d-soara Alexandrina Palladi si fiul d-lui şi d-nei Cantacuzino, Grigore Cantacu­­zino, a căror cununie va avea loc dupe sărbători. B.-N. Ultimele information! Agenţii poliţiei au lipit astă-noapte pe zidurile Capitalei un pamflet in­titulat „Minciună şi fals“ şi prin care trădătorul prim-ministru se apără că ar fi autorul trădărei. Pamfletul a fost lipit şi pe zidu­rile poliţiei. Opoziţia­ unită parlametară va lansa un manifest către cetăţenii Ca­pitalei în vederea viitoarelor întru­niri. Prin cercurile guvernamentale se afirmă că corpurile legiuitoare vor fi convocate în sesiune extra­ordi­nara la 10 Mai­. Guvernul bulgar a intrat în tratative cu administraţia navigaţiei fluviale ro­mâne, pentru stabilirea unei comunica­ţii accelerate intre Sofia şi Bucureşti, prin punctul­­Samovit de la Dunăre’ şi portal Smirda de la Giurgiu. Ni se comunică din Tecuciu că poli­fonii din foc filate a decretat suprima­rea libertatei de vinzare a ziarelor opo­­ziţii mei. Eri şi alaltâerî, vinzâtorii zia­relor Epoca şi Adeverul au fost prun»­ bătuţi, iar foile au fost rupte. Prevenim pe banditul cu princina că vom­­găsi ac de cojoc pentru dinsul. pentru moment atragem asupra acestei chestiuni serioasa atenţiune a band­itu­­lui calabrez de la interne şi a prefec­tului sen­tecucian. De nenumărate ori am­ strigat în con­tra sălbăticiei şi obrăzniciei conductori­lor de la tramvaie. Acum ni se rela­tează un alt caz revoltător de sălbatec. V. Alois Hagiminschi, negustor in comuna Simileasca din judeţul Buzaţi, voind a schimba astazi tramvaiul ce tre­ce pe lingă Ateneu şi a lua pe cel de pe strada Ilomana, se suie in v­gonul numărul 5 al tramvaiului noil. Cum se suie in vagon, salbalecul conductor il ia la înjuraturi şi il tinteşte j.-sdiu tramvaiu, şi toate acestea din senin. D. Hagiminschi, cazind din tramvai, îşi rupe mina stingă şi de durere ra­­mine jos fără simţire, iar tramvaiul plecă înainte. Revenindu­-şi în simţire d. fragimins­­chi pleca la poliţie ca sa reclame, dar aci i se spuse să vie iniiuaori pourm­ine. Direcţia tramvaiului nou­ e de »labiare sa ia »linsa acum masuri in contra săl­batecului conductor. Adevéről Patria, organul autorizat al romi­­nilor bucovineni, atacă c­u vehemenţă pe mitropolitul romin Arcadio pen­tru că a cedat baronului Bourguig­­non, preşedintele ţărei, consimţind sâ­ se numească profesor la faculta­tea teologică ruteamil Ieremije­­zuk, care n'are alt titlu de­cit ea a un agitator rutean şi un adversar implacabil al românilor. Astăzi dimineața regele şi prinţul Fer­dinand s’au dus să asiste la sfinţirea bi­sericei de la Pitar-Moşu, care s’a recon­struit. Fiind vremea splendidă, s’a adunat o lume imensă. D. Sturdza aştepta in pragul bisericei sosirea regelui. Cînd regele intră în pridvorul biseri­cei, voi să-şi scoată mantaua, dar nul era prin pre­jur nici un lacheu. Atunci primul-ministru scoase singur regelui mantaua şi o ţinu cîte­va mi­nute. Toată lumea a rămas scandalizată de servilismul domnului Sturdza şi se ob­servă că însuşi regele se simţia ruşinat de neruşinarea primului sau... lacheu. Procesul omorîtorilor lui Avram Fucs — De la corespondentul nostru special —« Brăila 24 Martie 1899 Astăzi, ultima zi a sesiunei actuale a Gurţei cu juri din oraşul nostru, s’a judecat după cum v’atri telegraf­ia­t, pro­­cesul cele trei asasini ai nenorocitului comerciant de cereale Fucs. La orele 12 se deschise şedinţa. Cur­­tea era compusa din d. I. Stoicescu pre­şedinte, asistat de d-nii Luca şi Cesar Partenie. Fotoliul ministerului public era ocupat de d-nul procuror de Galaţi B­uk­oviceanu. După ce se procedă la alegerea ju­raţilor, grefierul Curţei dă citire actu­lui de acuzare, prin care se povesteşte in toate amănunţimile, odioasa crimă din Ianuarie trecut. Depoziţiile martorilor Fură citaţi o mulţime de martori, insă se ascultară numai cite­va şi a­­v urm­e : Pepi Fucs, soţia asas­iatului,— Ştefan Teodorescu, Leibovici, com­ersan­­tul din comuna lăzii, — vinătorul Bou­­Negru, un băiat din pravadia lui Stan Dumitrescu şi Niculina Stan Dumitres­­cu­, care depuserâ tot ce ştim. Cei trei­ criminali: Stan Dunitrescu, Panait Di­­mienescu și Leșu Ioan își mărturisiră singuri păcătui. Rechizitorul După ce advocaţii partei civile, d-niî loan Be­ceanu şi Ananescu, povestiră faptul şi cerura despăgubiri , se dete cuvintul d-lui Raicoviceami, care ’şî dles­­volta rechizitorul in vre-o oră şi mai bine. D-sa, cu o frumoasa eloijueriţa, a­­rata odioasa crimă care s’a făptuit pen­tru 7(1U fie lei şi ceru in temniţa­re­­ ce­lor trei criminali periculoşi societatei. Apărarea In urma acestora, după ce se sus-­ pendă seilința, se dete cuvintul apară­­rei. Cel d’intiiu vorbi d. advocat Anti­­nescu, care arata ca fapta acestor trei inculpaţi nu e aşa de oribilă. Dumi­trescu n’a fost stapin pe el şi n'a ştiut ce face ; asemenea nu slnt vinovaţi nici cei doi veri ai lui, complici cu dinsul, căci eî au vroit să scape o ruda a lor Smiloî cu banii ;luatî, dînşii au cumpărat porumb pentru ei şi pentru nişte fraţi nevoiaşi. Al doilea apărător fu­d. Constantin Cociaş, d-sa, arătă «uine sint evreii, j »­urile pe cari ei le faptuesc prin ţară» etc. A adaogat apoi ca nu e un pacat mare de s’a omorit o «liftă» ca Fucs, om copt de boale de pept şi care tot trebuia să sfirşi­ască curind. Se miră in sfirşit ca juraţii ar fi capabili sa dea o satisfac­ţie evreilor, condamnând pe in­culpa­ţi. După altă suspend­are de şedinţă urma rechizitoriul preşedintelui D­ .Stoicescu declară că nu î l intere­ează cestiunea expusa de d. Cociaş şi că, dacă criminalii sunt criminali odioşi, trebuiesc pedepsiţi. Sentimentele anti­semite nu trebuie să influenţeze de loc pe juraţi, a adăugat d-sa. După ce re­zuma apoi dezbaterile, im­ensa discuţiile şi juraţii trecură in camera de d­ub­­zuire. Verdictul După 15 minute, juraţii eşiră şi ci­tiră că Panait Drimenescu nu e cul­pabil de a fi furat pe Fucs, de a’l fi îngropat şi de a tăinui pe om­oritor; de asemeni Leşu Ioan nu e culpabil de a­­celaşi lucru. Pentru Stan Dumitrescu juraţii răs­punseră da la prima Întrebare, şi nul la cete-i’alte doua. El e vinovat deci ca a omorît pe Fucs şi nu e vinovat că a premeditat crima şi a vroit sa-1 je­­fuie. In consecinţă Curtea condamnă pe Stan Dumitrescu , la 15 ani muncă silnică, 1500 lei despăgubiri către sofia lu­i Fucs, cu dreptul de a-şi re­gula cestiunea d­e zestre prin moşteni­tori. Pe cei­lalţi doi complici ii de­dla­u liberi. Acuzaţii fură duşi apoi între senti­nele la penitenciar. Ilarin. Scandalul din lanaea mare Adevărul a fost cel dintiiu care a relevat şi descris scandalul de la Nissan iunie un general român a jucat o sum­ă mare de bani la cărţi, pe cuvin­t, şi cind a perdut a părăsit sub­it oraşul fără să achite datoria. Am adaogat ime­diat şi versiunea după care generalul in chestiune ar fi regulat, după cît­va tmp, acest «rit incident. Fiind in joc mi ofiţer superior din armata romînă, n’am dat nici numele lui, nici amănun­tele scandal lui. Che­tiunea a fost insă adusă in par­lament, şi atit in Camera cit si in Sa­it d-nii miniştri de interne Si de răs­­voiti au dat umilele ofiţerului — ge­neralul I. Lahovity, care s’a recu­noscut deci sigur şi adăogind că dato­ria a fost plătită, — ceea­ ce am înre­gistrat şi noi. N’am mai fîevenit asupra acestei chestiuni dacă un al ziar n’ar fi găsit de cuviinţa s’o releveze in numărul sau de azi de dimineaţă, pentru a susţine ca scandalul descris de noi este «o pu­ra sau mai bine zis o impura fantezie», — de­şi acelaşi ziar scrie ceva mai sus. «D. general Berendeiti, ministru de «râzboiu, a declarat în Camera, că ge­­­neralul a rămas într’adevăr dator «la parţi, dar a plătit imediat.» Dar spus-am noi alt-ceva ? Și oua» mai poate fi vorba de un scandal În­chipuit, cind eroul s’a recunoscut el, singur, iar banca ministerială il con-'­­irmat !

Next