Adevěrul, aprilie 1899 (Anul 12, nr. 3486-3509)

1899-04-04 / nr. 3486

Dirimivica 4 Aprilie 18993 vennul a comis o greşeală cînd a res­pins in această privinţa propunerea Eu­­gliterei, iar opoziţia s’a arătat fără e­­nergie si lipsita de curajul raspunderei cind a dat acest concurs guvernului. Insulele Britanice Joia trecuta s’au făcut in Irlanda a­­leg­erile pentru­­ consiliile comitatelor, fapt istoric pentru această provincie, căci pentru prima oară se dă adminis­traţia şi cheltuelile financiare pe nun­­iile populaţiunei rurale. Succesul l’au avut naţionaliştii. Chiar în provincia pr­o­test­anta Ulster care a combătut odinioară atit de mult proec­­tul home rule al lui Gladstone, națio­­naliștii au repurtat cite­va victorii. IMPRESIUNI şi PALAVRE a (Din coresp. lui Chiţibuş cu cetit, sale) Primul sărutat Iţi răspund cam tirziu, doamnă, dar vezi şi d-ta dacă pe aceste timpuri tragice, mai este chip să te g­mdeşti la subiecte frivole! Ori cit de mari sunt zidurile cari încon­joară grădiniţa m­a, e cu neputinţă ca zgo­motul să nu străbată pînă acolo şi cînd o­­raşul este în fier­bere, cînd strada vorbeşte, păsărelele fug departe, departe la cîmp, a­­colo unde nu se aude glasul armelor pa­sul greoi­ al oldaţilor, toata această răs­coleală a patimilor omeneşti. Pe cînd toate acestea se petreceau, cum voiai d-ta să-ţi vorbesc despre sărutat, des­pre ace­st aperitif in i­­ubirei, cînd drept nebuni ne-ar fi luat aceia cari erau înfier­­bintaţi de patima luptelor politice? S’au liniştit insa puţin lucrurile, pe Strade mulţimea nu mai dă asalt a matei, s’a sters sîngele care înroşise pavagiul. Spitalele s’au golit de răniţi, Vacareştiul a liberat pe cei deţinuţi—şi în această semi­­linişte putem vorbi şi de sărutat.... Intre altele mă întrebi, dacă nu cred că un sărutat cerut şi dat, un lucru inocent la început, nu ar costa prea mult, pe o tînără fată, căci de la acest joc nevino­vat, s'ar putea trece la altul care ar cum­păni pe viaţa întreagă, în existenţa unei femei? Cum pui întrebarea, nu are răspuns. Dea­ce îţi pot spune e că totul stă în dra­goste. Dac­ă sărutatul este dat aceluia sau aceleia pe care o iub­şti, e p­erimă a nu îndeplini întreg sacrificiul. Odată — o sin­gură dată — în viaţă se iubeşte, odată o­­mul arde în supremul şi divinul foc al iu­birei, odată poate să se creadă fericit. De ce să lase să treacă fericirea pe lînga el? Ştiu, convenţiile sociale pledează în alt chip, ştiu, morala curentă , ce că e mai bine să te prostituîeştî soţului legal dar neiubit, de cit să arzi în superba flacără, pe dragul inimei tale. Din punctul de ve­dere al minciunelor covenţionale curente, eu vuia sl­uga fetei care ar acord­a primul sărutat iubitului ei: fugi, desparte-te repede, nu cadea in braţele lui, căci te vei prăpădi şi cine ştie cu cite dureri şi cu cîtă ruşine îţi vei rescumpâra această plăcere trecă­toare Ca om însă, ca unui ce plîng veşnic asupra nimicniciei vieţei şi a lipsei de a­­tracţiune a traiului, eu voiu striga amantei care se aruncă gîfîind de emoţiune­­ pieptul alesului îi vom striga: iubiţi-vă, jertfiţi-vă dragostei, ardeţi şi dacă drago­stea voastră va fi să ţie numai un minut, acestui minut nu-l daui cu ulciorul, căci nu va mai reveni. Nu cantitatea emoţini­­lor plăcute fac traiul fericit, ci intensita­tea lor, şi de­ aceea ascultaţi-mi sfatul. Vei zice, doamnă, că sunt imoral, că pro­­povăduesc lucruri oribile, dar spune-mi drept dacă nu crezi ca şi mine în fundul sufletului d-tale? Dacă nu ai gustat supre­mul moment de fericire, de­sigur iţi pare raft de viaţa d-tal părăduită în zadar, iar ei dacâ mai gustat, vei recunoaşte ca şi mine că el valorează întreaga viaţă şi călcarea tutu­ror convenţiilor sociale stupide şi anti­umane. Chiţibuş. CÂRTI şi REVISTE | } Cultura albinelor, de Marin Petrescu, Biblioteca populară a administraţiei dome­lor C­oroaneî­n cârtieria a Vili-a), ediţiunea a II-a. O broş. în 8 de 97 pagini. Buc. tip. Gutenberg. Înfiinţarea albinărituluî pe dome­niul Coroanei, de Ion Kalendern, Biblioteca populară a administraţiei domeniilor Coroa­nei cărticică a IV-a) Ediţiunea a Il-a. 0 broş. în 8 de 24 de pagini. Buc Tip. Gutenberg: b­uletinul farmaceutic, anul al IlI-lea 1 Aprilie—a apărut cu următorul sumar: A vorbit şi Casaţia 1 Chimia alimentară, Chimia farmaceutică, Informaţiuni, Buletin comercial, Necrolog, etc., etc. conomu d-1 Ghili cu d-na Ghili și d-na P. chili; d-1 consilier al ciutei de apel cu d-na Economu; d-1 căpitan comandor cu d-na Irime cu..’ d-1 și d-na Antachi; d na Alexandri cu d soara; d-na dr. Nicol­ini; dl maior cu d-na Deşliu; dna Tatuseschi cu d-na; d-nul Velasti cu d-na G. Velasti; d-1 dr. Papanicoglu cu d-na Papanicoglu; d-1 maior cu d-na Scheleti; d-1 colonel 1 ed­; d-na Hanuţa cu d-soarele Hanuţa; d-na Georgiacopol; d-1 maior cu d-na Şuiei; d-1 maior Gerkez; d-1 maior Colbeu; d-1 căpitan cu d na Kirica ; d-1 căpitan Bar­an­­ga; d-1 căpitan cu d na Demetriadi; d-1 Alfons Dallorso; d-1 Saraţeanu­; d­-1 căpi­tan Calmescu; d-1 şi d-na Mellas; d-1 Lt. comandor Crivetz; d-1 lt. comandor cu d-na Spiropol; d-1 lopot. cu d-na Popovici; d-na şi d şoara Ilfoveanu; d-na Plesaila; d-1 căpitan Kranzanescu; d na şi­ d-şoara Deciu; d-1 maior Theodorescu; d-1 d-na şi d-şoara Petriui; d nil căpitani Berlescu, Hildan, lonescu, Polţer, Iuharestiu, Iorgu­­lescu, etc.; d-nul d-na şi d şoara Ciuiu; d-nil locotenenţi Bal­şescu, lonescu, Panu, Prisuilă Pangiati, Taut, etc.; d-nii sub-loco­­tenenţi Ivanciu, Racoveanu, lonac, Abec, Cocea, etc. In sfirşit, la orele 2 a avut loc un copios supeu in timpul căruia orhestra regimentului a cîntat mai multe cîntece naţionale, urmat de un cotin­on cu frumoa­se surprize, care a durat piuă la ziuă. — Porthos. TECUCI SPITALUL COMUNAL.—Chestiunea vi­tală pentru oralul noatru este de sigur spitalul comunal. Intr’ adevăr, actuala clădire, departe de a corespunde acestui scop, este o casă joasă um­edă, neîncăpă­toare—c’un cuvînt, in condițiuni cu totul deplorabile. Avind în vedere acest lucru, cum și starea mizerabila financiară a co­munei, încă de-acum 5 ani, cînd era în viaţă, reposatul Anton Cincu a lăsat un fond de 200 mii lei, depus la Casa de con­­semnaţiune pentru clădirea unui local, ca să satisfacâ complect ecsiginţele unui spi­tal modern. Dar, de­şi de atunci a trecut atîta vreme, totuşi nu s'a făcut nimic, nici cel puţin un început de lucrări — şi pare că toata afacerea a fost redusă, pentru tot atîta vrem­e,­la interpelarea d-lui senator C. Racoviţă adresată ministrului de interne, piu, explicaţiunile platonice şi compli­mentele reciproce ce s’au produs cu acest proiej. Se şopteşte că tăraganeala nu înlă­tura de loc consideraţiuni politice, cu toa­te că afacerea în sine nu le comportă de loc. O lămurire: voinţa donatorului e perfect afirmata în ce priveşte actul menţionat şi nimănui nu­­ a trăsnit prin cap, in aproape 5 ani, s o­ contesteze. Atunci? Copiii acestuia, fraţii Cincu—spun unii­­o parte din 1. Da­ra,i,—pentru ia vor să facă din această chestiune o armă electorala;—ei fac fel de lei de şicane la alegeri a terenului, pe care trebue să se clădească spitalul,—numai şi numai de a zădărnici facerea lui cît timp vor fi liberalii la putere. Alţii (şefii,), mai indrazneţi, insinuează svonul că fiii bani­­n­ului filantrop au alt ţel: sa beneficieze de suma donaţiiuiei pe seama lor, iar cu tim­pul, tot auiînund, să renunţe la facerea spi­talului (!! P'e de altă parte fraţii Cincu, la nudul lor, acuză pe liberali că nu sunt destul de scrupulosi in alegerea terenului, care, fiind aproape in centrul orasului, de­parte de malul iluladului, ar reclama, fara vr­un avantaj vădit ch­eltueii prea mari la canalizarea proectată—în timp ce terenul oferit de d­ior, după opinia mai multor medici, este cu adevarat superior. Aceste Învinuiri reciproce au­ prea puţin o temă serioasă şi prea mult o ambiţiune copilăroasă. Căci, nun­a de toate, titlul de glorie nu poate reveni de­cît lui Anton Dineu şi nuneui, dar absolut nimeni—fie fiii acestuia, fie liberalii—sub nici un cu­­vint, pentru reclama electorala, nu pot sa şi-i însuşească.Şi, apoi, cum s’ar putea sustrage acestui act fraţii Cincu şi cine, ori cît de naiv ar fi, ar nâzui să pună la îndoială buna lor credinţă, oameni onora­bili şi de ante­nti niilionari? Dar iaraşi diferendul ivit asupra­ alegere! terenului nu ni se pare de loc fişa de greu de apla­nat, numai să fie la mijloc maî multă sin­­ceritate. Recunosc bunul simţ ne indică pe fiii bâtratului filantrop ca singurii juşti inter­preţi ai gi­udul­ui acestuia,’ dar, nu e mai puţin adevar­at că, în această afacere, un rol insemnat are şi autoritatea comunală, reprezentată, o simpla latimplare, pina la al gorile de la 9 şi 11 Apn­ie, de libe­rali­­ipeci, nu e nici logic, nici uman de a mai căuta nuanţa politică, cînd e vorba de un act caritabil.­­De ce n’ar interv­ni cu toţii, călăuziţi de acelaşi sentiment? De ce nu se împac­ă gindul donatorului cu rolul autorităţei—servind ast­fel cu pri­sos unui scop no­­ii, menit să aline atitea sutei iuţi şi sa cîştige atîtea recunoştinţi. De aceea, acum, în ajutorul alegerilor com­­an­­e, prima grijă a legatorilor tecu­­ceni trebue sa fie aceea: de a lega pe bo­­erii noştri vechi şi noi şi de a le impune facerea spitalului.—D D­IVERSE Agitaţiile studenţilor ruşi.­Urma­rea trista a agitaţiilor studenţeşti din Petersburg este că administraţia locala a expulzat din oraş peste doua­ sute de auditoare ale cursurilor de domnişoare şi a arestat vre­o două­zeci de studenţi dintre cei mai compromişi in ultimele dezordini,—şi aceasta fără nici un or­din mai inait. Reclamă, teatrală.— Zilele trecute un director de teatru din Londra, după ce a anunţat prin gazete că o repre­zentaţie sui generis are să aibă loc la teatrul său­, s’a pus intr’un balon cap­tiv împreună cu secretarul său­ şi, pe cind acesta se ridicase la o înălţime de trei­ sute de picioare şi o lume imensa se adunase, slobozi un pumn de bilete de favoare din­ dreptul celor ce ie prinseseră să asiste la prima reprezen­taţie a unei piese noul. Falimentul unui teatru.—In urma insuccesului unei piese pentru care se făcuse o deosebită reclamă şi a cărei punere în scenă costase nu mai puţin de­cit o sută şapte­zeci şi cinci mii de franci pe directorul sau, marele teatru Olympia din Berlin a fost declarat zi­lele acestea in stare de faliment. i SMW ŢARA —De la ooresp. noştri particulari— GALAŢI BALUL MUZICEI.—După un lung repa­­os, în care cu drag ne am reamintit ne­încetat de farmecul cu care ne-au primit frumoasele noastre mondene în cursul car­navalului trecut,— din nou liniştea nu a fost tulburata de frumoşii lor ochi cu pri­lejul balului muzicei regimentului Siret Nr. 1I dat în sala teatrului Alcazar, bala tea­trului Alcazar era prea frumos decorată prin îngrijirea d-lui colonel Sorescu ajutat fie d-nul căpitan I. lonescu și Lt. Păun. In special lojile, acoperite cu boite de lănci, erau decorate admirabil cu arme, drapele, instrumente de muzică, ghirlande de verdeaţă şi lămpi m­ano multicolore. De asemenea sala avea o mulţime de panoplii compuse din cartuşe şi vergi de arme aranjate cu mult gust şi pricepere, iar sce­na era transformată intr’o seră avînd în fund o liră enormă încunjurată de alte instrumente muzicale. Şi în mijlocul acestui cadru straluceau o mulţime de stele cari îşi disputau intăptaţ­ia; ast­fel, în vîr­­tejul bostonului, am salutat pe: d. general cu d-na Salimen. D-na general Scneletti, d . inginer cu d-na Ştefănescu, d-şoara E­ GALERIA MEDICALA Doctona Schaphraan Fost intern al spitalelor din Paris, a fost foarte bine primit la întoarcerea sa in tara. Medic primar al spitalului „Caritas“. A fost medicul curant al lui ALascar Catargiu. Litere­ Artei§tiinte Celebrat estetician englez John Ruskin și-a serbat zilele acestea a opt-zecea ani­versare a n­a Șterei sale. — Autorul dramatic francez Camille Lemonnier a scris o nouă piesă trasa din­­tr’un roman celebru și intitulată Les mains. — In grădina Luxembourg-uluî din Pa­ris se va ridica în curînd un bust poetu­lui Paul Verlaine. — Celebrul criminolog italian Lombroso a scris și publicat în „L’h­umanité nouveile“ un stud­i asupra rasei în etiologia crimei. ~~ Un important ziar literar din Eugli­­tera a pus la concurs traducerea în versuri a unei opere a lui Paul Verlaine. MEMENTO — Vineri 3 Aprilie 1899— — Şedinţă extra­ordinară la societatea studenţilor în farmacie. Spectacole Teatrul Naţional. — Doi orbi şi Prima se înteie în beneficiul d-nei Ionaşcu şi d-luî Cntopol. Teatrul Lyric.— A treia reprezentaţie a trupei franceze de comedii, cu piesa Les espérances. Sala Alcazar. — Teatru de varietăți. Sala Georgescu.—Teatru de varietăți Sala Ib­agadiru. — Concert de or­chestră. Berăria Bristol. — Concert de or­hestră. CARNETUL JUDICIAR Procesul porcului Bălălău­, un ţigan negru ca o coro­­pişniţă, cu­ dinţii galbeni şi laţi ca ni­şte clape de pian, cu pârul tuns, des şi creţ, a ajuns pe mina colectioralulcu, pentru ca in noaptea de sfintu Nicolae a furat un porc din coteaţa lui Mihaili, locuitor într’un cătun vecin. Prins, Balalan a cercat să tăgăduea­­scă, dar cite­va girbace, cu cari ’l-a mmgîiat primarul, ’l-au convins că tre­bue să spue tot adevărul. Şi a făcut marinari complecte. înaintea tribunalului insă Bălălău­ nu se lasă aşa, işi tocmeşte apărător Pen­tru o piesă, d. Nae aucatul, cel tare in briliantul’! la cămașă, se leagă să ’l scape de pușcărie. — Eu nu cer să mă scapi, numa să nu­ mă osindească așa pă mult, i-a spus Balalán. De-aş scapa cu vre-o trei luni, aş zice și bodaproste. * — Taci, mă prostule, că n’ai să faci ^­tiri teatral© —Palatul Ateneului, Duminică 4 Aprilie, 1899, mare concert dat de d-na Aurelia E­tz­i-Arimondi şi d. Vittorio Arim­odi cu concursul d-nei Ecaterina Livescu şi al d-lui I. Livescu, art­şti dramatici, şi al d-luî Carlo Bianchi, prof. pianist. — Duminecă 4 Aprilie se da la Teatrul National la ora 2 p. m. Do­n Wagmistru în beneficiul d-lor G. Dumitrescu şi Ca­­russy. — Luni 5 Aprilie în beneficiul d-rei Horvatovicî şi Paciurea se dă la Teatrul Naţional Copiii, părăsiţi. — Marţi 15 Aprilie se dă la Teatrul Bu­­levard-reprezentaţia piesei Zenofka, piesă istorică de C. Danielescu Bîrcu. —— Marţi 6 Aprilie, în beneficiul d-nelor Elena Levanda şi Madelena Lukian se va reprezenta comedia Microbii bucureştilor localizată pe P. Gusti. Concertul care trebuia să ’l dea azi la Ateneu d. Dinicu s’a aminat pentru ziua ce Miercuri 7 Aprilie. Biletele sunt valabile. ----- La 8 Aprilie se va da la teatrul Naţional pentru beneficiul d-nelor Giurgea Georgescu şi Lucia Sturdza, în loc de Intre dragoste şi moarte piesa localizată de d. V. A. Ureche, Fata de bancher. ----- La 9 Aprilie se dă la teatrul Naţio­nal M­elle Nitouche operetă în 4 acte, în beneficiul d-rei Pepi Moor şi al casierului teatrului Naţional. ~~ Concertul baritonului Aurel Eliade ce trebuia să aibă loc Mercur! 31 Martie s’a a­minat pentru Vineri 9 Aprilie. Biletele vîndute sunt valabile, pentru a­­cea seară. ----- La 10 Aprilie se dă la Teatrul Na­ţional o reprezentaţie extra­ordinara în be­neficiul talentatei artiste d-ra Eugenia Ciu­­curescu. Se va re­prez­enta Răşcan şi Vi­dra de d. B. P. Hasdeu. — Duminecă 18 Aprilie se dă la Tea­trul Naţonal în beneficiul d-lui I. Montau­­reanu Curierul de Lyon.­­—­ Duminică 25 Aprilie se va da pe scena Teatrului Naţi­nal în beneficiul d-lor P. Liciu şi I. Jimu, Lipitorile Satelor de Alexandri şi Millo, — piesă în care bene­­ficianţii au căpătat un frumos succes. Am fost njihat la 13 Iunie 1877, prin bombe turereştî in hotelul Bellevue din Giurgii*. Mi s’a constatat paguba de au­torităţi numite prin decret regal şi im­perial’. Acte­l acestei afaceri se află în dosarul ministerului de externe B-rul 10 din 1878. Pagubele au fost evaluate la 11.400 de lei. In aceeaşi ocasiune şi in aceeaşi casă de asemenea a suferit pagube şi d. George Simici, ministrul Serbiei. Disa a fost desdaunat, iar eu nici pină astă­zî Muritor de foame dinpreuna cu copiii mei, cu cel mai profund respect implor mila Majestaţei-Voastre rugindu-vă a mi se face dreptate. D. Radacovici a mai petiţionat­ re­gelui în această privinţă şi la 7 Maiu 1897 şi cu tot ordinul dat atunci gu­vernului, numitul n’a fost despăgu­bit nicipînâ astă­zi. Miercuri 31 Martie a. c. a încetat din viaţă­ secretarul eforiei şcoalelor ro­mâne din Braşov, Ioan Săniuţă. Comitetul technic al artileriei a fost reorganizat. Acum se compune în mo­dul inid­ator: D. Efcmid Grămăticescu, preşedinte; d. loCTUent-colonel Dragomirescu, di­­rector­ technic al artileriei; d-nii maiori N. Popovici, Ghenea şi Mitică şi d-nui locotenenţi Riuleanu, Demetrescu, Bă­­nileanu şi Grigorescu, membri. In urma trecerei şcoalelor profesio­nale de la ministerul de domenii la cel de instrucţie, personalul destinat a for­ma biur­eul învaţamintului profesional a trecut şi el pe ziua de Miercuri de la cel dintiin minister la cel de doilea. iată acel personal: D. Hazu inspector al şcoalelor, d. Miloteanu şef de biurou, Gr. Androne­­scu sub-şef de biurou şi d-nui L. Lazăr şi I. Ionescu copişti. Medicul veterinar Anastasiu a fost numit, pe ziua de 1 Aprilie, profesor suplinitor la catedra de fiziologie şi a­­natomie generală de la şcoala superi­oara de medicină veterinară, post din nou creat. Atragem atenţiunea cititorilor noştri că intrarea la expoziţia de păpuşi, or­ganizată de către regina, se reduce cu începere de Duminica 4 Aprilie, la 50 bani de persoană, şi 25 bani pentru e­­levi şi­­copii. Această reducere s’a făcut cu scopul ca expoziţia să fie vizitată, pe restul timpului cit va mai fi deschisă, de toate clasele societatei. Pina la 1 Aprilie, adecă in timp de 2 săptăminî, expoziţia a fost vizitată de 1810 persoane, din cari 1860 copii. Joi 1 Aprilie a avut loc logodna gentilei d-soare Smaranda Crutzescu cu d. inginer Aurel Lupescu. Moartea lui Lascar Catarg­iu Astăzi vor sosi numeroase delegaţiuni din provincie pentru a lua parte la In­­m­ormintarea lui Lascar Catargiu. Toate oraşele vor fi reprezentate. Delegaţiu­­nile­ vor depune coroane din partea o­­ce reprezintă. :işcl£j.­ I­agă delegaţiuni un mare număr de curioşi au sosit ieri din provincie. Trenurile ce au sosit ieri in Capitala şi aseară erau înţesate de lume, care venea in Capitală pentru a lua parte La in mo­rin iritarea lui Lascar Catargiu. Aseară provincialii staţionau in faţa bisericei Sf. Nicolae (T­.bacu), unde a■ste depus corpul lui Lascar Catargiu. Nu li se permitea să intre in biserică, de­oare­ce decoraţiunie nu erau com­plect terminate.* Astăzi de dimineaţă biserica va fi deschisă, şi corpul fostului şef conser­vator va fi expus publicului, va fi o procesiune solemna a tuturor membri­lor clubului conservator şi a delegaţilor de prin provincie. Publicul va putea vedea corpul lui Lascar Catargiu pipă seara. Astăzi vor fi depuse numeroase co­roane. Vor trimite coroane regele, re­gina şi principii moştenitori. Toţi mem­brii marcanţi ai partidului conservator vor depune coroane. De pe acum numărul coroanelor se evaluează la vre­o două sute. Pina seara au­ fost depuse peste 40 de coroane. * La inmormîntare vor lua cuvintul intre alţii doi delegaţi ai clubu­­­i con­servator şi un delegat al studenţilor. Inmormîntarea va fi impozantă. George Brăniştesau, Ion Tomescu I, George Voicu, Ion Stanciulescu, Atanase Cuţana, Mihail Argeşanu, Chiriţă Du­­ţesc­u, George Brîncei, Constantin Bă­­torescu, Ion Colibaşu, Ion Constanti­­nescu II, Mihail Demetrescu III, Con­stantin Mihaescu I, Ion Pîrlea, Nicolae Serghescu, Carol I Vidic, Va­sile Cara­­rescu, Eugeniu Bechman şi Teodor Gar­­descu. Oficianţi inferiori de gradul II: C. C. M.nega, Gr. Haritonovici, I. Con­­stantinescu IV, G. Neagu, G Lascarache, G. Demetrescu II, Ahil Cuţarida, C. Becu, Vasile Alexiu I, C.­ Pitiş, N. Mihaescu I, Atanase Demetrescu III, N. Gostinescu, Ion Florescu I, Alex. Berea, N. Paişescu, G. Nastăsescu, Ion Manea, Manole Ciolac şi N. Craciunescu Oficianţii inferiori de gradul III (după concurs): Cristea Teodorescu, Ştefan Diaconescu, D­um­i­trie Cocu­lescu, Oprea D. Boboc, G. Popovici I, Stan Mannescu, I. Demetrescu VII, I. Creţu, G. Stanescu I, Vasile G. lonescu IV, Orafiu Apostoliu, Victor Chiru, Victor Tisiu, G. Niculescu I, G. Stanescu, G. Gheorghiu IV, I. Enăchescu Dim. Di­­mitrescu IV, C. I. Vasiliu III, G. Ve­­lichi şi G. Davidfispu. Oficiante inferioare de gradul II: d-na Natalia Gostescu şi d-ra Aneta Burgard. Oficiante inferioare de gradul III (după concurs) : d-na Ecaterina M. Gabrielescu şi d-na Elena N. Alexan­dres­ti 111. Au mai fost confirmaţi pe aceeaşi zi : Simion A. Lupescu, ca oficiant superior gr. II ; Anton Gheorghiu, ca controlor de circumscripţie ; C. M. Lupescu, ca oficiant inferior gr. II şi Dim. Dimitre­­scu II, in postul de registrator. Deosebit de aceasta s'au făcut şi alte înaintări printre elevi, cum şi admi­teri in corp. Şedinţa comfisnară.­­ Chestia cablului Aseară consiliul comunal a ţinut şe­­­dinţă sub preşedenţia d-lui primar G. F. Robescu. După ce s’au rezolvat cite­va chestiuni, s'a adus in discutiune chestia construire! cablului de pe bulevard, ne­cesar tramvaiului şi iluminatului elec­tric. D. primar Robescu a arătat cum stă chestia și a explicat oferta societatei tramvaiuluî nou­ de a plaţi 75.000 lei primăriei, pentru ca aceasta să constru­iască cablul, care să ramie al comunei în urm­a expirare! concesiune!. Prima­rul a aratat și condriuuunile în cari tre­buie să fie construit cablul. D. Epam­monda Ciocanelli a combătut incheerea acestei transacţiuni, a ridicat chestiunea că societatea de tramvai­ şi-a permis fara avizul primăriei—con­form concesiunea, — să treacă conce­siunea unei societăţi străine. D. Cioca­­nelli spune că societatea tramvairilor a comis o escrocherie cind a emis acţiuni in valoare de 16 milioane, cind nu dispune de­cit de un material evaluat în valoare de cel mult doua milioane. Combate violent transacţia cu cablul. D. consilier Assan, preşedintele ca­merei de comerţ, ridică şi d-sa chestia emisiune­ de acţiuni in valoare de 6 milioane a societăţei tramvaiurilor şi întreabă pentru­ ce administraţia comu­nala­­ a intervenit pentru a opri de a se comite nişte asemenea fapte necorecte. Societatea calcă concesiunea încheiata cu comuna. Vorbesc mai mulţi d­ni consilieri, între cari d. Bibescu combate violent înche­ierea transacţiei cu cablul şi spune că societatea trebuie să ne dea lumină ori pr­in ce mijloace, cari nu importă pe comună. Mai spune ca comuna sa oprească societatea tramvaiurilor de a esploata liniile, dacă nu se conformează concesiunea. Mai da d. primar cite­va esplicaţii, spunind că constituirea cablului pusa la licitaţie ar costa 120 de mii de lei, cablul insă va rămîne proprietatea co­munei şi consiliul voteaza transacţia;au­ votat contra d-nii Bibicescu, dr. Penesiu, Ciocanelli, Chiriţescu şi Petrovici, D. Assan a plecat înainte de a se fi pus la vot transacţia. * D. Solacolu, prim-ajutor de primar, dă cite­va explicaţione asupra specula­­ţiunilor societatei de tramvaie şi comi­­siunei de acţiuni,cu prima de 5 la sută in valoare de 10 milioane. Spune că societatea aceasta îşi are sediul in străinătate şi că primăria nu ştie că societatea tramvaiurilor nou şi vechi fi s-a cedat toate liniile,, ceea­ ce nu putea face de cit inştiinţind pri­măria conform concesii!nei. D. Robescu spune că acum cit­va timp s’a prezentat la d-sa unul din cei mai maţi acţionari ai societaţii de tram­vaie şi căi ferate cu sediul in Bruxel­les, după recom­andaţia ministrului (’­) Belgiei din Bucureşti, şi acesta i-a spus că societatea lor a cumpărat tram­vaiele din Bucureşti şi că are scopul de a înmulţi numărul liniilor. Administraţia societăţilor tramvaiuri­­lor nou şi vecinii nu i-a adus nimic la cu­noştinţa; din contră, administraţia este aceeaşi ca şi mai înainte. A rămas mi­rat cind a văzut agitaţia financiară cu subscrierea acţiunilor societatei tram­­­wa­iurilor. D. Robeson declară că nu va permite societatei tramvaiurilor nou şi vechia de a calea concesia. Aceasta se va face cu­noscut prin cea mai întinsă publicitate. întrunirea de la clubul junimist După ce a eşit d. Carp de la pa­lat s’a dus la clubul junimist, unde erau adunaţi partizanii d-sale. Cînd a intrat, a fost primit în a­­plauze. D. Carp a răspuns: „Nu mă aplaudaţi, că nu sunt ministru şi nici n’am să fiu“. * S’a retras apoi cu membrii comi­tetului prezenţi într’una din camerele clubului. Erau faţă­ d-nii M. Gher­­mani, T. Rosetti, Al. Marghiloman, C. C. Arion, B. Brătianu şi Sc. Var­­nav. D. T. L. Maiorescu lipsea. D. Carp a comunicat convorbirea avută cu d. G. Cantacuzino şi re­zultatul audienţei la rege. Termi­­nînd, a declarat că relaţiunile cu conservatorii sînt rupte, că­­i nu poate primi să formeze ministerul cu a­­ceştia de­cît dacă îl dau şi minis­terul de interne.* D. C. C. Arion a fost de părere că propunerile d-lui Cantacuzino sunt acceptabile şi nu ar trebui să se piardă o întreagă situaţie pentru ministerul de interne. In definitiv, a zis d. Arion, din moment ce ni se dă preşedenţia consiliului, ni se dă cea mai mare garanţie şi nu poate să fie vorba de teama că vom fi traşi pe sfoară în alegeri, cind se face şi fuziunea, căci n’ar avea nici un interes conservatorii să facă aceasta.* D. R. Brătianu a ţinut un discurs violent contra venire­ la putere prin mişcări de stradă. Aceasta, a spus d-sa, a fost o atitudine greşită şi nu trebue să profităm de ea. De aceeaşi părere este şi d. M­­Ghermani. Toţi membrii comitetului prezenţi afară de d. Arion, au aprobat atitu­dinea d-lui P. P. Carp. * Intre membrii, clubului junimist pretenţiile exagerate, ale d-lui Carp au produs o foarte rea impresie şi unii dintre cei mai devotaţi şi mai influenţi junimişti sînt foarte dez­gustaţi. Ei recunosc că conservatorii au făcut toate concesiile posibile şi că a da şi ministerul de interne ar fi să se decapiteze. Aceşti junimişti intervin acum ca să-l decidă pe d. Carp să renunţe la ministerul de interne. * Se comentează mult atitudinea d-luî Maiorescu și se zice că d-sa s’a decis să stea de-oparte, de oare­ce e I supărat că d. Carp da cu piciorul la o Întreagă campanie la care d-sa a contribuit atîta. D. G. Panu­, avocat, strada Viitorului 59, s a mutat Consiliul a mai aprobat la­te­ va exproprieri, urma d­- nici o zi. Las’ pă mine. Ai să vezi ce ’mi poate osti, i-a răspuns d-nul Nae. — Să te-auză Dumnezeu­ şi Maica Dom­­nului! Şi la ziua înfăfişărei d-nul Nae îşi dă toate silinţele, ca să ’şi scape clien­tul. Asudă omul vorbind. Judecătorii insă moţăia ori fac cai pe hîrtie. Nici unul nu’asculta. D-nul Nae strigă, răc­neşte, bate cu pumnu ’n masă, dar de geaba. D-nii judecători işi văd de ale lor. N’a mărturisit inculpatul? De ce sa mai asculte? Dar nici d-nul Nae nu se lasa. Ii da înainte căutind, pe toate tonurile şi subt toate formele, să de­monstreze nevinovăţia clientului său. Şi judecătorii il lasă să sporovăească in toata voea. După un ceas insă, presi­­dentul găseşte că a venit vremea să sfirşească şi spune avoatuluî: Te rog vin’o la chestie ; pină acuma ai bătut cimpiî şi n’ai spus nimica des­pre porc. D. Nae se făcu roşu de aşa afront. Stă un moment pe ginduri, apoi răs­punde stăpinindu-se : — Am spus şi despre porc. Am spus că e nevinovat Bălalau pentru că, pe cind el, adicătelea Balalau, minca gir­­bace la primărie, porcii tăcea în bătă­tură reclamantului: guiţ! guiţ! guiţ! care va să zică nu l’a furat. —Guiţ faci d-ta, replică preşedintele sunind clopoţelul cu minte. Tribunalul e luminat. Şi după o deliberare de un minut condamnă pe Bilalan la şase luni şi o zi închisoare corecţională. Condeiu. Mutări în armată­ . Pe ziua de 1 Aprilie s’au mai făcut următoarele mutări in arma artileriei: D-nii locotenenţi-coloneli Ştef­anescu, comandantul regimentului 12, şi Dra­­gulinescu, comand­atul reg. 7, au­­f­ost permutaţi între dînşii. D. locotenent-colonel Tănăsescu din reg. 5 a fost trecut la reg. 7. D. locotenent-colonel Botanescu din reg. 1 cetate a fost numit director al piroteeniei. D. capitan M. Cantacuzino a fost trecut de la reg. 4 la reg. 10. D. căpitan Periețeanu din reg. 6 a fost trecut la piroteh­nie. D. căpitan Rovinaru din reg. 2 cetate a fost trecut in reg. 4 de artilerie.. D. căpit.n G. Enășescu din reg. 12 a fost trecut la reg. 4. D. căpitan Padurileanu de la pulbe­răria Laculeț a fost trecut in reg. 2 cetate. D. căpitan Sterian de la piroteenie a fost trecut in reg. 6. D. capitan Pravulescu de la arsenal a fost trecut in reg. 11. D. căpitan Averianu a fost rechemat in activitate la reg. 6. de istoricul d-sale, iar cînd a înce­put să ata­ce pe drapelişti, l’au între­rupt mai mulţi. Dl Sturdza a spus apoi că dacă nu se procedează cum vrea d-sa, se re­trage in bibliotecă. Atunci l’a întrerupt d. I. Procopiu spunind : Și dacă se admite părerea d-tale, ne retragem noi în bibliotecă.' * A luat apoi cuvintul d. N. N. Să­veanu, care con­tnna aprobat de toţi cei prezenţi a făcut un energic re­chizitorii­ conducerii d-lui Sturdza. D-sa a spus că nu mai merge cu ascultarea orbească de pină acum şi trebue să se schimbe direcţia. D. Sturdza : Ba orbeşte ! D. Săveanu: Vă rog să mă lăsaţi să-mi spun părerea. Noi nu suntem­ floţi şi am venit aci să ne spunem părerea, iar dacă nu mă lăsaţi să vorbesc, plec (şi d. Săveanu porni spre uşe). D. M. Skina : (ridicîndu-se) te ru­găm să continui, căci te ascultăm. D. Săveanu a continuat să critice purtarea d-lui Sturdza. * Au mai vorbit, în acelaşi sens, d-nii D. Giani, C­ .Nacu, V. Rosetti şi chiar d. M. Ferichidi. Acesta din urmă insă căutind să găsească un mod de conciliare. D. Nacu a propus să se ţie o a­­dunare a partidului ca să decidă ce atitudine are să ia partidul de aci înainte. Toţi oratorii au combătut mani­festul şi au cerut să se spue lămurit care e acţiunea pe care o vrea d. Sturdza. D. Sturdza a combătut propunerea d-lui Nacu. Toţi cei patru­zeci prezenţi au­ ad­­m­is-o însă şi au ales o comisie com­pusa din d-nul Nacu, C. Dim­itrescu­­­ Iaşi şi un al treilea că şi la măsuri d in consecinţă. Id­eia manifestului cel puţin pen­tru moment, e părăsită. La urmă s-a dec­is să se mai­­ ţie Miercuri o consfătuire. D. Sturdza a susţinut cu violenţă ca consfătuirea să se ţie Marţi. To­nul d-luî Sturdza î-a indispus pe toţi cei prezenţi. Cum se vede, întreg partidul l-a părăsit pe d. Sturdza. Nimeni nu i-a luat aseară apărarea, drapel înaintea nimănui. M. T. eşti­­ un Hohenzollern şi cred că înţelegi că nu pot face alt­fel“. (Regele i-a strîns mîna şi i-a spus , pe franţuzeşte: „D-ta ai făcut tot­­ ce puteai face“. . După aceasta regale i-a spus d-lui Cantacuzino că-i dă un ultim termen, pînă azi la zece ca să încerce o în­țelegere cu d. Carp.­­ Unii pretind că d. Cantacuzino a prezentat chiar de eri regelui o listă­­ de 16 conservatori dintre cari s’ar putea forma un minister pur con­servator. * D-lui P. P. Carp regele i-a spus că găsește ră propunerile pe cari i le-a făcut d. G­. Cantacuzino sunt foarte acceptabile. D. Carp a răspuns că d-sa nu poate să cedeze nimic şi că conser­vatorii trebue sau să primească toate condiţiile d-sale sail să renunţe de guverna cu d-sa. Ediţia de dimineaţă INFORMAŢIUITI Buletin atmosferic Bucureşti, Vin­ri­le Apr. st.n. 12 ore ziua înălţimea barometrică la 0° 749.9. Temperatura aierului: 20 7 Vîntul: aproape liniştit de la W. Starea cerului: acoperit. Temperatura max. de ieri : -1-25 Temperatura minimă de astăzi: plus 12. Temperatura a variat la noi între 26+° şi 27. Era timpul foarte călduros şi cu totul liniş­tit, din cînd în cînd picături de ploaie. Tem­peratura n’a ridicat simţitor; pretutindeni a trecut de 20 grade ajungînd­­ 26 de grade în multe localităţi din Muntenia. Aceasta este prima zi de vară în toată ţara. Noaptea noros şi ploaie abond­atâ în Oltenia precum şi în partea de sus a Mol­dovei. Barometrul pretutindeni aproape sta­ţionar. Astă­zi timp închis, liniştit, cald şi cu tendinţă de ploae. Ştirea că d. Eng. Stătescu a fost chemat la palat, este in­exactă. La Universitate s’au început exame­nele pentru diplomele de capacitate ale profesorilor de desemn. Proba scrisa s’a terminat aseară. Sunt 3 candidaţi. Cercurile comerciale din ţară au în­ceput să se îngrijească de­punerea tac­­selor, de către guvernul maaghiar, asu­pra mărfurilor ce vor trece prin por­ţile de fier. Totuşi guvernul român n’a luat nici o măsură, pe cind cel rus a protestat şi la Pesta şi la Viena, contra acestei dispoziţii a guvernului maghiar. D. Costea Radacovieî din Cerna­voda a adresat următoarea petiţiune regelui: Majestate. Rog dreptate. Mişcare în corpul tele­­grafo-poştal Pe ziua de 1 Aprilie s’au făcut ur­mătoarele înaintări, confirmări şi ad­miteri in corpul telegrafo-postal: Oficianţi superiori de gradul I: Matei Florian, Mihail S. Gabrielescu, Grigore Dimitrescu, Eracla Alexandrescu, Soran Georgescu şi Niculae Voinescu. Oficianţi superiori de gradul II: Ion Gabrielescu, Dumitru Voinescu I, Ovidiu Filimon, Alexandru Dumitrescu II, Alexandru Constantinescu I, Du­mitru M. Ivaşcu, Manea Oncea, Em­a­­noil Card­iş, Ion Ioanovici. Oficianţi superiori de gradul III (după concurs): Ion Antonescu, Ion Popescu II, Niculae Jijie, Eugeniu Gra­­ioveanji, Constantin Milesei­. fi. prin. Ghiţescu, Victor Tănasache, George Pro­firea­nu şi Zamfir Gheorghiu. Oficianţi inferiori de gradul I: Intrsssniresa­tie la «1. Csiaiai Aseară a avut loc la d. Dim. Giani o consfătuire la care au­ luat parte miniştrii demisionaţi şi mai mulţi membri ai majorităţeî. S'a discutat mult asupra situaţiei şi s’a atacat regele că a călcat un uz constant: de-a consulta, în vreme de criză ministerială, pe preşedinţii cor­purilor legiuitoare. Nota semnificativă a acestei con­sfătuiri a fost însă că majoritatea celor prezenţi au recunoscut că şefia d-lui Sturdza a fost fatală partidului şi că nu se mai pot prezenta în o­poziţie a­ actuala organizaţie a par­tidului. D. Du­p. Sturdza a ţinut un lung disc­urs in care a recapitulat tot ce a făcut la guvern, a atacat pe Ghenadie şi pe drapelişti. D-sa a terminat cerind să se numească o comisie care să redac­teze manifestul şi să organizeze acţiunea partidului. Difi­cit timp a vorbit d. Sturdza toţi c­ei prezenţi dau din umeri plictisiţi A apărut Moda Ilustrată, n­rul 14 cuprinzind—ca supliment absolut gra­tis—un tipar croit în mărime natu­rală al unei prea elegante lai­hete h suie nouveaute cu o massecai­neeasă. Moda Ilustrată se vinde cu 20 bani exemplarul în toată țara. Depeşile JiieYfiriiliif lUmUMilWW «IB fcai«3B3ai3t5a^ — De la corespondenţii noştri speciali— Budapesta, 2 Aprilie In chestiunea Samoa s’a ajuns la o înţelegere între Germania şi En­­gli'era, ast-fel că s’a înlăturat pri­mejdia unui conflict. Bran. Budapesta 2 Aprilie Ministerul grecesc s-a format sub preşedenţia lui Theotokis conform listei transmise de Agenţia romînă. Bran. Budapesta 2 Aprilie Danilo, prinţul moştenitor al Munte­­negrului, se logodeşte la St. Peters­burg cu princesa Mecklenburg-Stre­­litz. Bran C­UIE A Criza tot nu s’a sfirşit. Este probabil că azi regele va d­a însărcinarea de a forma ministerul. Prin cercurile conservatoare se da ca sigură formarea unui guvern pur conservator, sub preşedenţia d-lui Cantacuzino. Astăzi la 10 ore dimineaţa d. Cantacuzino se duce din nou la palat Împreună cu d. P. P. Carp. Aseară regele Ie-a dat acest ultim termen ca să vadă daca se pot Înțelege. Asupra convorbirilor avute de d-nii G. Cantacuzino și P. P. Carp cu regele aflăm următoarele : După ce dl Cantacuzino i-a co­municat regelui propunerile pe cari le-a făcut d-lui Carp și răspunsul ce i-a dat, acesta a terminat cu a­­ceste cuvinte: „Maiestate, eu am în mîinile mele drapelul partidului conservator pe care murind mi l-a încredinţat Las­car Catargiu. Nu pot să plec acest­e soarea legilor. Adevăr­ul Ediţia de seară Telegrame —Serviciul (.­.Agenţiei Romine» — Madrid, 1 Aprilie.—Guvernul Sta­telor Unite a anunţat guvernului spaniol, numirea d-lui Storer, minis­tru american la Bruxelles, ca minis­tru la Madrid, Franţa şi Italia Cagliari, 2 Aprilie.—La dejunul ce s’a dat pe bordul lui „Brennus* în onoarea regelui şi reginei Italiei, amiralul Fournier a ridicat un toast în sănătatea M. M. L. L.şi a expri­mat în numele d-lui Loubet, preşe­dinte al Republicei, urările sale căl­duroase pentru fericirea­ majestăţilor lor, a familiei regale, a naţiunei, a armatei şi a marinei italiene. Regele a răspuns că sentimentele exprimate vor găsi un ecou simpa­tic în toate inimele. Animat de a­­ceste sentimente de amiciţie cordi­ală, regele a băut pentru fericirea Franţei şi în sănătatea preşedinte­lui Republicei. Majestăţile lor au părăsit „Brea­­nus* în mijlocul saluturilor ech­ipa­­giilor. Afacerea Samoa Berlin 2 Aprilie. — Reichstag, răs­­­punzind la interpelarea in privința a­­facerii din Samoa, d-nul de Buelow de­clară că ar fi de dorit să se modifice tratatul din Samoa, dar că pe cit timp există, el trebue s-â fie respectat de cele trei puteri. Germania nu va primi nici­odată vr’o inoulacare adusă fara consimţim­in­­tul sau. Decisiunile respective vor tre­bui luate in unanimitate. Engtitera a primit în mod oficial pro­punerile germane, privitoare la trimi­terea unei comisiuni la Samoa. Germania nu va primi de cit o so­­luţiune care să răspundă intereselor si onoarei patriei (aplause). Nici o discuție n’a urmat asupra a­­cesteî interpelări. Londra, 2 Aprilie.— Camera comu­nelor. D. Brodrick, secretar parlamen­tar, declara că cele trei guverne s’au înţeles pentru a trimite o comisiune la Samoa spre a restabili ordinea. Washington, 2 Aprilie. — Instrucțiu­nile de dat comisiunei superioare din Samoa, nu s’au hotărit inca in mod de­finitiv de cele trei puteri, ci sint încă obiectul unor deliberări. Comisiuma pentru Samoa Va pleca la 25 Aprilie din San-Francisco. La 1 Aprilie s’a notificat numirea ba­ronului Speck de Sternberg, consilier de lega­ți li de la Washington, ca comi­sar german. Din Grecia Atena, 2 Aprile.—Ministerul a fost constituit în mod definitiv după cum la anunțat telegraful. El s’a prezen­tat azi înainte­a Camerei. Atena, 2 Aprilie.— In proectul său de răspuns la discursul tronului, ma­joritatea Camerei exprimă speranţa că prinţul George va pacifica Creta. Turburările studenţilor in Rusia Petersburg, 2 Aprilie.—«Oficialul» publică raportul asupra turburărilor şi desordinelor provocate de studenţi. Zice că mişcarea a atins cea mai mare parte a şcoalelor superioare. Studenţii sunt împărţiţi in două partide: prima partidă, moderată, care doreşte restabilirea ordinei şi a doua, reclamînd diverse privelegii. De­şi marea majoritate a studenţilor aparţine primului grup, mulţi au fost daţi afară din şcoală. Acei cari se supun fără condiţiuni măsurilor autorităţii vor putea con­­tinua studiile lor. Şefii mişcării cari excită pe colegii lor la acţiuni nele­­gale, vor fi pedepsiţi după toată ri­

Next