Adevěrul, aprilie 1899 (Anul 12, nr. 3486-3509)
1899-04-04 / nr. 3486
Dirimivica 4 Aprilie 18993 vennul a comis o greşeală cînd a respins in această privinţa propunerea Eugliterei, iar opoziţia s’a arătat fără energie si lipsita de curajul raspunderei cind a dat acest concurs guvernului. Insulele Britanice Joia trecuta s’au făcut in Irlanda alegerile pentru consiliile comitatelor, fapt istoric pentru această provincie, căci pentru prima oară se dă administraţia şi cheltuelile financiare pe nuniile populaţiunei rurale. Succesul l’au avut naţionaliştii. Chiar în provincia protestanta Ulster care a combătut odinioară atit de mult proectul home rule al lui Gladstone, naționaliștii au repurtat citeva victorii. IMPRESIUNI şi PALAVRE a (Din coresp. lui Chiţibuş cu cetit, sale) Primul sărutat Iţi răspund cam tirziu, doamnă, dar vezi şi d-ta dacă pe aceste timpuri tragice, mai este chip să te gmdeşti la subiecte frivole! Ori cit de mari sunt zidurile cari înconjoară grădiniţa ma, e cu neputinţă ca zgomotul să nu străbată pînă acolo şi cînd oraşul este în fierbere, cînd strada vorbeşte, păsărelele fug departe, departe la cîmp, acolo unde nu se aude glasul armelor pasul greoi al oldaţilor, toata această răscoleală a patimilor omeneşti. Pe cînd toate acestea se petreceau, cum voiai d-ta să-ţi vorbesc despre sărutat, despre acest aperitif in iubirei, cînd drept nebuni ne-ar fi luat aceia cari erau înfierbintaţi de patima luptelor politice? S’au liniştit insa puţin lucrurile, pe Strade mulţimea nu mai dă asalt a matei, s’a sters sîngele care înroşise pavagiul. Spitalele s’au golit de răniţi, Vacareştiul a liberat pe cei deţinuţi—şi în această semilinişte putem vorbi şi de sărutat.... Intre altele mă întrebi, dacă nu cred că un sărutat cerut şi dat, un lucru inocent la început, nu ar costa prea mult, pe o tînără fată, căci de la acest joc nevinovat, s'ar putea trece la altul care ar cumpăni pe viaţa întreagă, în existenţa unei femei? Cum pui întrebarea, nu are răspuns. Deace îţi pot spune e că totul stă în dragoste. Dacă sărutatul este dat aceluia sau aceleia pe care o iubşti, e perimă a nu îndeplini întreg sacrificiul. Odată — o singură dată — în viaţă se iubeşte, odată omul arde în supremul şi divinul foc al iubirei, odată poate să se creadă fericit. De ce să lase să treacă fericirea pe lînga el? Ştiu, convenţiile sociale pledează în alt chip, ştiu, morala curentă , ce că e mai bine să te prostituîeştî soţului legal dar neiubit, de cit să arzi în superba flacără, pe dragul inimei tale. Din punctul de vedere al minciunelor covenţionale curente, eu vuia sluga fetei care ar acorda primul sărutat iubitului ei: fugi, desparte-te repede, nu cadea in braţele lui, căci te vei prăpădi şi cine ştie cu cite dureri şi cu cîtă ruşine îţi vei rescumpâra această plăcere trecătoare Ca om însă, ca unui ce plîng veşnic asupra nimicniciei vieţei şi a lipsei de atracţiune a traiului, eu voiu striga amantei care se aruncă gîfîind de emoţiune pieptul alesului îi vom striga: iubiţi-vă, jertfiţi-vă dragostei, ardeţi şi dacă dragostea voastră va fi să ţie numai un minut, acestui minut nu-l daui cu ulciorul, căci nu va mai reveni. Nu cantitatea emoţinilor plăcute fac traiul fericit, ci intensitatea lor, şi de aceea ascultaţi-mi sfatul. Vei zice, doamnă, că sunt imoral, că propovăduesc lucruri oribile, dar spune-mi drept dacă nu crezi ca şi mine în fundul sufletului d-tale? Dacă nu ai gustat supremul moment de fericire, desigur iţi pare raft de viaţa d-tal părăduită în zadar, iar ei dacâ mai gustat, vei recunoaşte ca şi mine că el valorează întreaga viaţă şi călcarea tuturor convenţiilor sociale stupide şi antiumane. Chiţibuş. CÂRTI şi REVISTE | } Cultura albinelor, de Marin Petrescu, Biblioteca populară a administraţiei domelor Coroaneîn cârtieria a Vili-a), ediţiunea a II-a. O broş. în 8 de 97 pagini. Buc. tip. Gutenberg. Înfiinţarea albinărituluî pe domeniul Coroanei, de Ion Kalendern, Biblioteca populară a administraţiei domeniilor Coroanei cărticică a IV-a) Ediţiunea a Il-a. 0 broş. în 8 de 24 de pagini. Buc Tip. Gutenberg: buletinul farmaceutic, anul al IlI-lea 1 Aprilie—a apărut cu următorul sumar: A vorbit şi Casaţia 1 Chimia alimentară, Chimia farmaceutică, Informaţiuni, Buletin comercial, Necrolog, etc., etc. conomu d-1 Ghili cu d-na Ghili și d-na P. chili; d-1 consilier al ciutei de apel cu d-na Economu; d-1 căpitan comandor cu d-na Irime cu..’ d-1 și d-na Antachi; d na Alexandri cu d soara; d-na dr. Nicolini; dl maior cu d-na Deşliu; dna Tatuseschi cu d-na; d-nul Velasti cu d-na G. Velasti; d-1 dr. Papanicoglu cu d-na Papanicoglu; d-1 maior cu d-na Scheleti; d-1 colonel 1 ed; d-na Hanuţa cu d-soarele Hanuţa; d-na Georgiacopol; d-1 maior cu d-na Şuiei; d-1 maior Gerkez; d-1 maior Colbeu; d-1 căpitan cu d na Kirica ; d-1 căpitan Baranga; d-1 căpitan cu d na Demetriadi; d-1 Alfons Dallorso; d-1 Saraţeanu; d-1 căpitan Calmescu; d-1 şi d-na Mellas; d-1 Lt. comandor Crivetz; d-1 lt. comandor cu d-na Spiropol; d-1 lopot. cu d-na Popovici; d-na şi d şoara Ilfoveanu; d-na Plesaila; d-1 căpitan Kranzanescu; d na şi d-şoara Deciu; d-1 maior Theodorescu; d-1 d-na şi d-şoara Petriui; d nil căpitani Berlescu, Hildan, lonescu, Polţer, Iuharestiu, Iorgulescu, etc.; d-nul d-na şi d şoara Ciuiu; d-nil locotenenţi Balşescu, lonescu, Panu, Prisuilă Pangiati, Taut, etc.; d-nii sub-locotenenţi Ivanciu, Racoveanu, lonac, Abec, Cocea, etc. In sfirşit, la orele 2 a avut loc un copios supeu in timpul căruia orhestra regimentului a cîntat mai multe cîntece naţionale, urmat de un cotinon cu frumoase surprize, care a durat piuă la ziuă. — Porthos. TECUCI SPITALUL COMUNAL.—Chestiunea vitală pentru oralul noatru este de sigur spitalul comunal. Intr’ adevăr, actuala clădire, departe de a corespunde acestui scop, este o casă joasă umedă, neîncăpătoare—c’un cuvînt, in condițiuni cu totul deplorabile. Avind în vedere acest lucru, cum și starea mizerabila financiară a comunei, încă de-acum 5 ani, cînd era în viaţă, reposatul Anton Cincu a lăsat un fond de 200 mii lei, depus la Casa de consemnaţiune pentru clădirea unui local, ca să satisfacâ complect ecsiginţele unui spital modern. Dar, deşi de atunci a trecut atîta vreme, totuşi nu s'a făcut nimic, nici cel puţin un început de lucrări — şi pare că toata afacerea a fost redusă, pentru tot atîta vreme,la interpelarea d-lui senator C. Racoviţă adresată ministrului de interne, piu, explicaţiunile platonice şi complimentele reciproce ce s’au produs cu acest proiej. Se şopteşte că tăraganeala nu înlătura de loc consideraţiuni politice, cu toate că afacerea în sine nu le comportă de loc. O lămurire: voinţa donatorului e perfect afirmata în ce priveşte actul menţionat şi nimănui nu a trăsnit prin cap, in aproape 5 ani, s o contesteze. Atunci? Copiii acestuia, fraţii Cincu—spun uniio parte din 1. Dara,i,—pentru ia vor să facă din această chestiune o armă electorala;—ei fac fel de lei de şicane la alegeri a terenului, pe care trebue să se clădească spitalul,—numai şi numai de a zădărnici facerea lui cît timp vor fi liberalii la putere. Alţii (şefii,), mai indrazneţi, insinuează svonul că fiii baninului filantrop au alt ţel: sa beneficieze de suma donaţiiuiei pe seama lor, iar cu timpul, tot auiînund, să renunţe la facerea spitalului (!! P'e de altă parte fraţii Cincu, la nudul lor, acuză pe liberali că nu sunt destul de scrupulosi in alegerea terenului, care, fiind aproape in centrul orasului, departe de malul iluladului, ar reclama, fara vrun avantaj vădit cheltueii prea mari la canalizarea proectată—în timp ce terenul oferit de dior, după opinia mai multor medici, este cu adevarat superior. Aceste Învinuiri reciproce au prea puţin o temă serioasă şi prea mult o ambiţiune copilăroasă. Căci, nuna de toate, titlul de glorie nu poate reveni decît lui Anton Dineu şi nuneui, dar absolut nimeni—fie fiii acestuia, fie liberalii—sub nici un cuvint, pentru reclama electorala, nu pot sa şi-i însuşească.Şi, apoi, cum s’ar putea sustrage acestui act fraţii Cincu şi cine, ori cît de naiv ar fi, ar nâzui să pună la îndoială buna lor credinţă, oameni onorabili şi de antenti niilionari? Dar iaraşi diferendul ivit asupra alegere! terenului nu ni se pare de loc fişa de greu de aplanat, numai să fie la mijloc maî multă sinceritate. Recunosc bunul simţ ne indică pe fiii bâtratului filantrop ca singurii juşti interpreţi ai giudului acestuia,’ dar, nu e mai puţin adevarat că, în această afacere, un rol insemnat are şi autoritatea comunală, reprezentată, o simpla latimplare, pina la al gorile de la 9 şi 11 Apnie, de liberaliipeci, nu e nici logic, nici uman de a mai căuta nuanţa politică, cînd e vorba de un act caritabil.De ce n’ar intervni cu toţii, călăuziţi de acelaşi sentiment? De ce nu se împacă gindul donatorului cu rolul autorităţei—servind astfel cu prisos unui scop noii, menit să aline atitea sutei iuţi şi sa cîştige atîtea recunoştinţi. De aceea, acum, în ajutorul alegerilor comane, prima grijă a legatorilor tecuceni trebue sa fie aceea: de a lega pe boerii noştri vechi şi noi şi de a le impune facerea spitalului.—D DIVERSE Agitaţiile studenţilor ruşi.Urmarea trista a agitaţiilor studenţeşti din Petersburg este că administraţia locala a expulzat din oraş peste doua sute de auditoare ale cursurilor de domnişoare şi a arestat vreo douăzeci de studenţi dintre cei mai compromişi in ultimele dezordini,—şi aceasta fără nici un ordin mai inait. Reclamă, teatrală.— Zilele trecute un director de teatru din Londra, după ce a anunţat prin gazete că o reprezentaţie sui generis are să aibă loc la teatrul său, s’a pus intr’un balon captiv împreună cu secretarul său şi, pe cind acesta se ridicase la o înălţime de trei sute de picioare şi o lume imensa se adunase, slobozi un pumn de bilete de favoare din dreptul celor ce ie prinseseră să asiste la prima reprezentaţie a unei piese noul. Falimentul unui teatru.—In urma insuccesului unei piese pentru care se făcuse o deosebită reclamă şi a cărei punere în scenă costase nu mai puţin decit o sută şaptezeci şi cinci mii de franci pe directorul sau, marele teatru Olympia din Berlin a fost declarat zilele acestea in stare de faliment. i SMW ŢARA —De la ooresp. noştri particulari— GALAŢI BALUL MUZICEI.—După un lung repaos, în care cu drag ne am reamintit neîncetat de farmecul cu care ne-au primit frumoasele noastre mondene în cursul carnavalului trecut,— din nou liniştea nu a fost tulburata de frumoşii lor ochi cu prilejul balului muzicei regimentului Siret Nr. 1I dat în sala teatrului Alcazar, bala teatrului Alcazar era prea frumos decorată prin îngrijirea d-lui colonel Sorescu ajutat fie d-nul căpitan I. lonescu și Lt. Păun. In special lojile, acoperite cu boite de lănci, erau decorate admirabil cu arme, drapele, instrumente de muzică, ghirlande de verdeaţă şi lămpi mano multicolore. De asemenea sala avea o mulţime de panoplii compuse din cartuşe şi vergi de arme aranjate cu mult gust şi pricepere, iar scena era transformată intr’o seră avînd în fund o liră enormă încunjurată de alte instrumente muzicale. Şi în mijlocul acestui cadru straluceau o mulţime de stele cari îşi disputau intăptaţia; astfel, în vîrtejul bostonului, am salutat pe: d. general cu d-na Salimen. D-na general Scneletti, d . inginer cu d-na Ştefănescu, d-şoara E GALERIA MEDICALA Doctona Schaphraan Fost intern al spitalelor din Paris, a fost foarte bine primit la întoarcerea sa in tara. Medic primar al spitalului „Caritas“. A fost medicul curant al lui ALascar Catargiu. Litere Artei§tiinte Celebrat estetician englez John Ruskin și-a serbat zilele acestea a opt-zecea aniversare a na Șterei sale. — Autorul dramatic francez Camille Lemonnier a scris o nouă piesă trasa dintr’un roman celebru și intitulată Les mains. — In grădina Luxembourg-uluî din Paris se va ridica în curînd un bust poetului Paul Verlaine. — Celebrul criminolog italian Lombroso a scris și publicat în „L’humanité nouveile“ un studi asupra rasei în etiologia crimei. ~~ Un important ziar literar din Euglitera a pus la concurs traducerea în versuri a unei opere a lui Paul Verlaine. MEMENTO — Vineri 3 Aprilie 1899— — Şedinţă extraordinară la societatea studenţilor în farmacie. Spectacole Teatrul Naţional. — Doi orbi şi Prima se înteie în beneficiul d-nei Ionaşcu şi d-luî Cntopol. Teatrul Lyric.— A treia reprezentaţie a trupei franceze de comedii, cu piesa Les espérances. Sala Alcazar. — Teatru de varietăți. Sala Georgescu.—Teatru de varietăți Sala Ibagadiru. — Concert de orchestră. Berăria Bristol. — Concert de orhestră. CARNETUL JUDICIAR Procesul porcului Bălălău, un ţigan negru ca o coropişniţă, cu dinţii galbeni şi laţi ca nişte clape de pian, cu pârul tuns, des şi creţ, a ajuns pe mina colectioralulcu, pentru ca in noaptea de sfintu Nicolae a furat un porc din coteaţa lui Mihaili, locuitor într’un cătun vecin. Prins, Balalan a cercat să tăgăduească, dar citeva girbace, cu cari ’l-a mmgîiat primarul, ’l-au convins că trebue să spue tot adevărul. Şi a făcut marinari complecte. înaintea tribunalului insă Bălălău nu se lasă aşa, işi tocmeşte apărător Pentru o piesă, d. Nae aucatul, cel tare in briliantul’! la cămașă, se leagă să ’l scape de pușcărie. — Eu nu cer să mă scapi, numa să nu mă osindească așa pă mult, i-a spus Balalán. De-aş scapa cu vre-o trei luni, aş zice și bodaproste. * — Taci, mă prostule, că n’ai să faci ^tiri teatral© —Palatul Ateneului, Duminică 4 Aprilie, 1899, mare concert dat de d-na Aurelia Etzi-Arimondi şi d. Vittorio Arimodi cu concursul d-nei Ecaterina Livescu şi al d-lui I. Livescu, artşti dramatici, şi al d-luî Carlo Bianchi, prof. pianist. — Duminecă 4 Aprilie se da la Teatrul National la ora 2 p. m. Don Wagmistru în beneficiul d-lor G. Dumitrescu şi Carussy. — Luni 5 Aprilie în beneficiul d-rei Horvatovicî şi Paciurea se dă la Teatrul Naţional Copiii, părăsiţi. — Marţi 15 Aprilie se dă la Teatrul Bulevard-reprezentaţia piesei Zenofka, piesă istorică de C. Danielescu Bîrcu. —— Marţi 6 Aprilie, în beneficiul d-nelor Elena Levanda şi Madelena Lukian se va reprezenta comedia Microbii bucureştilor localizată pe P. Gusti. Concertul care trebuia să ’l dea azi la Ateneu d. Dinicu s’a aminat pentru ziua ce Miercuri 7 Aprilie. Biletele sunt valabile. ----- La 8 Aprilie se va da la teatrul Naţional pentru beneficiul d-nelor Giurgea Georgescu şi Lucia Sturdza, în loc de Intre dragoste şi moarte piesa localizată de d. V. A. Ureche, Fata de bancher. ----- La 9 Aprilie se dă la teatrul Naţional Melle Nitouche operetă în 4 acte, în beneficiul d-rei Pepi Moor şi al casierului teatrului Naţional. ~~ Concertul baritonului Aurel Eliade ce trebuia să aibă loc Mercur! 31 Martie s’a aminat pentru Vineri 9 Aprilie. Biletele vîndute sunt valabile, pentru acea seară. ----- La 10 Aprilie se dă la Teatrul Naţional o reprezentaţie extraordinara în beneficiul talentatei artiste d-ra Eugenia Ciucurescu. Se va reprezenta Răşcan şi Vidra de d. B. P. Hasdeu. — Duminecă 18 Aprilie se dă la Teatrul Naţonal în beneficiul d-lui I. Montaureanu Curierul de Lyon.— Duminică 25 Aprilie se va da pe scena Teatrului Naţinal în beneficiul d-lor P. Liciu şi I. Jimu, Lipitorile Satelor de Alexandri şi Millo, — piesă în care beneficianţii au căpătat un frumos succes. Am fost njihat la 13 Iunie 1877, prin bombe turereştî in hotelul Bellevue din Giurgii*. Mi s’a constatat paguba de autorităţi numite prin decret regal şi imperial’. Actel acestei afaceri se află în dosarul ministerului de externe B-rul 10 din 1878. Pagubele au fost evaluate la 11.400 de lei. In aceeaşi ocasiune şi in aceeaşi casă de asemenea a suferit pagube şi d. George Simici, ministrul Serbiei. Disa a fost desdaunat, iar eu nici pină astăzî Muritor de foame dinpreuna cu copiii mei, cu cel mai profund respect implor mila Majestaţei-Voastre rugindu-vă a mi se face dreptate. D. Radacovici a mai petiţionat regelui în această privinţă şi la 7 Maiu 1897 şi cu tot ordinul dat atunci guvernului, numitul n’a fost despăgubit nicipînâ astăzi. Miercuri 31 Martie a. c. a încetat din viaţă secretarul eforiei şcoalelor române din Braşov, Ioan Săniuţă. Comitetul technic al artileriei a fost reorganizat. Acum se compune în modul inidator: D. Efcmid Grămăticescu, preşedinte; d. loCTUent-colonel Dragomirescu, director technic al artileriei; d-nii maiori N. Popovici, Ghenea şi Mitică şi d-nui locotenenţi Riuleanu, Demetrescu, Bănileanu şi Grigorescu, membri. In urma trecerei şcoalelor profesionale de la ministerul de domenii la cel de instrucţie, personalul destinat a forma biureul învaţamintului profesional a trecut şi el pe ziua de Miercuri de la cel dintiin minister la cel de doilea. iată acel personal: D. Hazu inspector al şcoalelor, d. Miloteanu şef de biurou, Gr. Andronescu sub-şef de biurou şi d-nui L. Lazăr şi I. Ionescu copişti. Medicul veterinar Anastasiu a fost numit, pe ziua de 1 Aprilie, profesor suplinitor la catedra de fiziologie şi anatomie generală de la şcoala superioara de medicină veterinară, post din nou creat. Atragem atenţiunea cititorilor noştri că intrarea la expoziţia de păpuşi, organizată de către regina, se reduce cu începere de Duminica 4 Aprilie, la 50 bani de persoană, şi 25 bani pentru elevi şicopii. Această reducere s’a făcut cu scopul ca expoziţia să fie vizitată, pe restul timpului cit va mai fi deschisă, de toate clasele societatei. Pina la 1 Aprilie, adecă in timp de 2 săptăminî, expoziţia a fost vizitată de 1810 persoane, din cari 1860 copii. Joi 1 Aprilie a avut loc logodna gentilei d-soare Smaranda Crutzescu cu d. inginer Aurel Lupescu. Moartea lui Lascar Catargiu Astăzi vor sosi numeroase delegaţiuni din provincie pentru a lua parte la Inmormintarea lui Lascar Catargiu. Toate oraşele vor fi reprezentate. Delegaţiunile vor depune coroane din partea oce reprezintă. :işcl£j. Iagă delegaţiuni un mare număr de curioşi au sosit ieri din provincie. Trenurile ce au sosit ieri in Capitala şi aseară erau înţesate de lume, care venea in Capitală pentru a lua parte La in morin iritarea lui Lascar Catargiu. Aseară provincialii staţionau in faţa bisericei Sf. Nicolae (T.bacu), unde a■ste depus corpul lui Lascar Catargiu. Nu li se permitea să intre in biserică, deoarece decoraţiunie nu erau complect terminate.* Astăzi de dimineaţă biserica va fi deschisă, şi corpul fostului şef conservator va fi expus publicului, va fi o procesiune solemna a tuturor membrilor clubului conservator şi a delegaţilor de prin provincie. Publicul va putea vedea corpul lui Lascar Catargiu pipă seara. Astăzi vor fi depuse numeroase coroane. Vor trimite coroane regele, regina şi principii moştenitori. Toţi membrii marcanţi ai partidului conservator vor depune coroane. De pe acum numărul coroanelor se evaluează la vreo două sute. Pina seara au fost depuse peste 40 de coroane. * La inmormîntare vor lua cuvintul intre alţii doi delegaţi ai clubui conservator şi un delegat al studenţilor. Inmormîntarea va fi impozantă. George Brăniştesau, Ion Tomescu I, George Voicu, Ion Stanciulescu, Atanase Cuţana, Mihail Argeşanu, Chiriţă Duţescu, George Brîncei, Constantin Bătorescu, Ion Colibaşu, Ion Constantinescu II, Mihail Demetrescu III, Constantin Mihaescu I, Ion Pîrlea, Nicolae Serghescu, Carol I Vidic, Vasile Cararescu, Eugeniu Bechman şi Teodor Gardescu. Oficianţi inferiori de gradul II: C. C. M.nega, Gr. Haritonovici, I. Constantinescu IV, G. Neagu, G Lascarache, G. Demetrescu II, Ahil Cuţarida, C. Becu, Vasile Alexiu I, C. Pitiş, N. Mihaescu I, Atanase Demetrescu III, N. Gostinescu, Ion Florescu I, Alex. Berea, N. Paişescu, G. Nastăsescu, Ion Manea, Manole Ciolac şi N. Craciunescu Oficianţii inferiori de gradul III (după concurs): Cristea Teodorescu, Ştefan Diaconescu, Dumitrie Coculescu, Oprea D. Boboc, G. Popovici I, Stan Mannescu, I. Demetrescu VII, I. Creţu, G. Stanescu I, Vasile G. lonescu IV, Orafiu Apostoliu, Victor Chiru, Victor Tisiu, G. Niculescu I, G. Stanescu, G. Gheorghiu IV, I. Enăchescu Dim. Dimitrescu IV, C. I. Vasiliu III, G. Velichi şi G. Davidfispu. Oficiante inferioare de gradul II: d-na Natalia Gostescu şi d-ra Aneta Burgard. Oficiante inferioare de gradul III (după concurs) : d-na Ecaterina M. Gabrielescu şi d-na Elena N. Alexandresti 111. Au mai fost confirmaţi pe aceeaşi zi : Simion A. Lupescu, ca oficiant superior gr. II ; Anton Gheorghiu, ca controlor de circumscripţie ; C. M. Lupescu, ca oficiant inferior gr. II şi Dim. Dimitrescu II, in postul de registrator. Deosebit de aceasta s'au făcut şi alte înaintări printre elevi, cum şi admiteri in corp. Şedinţa comfisnară. Chestia cablului Aseară consiliul comunal a ţinut şedinţă sub preşedenţia d-lui primar G. F. Robescu. După ce s’au rezolvat citeva chestiuni, s'a adus in discutiune chestia construire! cablului de pe bulevard, necesar tramvaiului şi iluminatului electric. D. primar Robescu a arătat cum stă chestia și a explicat oferta societatei tramvaiuluî nou de a plaţi 75.000 lei primăriei, pentru ca aceasta să construiască cablul, care să ramie al comunei în urma expirare! concesiune!. Primarul a aratat și condriuuunile în cari trebuie să fie construit cablul. D. Epammonda Ciocanelli a combătut incheerea acestei transacţiuni, a ridicat chestiunea că societatea de tramvai şi-a permis fara avizul primăriei—conform concesiunea, — să treacă concesiunea unei societăţi străine. D. Ciocanelli spune că societatea tramvairilor a comis o escrocherie cind a emis acţiuni in valoare de 16 milioane, cind nu dispune decit de un material evaluat în valoare de cel mult doua milioane. Combate violent transacţia cu cablul. D. consilier Assan, preşedintele camerei de comerţ, ridică şi d-sa chestia emisiune de acţiuni in valoare de 6 milioane a societăţei tramvaiurilor şi întreabă pentru ce administraţia comunala a intervenit pentru a opri de a se comite nişte asemenea fapte necorecte. Societatea calcă concesiunea încheiata cu comuna. Vorbesc mai mulţi dni consilieri, între cari d. Bibescu combate violent încheierea transacţiei cu cablul şi spune că societatea trebuie să ne dea lumină ori prin ce mijloace, cari nu importă pe comună. Mai spune ca comuna sa oprească societatea tramvaiurilor de a esploata liniile, dacă nu se conformează concesiunea. Mai da d. primar citeva esplicaţii, spunind că constituirea cablului pusa la licitaţie ar costa 120 de mii de lei, cablul insă va rămîne proprietatea comunei şi consiliul voteaza transacţia;au votat contra d-nii Bibicescu, dr. Penesiu, Ciocanelli, Chiriţescu şi Petrovici, D. Assan a plecat înainte de a se fi pus la vot transacţia. * D. Solacolu, prim-ajutor de primar, dă citeva explicaţione asupra speculaţiunilor societatei de tramvaie şi comisiunei de acţiuni,cu prima de 5 la sută in valoare de 10 milioane. Spune că societatea aceasta îşi are sediul in străinătate şi că primăria nu ştie că societatea tramvaiurilor nou şi vechi fi s-a cedat toate liniile,, ceea ce nu putea face de cit inştiinţind primăria conform concesii!nei. D. Robescu spune că acum citva timp s’a prezentat la d-sa unul din cei mai maţi acţionari ai societaţii de tramvaie şi căi ferate cu sediul in Bruxelles, după recomandaţia ministrului (’) Belgiei din Bucureşti, şi acesta i-a spus că societatea lor a cumpărat tramvaiele din Bucureşti şi că are scopul de a înmulţi numărul liniilor. Administraţia societăţilor tramvaiurilor nou şi vecinii nu i-a adus nimic la cunoştinţa; din contră, administraţia este aceeaşi ca şi mai înainte. A rămas mirat cind a văzut agitaţia financiară cu subscrierea acţiunilor societatei tramwaiurilor. D. Robeson declară că nu va permite societatei tramvaiurilor nou şi vechia de a calea concesia. Aceasta se va face cunoscut prin cea mai întinsă publicitate. întrunirea de la clubul junimist După ce a eşit d. Carp de la palat s’a dus la clubul junimist, unde erau adunaţi partizanii d-sale. Cînd a intrat, a fost primit în aplauze. D. Carp a răspuns: „Nu mă aplaudaţi, că nu sunt ministru şi nici n’am să fiu“. * S’a retras apoi cu membrii comitetului prezenţi într’una din camerele clubului. Erau faţă d-nii M. Ghermani, T. Rosetti, Al. Marghiloman, C. C. Arion, B. Brătianu şi Sc. Varnav. D. T. L. Maiorescu lipsea. D. Carp a comunicat convorbirea avută cu d. G. Cantacuzino şi rezultatul audienţei la rege. Terminînd, a declarat că relaţiunile cu conservatorii sînt rupte, căi nu poate primi să formeze ministerul cu aceştia decît dacă îl dau şi ministerul de interne.* D. C. C. Arion a fost de părere că propunerile d-lui Cantacuzino sunt acceptabile şi nu ar trebui să se piardă o întreagă situaţie pentru ministerul de interne. In definitiv, a zis d. Arion, din moment ce ni se dă preşedenţia consiliului, ni se dă cea mai mare garanţie şi nu poate să fie vorba de teama că vom fi traşi pe sfoară în alegeri, cind se face şi fuziunea, căci n’ar avea nici un interes conservatorii să facă aceasta.* D. R. Brătianu a ţinut un discurs violent contra venire la putere prin mişcări de stradă. Aceasta, a spus d-sa, a fost o atitudine greşită şi nu trebue să profităm de ea. De aceeaşi părere este şi d. MGhermani. Toţi membrii comitetului prezenţi afară de d. Arion, au aprobat atitudinea d-lui P. P. Carp. * Intre membrii, clubului junimist pretenţiile exagerate, ale d-lui Carp au produs o foarte rea impresie şi unii dintre cei mai devotaţi şi mai influenţi junimişti sînt foarte dezgustaţi. Ei recunosc că conservatorii au făcut toate concesiile posibile şi că a da şi ministerul de interne ar fi să se decapiteze. Aceşti junimişti intervin acum ca să-l decidă pe d. Carp să renunţe la ministerul de interne. * Se comentează mult atitudinea d-luî Maiorescu și se zice că d-sa s’a decis să stea de-oparte, de oarece e I supărat că d. Carp da cu piciorul la o Întreagă campanie la care d-sa a contribuit atîta. D. G. Panu, avocat, strada Viitorului 59, s a mutat Consiliul a mai aprobat late va exproprieri, urma d- nici o zi. Las’ pă mine. Ai să vezi ce ’mi poate osti, i-a răspuns d-nul Nae. — Să te-auză Dumnezeu şi Maica Domnului! Şi la ziua înfăfişărei d-nul Nae îşi dă toate silinţele, ca să ’şi scape clientul. Asudă omul vorbind. Judecătorii insă moţăia ori fac cai pe hîrtie. Nici unul nu’asculta. D-nul Nae strigă, răcneşte, bate cu pumnu ’n masă, dar de geaba. D-nii judecători işi văd de ale lor. N’a mărturisit inculpatul? De ce sa mai asculte? Dar nici d-nul Nae nu se lasa. Ii da înainte căutind, pe toate tonurile şi subt toate formele, să demonstreze nevinovăţia clientului său. Şi judecătorii il lasă să sporovăească in toata voea. După un ceas insă, presidentul găseşte că a venit vremea să sfirşească şi spune avoatuluî: Te rog vin’o la chestie ; pină acuma ai bătut cimpiî şi n’ai spus nimica despre porc. D. Nae se făcu roşu de aşa afront. Stă un moment pe ginduri, apoi răspunde stăpinindu-se : — Am spus şi despre porc. Am spus că e nevinovat Bălalau pentru că, pe cind el, adicătelea Balalau, minca girbace la primărie, porcii tăcea în bătătură reclamantului: guiţ! guiţ! guiţ! care va să zică nu l’a furat. —Guiţ faci d-ta, replică preşedintele sunind clopoţelul cu minte. Tribunalul e luminat. Şi după o deliberare de un minut condamnă pe Bilalan la şase luni şi o zi închisoare corecţională. Condeiu. Mutări în armată . Pe ziua de 1 Aprilie s’au mai făcut următoarele mutări in arma artileriei: D-nii locotenenţi-coloneli Ştefanescu, comandantul regimentului 12, şi Dragulinescu, comandatul reg. 7, aufost permutaţi între dînşii. D. locotenent-colonel Tănăsescu din reg. 5 a fost trecut la reg. 7. D. locotenent-colonel Botanescu din reg. 1 cetate a fost numit director al piroteeniei. D. capitan M. Cantacuzino a fost trecut de la reg. 4 la reg. 10. D. căpitan Periețeanu din reg. 6 a fost trecut la pirotehnie. D. căpitan Rovinaru din reg. 2 cetate a fost trecut in reg. 4 de artilerie.. D. căpit.n G. Enășescu din reg. 12 a fost trecut la reg. 4. D. căpitan Padurileanu de la pulberăria Laculeț a fost trecut in reg. 2 cetate. D. căpitan Sterian de la piroteenie a fost trecut in reg. 6. D. capitan Pravulescu de la arsenal a fost trecut in reg. 11. D. căpitan Averianu a fost rechemat in activitate la reg. 6. de istoricul d-sale, iar cînd a început să atace pe drapelişti, l’au întrerupt mai mulţi. Dl Sturdza a spus apoi că dacă nu se procedează cum vrea d-sa, se retrage in bibliotecă. Atunci l’a întrerupt d. I. Procopiu spunind : Și dacă se admite părerea d-tale, ne retragem noi în bibliotecă.' * A luat apoi cuvintul d. N. N. Săveanu, care contnna aprobat de toţi cei prezenţi a făcut un energic rechizitorii conducerii d-lui Sturdza. D-sa a spus că nu mai merge cu ascultarea orbească de pină acum şi trebue să se schimbe direcţia. D. Sturdza : Ba orbeşte ! D. Săveanu: Vă rog să mă lăsaţi să-mi spun părerea. Noi nu suntem floţi şi am venit aci să ne spunem părerea, iar dacă nu mă lăsaţi să vorbesc, plec (şi d. Săveanu porni spre uşe). D. M. Skina : (ridicîndu-se) te rugăm să continui, căci te ascultăm. D. Săveanu a continuat să critice purtarea d-lui Sturdza. * Au mai vorbit, în acelaşi sens, d-nii D. Giani, C .Nacu, V. Rosetti şi chiar d. M. Ferichidi. Acesta din urmă insă căutind să găsească un mod de conciliare. D. Nacu a propus să se ţie o adunare a partidului ca să decidă ce atitudine are să ia partidul de aci înainte. Toţi oratorii au combătut manifestul şi au cerut să se spue lămurit care e acţiunea pe care o vrea d. Sturdza. D. Sturdza a combătut propunerea d-lui Nacu. Toţi cei patruzeci prezenţi au admis-o însă şi au ales o comisie compusa din d-nul Nacu, C. Dimitrescu Iaşi şi un al treilea că şi la măsuri d in consecinţă. Ideia manifestului cel puţin pentru moment, e părăsită. La urmă s-a decis să se mai ţie Miercuri o consfătuire. D. Sturdza a susţinut cu violenţă ca consfătuirea să se ţie Marţi. Tonul d-luî Sturdza î-a indispus pe toţi cei prezenţi. Cum se vede, întreg partidul l-a părăsit pe d. Sturdza. Nimeni nu i-a luat aseară apărarea, drapel înaintea nimănui. M. T. eşti un Hohenzollern şi cred că înţelegi că nu pot face altfel“. (Regele i-a strîns mîna şi i-a spus , pe franţuzeşte: „D-ta ai făcut tot ce puteai face“. . După aceasta regale i-a spus d-lui Cantacuzino că-i dă un ultim termen, pînă azi la zece ca să încerce o înțelegere cu d. Carp. Unii pretind că d. Cantacuzino a prezentat chiar de eri regelui o listă de 16 conservatori dintre cari s’ar putea forma un minister pur conservator. * D-lui P. P. Carp regele i-a spus că găsește ră propunerile pe cari i le-a făcut d. G. Cantacuzino sunt foarte acceptabile. D. Carp a răspuns că d-sa nu poate să cedeze nimic şi că conservatorii trebue sau să primească toate condiţiile d-sale sail să renunţe de guverna cu d-sa. Ediţia de dimineaţă INFORMAŢIUITI Buletin atmosferic Bucureşti, Vinrile Apr. st.n. 12 ore ziua înălţimea barometrică la 0° 749.9. Temperatura aierului: 20 7 Vîntul: aproape liniştit de la W. Starea cerului: acoperit. Temperatura max. de ieri : -1-25 Temperatura minimă de astăzi: plus 12. Temperatura a variat la noi între 26+° şi 27. Era timpul foarte călduros şi cu totul liniştit, din cînd în cînd picături de ploaie. Temperatura n’a ridicat simţitor; pretutindeni a trecut de 20 grade ajungînd 26 de grade în multe localităţi din Muntenia. Aceasta este prima zi de vară în toată ţara. Noaptea noros şi ploaie abondatâ în Oltenia precum şi în partea de sus a Moldovei. Barometrul pretutindeni aproape staţionar. Astăzi timp închis, liniştit, cald şi cu tendinţă de ploae. Ştirea că d. Eng. Stătescu a fost chemat la palat, este inexactă. La Universitate s’au început examenele pentru diplomele de capacitate ale profesorilor de desemn. Proba scrisa s’a terminat aseară. Sunt 3 candidaţi. Cercurile comerciale din ţară au început să se îngrijească depunerea tacselor, de către guvernul maaghiar, asupra mărfurilor ce vor trece prin porţile de fier. Totuşi guvernul român n’a luat nici o măsură, pe cind cel rus a protestat şi la Pesta şi la Viena, contra acestei dispoziţii a guvernului maghiar. D. Costea Radacovieî din Cernavoda a adresat următoarea petiţiune regelui: Majestate. Rog dreptate. Mişcare în corpul telegrafo-poştal Pe ziua de 1 Aprilie s’au făcut următoarele înaintări, confirmări şi admiteri in corpul telegrafo-postal: Oficianţi superiori de gradul I: Matei Florian, Mihail S. Gabrielescu, Grigore Dimitrescu, Eracla Alexandrescu, Soran Georgescu şi Niculae Voinescu. Oficianţi superiori de gradul II: Ion Gabrielescu, Dumitru Voinescu I, Ovidiu Filimon, Alexandru Dumitrescu II, Alexandru Constantinescu I, Dumitru M. Ivaşcu, Manea Oncea, Emanoil Cardiş, Ion Ioanovici. Oficianţi superiori de gradul III (după concurs): Ion Antonescu, Ion Popescu II, Niculae Jijie, Eugeniu Graioveanji, Constantin Milesei. fi. prin. Ghiţescu, Victor Tănasache, George Profireanu şi Zamfir Gheorghiu. Oficianţi inferiori de gradul I: Intrsssniresatie la «1. Csiaiai Aseară a avut loc la d. Dim. Giani o consfătuire la care au luat parte miniştrii demisionaţi şi mai mulţi membri ai majorităţeî. S'a discutat mult asupra situaţiei şi s’a atacat regele că a călcat un uz constant: de-a consulta, în vreme de criză ministerială, pe preşedinţii corpurilor legiuitoare. Nota semnificativă a acestei consfătuiri a fost însă că majoritatea celor prezenţi au recunoscut că şefia d-lui Sturdza a fost fatală partidului şi că nu se mai pot prezenta în opoziţie a actuala organizaţie a partidului. D. Dup. Sturdza a ţinut un lung discurs in care a recapitulat tot ce a făcut la guvern, a atacat pe Ghenadie şi pe drapelişti. D-sa a terminat cerind să se numească o comisie care să redacteze manifestul şi să organizeze acţiunea partidului. Dificit timp a vorbit d. Sturdza toţi cei prezenţi dau din umeri plictisiţi A apărut Moda Ilustrată, nrul 14 cuprinzind—ca supliment absolut gratis—un tipar croit în mărime naturală al unei prea elegante laihete h suie nouveaute cu o massecaineeasă. Moda Ilustrată se vinde cu 20 bani exemplarul în toată țara. Depeşile JiieYfiriiliif lUmUMilWW «IB fcai«3B3ai3t5a^ — De la corespondenţii noştri speciali— Budapesta, 2 Aprilie In chestiunea Samoa s’a ajuns la o înţelegere între Germania şi Engli'era, ast-fel că s’a înlăturat primejdia unui conflict. Bran. Budapesta 2 Aprilie Ministerul grecesc s-a format sub preşedenţia lui Theotokis conform listei transmise de Agenţia romînă. Bran. Budapesta 2 Aprilie Danilo, prinţul moştenitor al Muntenegrului, se logodeşte la St. Petersburg cu princesa Mecklenburg-Strelitz. Bran CUIE A Criza tot nu s’a sfirşit. Este probabil că azi regele va da însărcinarea de a forma ministerul. Prin cercurile conservatoare se da ca sigură formarea unui guvern pur conservator, sub preşedenţia d-lui Cantacuzino. Astăzi la 10 ore dimineaţa d. Cantacuzino se duce din nou la palat Împreună cu d. P. P. Carp. Aseară regele Ie-a dat acest ultim termen ca să vadă daca se pot Înțelege. Asupra convorbirilor avute de d-nii G. Cantacuzino și P. P. Carp cu regele aflăm următoarele : După ce dl Cantacuzino i-a comunicat regelui propunerile pe cari le-a făcut d-lui Carp și răspunsul ce i-a dat, acesta a terminat cu aceste cuvinte: „Maiestate, eu am în mîinile mele drapelul partidului conservator pe care murind mi l-a încredinţat Lascar Catargiu. Nu pot să plec aceste soarea legilor. Adevărul Ediţia de seară Telegrame —Serviciul (..Agenţiei Romine» — Madrid, 1 Aprilie.—Guvernul Statelor Unite a anunţat guvernului spaniol, numirea d-lui Storer, ministru american la Bruxelles, ca ministru la Madrid, Franţa şi Italia Cagliari, 2 Aprilie.—La dejunul ce s’a dat pe bordul lui „Brennus* în onoarea regelui şi reginei Italiei, amiralul Fournier a ridicat un toast în sănătatea M. M. L. L.şi a exprimat în numele d-lui Loubet, preşedinte al Republicei, urările sale călduroase pentru fericirea majestăţilor lor, a familiei regale, a naţiunei, a armatei şi a marinei italiene. Regele a răspuns că sentimentele exprimate vor găsi un ecou simpatic în toate inimele. Animat de aceste sentimente de amiciţie cordială, regele a băut pentru fericirea Franţei şi în sănătatea preşedintelui Republicei. Majestăţile lor au părăsit „Breanus* în mijlocul saluturilor echipagiilor. Afacerea Samoa Berlin 2 Aprilie. — Reichstag, răspunzind la interpelarea in privința afacerii din Samoa, d-nul de Buelow declară că ar fi de dorit să se modifice tratatul din Samoa, dar că pe cit timp există, el trebue s-â fie respectat de cele trei puteri. Germania nu va primi niciodată vr’o inoulacare adusă fara consimţimintul sau. Decisiunile respective vor trebui luate in unanimitate. Engtitera a primit în mod oficial propunerile germane, privitoare la trimiterea unei comisiuni la Samoa. Germania nu va primi de cit o soluţiune care să răspundă intereselor si onoarei patriei (aplause). Nici o discuție n’a urmat asupra acesteî interpelări. Londra, 2 Aprilie.— Camera comunelor. D. Brodrick, secretar parlamentar, declara că cele trei guverne s’au înţeles pentru a trimite o comisiune la Samoa spre a restabili ordinea. Washington, 2 Aprilie. — Instrucțiunile de dat comisiunei superioare din Samoa, nu s’au hotărit inca in mod definitiv de cele trei puteri, ci sint încă obiectul unor deliberări. Comisiuma pentru Samoa Va pleca la 25 Aprilie din San-Francisco. La 1 Aprilie s’a notificat numirea baronului Speck de Sternberg, consilier de legați li de la Washington, ca comisar german. Din Grecia Atena, 2 Aprile.—Ministerul a fost constituit în mod definitiv după cum la anunțat telegraful. El s’a prezentat azi înaintea Camerei. Atena, 2 Aprilie.— In proectul său de răspuns la discursul tronului, majoritatea Camerei exprimă speranţa că prinţul George va pacifica Creta. Turburările studenţilor in Rusia Petersburg, 2 Aprilie.—«Oficialul» publică raportul asupra turburărilor şi desordinelor provocate de studenţi. Zice că mişcarea a atins cea mai mare parte a şcoalelor superioare. Studenţii sunt împărţiţi in două partide: prima partidă, moderată, care doreşte restabilirea ordinei şi a doua, reclamînd diverse privelegii. Deşi marea majoritate a studenţilor aparţine primului grup, mulţi au fost daţi afară din şcoală. Acei cari se supun fără condiţiuni măsurilor autorităţii vor putea continua studiile lor. Şefii mişcării cari excită pe colegii lor la acţiuni nelegale, vor fi pedepsiţi după toată ri