Adevěrul, martie 1910 (Anul 23, nr. 7356-7386)
1910-03-01 / nr. 7356
Luni 1 Martie 1910 jZ EffiasaraagMas BEgga CULARIUM In Mimmran HCH pus sub direcțiunea științifică la Mai Br. OfOSDE FISCHER JEiil și PIHCE HEZ ! «lupți ultimele descoperiri știiintifice a leIPTICA MEDICALA RITOK Ne găsesc ili Marele Magazin de Muzică JEIH FEDER București Calea Victoriei 541 Furnisorul Curții Ilegale CASA de încredere! Vînzare în MATE în condițiuni avantagioase Atragem atențiunea publicului că avem depozitul renumitelor I jgîgo- fabrici: Bechstein, Bösendorfer, Hönisch, Kaps, Hopf'f, Ibach și Schiedmayer-Pianofortefabrik (Bătrînul). Această din urmă fabrică, e adevărata fagger- brică Schiedmayer, cunoscută la noi sub numele de: «frg- „SCHIEDMAYER- BATKANUL“ și nu trebue deloc confundată cu pianele „Schiedmayer-Söhne“, oferite $50* de concurență. — Cine vrea să aibă o adevărată Piap%nină Schiedmayer-Bătrînul să se adreseze la noi, avînd numai noi depozitul acestei fabrici. Tosate IPiamele se vanei ca Prețurile originale ale fabricei procură îșa mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea data BREAZA IAȘI Autorieată da Statt [Premiată cu medalia de aur la exp. din BaettiBscil SH. Recomandată cu preferința de D.nii Medici. Efect prompt și sigur, dosa mică, gust plăcut Cereți dar numai. APA MINERALA DE BREAZA Care se găsește la toti vânzator de ape minerale din țară. Tropr. C. N. Pcraschlreseu ft Co. Deposit generals'Frcțil Kónya J»sL INGINER BAUBERGER & SPITZER Teleiou Sit/67 Birou technic Telefon 33/67 București—Bulevardul Elisabeta No. 39 FURNIZAM și IA STAI.AM : Motoare de benzină, și titai de la 1 i Ascensoare âJES.0"" și și țărănești Mori industriale Mașini pentru fabricat ulei vegetal "^SSÎ’.SMSI etc., pentru mină, manej cu vite și fabrici complecte pentru debit enorm. *i marim® Compresóre de Mașini și cazane de aburi „ Pompe pentru toate scopurile Instalații complecte de fabrici de Cherestea, Spirt, Zahăr, Bere, Scrobeală și altele. Lumină și transmisie.u^Spalatorii mecanice pentru spitale, sanatorii, școli, hoteluri, infirmerii etc Instalații de încălzit. Pile pentru abale darftante Toate mașinele pentru tîmplării mecanice de parchete. Strunguri, mașini de găurit, unelte pentru ateliere mecanice. Articole tehnice pentru fabrici și stabilimente industriale — Aprobat de Direcția Sanitară sub No 15741 — Cel ce va trimite acest cupon fabricanților Dr. Bayer & Comp., Budapest IX, Rakos utca 17. va primi staiso mostr í R . ..îți Feriți-vă de imitațiuni vătămătoare MM! numai în sălii originala ca eticheta rarâeas- 09C contra pagina Pe fiecare pastilă se află imprimat „PTIHGEN« Purgativ Mmi Singurul contra Constipațiunei ] — Congestiunei, Migrenei — Agreabil la gust, eficacitate absolută, cel mai economic REPRESENTANT SAU LUBL mtuiri în PASTA de PINTI > indispensabilă £ A5ARG'sS*n«efer] de vânzare la PARFUMERI î* FARMACII, PROGUERII etc. Reprezentant: fes=m ineril iuduiești ! Pentru obținerea și conservarea unui PAR BOGAT FI Pi&sisisur Al cărui parfum este suav și a cărui întrebuințare nu prezintă nici un pericol. ------------ FERIȚI-VA DE IMITAȚIUNI-----------Cereți timbrul de garanție al Uniunea Fabricanților Francezi Vînzare en gros : F. Vibert, fabricant, Lyon (Franța) Siognerliíé: Mih. Mtocnescu Diar<„ i„ . í mamii: Economu și Zlatco, Ion Tetzu, De Yinzare la: I . Cionga, precum și la D-nii S. Hechter și E. Schramm, București, St. Pantely farmacist, Brăila, Marcovici și Galatzavu, Șmilovici et Weinblatt „Ea Leu!“, Str. Golia S3, Iași. Abondent, sănătos și strălucitor întrebuințați minunatul Procesul Tarnowska (De la corespondentul nostru particular/ ZIUA A IV-a Ședința de dimineață VENEȚIA", 24 Februarie. — Aspectul săles e ca și cel de ori, cu deosebire că femeile sunt mai numeroase, probabil pentru că se așteptai la interogatoriul Tarnowskiî. La intrarea acuzaților, pe fața celui ce avea să fie interogat, nu se vedea nici cel mai mic semn de emoție sau neliniște. Aruncă o privire asupra publicului și se așeză pe bancă cu gestul obicinuit. In dimineața aceasta figura contesei pare mai puțin imobilă ca în zilele precedente. Intrînd, salută surîzînd pe tatăl ei și pe cîteva cunoștințe din sală, apoi îndreptă un suris și tovarășei ei de bancă, Perrier. Naumov are aspectul unui om, care s-a ușurat de o povară și așteaptă una și mai grea poate INTEROGATORIUL LUI PRILUKOV Ședința se deschide la 10.25. După apelul juraților și al experților, președintele invită pe acuzat să se așeze lângă banca președințială și începe. — Donat Prilukov, avocat, născut la iottisburg, ai auzit acuzarea ce ți se aduce. Spune ce ai de spus in apărarea d-tale. Acuzatul. Terminînd studiile, m’am dedicat advocaturei, înscriindu-mă în barou» din Moscova. Căsătorit, aveam aci un prieten de școală, devenit în urmă cumnat al meu, care se mută după puțin timp în guvernământul Poltava. La locuința lui era adesea vizitat de contele Tarnowska și de soția lui. El era un om foarte bun, dar ușuratec, îmi spunea prietenul meu- Femeia lui era nefericită, pentru că ducea o viață neregulată. După spusa amicului meu, această femeie părea cochetă și, de asemenea ușuratecă. Venit la Moscova, amicul ne invită pe mine și pe soția mea să prinzim cu Tarnowska. Acceptarăm. In 1903, citit prin ziare că Tarnowska trăsese un foc de revolver în un altul. Am aflat, că Tarnowska făcuse aceasta din gelozie. Prietenul meu îmi spuse că purtarea doamnei Tarnowska era consecventă aceleia a bărbatul ei-In August 1904, amicul meu veni la mine și mă rugă să mă duc la o moșie a d-nei Tarnowska, pentru a vorbi cu ea în privința procesului ce intentase în potriva soțului ei in urma crimei comise. M’am dus și mi-a mărturisit că a fost în relații intime cu ucisul și că dezaprobînd fapta soțului voia să divorțeze. După puțin timp de raporturi pur profesionale, între mine și Tarnowska se stabili o anumită confidență prietenească. îmi povesti de relațiile ei cu Borsewsky (ucisul) și de toată durerea ce simțea pentru faptul intimplat. Mă trata cu multă familiaritate, și de cîte ori afacerile profesionale nu-mi inguduiau să mă întrețin mai mult cu ea, dînsa insista să mă reție. Odată, neluîndu-i în seamă rugămintea de a mai rămânea, am plecat la Moscova. Puțin după sosirea mea aci, primii o telegramă de la Tarnowska, însoțită de o sută ruble pentru călătorie, prin care mă invita la Kiev. Crezînd că e nevoe de mine, am plecat. La Kiev, după cît îmi părea, Tarnowska trăia în mod modest, îmi părea numai cam cochetă față de bărbații cari o vizitau Silit de afaceri, mă întorc iarăși la Moscova și primesc din nou 100 de ruble pentru drum și invitația de a mă duce la Kiev. DECLARAȚIILE DE DRAGOSTE începu din nou un schimb activ de corespondențe. Pe la Începutul anului 1905 primit o scrisoare în care îmi declara că mă iubește. Rămăseî surprins. Puțin mai ttrziu, am întîlnit-o la prietenul Lokosko © și i-am spus că intre noi nu pot să existe relații de dragoste, find-că nu mi-aș părăsi niciodată familia. Relațiile mele profesionale însă au continuat.După rezultatul procesului ce a avut cu bărbatul ei, rezultat defavorabil ei, Perrier, cameriera sa, îmi spunea că se teme că stăpână-sa să nu-și pună capăt vieței. Am avut ocazia să fiu des alături de dînsa și mila ce trezea în mine era foarte mare. Repet că la primirea scrisoarei în care declara că mă iubește, eu nu m’am gîndit să-mi părăsesc familia pentru ea. Dar la Moscova citva timp după proces, mi se arătă într’o seară atît de afectuoasă, că de atunci raporturile noastre devenită intime. Președ. La Orel am primit o telegramă prin care ți se anunță că mama Tarnowskiî e bolnavă? Acuz. Da, și puțin în urmă știrea că e moartă. Ea m’a conjurat să nu o părăsesc- M’am reîntors la Moscova; poziția mea era foarte încurcată, pentru că mă găseam între două focuri: ea și familia mea. îmi scria că e singură, că nu are în lume pe nimeni decît pe mine. Președ.: In 1905, ați făcut cîteva călătorii împreună? Acuz.: A venit la Moscova și s’a arătat foarte geloasa de soția mea, voia să-mi părăsesc familia. I-am spus că nu pot să fac asta pentru că am copii. Atunci, scoase un pachețel, care cred că conținea cocaină, și înghiți o cantitate-O văzui în convulsiune cu pupilele dilatate, chemînd ajutor. Chemai în grabă un medic, tr’însul micel sentiment de delicateță care lipsește prostului și care e cea mai mare piedică în lupta pentru trai. Refuză pe intelectual, pe omul cult și nu va ști pe ce ușă să iasă și nu va mai reveni cu cererea sa. Refuză pe prost, el va persista în cererea sa; dă-1 pe ușă afară, el va reintra pe fereastră, nu-1 primi în casă, el te va pridi în stradă și nu te va slăbi pînă cînd nu-și va atinge scopul, fie că te va fi convins, fie că te va fi făcut să cedezi pentru ca să scapi de un inoportun. Motivele tale pe el nu îl jenează. Și așa, drumul la mărire și avere, cele mai adesea ori, e urmatoară inteligență și pavat cu umilinți și lipsă de scrupule. Și acum, să fim proști? Dacă credem că viața omului e fericită numai dacă are cu ce mînca, bea și petrece, — atunci necontestat că e bine că La aceste cuvinte ale luî Prilukov, contesa se scoală deodată și fără să spună un cuvînt, ese din sală, însoțită de doi jandarmi, cari nici n’avură timp să ceară voe președintelui. " Acesta întreabă ce s’a întîmplat, iar ușierul și avocații acuzatei aleargă să vadă ce e cu ea. Vedem că ușierul se întoarce repede spre sală și strigă către duplic. E un doctor în sală? Repede, repede, că e nevoe. Un medic militar alergă în ajutor. Incidentul produce o impresie adîncă. Mulți se grăbesc să Întrebe de starea acuzatei- Un apărător al ei spune că se simțise räu încă de cîteva minute, dar că a voit să reziste. Ne mai putînd a fost forțată să iasă ca să nu dea publicului un spectacol întristător E vorba de un atac de nervi. Puțin în urmă, Tarnowska e adusă ln sală și ședința reîncepe.Prilukov (continuă). Tarnowska a fost abătută toată noaptea și a avut bătăi de inimă și momente de exaltare. Spunea că are pe suflet multe păcate și cerea grabnic un duhovnic. Iubirea mea către dînsa a crescut treptat. Fugi de ea, dar mă chemă mereu prin scrisori. Ceva mai în urmă, ea veni la Moscova, și în această împrejurare, relațiile noastre deveniră foarte intime. Președ: Cea mai strictă intimitate? Acuz: Da. Și din acest moment, am căzut cu totul în mrejile ei, COCAINA ȘI TARNOWSKA Orele fiind aproape 12, președintele amină continuarea interogatoriului pentru după amiază- Autorizează pe expertul Tansi să pue acuzatei Tarnowska Întrebări asupra cauzei răului ce a simțit. Acuzata se apropie de bară. Ea spune că a avut un tremur nervos, credea că o să cadă și a eșit afară. Expert. V’a dat voie medicul să vorbiți, cînd vă simțiți rău? Acu Da, am vorbit. Expert. Cărui fapt atribuiți acest râu venit în mod așa de spontan? Acuș. De cite ori aud vorbind de cocaină. Sînt apucată de tremurături și simt furnicături prin creer. Ex.t Mulțumesc. E întîia dată cînd se aude glasul Tarnowskiî. Are o voce dulce, melodioasă, o voce care impresionează. Vorbește perfect limba italiană- După acest interogator, ședința se suspendă. ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZÎ Contesa, care intră cea din urmă, cum vede pe Perrier, îi zîmbește, dar aruncînd o privire spre jurați, surisul îi îngheață pe buze. La 2.20 ședința se deschide și acuzatul Prilukov își reia povestirea. — In primăvara anului 1906, m’am dus dela Moscova la Kiev, fiind chemat de Tarnowska. Aceasta m’a pus în mare încurcătură. D-na Tarnowski, voia ca eu să las familia și să trăesc o viață liniștită și modestă cu ea. Eu credeam foarte puțin în această liniște, dat fiind viața ei dinainte. E adevărat că soția mea nu-mi făcea scene și nici reproșuri și eu nici nu știam cum să mă port față de ea știndu-mă vinovat. In acest vritoj de sentimente contrarii, am ajuns la ideia de a muri. Primind o scrisoare de la Tarnowska, ea îmi mări și mai mult disperarea, m’am otrăviți am luat dorariu. Nu știu ce s’a întîmplat cu mine, căci mi-am venit în fire abia a doua zi la spital. In timpul acesta Tarnowska veni la Moscova, unde se arătă foarte blajină și afectoasă față de mine, spunindu-mi că nu trebue să mă dedau la astfel de fapte. Eu, care la început nici nu voiam s’o văd, am început să sper iar că vom reînoi legăturile de mai înainte- Profitînd de ocazie că soția și copii plecaseră la țară, am plecat cu Tarnowska spre Semlingen și acolo am trăit împreună. Fiind chemat la Petersburg, ea m’a însoțit pînă acolo. Ne-am întors împreună la Moscova. Aci se arătă foarte geloasă de soția mea, și-mi expuse dorința de a trăi cu mine în străinătate-Această propunere îmi părea fără nici un rost pentru că singurul loc unde îmi puteam câștiga existența era numai Rusia- Prilukov continuă arătând că în cele din urmă a consimțit să plece definitiv cu Tarnowska. Și-a însușit 60-70.000 de ruble și a plecat cu ea la Viena. Mai tîrziu, la Berlin, ea i-a comunicat că voește să se căsătorească cu Komarowski- Piilukov a spus că se va sinucide. Camerista Perrier l-a întărit în hotărîrea asta, spunându-i că contesa i-ar venera memoria ca pe a unui sfînt. Acuzatul e foarte mișcat; uneori vorbește cu voce înceată. Continuă arătînd că speranța de-a păstra pe Tarnowska l-a ținut în viață și suferea ca ea să-î vorbească de dragostile ei cînd cu unul, cînd cu altul- In aceste împrejurări i-a vorbit de Naumov, I revolta pe toate căile. Atunci se hotărî să fugă de ea, mai cu seamă că mereu vorbea de dorința ei de-a lua pe Komarowski. A fugit de ea, dar curînd s-au re- întilnit și au reînoit relațiile Acum ea se plângea, direct sau prin fi pro8. Dacă însă credem în ceva mai bun, în progresul catenirei, în rostul ei moral, atunci să ne cultivăm, să ne adăpăm la izvoarele limpezi ale științei și artei, ale adevărului și frumosului și cînd toți vom face așa, va ajunge de minciună și adagiul că norocul e al prostului. Norocul va fi al fiecărui om! S. Brănișteanu ! *—»----Pentru abonații noștri Domnii abonați cari doresc a-și schimba adresa sau a reînoi abonamentul pentru a nu fi expuși la întîrzieri în realizarea cererii lor sunt rugați ca să trimeată odată cu această cerere și ultima bandă pe adresă sub care primesc ziarul. I —•i camerista Perrier, că Komarowski îi e nesuferit. Se suspendă ședința 10 minute- a trecut de ora 5 jumătate. La redeschidere, după ce dă citire cîtorva scrisori acuzatul, invită să continue, declară că-î e peste putință, căci se simte slăbit- Ședința se ridică, pentru a continua a doua zi. Victor de Candida Curierul spectacolelor — Duminică 28 Februarie — TEATRUL NAȚIONAL— Se va juca în matineu , sîrbclnșa, piesă în 3 acte de H. D. Brieux, eoar», Electra, tragedia în f1 adte de Sofocle. TEATRUL MODERN. Compania lirică romina, Grigoriu. Se va juca în matineu: Husarii la manevrej seara, 1OOl de nopți. TEATRUL LEON POPESCU (fost Lyric)»—Compania dramatică Davila va juca în matineu sannasse, dramă in 3 acte de Ronetti Roman, seara Mugurul, comedie in 3 acte de Georges Feydeau. CIRCUII SIOLI. — Două reprezentațiuni date de Circul regal roman Cesar Sidoli: una în matineu, a ta seara. Sala „Yiriul cu do#“.— In toate serile Kaleidoscop și teatru de varietăți Sub direcția dolul Karl Römer. Exposițiune permanentă de pictură și sculptură romană în localul revistei „Arta“ din strada Lascar Catargi No. 7 deschisă în toate zilele de la 9 dim. pînă la 9 seara. Intrarea liberă. Toate operile de artă se vor schimba In prima Duminică a fiecărei luni. TEATRUL DE VARIETĂȚI „191 PERXAX“ str. Cimpineanu 16. In toate serile reprezentațiuni pentru familie. Debutează program cu totul nou angajat, de la 25 Februarie pînă la 15 Martie, a. c. Stavll. Cupletist Francez, Iulian. Primul comic român, creatorul Scenelor de mahala. User comic german, și cu alți artiști și artiste de primul rang noi pentru Romînia. Duminicile și sărbătorile Matricii. de la orele 4-7 p. m. Cinematograful „Volta“. —(Str. Doamnei).—In fiecare seară, începind de la ora 5 p. m. spectacole orare de cinematograf. In fiecare Mercuri și Sîmbătă program nou. Cinematograful “Volta“ (sala Bristol).— Reprezentațiuni orare de cinematograf, începînd de la 5 p. m. pînă la li noaptea. Luni și Vineri programe schimbat. Sala Olimpia.—Teatru de varietăți. Sala Sărindar«—Cinematograful Blériot. Trigol financiar și comercial Cursul Valorilor 27 Februarie REVITA 5% din 1894 internă lei 101— 101.43— ; idem 5% impr. de 185 mii. din 1903, left 1o31/2 — 103; idem 4 °,o intern de 23 jam. miloane lei 912 — 91; idem 4% de 50 mii. din 1889 lei 917/s — 916/a idem 4% de 274 mii. din 1890 lei 9«Va—9 idem 4% de 43 milioane din 1891 lei 923/4— 921/4 idem 4,10/o de 120 mii. din 1894 lei 923/a — 928/*; idem 4% de 90 mii. din896 lei 938*98*/a; idem 4% de 180 ml. dn 199S lei OSVI—935.8; idem 4% de 100 mil. din 1905 Seria A. și li. lei idem 93Va—9.W* ; 4% convertită din lfturt lei 93 — 92,9; idem de 76 mil. din 190H lei 92.40. CREDITUL județean și comunal 5% lei 14«/a 14 931/2. OBLIGAȚIURILE com. București 5*/a anul 03 lei 88*/t — 88V2; idem 40 din 1903 lei 88/*—88Va; idem com. Craiova 4 /0 lei 98 — 97; idem com. Pleoști 1.% lei 95—MW»; idem com. Iași IV» °/o lei 97*/t — 97. rOWlAKF. rurale 6% lei 9S.S2Vs 99.95 idem y/o lei 88.90-----idem urbane Hue. 5ft/6 lei 93 — 97*/*: idem urbane Iași 5% lei 96*/* — 96. Bonurile Casei Rumici °/8 lei 99 _ 98*/*. Banca Națională 1,1 439 1_ 438 ; Casa Rurală bl 40 - 895 Bănca Agncolă. lei 483 _ 482; Bank of Bonania. 1,1 223 _ 121; Banca de Scont din București, 1*1150—148; Banca Marmorosch Bank et comp. let 8>4—892 ; Banca Populara din Pitești 1,1300-28); Banca generala Romînă 2 .60-80 0 SOCIETĂȚI 115 AS«, IRAR« s Dacia-Romania: lei 858 - 8,5; Naționala lei 196 — 50; Generala lei 980—95'. SCHIMB: Cek Londra 25.4SV* -2/41V* cek Paria 105.10 - 100.90; cek Berlin 124.6'V» — 124.27*/» rele Viena 106.8» - 105.95 cek Belgia 100 61V» —it.«i/>; SCOBITCRI ȘI AVANSUL: Banca Națonală, Scont Bo/o ;dhem avansuri pe depozite BVjj ö/o; Casa de depuneri, avansuri pe depozite 5Vs%; MONEDE : Napoleon 20.20—20.15; Coroana germană (marca);----------Coroana anstr. de h. 106V*—1 , 5»/a; Rubla de hârtie 7.73—2.70; . . . , — —Aur contra argint. . . *— — — BURSA DIN STRĂINĂTATE Deschiderea: 27 Februarie Viena Napoleonul 19.13 Rubla 24.50 Credit Anstalt 681.25—Credit funciar metiac, 1195 Juniar 821.— Drumurile Auatriace 751.75 Lombarde U4 75 Alpine 730.25 Loturi turcești.42.25. Renta austriacă: hîrtie 94.95, argint: 91/5 aur 17.50 renta ungară aur 113.89. Schimb : Londra 240.60. Paris 95.55- ferin 1161, Amsterdam 198.10. Belgia 95 Italia 95.10. Tendința calmă: închiderea, 27 Februarie Viena.—Napoleon 19.12. — Mărci 117.60 Ruble 2.86. Sehitoid Paris 95.M)— Schimb 1lorin. Î17.62.* Schimb Londra 240.47V2 schimb Amsterdam 198.05- Credit 831.— Bonuri turcești 243.0 Renta austriacă 91.95 Renta ang. cor. 92.90. Paris.Renta rusă 103.30 Renta franceză 99.17 Loturi turcești 220.— împrumut român 99.40. RENTA ROMINA LA BERLIN 26 Februarie lentă 5 0 din 1908 Impr. 185 mii. 102.— „ 4‘Vo „ 1889 „ 50 „ ui.Hr. . . . 1890 „ 274 „ 94.7a . .. 1901 „ 45 „ 91.50 „ „ 18"* „ 120 „ 91.60 „ » „ «*»8 « 90 « 91.50 „ „ ; 188 . 180 _ 91.10 „ „ Convertită 1*1.60 , 1905 „ 100 . 191.40 Seria AB „ / 90.70 1918 n — 97.90 Cursul mărfurilor CEREALE Budapesta, 27 Februarie Coroane pa 50 kg. Conferința de la joc. Elevilor liceului Mihai-Viteazu Bri după amiază, la joc. elevilor liceului ,,Mihai-Viteazu" d. Ciorori și-a dezvoltat conferința anunțată despre ..Suedia“. Dezvoltându-șî subiectul d. Ciotori face mai tatii un mic istoric al Suediei, iar apoi trece la organizația socială a poporului Suediei. D-sa analizînd caracterul acestui popor găsește că suedezul este harnic, cinstit, blind și foarte ospitalier Trecînd la partea culturală, d- Ciotori, se arată plin de admirarație pentru școlile și organizația școlară suedeză Conferențiarul își închee conferința, printr’o interesantă descriere a orașelor Goetteborg, Stockholm și Upșala* — 45—^ i [UNK]" «IBSma TM3y-UB1 0 săpuneală didactică ■—* a (Băile școlare din Capitală) Trăim într’o epocă, cînd școala primară este lăsată cu totul pe planul al 2-lea. Ocupațiunî, cari mai de cari mai extra, sînt născocite și îmbrățișate de membrii corpului didactic primar și autoritățile noastre școlare, în loc de a le pune stavila ca păgubitoare învățămîntului, le încurajează și le generalizează . Sunt pentru încurajare, bineînțeles numai a acelor activități care au o legătură cu școala, dar nu și pentru generalizarea lor. Ceea ce intreprinde cineva din îndemnul sau propriu reușește mai totdeauna, ca orice aplicație firească a acelei persoane; iar ceea ce-i poruncești să facă silit, mai nici odată. Și apoi, nu știu de ce pe terenul activității extrașcolare nu se lasă fiecărei școale nota sa originală. Ce frumos ar fi să vezi la o școală funcționând în cele mai bune condițiuni o bibliotecă populară, la alta cursuri de seară pentru adulți, la alta o cantină bună, la alta un atelier de lucru manual, la alta un muzeu școlar model, la alta o societate de patronagiu sau de ajutor mutual, la alta o cooperativă pentru procurarea materialului de învățămînt, la alta un cor sau un teatru școlar, la alta o societate pentru lucru de mină și înzestrarea fetelor, la alta o grădină potajeră și de agrement, la alta... fie 0 baie școlară. Dar de la alegerea și executarea de bună voie a uneia sau două din aceste activități, ce trebuesc făcute în afară de cele 30 ore de curs obligator pe săptămînă și’n afară de conferințele lunare și generale, precum și a altor diferite cursuri de perfecționare impuse cum sunt cele de desemn după natură și de gimnastică suedeză, pînă la porunca de a le face pe toate este un pas însemnat care, dacă nu disperează pe institutori și învățători, îi pune totuși în poziție, fără voia lor, de a le compromite. Și lucru curios. Porunci și ocupațiunî, fără diurne și cheltueli de reprezentare, ni se dau aproape zilnic, iar cînd aducem vorba despre întregirea prea rar, destulul nostru salariu, adică a adăogiri numai a 33 bani pe zi la aceea ce ni se dă astăzi, ni se răspunde că nu sunt bani disponibili ! Ordinul circular No. 86326 (89880) din 5 Februarie a. c. al onor. minister al instrucțiunii privitor la băile școlare din Capitală, cred că atinge culmea. Citez : „In vedere că băile școlar se fac de obiceiu după ameazi in timpul orelor de clasă, cină institutorii respectivi nu mai pot ține lecțiuni cu puținii elevi rămași la cursuri cari nu merg la baie, în vederea ordinii ce trebue să domnească... ministerul ia următoarele dispozițiuni: „Institutorul sau institoarea nu se va mulțumi numai să aducă pe copii la baie; demnitatea lor nu va scădea dacă vor supraveghia desbrăcatul, îmbrăcatul și mai ales îmbăiatul școlarilor. Mai cu seamă în timpul îmbăiatului, copiii nu pot fi lăsați de capul lor, chiar dacă baia școlară dispune de o băeșiță In cazul cină dintr’o clasă fac băi prea puțini școlari..., nu, se vor suspenda cursurile“ Acum, cîteva întrebări: Facerea băilor în timpul orelor de clasă nu răpește din timpul hotărît pentru studiu ? Continuarea cursurilor numai cu o parte din elevi, pe cînd cealaltă parte se îmbăiază, nu aduce nici o știrbire învățămintului ? Oare directorul sau directoarea, care are conducerea și supravegherea unei băi, cu însărcinarea de a primi listele celor verfiți la baie și de a trece în registru special de cassă unicele plăți ale acestora, cînd își mai îndeplinește și slujba de institutor sau de institutoare pentru care este plătit de stat ? Cu privește demnitatea noastră, dacă azistînd în baie pe elevii poate fi atinsă sau nu, încă n’are nevoe de nici o argumentare; totuși, vom adăuga. Ca institutorul să poată sta în baie în tot timpul cît se îmbăiază elevii săi, fără îndoială trebue să intre și el desbrăcat, dacă nu voește să-și expună sănătatea și să-și strice hainele. Ori,cum la aceste băi, aflate in prima fază a dezvoltării lor, lipsește mai tot confortul necesar, nu ne putem aștepta la costume de baie nici pentru unii, nici pentru alții. Vă întreb acum : Scade sau nu demnitatea institutorilor sau institutoarei, cînd se prezintă în costumul lui Adam sau al Evei înaintea elevilor săi? Dar cînd la școalele de băeți clasele I-a, a II-a și chiar a IlI-a se află încredințate unei doamne sau domnișoare, nici atunci ! Ordinul circular citat se sfârșește astfel: „Ministerul nădăjduește că membrii corpului didactic îfrimar..., nu se dau in lături de la împlinirea conștiincioasă a unei îndatoriri pe care o credeam mai ușoară decît aceea de a preda lecțiuni teoretice, de care de altfel sînt dispensați în schimbul împlinitei celelalte îndatoriri mai sus arătate”. Iar mai departe, adresîndu-se directorilor și directoarelor: ,,Ne veți comunica numele institutorilor și institutoarelor cari suspendînd cursurile, nu au însoțit și n’au supraveghiat pe copiii cari au făcut băi” nucai apelul acesta, pe de o parte la sentimentele noastre de conștiincioșitate în împlinirea datoriilor precum și ușurarea ce se încearcă a ni se face din cînd în cînd prin înlocuirea nobilei misiuni de apostoli ai neamului prin aceia de băiași-azistențî, iar , pe de altă parte, amenințarea de „Numai o singură activitate extrașcolară.Spiru C. Haret, a fi notați și raportați de directorii noștri, întrece orice glumă. Să sperăm că acest ordin va cădea de la sine, căci ne place să credem, că colegii noștri institutori din serviciul de control și din administrația centrală a ministerului au refuzat să-l semneze, iar d. ministru n’are cunoștință de el. 15 Februarie 1910. ___ institutor Grevă generală în perspectivă PLOEȘTI, 27 Februarie. —Printre lucrăorii brutari din localitate dovenește de câtva timp o vie agitație din cauză că corporația locală a brutarilor le sequestrează salariile pentru cotizațiile ce-î datoresc. Pentru a discuta asupra acestei chestiuni, lucrătorii brutari au ținut azi dimineață o întrunire în sala Grand-Hotel. întrunirea s-a deschis la orele 9 dimineața sub preșidenția lucrătorului Tănase Pitre care a arătat că scopul întrunirei este pentru a protesta în contra corporației brutarilor care setnestrează salariile lucrătorilor de la patroni. Lucrătorul Mitică Ioneteu luând cuvântul a făcut istoricul înființarea corporațiilor prin care se urmărea îmbunătățirea stărei lucrătorilor. Aceste instituțiuni au dovedit însă că urmăresc mai mult îrgenunchiarea lucrătorilor, decit îndreptarea stărei lor. Continuînd, vorbitorul a spus că atelierele sunt insalubre și că aceasta e o cauză care distruge fizicește pe lucrători. Lucrătorul Costică Ionescu a explicat muncitorilor brutari că dacă nu neglijau organizarea lor in sindicat, astăzi puteau cîștiga cu ușurință reformele de cari au nevoe. Vorbitorul a încheiat îndemnînd la luptă. D. G. Cristescu din București, după ce a criticat faptele corporației, a spus că lucrătorii brutari trebue să se agite pentru sporirea salariilor lor cari astăzi sunt de vre-o 60—70 lei lunar. Mai departe d. Cristescu a arătat că orele uluite de muncă ce sunt în atelierele de brutării,, istovesc pe lucrători și în sprijinul afirmațiunilor sale, d-sa a citat cazuri cînd lucrătorii au murit chiar în timpul lucrului. După terminarea cuvîntărilor, s’a citit un memoriu adresat prefectului în care se spune că dacă nu se vor lua măsuri ca pe viitor corporația brutarilor să nu mai secuestreze salariile lucrătorilor, aceștia vor declara greva generală a lucrătorilor brutari din Ploești. Memoriul va fi înmînat mîîne dimineață prefectului de către o delegație de lucrători compusă din lucrătorii : Mitică lonescu, Ion Nicolescu, Ștefan Ionescu și Costică lonescu. Mercuri 3 Martie curent va avea loc o nouă întrunire a lucrătorilor brutari la care se va comunica rezultatul prefectului și dacă răspunsul nu va fi favorabil, lucrătorii sunt hotărîți să declare greva generală. Afacerea primarului din Giurgiu GIURGIU, 27 Februarie.— Pentru ziua de azi consiliul comunal a fost convocat spre a precede la alegerea noului primar. Au fost prezenți, nouă consilieri, lipsind d-nii Săvescu și Teoharrid. După ce d. P. Drăgănescu a declarat ședința deschisă, d. Partenescu, fost primar, a luat cuvîntul spunînd că d-sa s’a ținut de angajamentul luat cînd s’a ales primar adică să demisioneze lăsând locul d-lui Guran. Și Tar vota chiair, dar fiindcă d. Guran a votat moțiunea împotriva sa, se vede In imposibilitate de a-l vota, și declară că se abține. Gruparea tinerilor e reprezintată prin 5 consilieri plus id. P. Guran, care e propus ca primar. Din grupul bătrânilor sunt numai 3 prezenți. Consilierul Drăgănescu deși face parte din gruparea tinerilor s’a abținut dela vot. D. Parteniescu de asemenea s’a abținut, iar consilierii Grig. Manolescu și Andrei Sevastian spun că votează pe d. Tănase Giurancu condiția să nu dea afară pe nici un slujbaș al primăriei. D-sa promite că pe cei ce depind de d-sa nuri va înlocui, dar în ceea ce privește pe cei ce depind de consiliu nu-și ia angajament.. Acest răspuns neplăcînd d-loi Manolescu și Sevastian se abțin dela vot* . 1 ] * 1 Despoinduese scrutinul și văzând că numai 5 consilieri au votat, au procedat la o nouă alegere fiindcă nu se întrunise majoritatea absolută de voturi. La a doua votare a întrunit d. Guran tot 5 Voturi, dar s’a declarat alea cu majoritate relativă. D. Guran a ținut o cuvîntare în care a mulțumit consilierilor și i-a rugat să-i dea concursul. Referindu-se la partea avută în conflictul civilo-militar, zice că n’a fost contra militarilor, ci din contra e un bun amic al armatei. Termină spunînd că va lucra pentru comună. D. Ghiță Costinescu ajutor de primar zice că prin alegerea d-lui Guran s’a făcut un act de disciplină către șeful partidului, și asigură pe noul primar de concursul consilierilor. Propune ca să se numească și un secretar nou la primărie și anume pe d. Const.. Banu, fost șe ADEVERUL ——ü aamamamm cretar la județ. Mai propune ca, strada Portului să se numească pe viitor strada Dimitrie Sturdza. I)-nn Manolescu și Sevastian se ridică contra numire! d-lui Banu în locul unui slujbaș care are peste 20 de ani de servieta la primărie și ambii protestează în contra acestui fel de a lucra. Se naște o vie discuție. Punîndu-se la vot această numire, consiliul prin cele cinci voturi, admite pe d. Banu în locul d-lui N. Popescu, care va fi trecut ca șef de biuron la of. stărei civile, iar actualul șef de biuron rămîne pe dinafară. Primarul a declarat că această schimbare nu va dura decit o lună pînă la numirea d-lui Banu în altă slujbă. La această ședință a consiliului a azistat și d. D. Iuca vice-președinte al consiliului județean. D-sa avut misiunea de a stărui la alegerea primarului. D. S. Teoharidi propune să sa trimită o telegramă familiei d-rulul Lueger, propunerea se admite. Ședința s’a ridicat la orele 6, urmînd ca pînă la 10 Martie consiliul să se întrunească spre a se pronunța asupra cerere! d-lu inginer Motor. Idem. Ega mira mercutei — Conferința de la școala de ofițeri din Dealul Spirei — riseară s’a ținut de către Liga contra tuberculozei, sifilisului și alcoolismului o nouă conferință asupra boalelor venerice. D. colonel dr. Anghel Ștefănescu*, promotorul și conducătorul acestorconferințe, după ce arată deosebita importanță pentru individ, familiei, și societăței, în ce privește boalele venerice, higiena și modul lor dar tratament, dă cuvîntul d-lui dr- Nesstor, mulțumind mai întîiunorminister de război, pentru bunăvoința ce a avut de a acorda ținerea acestor conferințe. D. dr. Nestor, după ce face un istoric, acestor boale, trece la cauzele ce le produce și modul lor de răspîndire, descrie apoi simptomele boalelor, și diferitelor forme sub care se manifestă. Termină dînd o serie de sfaturi preventive și curative atunci cînd cineva a avut nefericirea de a le contracta. D. dr. Ștefan Anastasiu, vorbește de asemeni arătând și insistând asupra rolului pe care trebuie să-l aibe ofițerii față de soldați, în ce privește măsurile de profilaxie a boalelor venerice D. colonel Dragalina, directorul școalei, mulțumește Ligea pentru inițiativa luată prin ținerea acestor conferințe de vulgarisare a unor boale atît de periculoase pentru sănătatea indivizilor, și în special a militarilor. Urmează apoi o serie de proecțiuni electrice, foarte demonstrative. A asistat din partea Ligei d. Grigore Alexandrescu, președintele, dcolonel dr. Anghel Ștefănescu, dr. Nestor, dr St. Anastasiu, dr. I. Mitulescu, etc. FEMENINE Alcoolismul și femeile vine din doctorii noștri, care dintre persoanele luminate, doritoare de buna stare fizică și mor rală a populației, nu țin astăzi conferințe, nu fac activă propagandă, in contra uneia din cele mai teribile plăgi din omenire, nu contra alcoolismului producător de attea rele. Ba încă, după exemplul Apusului, o ligă se creid mai acum un an și la noi, pentru combaterea alcoolismului și a tuberculozei în același timp.. Mijloacele de convingere ale acestei ligi sunt blinde cum trebue să fie in orice țară civilizată iar aderenții săi din ce în ce mai numeroși. Am asistat și eu in citeva rin>duri la conferințele ținute la seidiul societății și am admirat zestul și devotamentul depus de capii ei. Ascultîndu-i gindul mî-s’a dus de-odată spre lupta cea aprigă ce duc in streinătate femeile, și in special In America în contra flagelului alcoolismului. Ziarele ne-au relatat în timpurile din urmă că. In indignarea lor, sufragetele, au pornit cu securi și toporașe la un meeting și au spart obloanele, ferestrele, mai multor magazine de băuturi spirtoase. Fără a aproba supărarea lor cam vandalică, totuși trebue să recunoaștem că dintre toți, femeea, soția și mama, are cea mai mare dreptate in ura ei. In adevăr, cile case distruse, cile certuri, cită mizerie nu au la origină de cit prea marea dragoste a șefului familiei pentru cîrciumarul din colț. Utți lucrători nu-și dau aproape tot ce ciștigă pe zincul unde se varsă țuica sau vinul. Iar acasă, copiii sunt goi, o hrană mai bună lipsește și adesea micuții s'ar culca nemâncați de nu ar fi femeea care și ea muncește, agonisește și aduce tot in gospodărie. Trecînd de la lucrători, și uremdu-ne la clasa burgheziei, ce vedem la ora mesei? Toate băcăniile mai de seamă ivadate de funcționari, ofițeri, avocați, etc., cari iau cu multă poftă așa zisul aperitiv. O înghițitură dintr'un mezelie și trei-patru țuici constitue forma lui.cea mai modestă, ceea ce nu împiedică insă a fi cu totul anihilitoare de poftă de mâncare. Iar acasă când masa e servită, bărbatul nu mai mănâncă aproape nimic și în toate găsește cusur, încă odată repet, nu prin revolte, prin vandalisme nepotrivite, femeea trebue să lupte. Ci cu vorbe bune, cu mâncăruri pe care se va sili să le facă din ce în ce mai gustoase, și printr'un interior drăgălaș, plin de pace. Acolo unde pe soții va aștepta felul ce-i place mai mult, odăița cea mai curată și nevasta cea mai blondă, el va alerga in zbor și i se va părea o crimă să Interzie pe la aperitivele dăunătoare de pungă și sănătate, care orice s-ar zice sunt și ele o formă a urigiosului alcoolism. _ __ Faimen.