Adevěrul, august 1910 (Anul 23, nr. 7506-7536)

1910-08-01 / nr. 7506

cuminecă 1 August 1yiu SCOALELE­­ CAMVTATEI ETIHOELICE Oii CAPITALA -Școala primară de băeți cu o secție germană și o secție germano-romîna fiecare cu 4 ci. Școala reală superioara cu 7 clase Școala super, de comerț cu 3 cl. și o clasă preparatorie Pensionat de băeți 1 Pensionat de fete Școala Froeb­eliana pentru copii mici de ambele sext Frecvența totală în anul școlar 1909—15­10, 189 b oieri și eleve Școala primară de băeți se compune din două secții, una germană și una germană-romîno, elevii celei din urmă se pre­pară după o programă specială aprobată de Onor. Minister de Culte pentru examenele de Stat.­In anul școlar 1909—1910— 192 elevi au trecut aceste examene. Școala reală superioară, de băeți recunoscută de înal­tele Guverne german și austro-ungar, ast­fel că elevii pot trece eventual în clasele corespunzătoare ala școale­lor germane și austriace.­Elevii germani absolvenții ai clasei a 5-a au dreptul la serviciul cu termen redus de un an în Germania. A opta clasă cu care termină școala se va deschide în anul 1911, ast­fel primul examen de maturitate se va ține în anul 1912. Frecventarea­ școalei reale superioare este cea mai b­ună preparație­ pentru elevii germani și români care au intenționa­t de a continua studiile lor la școalele politeehnice și la universitățile din Germania, Austria și Elveția. Școala superioară de comerț cu un program similar cu acel al Academiei de Comerț din Viena este asemenea recu­noscută în Germania și Austria.­Absolvenții școalei au dreptul la serviciu cu termenul redus de un an în ambele țări. Același drept s’a cerut pentru România și Ungaria și se va dobîndi probabil. Clasa preparatorie este destinată elevilor, cari nu au o cu­noștință suficientă a limbei germane, de aceea dobândirea aces­tui­ cunoștințe este scopul principal al clasei preparatorii. Examenele de absolvire se țin sub președinția unui Comisar imperial german.­ Directorul școalelor precum și 25 profesori și institutori sunt detașați din corpurile didactice ale diferitelor state germane.­­ învățământul român este predat de către 6 profesori și institutori autorizați. Clasele primare ale școalei superioare de fete au câte o diviziune germană și germano-română.—Elevele cele din urmă sunt preparate în temeiul unui program special aprobat de Onor. Minister al Cultelor pentru examenele de Stat. In anul școlar 1909—1910—57 eleve au trecut aceste examene. Programele școalei superioara de fete s’au prelucrat con­form cu ultima reformă a școalelor de fete din Germania. Ma­joritatea corpului didactic provine din învățământul oficial în Germania, clasele superioare sunt dirigente de profesoare cu titlu academic, învățământul român este predat de 6 profesoare și institutoare autorizate. Atenția deosebită este dată învăță­mântului limbelor franceze și engleze, lecțiile de conversație sunt date de profesoare franceze și engleze interne. Școala de comerț pentru fete, și clasa industr­ială se recomandă pentru fetele ce doresc a se consacra comercialul și industriei sau care voesc a complecta instrucțiunea lor în o direcțiune practică. Pensionatul de băeți și Pensionatul de fete primesc elevii sau eleve interne sau semi-interne. Educațiunea ce se dă în pensionatele Comunităței este simplă și serioasă cores­­punzând cu caracterul general al așezămintelor Comunităței. Ambele pensionate a fost lărgite considerabil și îndeplinesc toate cerințele igienice. Igiena și nutrițiunea elevilor și eleve­lor sunt obiectul unor îngrijiri speciale. Școala froebeliană pentru copii mici primește­ copii de ambele sexe care nu sunt încă supuse obligivității învăță­mântului.­­ Frecventarea școalei este o excelentă preparație pentru copii cari intră mai târziu în școalele primare ale Co­munității. Deschiderea cursurilor la 1 Septembrie st. v. înscrierile încep la 20 August st. v. Pentru școalele de băeți la Direcțiunea școalelor, Strada Luterană 10. Pentru Pensionatul de băeți la Direcțiunea Pen­t­­sionatului, Strada Luterană 14. Pentru școalele de fete și Pensionatul de fete la Direcțiunea Strada Diaconeselor 7. Pentru școala froebeliană la sora­ diriginte, Strada Puțu cu Plopi 6. Prospecte gratis și franco la Cancelaria Comunităței, Strada Luterană 10. Eforia Comunităței Evangelice Școala primară de fets. cu șease clase Școala superioara de fete cu zece clase Școala de comerț p.­lat cu două clase Clasa industrială p. fet de cât în pământuri îngrășate cu îngrășăminte Chimice Fabrica de Produse Chimice Jărășești. SOCIETATE. ANONIMA București, Bulsuardul ELisabifa, ÎS, București — Cereți informațiuni — (SUPERFOSFAT) DE LA: RENUMITELE MOI0AEE­I furnisează imediat repssitele US BUCUREȘTI— și sucursalele —­ Brăila, Craiova, Botoșani Dr. S. Mall Medic al Băilor: G­OVORA Dă consultatiuni în: "VII-­LA MARIETTA De închiriat Casele din Str. Popa-Tatu 5, colț cu Str. Dr. Lueger compuse din 4 apartamente, se închiriază în total sau în parte. A se adresa D-lui Avocat Barbu Fălticeanu Calea Victoriei 1. INTERNATUL DE BIETI IACOVEI Str. Labirint, 14,­București Funcționează, de 9 ani în localul fostului Institut al liceului Matei Ba­sarab , singurul internat autorizat de Onor. Minister, în care se primesc numai elevi cari urmează cursurile la școlile statului. In apropiere sunt: Liceele Matei Basarab și Lazăr, gim­naziul Șineai și școlile de comerț în­treținere îngrijită, disciplină severă. Se primesc elevi cu tratament aparte. Condițiuni de plată convenabile. Direcțiunea se însărcinează cu înscri­erea elevilor la școlile statului. Prospecte la cerere. Director­ proprietar ATH. MACOVEI profesor la Seminarul Nifon și la liceul Sf. Sava LICEUL „Sil. Gh­EORGIr INSTITUT PARTICULAR București, Calea Victoriei No. 166 Curs Liceal Complect p„«C­arimfir CU franceza și ger­ul*’ o­fJI >ll!dl mana obligatorie. Se primesc elevi: interni, semi-interni și externi Prețurile ca la celelalte insti­tute similiare. — Prospect ® la cerere — Profesorii Asociați Director: C. I. Șoim țu. i*anii vor fi păgubiți, căci iși vor neglija propriile lor lu­crări, și pagubele lor proveni­te din întîrziere ar fi mult mai mari decit cîștigul reali­zat prin înlocuirea muncitori­lor străini. Cite porumburi „stricate din sapă”, nu se văd în fie­care an, dar mai ales în cei ploioși; dar ogoarele cari nu se fac nici odată la timp, dar grînele semănate prea tîrziu și în proaste condițiuni, dar surmenarea vitelor, cînd se scurtează grozav timpul pen­tru arături și semănături și acestea trebuiesc executate în zor mare, de le apucă cîte o­­dată înghețul, dar porumbu­­rile apucate de zăpadă pe cîmp nedijmuite, fiindcă n’a fost vreme, din cauza semănă­turilor de toamnă, dar cîte și mai cîte, cari aduc pagube măriilor cultivatori, dar mai mult încă țăranilor. . In Romînia agricultura are nevoe de mulți proletari încă și fără brațe suficiente nu ne putem gândi la o cultură ceva mai intensivă. Și e un nou sens a împedi­­ca venirea brațelor, în loc de a le încuraja, tocmai când e nevoia mai mare. * Munca. productiva 'din­tr’o țară e muncă națională, dacă ea contribuie la sporirea avu­tului național, indiferent da­că o parte din această muncă e executată de străini. Și e o so­coteală greșită să­ lî fie milă de banii ce cîștigă acești mun­citori străini, cînd grație bra­țelor lor țara a cîștigat de 10, de 20 ori mai mult decît ar fi cîștigat fără concursul lor. E neîndoielnic că dacă s’ar putea prelungi șederea până la Crăciun și sapa porumbului până la Bobotează, muncitorii autoh­tonî ne-ar ajunge chiar și în anii cei mai îmbelșugați și ori­cît­­ de căzute și de încur­cate ar fi păioasele, dar cum aceasta nu se poate­ lăsați por­țile deschise muncitorilor străini. Ei răsplătesc cu pri­sos bucățica de pine pe care o câștigă la noi și nu numai nu fac concurență țăranului nos­tru, dar încă îi aduc indirect folos. Și eu ași preferi să-mi sap viile de la Copăceni cu copiii mei, ca să rămână în familie banii pe cari îi dau muncito­rilor țărani, dar atunci n’aș mai mânca struguri din viile mele. D. G. Gr. Cantacuzino chel­­tuește cîteva milioane pe an cu muncile agricole. Oare nu i-ar rămânea î­n pungă aceste milioane, dacă și-ar face sin­gur în numeroasa d-sale fa­milie, toate aceste lucrări ? AL. CIURGIÎ Curierul spectacolelor Sîmbătă 31 Iulie GRADINA BLANDUZIEI. — Se va juca de trupa Teatrului Național: Ștrul Mată, comedie în 4 acte. GRADINA AMBASADORI: Se va juca sole compania Davila: Norocul iuî ,Si­ Í toiță, comedie în 3 acte. PARCUL OTETELIȘEANU. — Com­pania lirică Grigoriu va juca: Fire <de artist, operetă în 3 acte. GRADINA LIFI5LRCM.—Se va juca: ©ărmânarea templului al II-lea, o­­peretă istorică în 4 acte și im prolog. TEATRUL DE VARIETĂȚI „IMPE­RIAL“, strada Cîmpineanu 16, Bucu­rești, în fiecare seară reprezentați­uni pentru familii. Programul de la X Iunie a. c., din nou aranjat cu artiști și ar­tiste de primul rang , Gracia Soria (franceză), soprana legeră de la Opera cea mare din Paris, Stării, cunoscutul cupletist francez, și cu concursul celor­ 1­alți artiști. Pentru tot sezonul de va­ră, intrarea generală 1 leu, Ia matinea intrarea gratuită. Sala Eforiei. — In fiecare seară re­prezentatului ale cinematografului Pa­­thé Fréres, sub conducerea electricia­nului I. Botez. Greva de la rafinăria Romîno-Americană din Ploești PLOEȘTI, 31 Iulie.— Greva lucră­torilor de la rafinăria de petrol „Pr­omîno-Americană“, încă n’a luat sfîrșit. Preprezentanții autorităților, sînt revoltați de­ atitudinea obraznică a direcției fabricei. Crez!nd că poate nesocoti drepturile muncitorilor, di­rectorul fabricei „Romîno-Ameri­­cană“ și ceilalți funcționari supe­riori, s’au purtat în mod necuviin­cios cu autoritățile, susținând că eî nu stau de vorbă cu lucrători! și că nic! nu-î mai primesc la lucru. Față de această purtare scanda­loasă, autoritățile au luat măsuri ca direcțiunea fabricei să respecte le­gile țărei. O delegațiu­ne din partea greviști­lor, a parlamentat era la ora 5 d. a. cu d-ni. Emil Ionescu, directorul prefecturei și d. Zahiu, directorul poliției. Se speră că greva va lua sfîrșit prin satisfacerea cerințelor lucră­torilor.— Stavăr. Spitalele noastre Pe timpul veri­ii’are nimeni vae să se î­ifirm­ă. . vească ! — așa se cere la noi -------*— "Astăzi toată populațiunea țârei noastre știe că sîntem amenințați de o mare primejdie. Holera, a­­ceastă teribila boală, poate izbuc­ni și la noi, ea făcînd ravagii la granițele țârei­ noastre. E deci de datoria tuturor acelo­ra cari sînt în măsură să facă ce­­va, să se pună pe muncă și să lupte cu energie pentru a apăra țara de iminenta primejdie. După cîte au arătat ziarele, autoritățile administrative și medicale au în­ceput să se miște, apărînd granița dinspre Rusia, și publicînd dife­rite ordonanțe și sfaturi către po­­pulațiune. Ne vom ocupa în alt articol de eficacitatea acestor măsuri și de cele ce ar mai trebui de făcut. Ceea ce voim să arătăm aci nu privește direct măsurile luate contra holerei, dar credem că sînt în strînsă legătură cu ele. * Vorbim de spiale, și am putea începe cu vechea și atît de în­dreptățită zicătoare: .,Ca la nou­ la nimeni’1. Intr’adevăr, e un ade­văr banal că vara bîntue mai multe epidemii, numărul bolnavi­lor e mai mare. Vara, deci, aju­toarele medicale cari trabuesc date populațiunei sărace, celora cari n’au mijloace să se caute cu medicii particulari, trebuesc să fie cît mai numeroase, mai largi-Dacă s’ar urma așa însă, unde ar rămîne acel chinezism care ar duce atâtea reia la noi? Sunt mai multe boli, sunt mai mulți sufe­rinzi vara? Foarte bine. Noi în­chidem spitalele! Ar părea feno­menal, dar din nenorocire așa e­ începutul l’a făcut Epitropia Sfîntului Spiridon din Iași, care a închis spitalul pe care-l are în acea localitate. Vara nu treime să se îmbolnăvească nimeni! E sutrict interzis lucrui acesta! Ne miră chiar că epitropia n’a dat și o ordonanță în acest sens! Iar dacă se găsesc indivizi cari nu vor să tină seamă de interzi­cerile epitropiei, și se îmbolnă­vesc totuși, aceia să moară în stradă sau­ să se caute cu medici particulari. Cea dintîî Capitală a­ țarei nu se putea însă să rămîe mai pre­jos. Ar fi fost o rușine. Și iată vedem că Epitropia așezămintelor brîncovenești închide, pe vară, spitalul pe care-1 are, lăsînd doar cinci paturi pentru cazurile absolut grave și urgente. De asemenea și spitalele celei­lalte eforii,­ au fost, dacă nu cu totul închise, dar serviciile au fost reduse la, jumătate, la un sfert, și aceste rămășițe sînt și ele conduse, pe vară, nu de cei îndreptățiți s’o facă. Și aceasta cînd? Atunci­­ cînd holera e pe punctul de a năvăli în țară, cînd spitalele ar trebui, mai mult ca ori­cînd, să fie des­chise, să fie în complectă activi­tate, preparîndu-se și luînd toate măsurile. Aceasta în afară că în nicî­ unul, dar absolut în nici­­unul din testamentele celor ca­re și-au lăsat averile pentru spitale, nu există prevederea că în tim­pul verei, asistenta medicală pen­tru suferinzii săraci se suspendă. Eforiile însă, se sinchisesc, se vade, puțin de testatori. Voința lor proprie e lege, orî-cît de ab­surdă, ar fi une­orî, această voin­ță, și,ori­cît de nenorocite sînt consecințele la cari dă naștere, înțelegem că și medicii primai aî spitalelor au nevoe de odihnă. Dar credem că această odihnă nu treibue numaidecît plătită cu su­ferințele, cu viața chiar, a mii de­ bolnavi/ sărmani. O administrație pricepută și cu tragere de inima poate aranja a­șa fel lucrurile în­cît să dea și o­­dihna cuvenită medicilor, și să îngrijească și de bolnavi. Credem că cele spuse de noî aci, sînt­ destul de clare­ și lesne de înțeles. Se impune absolut ca să se redeschidă spitalele închise, iar serviciile înjumătățite sau și mai restrînse, să fie readuse la starea lor normală. Cînd vom ajunge la­ situațiunea ideală ca oamenii să se îmbolnă­vească numai iarna, atnci spita­lele vor putea fi închise sau lă­sate în părăginire pe timpul ve­­rei.Pînă atunci însă, să se facă ceea ce impune umanitatea și rostul acestor așezăminte, și, mai cu seamă, să nu se bată joc de jert­fele celor cari­ și-au­ lăsat averile pentru a se alina durerile celor săraci, și numai pentru scopul a­­cesta, iar nici de­cum pentru al­tul.— g. m. — Nenorocirea din Bușteni bușteni, 10 Iulie. Cu‘ ocazia, publicarea cunoscutei nenorociri întâmplate în Bușteni în ziua de 28 Iulie, s’a făcut afir­­rrTiț­iunea cum că vinovat de a­­ceastă nenorocire ar fi d. șef al stațiunei Bușteni care nu a repa­rat clopotul de la cantonul barie­rei în dreptul căreia s’a întâm­plat nenorocirea. Astfel arătata știrea este nedreaptă. Oricine se poate arăta ca vino­vat însă numai de șef al stației nu. De altminteri detecta ozi­areta clopotelor de pe la cantoane este ceva foarte obișnuit pe aci și cel ce voește, i să se încredințeze la «ordomul’darlajtuniel, un­de șoseaua este foarte mult umblată. Vina deci este a celor în drept din în­grijirea acestor clopote, iar nici de cum a d-lui șef, care mai ales este un funcționar, cunoscător prea conștiincios a datoriei sale pentru ca din cauza neglijenței sale să dea naștere unor întîm­­plări atît de nenorocite prin con­secințele lor, cum a fost de pildă cea de Miercuri. — Gr. P. mai decît puține case neatinse de H­uragan. De a­semena și în­­ orașul Corur­­bia furtuna a dezvelit mai multe case din mahalaua Corabia-Veche și Vale­a-Seacă, și-a scos din ră­dăcini mai mulți pomi roditori. Mariu Si -----------------------­ Furtuna din Bech­et Howl­amăEwnte CORABIA, 30 Iulie. — Cu privi­re la furt­una din Bechet, despre care probabil v’a relatat corespon­dentul d-voastră din acea locali­tate, vă comunic și cu următoa­rele : Cheresteaua din depozitul d-lui Ștefan G. Popescu, a fost umnca­­tă în balta Arădanu, distanța de aproape 200 metri de depozit. Locuitorul Gheorghe Ion Iva­n­­cea zis Gheorgh­ian, fiind pe cîmp cu vitele, grindina l’a lovit atît de tare Incit i-a spart capul pro­­ducîr­du-i mai multe leziuni. Comersantul Ștefan Stănescu a fost lovit de lemnele ce zburau prin aer, tăindu-i o ureche. Pe cînd locuitorul Gheorghe I. Stamen venea cu carul de la cîmp și în c­air cu o fetiță a sa, anume Elena, în etate de 11 ani, uraga­nul i-ai răsturnat carul, iar pe fe­tiță aruncînd-o între roatele ca­rului, a trecut carul peste ea, o­­morîn­d-o pe loc. Da judecător al ocolului Bechet, fiind dus la Dunăre spre a face baie, a fost prins de uragan cu o trăsură cu tot, și era aproape a fi amneat în Dunăre, printr’o în­tâmplare miraculoasă a scăpat cu viață. Grindina ai distirus tot porumbul de pe cîmp, rămînînd numai co­cenii de porumb. De asemenea a distrus și viile plantate ii marginea Bechetului. In definitiv, în Bechet n’au ră­ Epidemii În țară s’au declarat următoarele epite­m: Dizenteria în comuna Slobozia din Covurlui. Tuls­ea convusivă în comuna Găi­­ceanca din­ Tecuci. In comuna Oasele din Covurlui s’a declarat epidemia de scarlatina. La Bîrlogî în Covurlui s’a declarat febră­ tifoidă. -------— Nenorocirea din str. Xsvor — Un copil călcat fie tramvai — Astăzi pe la orele 9 și jumătate diimineața, copilul Alexandru în etate de 2 ani, fiul femeei Lica Niclulescu, din strada Isvor No. 92 bis­­eșind din Curte în fugă pe stradă și voind să traverseze li­nia de tramvai, a fost izbit de va­gonul No. 333. Tramvaiul era condus de către vizitiul cu No. 749, anume Mihai Șușca. Copilul a fost rănit grav pe corp, picioare și mîini. Avizîndu-se societatea de salva­re, copilul a fost ridicat și trans­portat în stare gravă la spitalul Colțea. Circumscripția 19 anchetează« De la consiliul tehnic superior In ședința de era consiliul teh­­nic superior a rezolvat următoa­rele chestiuni : 1) Proecte în valoare de 45.500 pentru construcția a 4 cantoane­, o haltă și cheu la Podu­ Feti pe li­nia ferată Ploești-Văleni. 2) Proectul în valoare de 22.000 lei, pentru construcția unui pod peste rîul Uzu pe șoseaua județea­nă Dălimănești-Poiana-Uzu. 3) Proectul de 22.000 pentru re­construcția digurilor pe rîul Olte­­țu pe șoseaua națională Slatina- Teșilu, la km. 210. 4) Proectul de 26.000 lei pentru construcția unui local de judecă­torie rurală cu locuințe pentru magistrați, în comuna Coroiești, din județul Tutova. 5) Proectul de 27.000 lei, pentru construcția unei anexe pe lingă pavilionul boalelor oftalmologice de la spitalul Colțea din Capi­tală. 6) Decizia consiliului comunei Calafat din județul Dolj, privitoa­re la furnizarea curentului elec, fetei locuitorilor. 7) Regulamentul pentru distri­buția apel la particulari, în o­­rașul Pitești. 8) Proectul în valoare de 108.000 lei pentru pavarea străzi­lor și asfaltarea trotuarelor în co­muna Oltenița din județul Ilfov 9) Proectul de 18.500 lei, pentru construcția unui dig de apărare a cu­ cel stingi, a podului metalic peste rîul Rîmna, de pe șoseaua R.­Sarat-Focșani km 182.121.20. 10) Proectul de 19.870 lei, pen­tru aprovizionarea a 1640 m. c. pietriș, pe șoseaua județeană Giurgiu-Tîrgoviște de la km. 19 la km. 28------------------------* A­­­părut No. 21 din Facla cu următorul sumar: Facla: Liberalii și libertatea pre­sei; Lion: D. Iorga e fericit; En. Argin: O operă de sprijinit; •••: Fărîmiturî; Miariu­s: Studiile d-luî Morțun; B. Nemteanu: N’am citi­turi... (versuri); Lex: Ce-ar răspunde d. Jaures d-luî Ibrăileanu; ***: Chestiunea evreeas­că: Maximin: Cronici militare. POLEMICI: Morțun­­ Rasidescu. —• AU roman. •— Pensiuni și pensiuni. — Naționalism cu doi .. — Jelea et Comp. — Un naiv. — Altul. •— Con­fidențiali — Intime. — Sperietoare. — Două știri citite în aceiași zi. — Un conflict. — Mai bine. — NI cu­noaște. Prețul 15 bani. Pentru prim­aria Capitalei Acum cînd, față cu­­­ primejdia holerei se iau atîtea măsuri pre­ventive, atragem serioasa atențiu­ne a d-lui primar al Capitalei a­­siupra­ locului viran din str. Tu­nari No. 62, colt cu strada Margi­nea care este un focar de infec­­țiune punând în pericol sănătatea locuitorilor de prin împrejurimi. Dacă nu-i este posibil primăriei ca să-l îngrădească, să fie curățat și oprit cel puțin de a se mai a­­runca pe dînsul gunoaie, lături și toate murdăriile.­ ­ In strada Anton Pann No. 46, s’a construit de cătăva vreme o fabrică de conserve sub firma „Triumful“. Gam în această stra­dă nu este, canal, toate resturile de fabricație precum: coji,­­sîmburi de fructe, zarzavaturi și altele, sunt aruncate în curte fără ca cei cari le aruncă să se îngrijească de miazmele infecțioase ce se ■exală din toate aceste rămășițe intrate în putrefacție. Afară de a­s­ta, lucrătorii fabricii, destul de numeroși și din cale afară de ne­glijenți, nu se gîndesc măcar dân­șii să păstreze o oarecare cură­țenie, mai ales că latrinele fabri­cii s­înt în stare cît se poate de primitivă. Dacă din întâmplare se rătăceș­te pe acolo vreo comisie de ins­pecție, acești lucrători, formați în mare parte din copii, se ascund din ordinul patronului ca să sca­pe inspecțiuniî­e și să zădărniceas­că astfel măsurile de îndreptare ce s’ar putea lua. Vă puteți lesne închipui, dom­nule primar, cum pe căldura as­ta înăbușitoare care apasă asu­pra Capitalei, cetățenii din par­tea locului sunt expuși să fie lo­viți de tot felul de boli molipsi­toare. _______21______ împăcarea romîno-maghiară CAMPANIA „TRIBUNEI 11 Arad, sa Iulie.—După articolul lui Octavian Goga care stigmati­zează pe Slavici ca dezertor din partidul naționalist român, ziarul ,,Tribuna" publică era un nou ar­­ticol prin care și scriitorul Brote este desemnat ca dezertor. Ca și colegul său de la Agen­ția Romina“, Eugen Brotte a cri­­­ticat partidul în „Telegraful ro­­mîn,“ din Sibiu. " „Tribuna“ arată cu altă răutate Vorbește Brote de partidul ro­mî­­nesc, pe care îl acuză că este ne­sincer față de actualul guvern.­­ înaintea alegătorilor, spune Brote, partidul a declarat că re­nunță la primul punct di­n pro­gram (Autonomia Transilvaniei­) dar apoi nu a avut curajul să de­clare aceasta, în mod public. Pentru a­ dovedi că această a­­cuzație e tendențioasă și că po­porul român și conducătorii săi au toată bună­voința pentru o în­țelegere cu guvernul și că, dacă pacea nu s'a făcut vină acum vinnovata e Ungaria, de­oarece a­­tîta timp cît contele Tisza va cere disolvarea partidului națio­nalităților în schimbul unor con­cesiuni problematice iar contele Hedervary va fi de părerea sa, partidul român nu va putea fi a­­cuzat să nu vrea pace. Pentru a dovedi toate acestea „Tribuna” declară că partidul român vede în Autonomia Transilvaniei, numai un subiect de compensație și e gata să renunțe la această pre­tenție în­ schimbul unor a­lte compensații importante. ADEVERURI CABAJUL 1 LEONID­A a introdus în România până în prezent următoarele automobile F. I. A. T. In anul 1903 Onor. Soc. de Salvare, un automobil-ambulanță de 25 H.P. Onor. Primăria Iași, un dublu faeton de 35 H.P. D-lui D. M. Burileanu un dublu faeton de 45 HP., 6 cilindre iei anul 1809 D-lui D. M. Bragadiru, un șasiu 15 H.P. D-lui Dr. Costinescu un dublu faeton 15 H.P. D-lui Stavru Cavadia, un dublu faeton 15 H.P. D-lui Numa Frumușeanu, un dublu faeton 15 H.P. D-nei Martha Gheorghiu, un landaulet, 15 H. P. D-lui Charles Mc.­Dowalles, un landaulet, 15 H.P. D-lui Gr. Iamandi, un dublu-faeton, 35 H.P. D-lui Ar- Poulopulo un . „ 35 H P. D-lui Jean Kintescu, „ „ »35 H.P. D-lui Mișu Popp, un » 35 H.P. Onor. Minist. de Finanțe o limuzină 35 H.P. „ „ „ Instrucție un landaulet 35 H.P. D-lui N. Mancaș, un dublu faeton, 45 N­.P. 6 cilindre. D-lui N. C. Oteteleșeanu, un dublu-faeton, 45 HP. ti cilindrii. Onor. Soc. de Salvare, un automobil-ambulanță, 25 H.P. in anul 1910 Onor. Banca Săteanului, un dublu faeton, 15 H.P.­­ Banca Gen. Rom­înă Craiova, un dublu faeton, 16 H.P. . Serviciul Sanitar, un dublu-faeton, 15 H P. D-lui Anton Carp, guvernat Băncei Naționale, un landaulet 15 H.P. D-lui Gh. Gheorghiu, un dublu-faeton Torpedo, 15 H.P. D-lui C. Pascale Iagăru, un șasiu, 15 H.P. D-nului Alex. Zănescu, un landaulet, 15 H.P. „ Victor Scărlătescu, „ „ 15 H.P. „ Paul Greceanu, „ „ 15 H.P. „ Theodor Eftimiu » »15 H.P. D-r.ului D Darvari, o limuzină, 25 H.P. D-lui Colon, Hepites „ ., 25 H.P. D-lui I­­. Niculescu-Dorobanțu, un dublu-faeton Torpedo, 25 H.P. Domnului G. Olmazu. „ Al. Enarovici „ C. R. Geblescu „ M. V. Mirică „ I. Em. Pallady „ C. Vălimărescu Gr. V. Pleșoianu Contelui L. Starjensky, un dublu-faeton. 35 H.P. D-lui D. St. Christide „ „ „ 45 H.P. Onor. Soc. Romîno-Americ­ană, un dublu-faeton 50 HP., torpedo­giti proprietari de Automobila, F. I. d. T.“ aifte» bune referințe pentru această m­arcii un dublu-faeton, 35 H.P. 35 H.P. 35 H.P. 35 H.P. 35 H.P., torpedo 35 H.P. 35 H.P. TRATATIVELE latre „Steaua Română“ ci și societatea olandeză Rotez&am; 30 Iulie.­­—• Ziarele de aci declară că nu sunt întemeiate zvonurile după ca și tratativele din­tre „Steaua rom­înă“ și ,,Societatea regală olandeză de petrol“, ar fi e­­șuat. Tratativele au fost numai între­mate și vor fi reluate la toamnă. —— ----------------­ Plecarea marelui Vizir Haaki-Pașa Marele vizir al imperiului o­­toman Haaki-Pașa, a părăsit era Sinaia spre a merge la Viena. Halki Pașa a fost salutat în gară de către d. Alex. Djuva­­ra, ministru de externe, d. Șe­fa Bey, ministrul Turciei, Ga­­lib Kemaly bey, prim secretar de legație, Ismail Niazim bey, al treilea secretar de legație și colonel Blacque, atașat mili­tar.­­ Marele vizir s’a despărțit foarte cordial de d. Djuvara. Pînă la Brașov a fost acom­paniat de d. Șela Bey și d. co­lonel Blacque­bey. Primul ministru a cerut însă ca înainte de a începe tratativele partidul să renunțe la Autonomia Transilvaniei, să­ facă deci un sa­crificiu fără a primi ceva în schimb. Articolul termină astfel : „Brote este de rea credință și servește aceiași idee ca și Slavici și Mangra. Eî vor să discredi­teze comitetul român și să-l izo­leze de populația romînească, care după cum spun el vrea pace dar­ e împiedicată de agitatori. tot 1140 cazuri, mortale 482; în satul Balaban, bolnavi 63, morți 28", în ținutul Zembeausc, bolnavi 108, morți 37; în regiunea Donului, bol­navi 3253, morți 1424; în Pustava, bolnavi 224, morți 105. S’a înre­gistrat și un prim ca­z în Ecaterin­ î­berg; în Earoslav, 861 cazuri, mor­î­tale 61. 1 Primim spre executare lucrări tipografice ca: tereștri, plîcnei, sirena­jeri, bonuri, conuri, me*­morau­ri­, capse, pungi, eti­chete, etc., etc., în condițiunî de teh­nică superioară și cu prețuri mai­eftine ca ori­unde. Atelierele „Adevĕrului* Cum e numea Sîmbătă, 31 Mia In țară. — Timpul s’a răcorit îl­ toată țara; în localitățile din regiu­­nea de cîmpie s’au înregistrat tem­peraturi maxime între 25 gr. și 28 gr. iar în celelalte părți între 16 gr. la Sinaia și 24 gr. la Tîrgu-Frumos.­­Temperaturile minime au fost co-i­prinse între 17 gr. S­ulina, Constan­­­­ța, Corabia și T.-Severin și 7 gr. la Piatra-N. Presiunea atmosferică a crescut cu aprope 5 mm, fiind în­ mijlociu către 764 mm. A mai plouat în vestul țărei, la munte precum și în partea de est în regiunea caprina­să între districtele Brăila, R.­Sărat și Biacău și Tutova. Vinari, 30 Mi ® In Europa.­Presiunea ridicată âs la vest a înaintat mul pînă în Rusia și în Marea Neagra, centrul său fiind în golful Gasco­­nier (Biaritz 771 mm). La nord, est și la­ est presiunea este mai coboritul de 760 mm. A plouat în mare para­te a continentului: în Romînia, in peninsula Balcanică și pe atoerirî în partea de jos a Ungariei a plouat mult. Mersul holerei în Roșia Agenția telegrafică rusă, comuni­că următoarele date săptămânale cu privire la mersul holerei. In orașul și ținutul Astrahanului, au fost construte 228 de cazuri, mortale 126; în Mariopol 174 cazuri, mortale 58; în Perma 48, mortale 18; în ac­el­aș guvernamînt 166 ca­zuri, mortale 43; aceasta de la 24— 25 iulie. In ținutul Soronei 22 cazuri, mor­tale 11; în Băr­ănesc 13 cazuri, mor­tale 3; în Barau 7 cazuri, mortale 1; în Novilsc 8, mortale 3; în Hutorah 19, mortale 8; în Moscova 2, nici u­­nuci mortal; în satul Grunea, ținu­tul Zenese 3 cazuri, mortale 3; în Li­tvni 2 cazuri, mortal 1; în Ufa, bolnavi 5, mort 1; în ținutul Bebel, bolnav 1, mort 1; în ținutul Menzi­­linsc, 18 cazuri; în Ecaterinbrg, 1 caz; în Tinmen­ a fost dat jos din tren un bolnav, care venea din Ma­riupol. In Tver, s’au îmbolnăvit la început în guvernământ 8 persoane. # Pe ziua de 29 Mie, s’au constat î­n rm­an SÄFele date statistice săptămî­­nale de mersuil holerei în Rusia. In Hersonca, bolnavi 6, morți 2: în acelaș guvernământ s’au consta­ Buletin M­­eteorologic 31 Iulie 1910 Furnizat de Casa IMEPIU &C-Î9 Temperatura centigrade înălțimea barometrică 768 m/m. Cerul acoperit. Barometrul în urcare. Fazele Lunare: O Lună nouă Ziua de era la București, deși mai puțin călduroasă decît cele preceden­te, a fost greoae, înăbușitoare și Cu vînt ușor despre răsărit. În mran­î și văile noastre e EXCURSIE LUi PEȘTERA IfILOFLIȚEI — AJUNUL Sf. APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL = Aproape de 4 ore trîntindu-mă pe o laviță lungă de lemn, ațipisem puțin, cînd de­odată mă pome­nesc cu camarazii mei, strigând în­ gura mare că sunt orele 4 di­mineața și trebue să o pornim la drum, fără a asista la sf. litur­­ghie di­n acea zi. Protestez, dar protestul meu nu are nici o va­loare și sînt nevoit să mă scol. Cu multă părere de rău mă văd nevoit a_mî părăsi cunoștințele mele din preajma focului, cum și acest frumos local și cu atît mai mult că venisem să asist la letur­­ghie și la praznic, dar ,,vox populi, vox Dei“. Trecem Ialomița și urcăm pu­țin la bisericuța cea nouă din pă­dure, pe de o parte ca s’o vizi­tăm, după obiceiul nostru și să­­ vedem pe lucrări noul s’au mai făcut, iar pe de altă parte să dăm „o bună dimineață d-lui profesor Mehedinți, care își stabilise aci o­­dihna sa și a studenților sâi. Biserica cea nouă o vizitarăm și o găsirăm aproape gata cu toa­te lucrurile sale aranjate în or­dine de dibaciul preot Ieronim, așteaptă numai tîrnosirea ei, ca­re, cred, că se va face în curînd, după cum mî-a spus prea si. sa părintele arhimandrit Dianisie, superiorul mănăstirei Sinaia, sub al cărui scut este pus schitul în­treg. In toată simplicitatea sa, sfîntul locaș e prevăzut cu toate cele strict cerute: altar, icoane, cruci, cărți, etc. Prin clădirea acestei biserici­ și sfințirea sa, se va face un mare bine acestor sfinți oameni, de­oare­ce fiind așezată la un loc BS­cat și fără umiditate, nu cum e cea veche de jos de la peșteră, acești oameni cari stau ore în­tregi în picioare ziua și noaptea, atît în timpul iernei cît și al ve­rei, nu vor mai fi expuși la efec­tele dezaistroase ale umezelii, care a doborît pe cei mai mulți dintre ei și cu atît mai mult avîn­­du-se în vedere etatea lor cea în­­naintată. Terminarea bisericei și intrarea în funcțiune va fi o no­rocire pentru acești oameni și cu atît mai mult auzind că ministrul îi va mai veni în ajutor cu ceva. Pe d. profesor Mehedinți nu a­­vurăm plăcerea de a-l vedea ci numai de a-l auzi, căci nefiind încă sculat, noi ne-am mulțumit a-î da în treacăt „bună-diminea­­ța“, iar d-sa cu un glas, pe ju­mătate, ne-a mulțumit spunîndu- ne că ,,îl pare bine“ și nimic mai mult. Trecurăm în pădure. Aci era un adevărat concert- Păsările as­cunse prin crăcile copacilor se în­treceau care mai de care a ne întîmpina prin cîntecele lor ar­monioasa. Rar mi s’a întâmplat Să aud un concert mai frumos, mai plăcut ca acesta ce ni-1 da într’un mod gratuit aceste drăgă­lașe păsărele! Eșirăm iarăși la gol, trecurăm pîrîul Cocora și intrarăm spre muntele Obîrșia. Iarba fiind udă de rouă căzută în timpul dimi­­neței, ne cum udă picioarele in­­trînd prin încălțăminte. In drum dăm de o cășerie pentru prima oară instalată aci și aparținind d-lui Ghimbășanu Matei din Buș­teni. La o mică distanță de aceas­tă cășerie apucăm spre drumul cel nou, care din Obîrșia trece prin muntele Babele și se termi­nă în fața Caraimanului.Acest drum, deși bine construit de antreprenorul Tocila, un om vrednic și cinstit, totuși însă e destul de greu­, de­oare­ce urcă mereu și poate că ar fi și mai greu dacă n’ar face niște zigzaguri destul de întortocheate. Noi însă nu simțim greutatea sa de­oare­ce ne odihnisem destul de bine în timpul nopței, apoi fiind destul de răcoare, aproape frig, nu a­­vem, pe lângă urcușul cel greu al muntelui să luptăm și cu ar­șița cea arzătoare a­­ soarelu­i. In stînga pîrîului Cocora mar­ginea pădurei pe o distanță des­tul de bunicică este arsă. Nu se știe pînă acum cum și ce fel a luat foc sau cine i-a dat foc și e de mirat că s’a stins așa de re­pede arzând așa de puțin din ea! Peste o oră și ceva ajungem deasupra și în fața stînei așezată la baza muntelui Obîrșia. Aci de la distanță de un sfert de oră în coborîș vedem cum ciobanii mulg oile și apoi cum cele scăpate de la mulsoare își reluau locul și se trînteau jos, nefiind încă ora lor de pornire, adică ora de a pleca la pășunat. Strigarăm de mai multe ori, ca de obiceiu, pe prie­tenul nostru, baciul Gheorghe de la acea stână, însă, sau din cauza vîntu­lui sau poate că eî erau o­­cupați cu mulsul, nu primirăm nici un răspuns. După o mică odihnă pornirăm și începurăm a face urcușul cel greu, dar și cel mai frumos și cel mai pitoresc pe Babele. Frumusețea acestui drum este Indescriptibilă. Uitîndu-ne îndă­răt vedem munții Strangei, pe ale căror­ culmi sa află frontiera țăreî spre Austro-Ungaria și din care se lasă în jos spre noi mun­tele Bătrâna, la baza căruia se gă­sește stîna Enescu, apoi paralel cu ea vine muntele Doamnele cu stîna,d-lui Seceleanu și despăr­țiți prin valea Bătrîna cu cheile sale; apoi muntele Obîrșia, separat de Doamnele prin valea Ialomiței sau a Obîrșie­i și mai departe o parte din muntele Coștile, prevă­zut cu înal­ta și mare stâncă „Ba­­ba-Mare“ și despărțit de Obîrșia prin valea Sugarilor. Toata aces­te văii udate de ape cu acelaș nume, ceva mai jos se împreună și formează valea Ialomiței, uda­tă de apa cu acelaș nume și ali­mentată de sute de pîrae unele mai mari și altele mai mici. Mai în­spre sud și mai în depărtare vedem: Cheile Tătarului, muntele Zănoaga, Lespezile și Leaota. In fine o frumusețe! O splendoare! Nu-ți mai vine să pleci din loc. Odată ajunși pe coasta Babelor urcușul devine mult mai ușor și cu pași înceți trecem mai multe văgăune, parcurse de mici șipote, pînă cînd ajungem în valea­­­ Ca­­raimanului­Pe coasta Caraimanului se află un mic bordei cu o tină de cîr­­lanî, cari încă nu porniseră, stau încă culcați în tîrlă, însă crinii mai harnici, ne întîmpinară și acii prin lătraturile lor. Acești cîrlani aparțin d-lui I. Minea din comuna Cocargeaua (Ialomița), un vechi și bun prieten al meu, iar paza lor este încredințată unui brav și destoinic cioban, vrednic și bun cunoscător al meseriei sale, numit ,,Costache“ pe care îl cunosc ca cioban în acest munte de aproape 16 ani­, înaintăm spre casa din Carai­­man, unde ajungem cam pe la o­­rele 7 fără un sfert diimineața. Aci furăm primiți cu multă bu­curie de păzitorul acestei case, vechea noastră cunoștință Ion Roșculeț și de fiul sau Dumitru. Umbletul cel greu ațîțase în noi pofta și dorința de ceva de a le băuturei, însă, omul de aci, fiind stabilit de curînd, nu se prepa­rase pentru așa ceva­, totuși insă noi furăm destul de mulțumiți și cu cîte un pahar de apă rece ca ghiața spre a putea arata cu mai multă înlesnire simplul nostru fluștur. Fiind puțin cam amorțiți de frigul­­ dimineței, ne desghețarâm­ picioarele și mîinele la gura so­bei, unde prietenul Roșculeț fă­cuse un foc foarte bine alimen­tat. Mali atspirăm ceva timp de o oră și în urmă luarăm potecuța făcută în valea Jepilor s­pre Buș­teni. Prietenul Costache, cioban I. Carraiman, care era de față la pla­carea noastră, ne anunță că in cu­rînd vom fi plouați. In drum pe această valie, care anul trecut era plină de zăpadă, acum nu găsirăm d­e­cît prea pu­țină, iar cascada cea mare și frumoasă din această vale, nu era în coloană impunătoare ca altă­ dată. Totuși însă valea e splendidă, e admirabila! Ploaia se afla în culmea sa. Cred da prisos a mai insista îin descrierea acestei văi, de care­ el s’a mai scris și altă dată și apoi, die cînd s’a făcut drum pe aci, grație stăruințelor Și insistențelor valorosului și energicului ingineri silvic al Eforie Ion. Garjeanu, a­ devenit un loc foarte bine cunos­

Next