Adevěrul, martie 1910 (Anul 23, nr. 7356-7386)

1910-03-01 / nr. 7356

Lu­ni 1 Martie 1910 jZ EffiasaraagMas BEgga CULARIU­M In Mimmran­ HCH pus sub direcțiunea științifică la Mai Br. OfOSDE FISCHER JEiil­ și PIHCE­ HEZ ! «lupți ultimele descoperiri știiintifice a le­IPTICA MEDICALA RITOK Ne găsesc ili Marele Magazin de Muzică­­ JEIH FEDER București Calea Victoriei 541 Furnisorul Curții Ilegale CASA de încredere! Vînzare în MATE în condițiuni avantagioase Atragem atențiunea publicului că avem depozitul renumitelor I jgîgo- fabrici: Bechstein, Bösendorfer, Hönisch, Kaps, Hopf'f, Ibach și Schiedmayer-Pianofortefabrik (Bătrînul). Această din urmă fabrică, e adevărata fa­­gger- brică Schiedmayer, cunoscută la noi sub numele de: «frg- „SCHIEDMAYER- BATK­­ANUL“ și nu trebue de­loc confundată cu pianele „Schiedmayer-Söhne“, oferite $50*­ de concurență. — Cine vrea să aibă o adevărată Pia­­p%­­nină Schiedmayer-Bătrînul să se adreseze la noi,­­ avînd numai noi depozitul acestei fabrici. Tosate IPiamele se vanei ca Prețurile originale ale fabricei procură îșa mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea data BREAZA IAȘI Autorieată da Statt [Premiată cu m­edalia de aur la exp. din BaettiBscil SH. Recomandată cu preferința de D.nii Medici.­ Efect prompt și sigur, dosa mică, gust plăcut Cereți dar numai. APA MINERALA DE BREAZA Care se găsește la toti vânzator de ape minerale din țară. Tropr. C. N. Pcraschlreseu ft Co. Deposit generals'Frcțil Kónya J»sL INGINER BAUBERGER & SPITZER Teleiou Sit/67 Birou technic Telefon 33/67 București—Bulevardul Elisabeta No. 39 FURNIZAM și IA STAI.AM : Motoare de benzină, și titai de la 1 i Ascensoare âJES.0"" și și țărănești Mori industriale Mașini pentru fabricat ulei vegetal "^SSÎ’.SMSI etc., pentru mină, manej cu vite și fabrici complecte pentru debit enorm. *i marim® Compresóre de Mașini și cazane de aburi „ Pompe pentru­­ toate scopurile Instalații complecte de fabrici de Cherestea, Spirt, Zahăr, Bere, Scrobeală și altele. Lumină și transmisie.u^Spalatorii mecanice pentru spitale, sanatorii, școli, hoteluri, infirmerii etc Instalații de încălzit. Pile pentru abale darftante Toate mașinele pentru tîmplării mecanice de parchete. Strunguri, mașini de găurit, unelte pentru ateliere mecanice. Articole teh­nice pentru fabrici și stabilimente industriale — Aprobat de Direcția Sanitară sub No 15741 — Cel ce va trimite acest cupon fabricanților Dr. Bayer & Comp., Budapest IX, Rakos­ utca 17. va primi sta­is­o mostr­ í R . ..îți Feriți-vă de im­itațiuni vătămătoare MM! numai în sălii originala ca eticheta rarâeas- 09C contra pagina Pe fie­care pastilă se a­­flă imprimat „PTIHGEN« Purgativ Mmi Singurul contra Constipațiunei ] — Congestiunei, Migrenei — Agreabil la gust, eficacitate abso­lută, cel mai economic REPRESENTANT SAU­ LUBL mtuiri în PASTA de PINTI > indispensabilă £ A5ARG'sS*n«­efer] de vânzare la­ PARFUMERI î* FARMACII, PROGUERII etc. Reprezentant: fes=m ineril i­udu­iești ! Pentru obținerea și conservarea unui PAR BOGAT­­ FI Pi&sisisur Al cărui parfum este suav și a cărui întrebuin­țare nu prezintă nici un pericol. ------------ FERIȚI-VA DE IMITAȚIUNI-----------­Cereți timbrul de garanție al Uniunea Fabricanților Francezi Vînzare en gros : F. Vibert, fabricant, Lyon (Franța) Si­ognerliíé: Mih. Mtocnescu Dia­­r<„ i„ . í mamii: Economu și Zlatco, Ion Tetzu, De Yinzare la: I . Cion­ga, precum și la D-nii S. Hechter­­ și E. Schramm, București, St. Pan­­­­tely farmacist, Brăila, Marcovici și Galatzavu, Șmilovici et Weinblatt „Ea Leu!“, Str. Golia S3, Iași. Abondent, sănătos și strălucitor întrebuințați minunatul Procesul Tarnowska (De la corespondentul nostru particular/ ZIUA A IV-a Ședința de dimineață VENEȚIA", 24 Februarie. — As­pectul săles e ca și cel de ori, cu deosebire că femeile sunt mai nu­meroase, probabil pentru că se aș­teptai­ la interogatoriul Tarnowskiî. La intrarea acuzaților, pe fața celui ce avea să fie interogat, nu se vedea nici cel mai mic semn de e­­moție sau neliniște. Aruncă o privi­re asupra publicului și se așeză pe bancă cu gestu­l obicinuit. In dimineața aceasta figura conte­sei pare mai puțin imobilă ca în zi­lele precedente. Intrînd, salută surîzînd pe tatăl ei și pe cîte­va cunoștințe din sală, apoi îndreptă un suris și tovarășei ei de bancă, Perrier. Naumov are aspectul unui om, ca­re s-a ușurat de o povară și așteap­tă una și mai grea poate­ INTEROGATORIUL LUI PRILUKOV Ședința se deschide la 10.25. Du­pă apelul juraților și al experților, președintele invită pe acuzat să se așeze lângă banca președințială și începe. — Donat Prilukov, avocat, năs­cut la i­ottisburg, ai auzit acuzarea ce ți se aduce. Spune ce ai de spus in apărarea d-tale. Acuzatul. Terminînd studiile, m’am dedicat advocaturei, înscriin­­du-mă în barou»­ din Moscova. Că­sătorit, aveam aci un prieten de școală, devenit în urmă cumnat al meu, care se mută după puțin tim­p în guvernământul Poltava. La locu­ința lui era adesea vizitat de contele Tarnowska și de soția lui. El era un om foarte bun, dar ușuratec, îmi spunea prietenul meu- Femeia lui era nefericită, pentru că ducea o via­ță neregulată. După spusa amicu­lui meu, această femeie părea co­chetă și, de asemenea ușuratecă. Ve­nit la Moscova, amicul ne invită pe mine și pe soția mea să prinzim cu Tarnowska. Acceptarăm. In 1903, citit prin ziare că Tarnowska tră­sese un foc de revolver în un altul. Am aflat, că Tarnowska făcuse a­­ceasta din gelozie. Prietenul meu îmi spuse că purtarea doamnei Tar­nowska era consecventă aceleia a bărbatul ei-In August 1904, amicul meu veni la mine și mă rugă să mă duc la o moșie a d-nei Tarnowska, pentru a vorbi cu ea în privința procesului ce intentase în potriva soțului ei in urma crimei comise. M’am dus și mi-a mărturisit că a fost în relații intime cu ucisul și că dezaprobînd fapta soțului voia să divorțeze. Du­pă puțin timp de raporturi pur pro­fesionale, între mine și Tarnowska se stabili o anumită confidență prie­tenească. îmi povesti de relațiile ei cu Borsewsky (ucisul) și de toată du­rerea ce simțea pentru faptul intim­­plat. Mă trata cu multă familiaritate, și de cîte­ ori afacerile profesionale nu-mi inguduiau să mă întrețin mai mult cu ea, dînsa insista să mă re­­ție. Odată, neluîndu-i în seamă rugă­mintea de a mai rămânea, am plecat la Moscova. Puțin după sosirea mea aci, primii o telegramă de la Tarnow­­ska, însoțită de o sută ruble pentru călătorie, prin care mă invita la Kiev. Cre­zînd că e nevoe de mine, am plecat. La Kiev, după cît îmi părea, Tar­nowska trăia în mod modest, îmi părea numai cam cochetă față de bărbații cari o vizitau­ Silit de afaceri, mă întorc iarăși la Moscova și primesc din nou 100 de ruble pentru drum și invitația de a mă duce la Kiev. DECLARAȚIILE DE DRAGOSTE începu din nou un schimb activ de corespondențe. Pe la Începutul a­­nului 1905 primit o scrisoare în ca­re îmi declara că mă iubește. Rămă­­­seî surprins. Puțin mai ttrziu, am întîlnit-o la prietenul Lokosko © și i-am spus că intre noi nu pot să ex­iste relații de dragoste, find-că nu mi-aș­ părăsi nici­odată familia. Relațiile mele profesionale însă au continuat.După rezultatul procesului ce a a­­vut cu bărbatul ei, rezultat defavora­bil ei, Perrier, cameriera sa, îmi spunea că se teme că stăpână-sa să nu-și pună capăt vieței. Am avut ocazia să fiu des alături de dînsa și mila ce trezea în mine era foarte mare. Repet că la primirea scrisoarei în care declara că mă iubește, eu nu m’am gîndit să-mi părăsesc familia pentru ea. Dar la Moscova cit­va timp după proces, mi se arătă într’o seară atît de afectuoasă, că de a­­tunci raporturile noastre devenită intime. Președ.­ La Orel am primit o tele­gramă prin care ți se anunță că ma­ma Tarnowskiî e bolnavă? Acuz.­ Da, și puțin în urmă știrea că e moartă. Ea m’a conjurat să nu o părăsesc- M’am reîntors la Mos­cova; poziția mea era foarte încurca­tă, pentru că mă găseam între două focuri: ea și familia mea. îmi scria că e singură, că nu are în lume pe nimeni de­cît pe mine. Președ.: In 1905, ați făcut cîte­va călătorii împreună? Acuz.: A venit la Moscova și s’a arătat foarte geloasa de soția mea, voia să-mi părăsesc familia. I-am spus că nu pot să fac asta pentru că am copii. Atunci, scoase un pa­chețel, care cred că conținea cocaină, și înghiți o cantitate-O văzui în convulsiune cu pupilele dilatate, chemînd ajutor. Chemai în grabă un medic, tr’însul micel sentiment de de­licateță care lipsește prostului și care e cea mai mare piedică în lupta pentru trai. Refuză pe intelectual, pe omul cult și nu va ști pe ce ușă să iasă și nu va mai reveni cu cererea sa. Refuză pe prost, el va per­­sista în cererea sa; dă-1 pe ușă afară, el va reintra pe fereas­tră, nu-1 primi în casă, el te va pridi în stradă și nu te va slă­bi pînă cînd nu-și va atinge scopul, fie că te va fi convins, fie că te va fi făcut să cedezi pentru ca să scapi de un ino­portun. Motivele tale pe el nu îl jenează. Și așa, drumul la mărire și avere, cele mai adesea ori, e urmat­oară inteligență și pa­vat cu umilinți și lipsă de scrupule.­­ Și acum, să fim proști? Dacă credem că viața omu­lui e fericită numai dacă are cu ce mînca, bea și petrece, — atunci necontestat că e bine că La aceste cuvinte ale luî Prilukov, contesa se scoală de­odată și fără să spună un cuvînt, ese din sală, înso­­țită de doi jandarmi, cari nici n’a­­vură timp să ceară voe președinte­lui. " Acesta întreabă ce s’a întîmplat, iar ușierul și avocații acuzatei a­­­leargă să vadă ce e cu ea. Vedem că ușierul se întoarce repede spre sală și strigă către duplic. E un doctor în sală? Repede, repede, că e nevoe. Un medic militar alergă în ajutor. Incidentul produce o impresie a­­dîncă. Mulți se grăbesc să Întrebe de starea acuzatei- Un apărător al ei spune că se sim­țise räu încă de cîte­va minute, dar că a voit să reziste. Ne mai putînd a fost forțată să iasă ca să nu dea publicului un spectacol întristător­ E vorba de un atac de nervi. Puțin în urmă, Tarnowska e adusă ln sală și ședința reîncepe.­­Prilukov (continuă). Tarnowska a fost abătută toată noaptea și a avut bătăi de inimă și momente de exal­tare. Spunea că are pe suflet multe păcate și cerea grabnic un duhovnic. Iubirea mea către dînsa a crescut treptat. Fugi­ de ea, dar mă chemă mereu prin scrisori. Ceva mai în urmă, ea veni la Moscova, și în această împrejurare, relațiile noastre deveniră foarte in­time. Președ­: Cea mai strictă intimita­te? Acuz­: Da. Și din acest moment, am căzut cu totul în mrejile ei, COCAINA ȘI TARNOWSKA Orele fiind aproape 12, președin­tele amină continuarea interogato­riului pentru după amiază- Autori­zează pe expertul Tansi să pue acu­zatei Tarnowska Întrebări asupra ca­uzei răului ce a simțit. Acuzata se apropie de bară. Ea spune că a avut un tremur ner­vos, credea că o să cadă și a eșit a­­fară. Expert. V’a dat voie medicul să vorbiți, cînd vă simțiți rău? Acu­­ Da, am vorbit. Expert.­ Cărui fapt atribuiți acest râu venit în­ mod așa de spontan? Acuș.­ De cite ori aud vorbind de cocaină. Sînt apucată de tremurături și simt furnicături prin creer. Ex.t Mulțumesc. E întîia dată cînd se aude glasul Tarnowskiî. Are o voce dulce, me­lodioasă, o voce care impresionează. Vorbește perfect limba italiană- După acest interogator, ședința se suspendă. ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZÎ Contesa, care intră cea din urmă, cum vede pe Perrier, îi zîmbește, dar aruncînd o privire spre jurați, surisul îi îngheață pe buze. La 2.20 ședința se deschide și acu­zatul Prilukov își reia povestirea. — In primăvara anului 1906, m’am dus dela Moscova la Kiev, fiind chemat de Tarnowska. Aceasta m’a pus în mare încurcătură. D-na Tar­­nowski, voia ca eu să las familia și să trăesc o viață liniștită și mo­destă cu ea. Eu credeam foarte pu­țin în această liniște, dat fiind viața ei dinainte. E adevărat că soția mea nu-mi făcea scene și nici reproșuri și eu nici nu știam cum să mă port față de ea știndu-mă vinovat. In acest vritoj de sentimente­ contrarii, am ajuns la ideia de a muri. Primind o scrisoare de la Tarnowska, ea îmi mări și mai mult disperarea, m’am otrăviți am luat d­orariu. Nu știu ce s’a întîmplat cu mine, căci mi-am venit în fire abia a doua zi la spi­tal. In timpul acesta Tarnowska veni la Moscova, unde se arătă foarte bla­jină și afectoasă față de mine, spu­­nindu-mi că nu trebue să mă dedau la ast­fel de fapte. Eu, care la înce­put nici nu voiam s’o văd, am înce­put să sper iar că vom reînoi legă­turile de mai înainte- Profitînd de ocazie că soția și co­pii plecaseră la țară, am plecat cu Tarnowska spre Semlingen și acolo am trăit împreună. Fiind chemat la Petersburg, ea m’a însoțit pînă acolo. Ne-am întors împreună la Moscova. Aci se arătă foarte geloasă de soția mea, și-mi expuse dorința de a trăi cu mine în străinătate-Această propunere îmi părea fără nici un rost pentru că singurul loc unde îmi puteam câștiga existența era numai Rusia- Prilukov continuă arătând că în cele din urmă a consimțit să plece definitiv cu Tarnowska. Și-a însușit 60-70.000 de ruble și a plecat cu ea la Viena. Mai tîrziu, la Berlin, ea i-a comunicat că voește să se căsă­torească cu Komarowski- Piilukov a spus că se va sinucide. Camerista Perrier l-a întărit în hotărîrea asta, spunându-i că contesa i-ar venera memoria ca pe a unui sfînt. Acuzatul e foarte mișcat; une­ori vorbește cu voce înceată. Continuă arătînd că speranța de-a păstra pe Tarnowska l-a ținut în viață și suferea ca ea să-î vorbească de dragostile ei cînd cu unul, cînd cu altul- In aceste împrejurări i-a vorbit de Naumov, I­ revolta pe toate căile. Atunci se hotărî să fugă de ea, mai cu seamă că mereu vorbea de dorin­ța ei de-a lua pe Komarowski. A fugit de ea, dar curînd s-au re- întilnit și au reînoit relațiile­ A­­cum ea se plângea, direct sau prin fi­ pro8. Dacă însă credem în ceva mai bun, în progresul c­­atenirei, în rostul ei moral, a­­tunci să ne cultivăm, să ne a­­dăpăm la izvoarele limpezi ale științei și artei, ale adevărului și frumosului și cînd toți vom face așa, va ajunge de min­ciună și adagiul că norocul e al prostului. Norocul va fi al fiecărui om! S. Brănișteanu ! *—­»----­Pentru abonații noștri Domnii abonați cari doresc a-și schimba adresa sau a reî­noi abonamentul pentru a nu fi expuși la întîrzieri în re­alizarea cererii lor sunt ru­­gați ca să trimeată odată cu această cerere și ultima bandă pe adresă sub care primesc ziarul. I —•­­i camerista Perrier, că Komarowski îi e nesuferit. Se suspendă ședința 10 minute- a trecut de ora 5 jumătate. La redeschidere, după ce dă citire cîtor­va scrisori acuzatul, invită să continue, declară că-î e peste putin­ță, căci se simte slăbit- Ședința se ridică, pentru a conti­nua a doua zi. Victor de Candida Curierul spectacolelor — Duminică 28 Februarie — TEATRUL NAȚIONAL— Se va juca în matineu , sîrb­clnșa, piesă în 3 acte de H. D. Brieux, eoar», Electra, trage­­dia în f1 adte de Sofocle. TEATRUL MODERN.­ Compania liri­că romina, Grigoriu. Se va juca în mati­­neu: Husarii la mane­vrej seara, 1OOl de nopți. TEATRUL LEON POP­ES­CU (fost Lyric)»—Compania dramatică Davila­ va juca în matineu s­annasse, dramă in 3 acte de Ronetti Roman, seara Mugu­rul, comedie in 3 acte de Georges Fey­deau. CIRCUII SI­OLI. — Două reprezen­­tațiuni date de Circul regal roman Cesar Sidoli: una în matineu, a ta seara. Sala „Yiriul cu do#“.— In toate se­rile Kaleidoscop și teatru de varietăți­ Sub direcția dolul Karl Römer. Exposițiune permanentă de pictură și sculptură romană în localul revistei „Arta“ din strada Lascar Catargi No. 7 deschisă în toate zilele de la 9 dim. pînă la 9 seara. Intrarea liberă. Toate operile de artă se vor schimba In prima Dumi­nică a fie­cărei luni. TEATRUL DE VARIETĂȚI „191 PERXAX“ str. Cimpineanu 16. In toate serile reprezentațiuni pentru familie. De­butează program cu totul nou­ an­ga­j­at, de la 25 Februarie pînă la 15 Martie, a. c. Stavll. Cupletist Francez, Iulian. Pri­mul comic român, creatorul Scenelor de mahala. User comic german, și cu alți artiști și artiste de primul rang noi pen­tru Romînia. Duminicile și sărbătorile Matricii. de la orele 4-7 p. m. Cinematograful „Vol­ta“. —(Str. Doamnei).—In fiecare seară, începind de la ora 5 p. m. spectacole orare de cine­matograf. In fiecare Mercuri și Sîmbătă program nou. Cinematograful “Volta“ (sala Bris­tol).— Reprezentațiuni orare de cinema­tograf, începînd de la 5 p. m. pînă la li noaptea. Luni și Vineri programe schim­bat. Sala Olimpia.—Teatru de varietăți. Sala Sărindar«—Cinematograful Blé­riot. Trigol financiar și comercial Cursul Valorilor 27 Februarie REVITA 5% din 1894 internă lei 101— 101.43— ; idem 5% impr. de 185 mii. din 1903, left 1o31/2 — 103; idem 4 °,o intern de 23 jam. mil­oane lei 91­2 — 91; idem 4% de 50 mii. din 1889 lei 917/s — 916/a idem 4% de 274 mii. din 1890 lei 9«Va—9 idem 4% de 43 milioane din 1891 lei 923/4— 921/4 idem 4,10/o de 120 mii. din 1894 lei 923/a — 928/*; idem 4% de 90 mii. din­­896 lei 93­8*98*/a; idem 4% de 180 ml. d­n 199S lei OSVI—935.8; idem 4% de 100 mil. din 1905 Seria A. și li. lei idem 93Va—9.W* ; 4% convertită din lfturt lei 93 — 92,9­; idem de 76 mil. din 190H lei 92.40. CREDITUL județean și comunal 5% lei 1­4«/a 1­4­ 931/2. OBLIGAȚIURILE com­. București 5*/a anu­l 03 lei 88*/t — 88V2; idem 4­­0 din 1903 lei 8­8/*—88Va; idem com. Craiova 4 /0 lei 98 — 97; idem com. Pleoști 1.% lei 95—MW»; idem com­. Iași IV» °/o lei 97*/t — 97. rOWlAKF. rurale 6% lei 9S.S2Vs­ 99.95 idem y/o lei 88.90-----idem urbane Hue. 5ft/6 lei 93 — 97*/*: idem urbane Iași 5% lei 96*/* — 96. Bonurile Casei Rumic­i °/8 lei 99 _ 98*/*.­­ Banca Națională 1,1 439­ 1_ 438 ; Ca­sa Rurală bl 4­0 - 895 Bănca A­­gncolă. lei 483 _ 482; Bank of Bon­a­nia. 1,1 223 _ 121; Banca de Scont din București, 1*1150—148; Banca Marmorosch B­ank et comp. let 8>4—892 ; Banca Po­pulara din Pitești 1,1300-28); Banca ge­nerala Romînă 2­ .60-80­ 0 SOCIETĂȚI 1­15 AS«,­ I­RAR« s Da­­cia-Romania: lei 858 - 8,5; Naționala lei 196 — 50; Generala lei 980—95'. SCHIMB: Cek Londra 25.4SV* -2/41V* cek­ Paria 105.10 - 100.90; cek Berlin 124.6'V» — 124.27*/» rele Viena 106.8» - 105.95 cek Belgia 100 61V» —­­it.«i/>; SCOBITCRI ȘI AVANS­UL: Banca Naț­onală, Scont Bo/o ;dhem avansuri pe depozite BVjj ö/o; Casa de depuneri, avan­­suri pe depozite 5Vs%; MONEDE : Napoleon 20.20—20.15; Co­roana germană (marca);----------Coroana anstr. de h. 106V*—1 , 5»/a; Rubla de hâr­tie 7.73—2.70; . . . , — —­­Aur contra argint. . . *— — — BURSA DIN STRĂINĂTATE Deschiderea: 27 Februarie Viena Napoleonul 19.13 Rubla 2­4.50 Credit Anstalt 681.25—Credit funciar m­e­­t­iac, 1195 J­­uni­ar 821.— D­rumurile Aua­triace 751.75 Lombarde U4 75 Alpine 730.25 Loturi turcești­­.­42.25. Renta austriacă: hîrtie 94.95, argint: 91/5 aur 1­7.50 renta ungară aur 113.89. Sch­imb­ : Londra 240.60. Paris 95.55- f­er­in 11­61, Amsterdam 198.10. Belgia 95 Italia 95.10. Tendința calmă: închiderea, 27 Februarie Viena.—Napoleon 19.12. —­ Mărci 117.60 Ruble 2.86. Sehitoid Paris 95.M)— Schimb 1lor­in. Î17.62.* Schimb Londra 240.47V2 schimb Amsterdam 198.05-­ Credit 831.— Bonuri turcești 243­.0 Renta austriacă 91.95 Renta ang. cor. 92.90. Paris.­­Renta rusă 103.30 Renta fran­ceză 99.17 Loturi turcești 220.—­ împru­mut român 99.40. RENTA ROMINA LA BERLIN 26 Februarie l­entă 5­­ 0 din 1908 Impr. 185 mii. 102.— „ 4‘Vo „ 1889 „ 50 „ ui.Hr. . . . 1890 „ 274 „ 94.7a . .. 1901 „ 45 „ 91.50 „ „­­ 18"* „ 120 „ 91.60 „ » „ «*»8 « 90 « 91.50 „ „ ; 18­8 . 180 _ 91.10 „ „ Convertită 1*1.60 , 1905 „ 100 . 1­91.40 Seria AB „ / 90.70 1918 n — 97.90 Cursul mărfurilor CEREALE Budapesta, 27 Februarie Coroane pa 50 kg. Conferința de la joc. Elevilor liceului Mihai-Viteazu Bri după amiază, la joc. elevilor liceului ,,Mihai-Viteazu" d. Ciorori și-a dezvoltat conferința anunțată despre ..Suedia“. Dezvoltându-șî subiectul d. Cio­­tori face mai tatii un mic istoric al Suediei, iar apoi trece la orga­nizația socială a poporului Suediei. D-sa analizînd caracterul acestui popor găsește că suedezul este har­nic, cinstit, blind și foarte ospi­talier­ Trecînd la partea culturală, d- Ciotori, se arată plin de admira­­rație pentru școlile și organizația școlară suedeză­ Conferențiarul își închee confe­rința, printr’o interesantă descriere a orașelor Goetteborg, Stockholm și Upșala* — 45­—^ i­­ [UNK]" «IBSma TM3y-UB1 0 săpuneală didactică ■—* a (Băile școlare din Capitală) Trăim într’o epocă, cînd școala primară este lăsată cu totul pe planul al 2-lea. Ocupațiunî, cari mai de cari mai extra, sînt năs­cocite și îmbrățișate de membrii corpului didactic primar și auto­ritățile noastre școlare, în loc de a le pune stavila ca păgubitoare învățămîntului, le încurajează și le generalizează . Sunt pentru încurajare, bine­în­țeles numai a acelor activități care au o legătură cu școala, dar nu și pentru generalizarea lor. Ceea ce intreprinde cineva din îndemnul sau propriu reușește mai totdeauna, ca orice aplicație firească a acelei persoane; iar ceea ce-i poruncești să facă silit, mai nici odată. Și apoi, nu știu de ce pe tere­nul activității extrașcolare nu se lasă fiecărei școale nota sa ori­ginală. Ce frumos ar fi să vezi la o școală funcționând în cele mai bune condițiuni o bibliotecă populară, la alta cursuri de sea­ră pentru adulți, la alta o can­tină bună, la alta un atelier de lucru manual, la alta un muzeu­­ școlar model, la alta o societate de patronagiu sau de ajutor mu­tual, la alta o cooperativă pentru procurarea materialului de învă­­țămînt, la alta un cor sau un tea­tru școlar, la alta o societate pen­tru lucru de mină și înzestrarea fetelor, la alta o grădină potaje­­ră și de agrement, la alta... fie 0 baie școlară. Dar de la alegerea și executarea de bună voie a uneia sau două din aceste activități, ce trebuesc făcute în afară de cele 30 ore de curs obligator pe săptămînă și’n afară de conferințele lunare și generale, precum și a altor dife­rite cursuri de perfecționare im­puse cum sunt cele de desemn du­pă natură și de gimnastică suede­ză, pînă la porunca de a le face pe toate este un pas însemnat care, dacă nu disperează pe ins­­titutori și învățători, îi pune to­tuși în poziție, fără voia lor, de­­ a le compromite. Și lucru curios. Porunci și o­­cupațiunî, fără diurne și cheltu­­eli de reprezentare, ni se dau a­­proape zilnic, iar cînd aducem vorba despre întregirea prea rar­, destulul nostru salariu, adică a adăogiri­ numai a 33 bani pe zi la aceea ce ni se dă astăzi, ni se răspunde că nu sunt bani disponi­bili ! Ordinul circular No. 86326 (89880) din 5 Februarie a. c. al onor. minister al instrucțiunii privitor la băile școlare din Capitală, cred că atinge culmea. Citez : „In vedere că băile șco­­la­r se fac de obiceiu după­­ a­­meazi in timpul orelor de clasă, cină institutorii respectivi nu mai pot ține lecțiuni cu puținii elevi rămași la cursuri cari nu merg la baie, în vederea ordinii ce trebue să domnească... minis­terul ia următoarele dispozițiuni: „Institutorul sau institoarea nu se va mulțumi numai să aducă pe copii la baie; demnitatea lor nu va scădea dacă vor supraveghia desbrăcatul, îmbrăcatul și mai ales îmbăiatul școlarilor. Mai cu seamă în timpul îmbăiatului, copiii nu pot fi lăsați de capul lor, chiar dacă baia școlară dispune de o băeșiță In cazul cină dintr’o clasă fac băi prea puțini școlari..., nu, se vor suspenda cursurile“ Acum, cîteva întrebări: Facerea băilor în timpul orelor de clasă nu răpește din timpul hotărît pentru studiu ? Continu­area cursurilor numai cu o parte din elevi, pe cînd cealaltă parte se îmbăiază, nu aduce nici o știr­bire învățămintului ? Oare direc­torul sau directoarea, care are conducerea și supravegherea u­­nei băi, cu însărcinarea de a pri­mi listele celor verfiți la baie și de a trece în registru special de cassă unicele plăți ale acestora, cînd își mai îndeplinește și sluj­ba de institutor sau de institutoa­re pentru care este plătit de stat ? Cu­ privește demnitatea noas­­­tră, dacă azistînd în baie pe ele­vii poate fi atinsă sau nu, încă n’are nevoe de nici o argumenta­re; totuși, vom­ adăuga. Ca institutorul să poată sta în baie în tot timpul cît se îmbăiază elevii săi, fără îndoială trebue să intre și el desbrăcat, dacă­ nu voește să-și expună sănătatea și să-și strice hainele. Ori,­cum la aceste băi, aflate in prima fază a dezvoltării lor, lipsește m­ai tot confortul necesar, nu ne putem aștepta la costume de baie nici pentru unii, nici pentru alții. Vă întreb acum : Scade sau nu demnitatea insti­tutorilor sau institutoarei, cînd se prezintă în costumul lui Adam sau al Evei înaintea elevilor săi? Dar cînd la școalele de băeți cla­sele I-a, a II-a și chiar a IlI-a se află încredințate unei doamne sau domnișoare, nici atunci ! Ordinul circular citat se sfâr­șește astfel: „Ministerul nădăjduește că membrii corpului didactic îfri­­mar..., nu se dau in lături de la împlinirea conștiincioasă a unei îndatoriri pe care o credeam mai ușoară de­cît aceea de a preda lec­țiuni teoretice, de care de altfel sînt dispensați în schimbul împli­nitei celelalte îndatoriri mai sus a­­rătate”. Iar mai departe, adresîndu-se di­rectorilor și directoarelor: ,,Ne veți comunica numele institutorilor și institutoarelor cari suspendînd cur­surile, nu au însoțit și n’au supra­­veghiat pe copiii cari au făcut băi” nucai apelul acesta, pe de o parte la sentimentele noastre de conștiincioșitate în împlinirea datoriilor precum și ușurarea ce se încearcă a ni se face din cînd în cînd prin înlocuirea nobilei misiuni de apostoli ai neamului prin aceia de băiași-azistențî, iar , pe de altă parte, amenințarea de „Numai o singură activi­tate extrașcolară.­Spiru C. Haret, a fi notați și raportați de directo­rii noștri, întrece orice glumă. Să sperăm că acest ordin va că­dea de la sine, căci ne place să credem, că colegii noștri institu­tori din serviciul de control și din administrația centrală a mi­nisterului au refuzat să-l sem­neze, iar d. ministru n’are cu­noștință de el. 15 Februarie 1910.­­ ___ institutor Grevă generală în perspectivă PLOEȘTI, 27 Februarie. —Prin­tre lucrăorii brutari din locali­tate dovenește de cât­va timp o vie agitație din cauză că corporația locală a brutarilor le sequestrea­­ză salariile pentru cotizațiile ce-î datoresc. Pentru a discuta asupra acestei chestiuni, lucrătorii brutari au ținut azi dimineață o întrunire în sala Grand-Hotel. întrunirea s-a deschis la orele 9 dimineața sub preșidenția lu­crătorului Tănase Pitre care a arătat că scopul întrunirei este pentru a protesta în contra cor­porației brutarilor care set­nes­­trează salariile lucrătorilor de la patroni. Lucrătorul Mitică Ione­teu lu­ând cuvântul a făcut istoricul în­­ființarea corporațiilor prin care se urmărea îmbunătățirea stărei lu­cr­ătorilor. Aceste instituțiuni au dovedit însă că urmăresc mai mult îr­ge­­nunchiarea lucrătorilor, de­cit în­dreptarea stărei lor. Continuînd, vorbitorul a spus că atelierele sunt insalubre și că aceasta e o cauză care distruge fizicește pe lucrători. Lucrătorul Costică Ionescu a explicat muncitorilor brutari că dacă nu neglijau­ organizarea lor in sindicat, astăzi puteau cîștiga cu ușurință reformele de cari au nevoe. Vorbitorul a încheiat îndem­­nînd la luptă. D. G. Cristescu din București, după ce a criticat faptele corpora­ției, a spus că lucrătorii brutari trebue să se agite pentru spori­rea salariilor lor cari astăzi sunt de vre-o 60—70 lei lunar. Mai departe d. Cristescu a ară­tat că orele uluite de muncă ce sunt în atelierele de brutării,, is­tovesc pe lucrători și în sprijinul afirmațiunilor sale, d-sa a citat cazuri cînd lucrătorii au murit chiar în­ timpul lucrului. După terminarea cuvîntărilor, s’a citit un memoriu­ adresat pre­fectului în care se spune că dacă nu se vor lua măsuri ca pe vii­tor corporația brutarilor să nu mai secuestreze salariile lucră­torilor, aceștia vor declara greva generală a lucrătorilor brutari din Ploești. Memoriul va fi înmînat mîîne dimineață prefectului de către o delegație de lucrători compusă din lucrătorii : Mitică lonescu, Ion Nicolescu, Ștefan Ionescu și Costică lonescu. Mercuri 3 Martie curent va a­­vea loc o nouă întrunire a lucră­torilor brutari la care se va co­munica rezultatul prefectului și dacă răspunsul nu va fi favora­bil, lucrătorii sunt hotărîți să de­clare greva generală. Afacerea primarului din Giurgiu GIURGIU, 27 Februarie.— Pen­tru ziua d­e azi consiliul comunal a fost convocat spre a precede la alegerea noului primar. Au fost prezenți, nouă consilieri, lipsind d-nii Săvescu și Teoharrid. După ce d. P. Drăgănescu­ a de­clarat ședința deschisă, d. Par­­tenescu, fost primar, a luat cu­­vîntul spunînd că d-sa s’a ținut de angajamentul luat cînd s’a a­­les primar adică să demisioneze lăsând locul d-lui Guran. Și Tar vota chiair, dar fiindcă d. Guran a votat moțiunea împotriva sa, se vede In imposibilitate de a-l vota, și declară că se abține. Gruparea tinerilor e reprezin­tată prin 5 consilieri plus id. P. Guran, care e propus ca­­ primar. Din grupul bătrânilor sunt n­umai 3 prezenți. Consilierul Drăgănes­cu d­eși face parte din g­ruparea tinerilor s’a abținut dela vot. D. Parteniescu de asemenea s’a abținut, iar consili­erii Grig. Ma­­nolescu și Andrei Sevastian spun că votează pe d. Tănase Giuran­­cu condiția să nu dea afară pe nici un slujbaș al primăriei. D-sa promite că pe cei ce de­pind de d-sa nuri va înlocui, dar în ceea ce privește pe cei ce de­pind de consiliu nu-și ia anga­jament.. Acest răspuns neplăcînd­­ d-loi­ Manolescu și Sevastian se abțin dela vot* . 1 ] * 1 Despoinduese scrutinul și văzând că numai 5 consilieri au vo­tat, au procedat la o nouă alegere fiindcă nu se întrunise majorita­tea absolută de voturi. La a doua v­otare a întrunit d. Guran tot 5 Voturi, dar s’a de­­cla­rat alea cu majori­ta­te rela­tivă. D. Guran a ținut o cuvîntare în care a mulțumit consilierilor și i-a rugat să-i dea concursul. Re­­ferindu-se la partea avută în­ con­flictul civilo-militar, zice că n’a fost contra militarilor, ci din contra e un bun amic al armatei. Termină spunînd că va lucra pentru comună. D. Ghiță Costinescu ajutor de primar zice că prin alegerea d-lui Guran s’a făcut un act de discipli­nă către șeful partidului, și asi­­gură pe noul primar de concur­sul consilierilor. Propune ca să se numească și un secretar nou la primărie și a­­nume pe d. Const.. Banu, fost șe­ A­DEVERUL ——ü aamamamm cretar la județ. Mai propune ca, strada Portului să se numească pe viitor strada Dimitrie Sturdza. I)-nn­ Manolescu și Sevastian se ridică contra numire! d-lui Banu în locul unui slujbaș care are peste 20 de ani de servieta la pri­mărie și ambii protestează în contra acestui fel de a lucra. Se naște o vie discuție. Punîndu-se la vot această numire, consiliul prin cele cinci voturi, admi­te pe d. Banu în locul d-lui N. Popescu, care va fi trecut ca șef de biuron la of. stărei civile, iar actualul șef de biuron rămîne pe dinafară. Primarul a declarat că această­ schimbare nu va dura de­cit o lună pînă la numirea d-lui Banu în altă slujbă. La această ședință a consiliului a azistat și d. D. Iuca vice-preșe­­dinte al consiliului județean. D-sa avut misiunea de a stărui la alegerea primarului. D. S. Teoharidi propune să sa trimită o telegramă familiei d-rulul Lueger, propunerea se ad­mite. Ședința s’a ridicat la orele 6, urmînd ca pînă la 10 Martie consiliul să se întrunească spre a se pronunța asupra cerere! d-lu inginer Motor. Idem. Ega mira m­ercutei — Conferința de la școala de ofițeri din Dealul Spirei — riseară s’a ținut de către Liga con­­tra tuberculozei, sifilisului și alco­olismului o nouă conferință asupra­­ boalelor venerice. D. colonel dr. Angh­el Ștefănescu*, promotorul și conducătorul acestor­­conferințe, după ce arată deosebita importanță pentru individ, familiei, și societăței, în ce privește boalele venerice, higiena și modul lor dar tratament, dă cuvîntul d-lui dr- Nes­­­­stor, mulțumind mai întîiu­­nor­­minister de război­, pentru bunăvo­ința ce a avut de a acorda ținerea acestor conferințe. D. dr. Nestor, după ce face un is­toric, acestor boale, trece la cauzele ce le produce și modul lor de răs­­­pîndire, descrie apoi simptomele boa­lelor, și diferitelor forme sub care se manifestă. Termină dînd o serie de sfaturi preventive și curative atunci cînd­ cine­va a avut nefericirea de a le­ contracta. D. dr. Ștefan Anastasiu, vorbește de asemeni arătând și insistând asu­pra rolului pe care trebuie să-l aibe ofițerii față de soldați, în ce privește măsurile de profilaxie a boalelor venerice­ D. colonel Dragalina, directorul școalei, mulțumește Ligea pentru inițiativa luată prin ținerea acestor conferințe de vulgarisare a unor boa­­­­le atît de periculoase pentru sănăta­tea indivizilor, și în special a mili­tarilor. Urmează apoi o serie de proecți­­uni electrice, foarte­­ demonstrative. A asistat din partea Ligei d. Gri­­gore Alexandrescu, președintele, d­­colonel dr. Anghel Ștefănescu, dr. Nestor, dr­ St. Anastasiu, dr. I. Mi­­tulescu, etc. FEMENINE Alcoolismul și femeile vine din doctorii noștri, care dintre persoanele luminate, dori­toare de buna stare fizică și mor rală a populației, nu țin astăzi conferințe, nu fac activă propa­gandă, in contra uneia din cele mai teribile plăgi din omenire, nu contra alcoolismului producă­tor de at­tea rele. Ba încă, după exemplul Apusului, o ligă se creid mai acum un an și la noi, pentru combaterea alcoolismului și a tuberculozei în același timp.. Mijloacele de convingere ale a­­cestei ligi sunt blinde cum trebue să fie in ori­ce țară civilizată iar aderenții săi din ce în ce mai numeroși. Am asistat și eu in citeva rin­>­duri la conferințele ținute la sei­diul societății și am admirat zes­tul și devotamentul depus de ca­pii ei. Ascultîndu-i gindul mî-s’a dus de-odată spre lupta cea a­­prigă ce duc in streinătate femei­le, și in special In America în contra flagelului alcoolismului. Ziarele ne-au relatat în timpu­rile din urmă că. In indignarea lor, sufragetele, au pornit cu se­curi și toporașe la un meeting și au spart obloanele, ferestrele, mai multor magazine de băuturi spirtoase. Fără a aproba supărarea lor cam vandalică, totuși trebue să recunoaștem că dintre toți, fe­­meea, soția și mama, are cea mai mare dreptate in ura ei. In adevăr, cile case distruse, cile certuri, cită mizerie nu au la origină de cit prea marea dra­goste a șefului familiei pentru cîrciumarul din colț. Utți lucrători nu-și dau aproape tot ce ciștigă pe zincul unde se varsă țuica sau vinul. Iar acasă, copiii sunt goi, o hrană mai bună lipsește și adesea micuții s'ar culca nemâncați de nu ar fi femeea care și ea mun­cește, agonisește și aduce tot in gospodărie. Trecînd de la lucrători, și ur­­em­du-ne la clasa burgheziei, ce vedem la ora mesei? Toate băcă­niile mai de seamă ivadate de funcționari, ofițeri, avocați, etc., cari iau cu multă poftă așa zi­­sul aperitiv. O înghițitură dintr'un mezelie și trei-patru țuici constitue forma lui­­.cea mai modestă, ceea ce nu împiedică insă a fi cu totul ani­­hilitoare de poftă de mâncare. Iar acasă când masa e servită, bărbatul nu mai mănâncă aproa­pe nimic și în toate găsește cu­sur, încă odată repet, nu prin re­volte, prin vandalisme nepotri­vite, femeea trebue să lupte. Ci cu vorbe bune, cu mâncăruri pe care se va sili să le facă din ce în ce mai gustoase, și printr'un interior drăgălaș, plin de pace. Acolo unde pe soț­ii va aștep­ta felul ce-i place mai mult, odă­ița cea mai curată și nevasta cea mai blondă, el va alerga in zbor și i se va părea o crimă să Inter­­zie pe la aperitivele dăunătoare de pungă și sănătate, care orice s-ar zice sunt și ele o formă a urigiosului alcoolism. _ __ Faimen.

Next