Adevěrul, august 1910 (Anul 23, nr. 7506-7536)
1910-08-01 / nr. 7506
cuminecă 1 August 1yiu SCOALELE CAMVTATEI ETIHOELICE Oii CAPITALA -Școala primară de băeți cu o secție germană și o secție germano-romîna fiecare cu 4 ci. Școala reală superioara cu 7 clase Școala super, de comerț cu 3 cl. și o clasă preparatorie Pensionat de băeți 1 Pensionat de fete Școala Froebeliana pentru copii mici de ambele sext Frecvența totală în anul școlar 1909—1510, 189 b oieri și eleve Școala primară de băeți se compune din două secții, una germană și una germană-romîno, elevii celei din urmă se prepară după o programă specială aprobată de Onor. Minister de Culte pentru examenele de Stat.In anul școlar 1909—1910— 192 elevi au trecut aceste examene. Școala reală superioară, de băeți recunoscută de înaltele Guverne german și austro-ungar, astfel că elevii pot trece eventual în clasele corespunzătoare ala școalelor germane și austriace.Elevii germani absolvenții ai clasei a 5-a au dreptul la serviciul cu termen redus de un an în Germania. A opta clasă cu care termină școala se va deschide în anul 1911, astfel primul examen de maturitate se va ține în anul 1912. Frecventarea școalei reale superioare este cea mai bună preparație pentru elevii germani și români care au intenționat de a continua studiile lor la școalele politeehnice și la universitățile din Germania, Austria și Elveția. Școala superioară de comerț cu un program similar cu acel al Academiei de Comerț din Viena este asemenea recunoscută în Germania și Austria.Absolvenții școalei au dreptul la serviciu cu termenul redus de un an în ambele țări. Același drept s’a cerut pentru România și Ungaria și se va dobîndi probabil. Clasa preparatorie este destinată elevilor, cari nu au o cunoștință suficientă a limbei germane, de aceea dobândirea acestui cunoștințe este scopul principal al clasei preparatorii. Examenele de absolvire se țin sub președinția unui Comisar imperial german. Directorul școalelor precum și 25 profesori și institutori sunt detașați din corpurile didactice ale diferitelor state germane. învățământul român este predat de către 6 profesori și institutori autorizați. Clasele primare ale școalei superioare de fete au câte o diviziune germană și germano-română.—Elevele cele din urmă sunt preparate în temeiul unui program special aprobat de Onor. Minister al Cultelor pentru examenele de Stat. In anul școlar 1909—1910—57 eleve au trecut aceste examene. Programele școalei superioara de fete s’au prelucrat conform cu ultima reformă a școalelor de fete din Germania. Majoritatea corpului didactic provine din învățământul oficial în Germania, clasele superioare sunt dirigente de profesoare cu titlu academic, învățământul român este predat de 6 profesoare și institutoare autorizate. Atenția deosebită este dată învățământului limbelor franceze și engleze, lecțiile de conversație sunt date de profesoare franceze și engleze interne. Școala de comerț pentru fete, și clasa industrială se recomandă pentru fetele ce doresc a se consacra comercialul și industriei sau care voesc a complecta instrucțiunea lor în o direcțiune practică. Pensionatul de băeți și Pensionatul de fete primesc elevii sau eleve interne sau semi-interne. Educațiunea ce se dă în pensionatele Comunităței este simplă și serioasă corespunzând cu caracterul general al așezămintelor Comunităței. Ambele pensionate a fost lărgite considerabil și îndeplinesc toate cerințele igienice. Igiena și nutrițiunea elevilor și elevelor sunt obiectul unor îngrijiri speciale. Școala froebeliană pentru copii mici primește copii de ambele sexe care nu sunt încă supuse obligivității învățământului. Frecventarea școalei este o excelentă preparație pentru copii cari intră mai târziu în școalele primare ale Comunității. Deschiderea cursurilor la 1 Septembrie st. v. înscrierile încep la 20 August st. v. Pentru școalele de băeți la Direcțiunea școalelor, Strada Luterană 10. Pentru Pensionatul de băeți la Direcțiunea Pentsionatului, Strada Luterană 14. Pentru școalele de fete și Pensionatul de fete la Direcțiunea Strada Diaconeselor 7. Pentru școala froebeliană la sora diriginte, Strada Puțu cu Plopi 6. Prospecte gratis și franco la Cancelaria Comunităței, Strada Luterană 10. Eforia Comunităței Evangelice Școala primară de fets. cu șease clase Școala superioara de fete cu zece clase Școala de comerț p.lat cu două clase Clasa industrială p. fet de cât în pământuri îngrășate cu îngrășăminte Chimice Fabrica de Produse Chimice Jărășești. SOCIETATE. ANONIMA București, Bulsuardul ELisabifa, ÎS, București — Cereți informațiuni — (SUPERFOSFAT) DE LA: RENUMITELE MOI0AEEI furnisează imediat repssitele US BUCUREȘTI— și sucursalele — Brăila, Craiova, Botoșani Dr. S. Mall Medic al Băilor: GOVORA Dă consultatiuni în: "VII-LA MARIETTA De închiriat Casele din Str. Popa-Tatu 5, colț cu Str. Dr. Lueger compuse din 4 apartamente, se închiriază în total sau în parte. A se adresa D-lui Avocat Barbu Fălticeanu Calea Victoriei 1. INTERNATUL DE BIETI IACOVEI Str. Labirint, 14,București Funcționează, de 9 ani în localul fostului Institut al liceului Matei Basarab , singurul internat autorizat de Onor. Minister, în care se primesc numai elevi cari urmează cursurile la școlile statului. In apropiere sunt: Liceele Matei Basarab și Lazăr, gimnaziul Șineai și școlile de comerț întreținere îngrijită, disciplină severă. Se primesc elevi cu tratament aparte. Condițiuni de plată convenabile. Direcțiunea se însărcinează cu înscrierea elevilor la școlile statului. Prospecte la cerere. Director proprietar ATH. MACOVEI profesor la Seminarul Nifon și la liceul Sf. Sava LICEUL „Sil. GhEORGIr INSTITUT PARTICULAR București, Calea Victoriei No. 166 Curs Liceal Complect p„«Carimfir CU franceza și gerul*’ ofJI >ll!dl mana obligatorie. Se primesc elevi: interni, semi-interni și externi Prețurile ca la celelalte institute similiare. — Prospect ® la cerere — Profesorii Asociați Director: C. I. Șoim țu. i*anii vor fi păgubiți, căci iși vor neglija propriile lor lucrări, și pagubele lor provenite din întîrziere ar fi mult mai mari decit cîștigul realizat prin înlocuirea muncitorilor străini. Cite porumburi „stricate din sapă”, nu se văd în fiecare an, dar mai ales în cei ploioși; dar ogoarele cari nu se fac nici odată la timp, dar grînele semănate prea tîrziu și în proaste condițiuni, dar surmenarea vitelor, cînd se scurtează grozav timpul pentru arături și semănături și acestea trebuiesc executate în zor mare, de le apucă cîte odată înghețul, dar porumburile apucate de zăpadă pe cîmp nedijmuite, fiindcă n’a fost vreme, din cauza semănăturilor de toamnă, dar cîte și mai cîte, cari aduc pagube măriilor cultivatori, dar mai mult încă țăranilor. . In Romînia agricultura are nevoe de mulți proletari încă și fără brațe suficiente nu ne putem gândi la o cultură ceva mai intensivă. Și e un nou sens a împedica venirea brațelor, în loc de a le încuraja, tocmai când e nevoia mai mare. * Munca. productiva 'dintr’o țară e muncă națională, dacă ea contribuie la sporirea avutului național, indiferent dacă o parte din această muncă e executată de străini. Și e o socoteală greșită să lî fie milă de banii ce cîștigă acești muncitori străini, cînd grație brațelor lor țara a cîștigat de 10, de 20 ori mai mult decît ar fi cîștigat fără concursul lor. E neîndoielnic că dacă s’ar putea prelungi șederea până la Crăciun și sapa porumbului până la Bobotează, muncitorii autohtonî ne-ar ajunge chiar și în anii cei mai îmbelșugați și oricît de căzute și de încurcate ar fi păioasele, dar cum aceasta nu se poate lăsați porțile deschise muncitorilor străini. Ei răsplătesc cu prisos bucățica de pine pe care o câștigă la noi și nu numai nu fac concurență țăranului nostru, dar încă îi aduc indirect folos. Și eu ași preferi să-mi sap viile de la Copăceni cu copiii mei, ca să rămână în familie banii pe cari îi dau muncitorilor țărani, dar atunci n’aș mai mânca struguri din viile mele. D. G. Gr. Cantacuzino cheltuește cîteva milioane pe an cu muncile agricole. Oare nu i-ar rămânea în pungă aceste milioane, dacă și-ar face singur în numeroasa d-sale familie, toate aceste lucrări ? AL. CIURGIÎ Curierul spectacolelor Sîmbătă 31 Iulie GRADINA BLANDUZIEI. — Se va juca de trupa Teatrului Național: Ștrul Mată, comedie în 4 acte. GRADINA AMBASADORI: Se va juca sole compania Davila: Norocul iuî ,Si Í toiță, comedie în 3 acte. PARCUL OTETELIȘEANU. — Compania lirică Grigoriu va juca: Fire <de artist, operetă în 3 acte. GRADINA LIFI5LRCM.—Se va juca: ©ărmânarea templului al II-lea, operetă istorică în 4 acte și im prolog. TEATRUL DE VARIETĂȚI „IMPERIAL“, strada Cîmpineanu 16, București, în fiecare seară reprezentațiuni pentru familii. Programul de la X Iunie a. c., din nou aranjat cu artiști și artiste de primul rang , Gracia Soria (franceză), soprana legeră de la Opera cea mare din Paris, Stării, cunoscutul cupletist francez, și cu concursul celor 1alți artiști. Pentru tot sezonul de vară, intrarea generală 1 leu, Ia matinea intrarea gratuită. Sala Eforiei. — In fiecare seară reprezentatului ale cinematografului Pathé Fréres, sub conducerea electricianului I. Botez. Greva de la rafinăria Romîno-Americană din Ploești PLOEȘTI, 31 Iulie.— Greva lucrătorilor de la rafinăria de petrol „Promîno-Americană“, încă n’a luat sfîrșit. Preprezentanții autorităților, sînt revoltați de atitudinea obraznică a direcției fabricei. Crez!nd că poate nesocoti drepturile muncitorilor, directorul fabricei „Romîno-Americană“ și ceilalți funcționari superiori, s’au purtat în mod necuviincios cu autoritățile, susținând că eî nu stau de vorbă cu lucrători! și că nic! nu-î mai primesc la lucru. Față de această purtare scandaloasă, autoritățile au luat măsuri ca direcțiunea fabricei să respecte legile țărei. O delegațiune din partea greviștilor, a parlamentat era la ora 5 d. a. cu d-ni. Emil Ionescu, directorul prefecturei și d. Zahiu, directorul poliției. Se speră că greva va lua sfîrșit prin satisfacerea cerințelor lucrătorilor.— Stavăr. Spitalele noastre Pe timpul veriii’are nimeni vae să se îifirmă. . vească ! — așa se cere la noi -------*— "Astăzi toată populațiunea țârei noastre știe că sîntem amenințați de o mare primejdie. Holera, această teribila boală, poate izbucni și la noi, ea făcînd ravagii la granițele țârei noastre. E deci de datoria tuturor acelora cari sînt în măsură să facă ceva, să se pună pe muncă și să lupte cu energie pentru a apăra țara de iminenta primejdie. După cîte au arătat ziarele, autoritățile administrative și medicale au început să se miște, apărînd granița dinspre Rusia, și publicînd diferite ordonanțe și sfaturi către populațiune. Ne vom ocupa în alt articol de eficacitatea acestor măsuri și de cele ce ar mai trebui de făcut. Ceea ce voim să arătăm aci nu privește direct măsurile luate contra holerei, dar credem că sînt în strînsă legătură cu ele. * Vorbim de spiale, și am putea începe cu vechea și atît de îndreptățită zicătoare: .,Ca la nou la nimeni’1. Intr’adevăr, e un adevăr banal că vara bîntue mai multe epidemii, numărul bolnavilor e mai mare. Vara, deci, ajutoarele medicale cari trabuesc date populațiunei sărace, celora cari n’au mijloace să se caute cu medicii particulari, trebuesc să fie cît mai numeroase, mai largi-Dacă s’ar urma așa însă, unde ar rămîne acel chinezism care ar duce atâtea reia la noi? Sunt mai multe boli, sunt mai mulți suferinzi vara? Foarte bine. Noi închidem spitalele! Ar părea fenomenal, dar din nenorocire așa e începutul l’a făcut Epitropia Sfîntului Spiridon din Iași, care a închis spitalul pe care-l are în acea localitate. Vara nu treime să se îmbolnăvească nimeni! E sutrict interzis lucrui acesta! Ne miră chiar că epitropia n’a dat și o ordonanță în acest sens! Iar dacă se găsesc indivizi cari nu vor să tină seamă de interzicerile epitropiei, și se îmbolnăvesc totuși, aceia să moară în stradă sau să se caute cu medici particulari. Cea dintîî Capitală a țarei nu se putea însă să rămîe mai prejos. Ar fi fost o rușine. Și iată vedem că Epitropia așezămintelor brîncovenești închide, pe vară, spitalul pe care-1 are, lăsînd doar cinci paturi pentru cazurile absolut grave și urgente. De asemenea și spitalele celeilalte eforii, au fost, dacă nu cu totul închise, dar serviciile au fost reduse la, jumătate, la un sfert, și aceste rămășițe sînt și ele conduse, pe vară, nu de cei îndreptățiți s’o facă. Și aceasta cînd? Atunci cînd holera e pe punctul de a năvăli în țară, cînd spitalele ar trebui, mai mult ca oricînd, să fie deschise, să fie în complectă activitate, preparîndu-se și luînd toate măsurile. Aceasta în afară că în nicî unul, dar absolut în niciunul din testamentele celor care și-au lăsat averile pentru spitale, nu există prevederea că în timpul verei, asistenta medicală pentru suferinzii săraci se suspendă. Eforiile însă, se sinchisesc, se vade, puțin de testatori. Voința lor proprie e lege, orî-cît de absurdă, ar fi uneorî, această voință, și,oricît de nenorocite sînt consecințele la cari dă naștere, înțelegem că și medicii primai aî spitalelor au nevoe de odihnă. Dar credem că această odihnă nu treibue numaidecît plătită cu suferințele, cu viața chiar, a mii de bolnavi/ sărmani. O administrație pricepută și cu tragere de inima poate aranja așa fel lucrurile încît să dea și odihna cuvenită medicilor, și să îngrijească și de bolnavi. Credem că cele spuse de noî aci, sînt destul de clare și lesne de înțeles. Se impune absolut ca să se redeschidă spitalele închise, iar serviciile înjumătățite sau și mai restrînse, să fie readuse la starea lor normală. Cînd vom ajunge la situațiunea ideală ca oamenii să se îmbolnăvească numai iarna, atnci spitalele vor putea fi închise sau lăsate în părăginire pe timpul verei.Pînă atunci însă, să se facă ceea ce impune umanitatea și rostul acestor așezăminte, și, mai cu seamă, să nu se bată joc de jertfele celor cari și-au lăsat averile pentru a se alina durerile celor săraci, și numai pentru scopul acesta, iar nici decum pentru altul.— g. m. — Nenorocirea din Bușteni bușteni, 10 Iulie. Cu‘ ocazia, publicarea cunoscutei nenorociri întâmplate în Bușteni în ziua de 28 Iulie, s’a făcut afirrrTițiunea cum că vinovat de această nenorocire ar fi d. șef al stațiunei Bușteni care nu a reparat clopotul de la cantonul barierei în dreptul căreia s’a întâmplat nenorocirea. Astfel arătata știrea este nedreaptă. Oricine se poate arăta ca vinovat însă numai de șef al stației nu. De altminteri detecta oziareta clopotelor de pe la cantoane este ceva foarte obișnuit pe aci și cel ce voește, i să se încredințeze la «ordomul’darlajtuniel, unde șoseaua este foarte mult umblată. Vina deci este a celor în drept din îngrijirea acestor clopote, iar nici de cum a d-lui șef, care mai ales este un funcționar, cunoscător prea conștiincios a datoriei sale pentru ca din cauza neglijenței sale să dea naștere unor întîmplări atît de nenorocite prin consecințele lor, cum a fost de pildă cea de Miercuri. — Gr. P. mai decît puține case neatinse de Huragan. De asemena și în orașul Corurbia furtuna a dezvelit mai multe case din mahalaua Corabia-Veche și Valea-Seacă, și-a scos din rădăcini mai mulți pomi roditori. Mariu Si ----------------------- Furtuna din Bechet HowlamăEwnte CORABIA, 30 Iulie. — Cu privire la furtuna din Bechet, despre care probabil v’a relatat corespondentul d-voastră din acea localitate, vă comunic și cu următoarele : Cheresteaua din depozitul d-lui Ștefan G. Popescu, a fost umncată în balta Arădanu, distanța de aproape 200 metri de depozit. Locuitorul Gheorghe Ion Ivancea zis Gheorghian, fiind pe cîmp cu vitele, grindina l’a lovit atît de tare Incit i-a spart capul producîrdu-i mai multe leziuni. Comersantul Ștefan Stănescu a fost lovit de lemnele ce zburau prin aer, tăindu-i o ureche. Pe cînd locuitorul Gheorghe I. Stamen venea cu carul de la cîmp și în cair cu o fetiță a sa, anume Elena, în etate de 11 ani, uraganul i-ai răsturnat carul, iar pe fetiță aruncînd-o între roatele carului, a trecut carul peste ea, omorînd-o pe loc. Da judecător al ocolului Bechet, fiind dus la Dunăre spre a face baie, a fost prins de uragan cu o trăsură cu tot, și era aproape a fi amneat în Dunăre, printr’o întâmplare miraculoasă a scăpat cu viață. Grindina ai distirus tot porumbul de pe cîmp, rămînînd numai cocenii de porumb. De asemenea a distrus și viile plantate ii marginea Bechetului. In definitiv, în Bechet n’au ră Epidemii În țară s’au declarat următoarele epitem: Dizenteria în comuna Slobozia din Covurlui. Tulsea convusivă în comuna Găiceanca din Tecuci. In comuna Oasele din Covurlui s’a declarat epidemia de scarlatina. La Bîrlogî în Covurlui s’a declarat febră tifoidă. -------— Nenorocirea din str. Xsvor — Un copil călcat fie tramvai — Astăzi pe la orele 9 și jumătate diimineața, copilul Alexandru în etate de 2 ani, fiul femeei Lica Niclulescu, din strada Isvor No. 92 biseșind din Curte în fugă pe stradă și voind să traverseze linia de tramvai, a fost izbit de vagonul No. 333. Tramvaiul era condus de către vizitiul cu No. 749, anume Mihai Șușca. Copilul a fost rănit grav pe corp, picioare și mîini. Avizîndu-se societatea de salvare, copilul a fost ridicat și transportat în stare gravă la spitalul Colțea. Circumscripția 19 anchetează« De la consiliul tehnic superior In ședința de era consiliul tehnic superior a rezolvat următoarele chestiuni : 1) Proecte în valoare de 45.500 pentru construcția a 4 cantoane, o haltă și cheu la Podu Feti pe linia ferată Ploești-Văleni. 2) Proectul în valoare de 22.000 lei, pentru construcția unui pod peste rîul Uzu pe șoseaua județeană Dălimănești-Poiana-Uzu. 3) Proectul de 22.000 pentru reconstrucția digurilor pe rîul Oltețu pe șoseaua națională Slatina- Teșilu, la km. 210. 4) Proectul de 26.000 lei pentru construcția unui local de judecătorie rurală cu locuințe pentru magistrați, în comuna Coroiești, din județul Tutova. 5) Proectul de 27.000 lei, pentru construcția unei anexe pe lingă pavilionul boalelor oftalmologice de la spitalul Colțea din Capitală. 6) Decizia consiliului comunei Calafat din județul Dolj, privitoare la furnizarea curentului elec, fetei locuitorilor. 7) Regulamentul pentru distribuția apel la particulari, în orașul Pitești. 8) Proectul în valoare de 108.000 lei pentru pavarea străzilor și asfaltarea trotuarelor în comuna Oltenița din județul Ilfov 9) Proectul de 18.500 lei, pentru construcția unui dig de apărare a cu cel stingi, a podului metalic peste rîul Rîmna, de pe șoseaua R.Sarat-Focșani km 182.121.20. 10) Proectul de 19.870 lei, pentru aprovizionarea a 1640 m. c. pietriș, pe șoseaua județeană Giurgiu-Tîrgoviște de la km. 19 la km. 28------------------------* Apărut No. 21 din Facla cu următorul sumar: Facla: Liberalii și libertatea presei; Lion: D. Iorga e fericit; En. Argin: O operă de sprijinit; •••: Fărîmiturî; Miarius: Studiile d-luî Morțun; B. Nemteanu: N’am citituri... (versuri); Lex: Ce-ar răspunde d. Jaures d-luî Ibrăileanu; ***: Chestiunea evreească: Maximin: Cronici militare. POLEMICI: Morțun Rasidescu. —• AU roman. •— Pensiuni și pensiuni. — Naționalism cu doi .. — Jelea et Comp. — Un naiv. — Altul. •— Confidențiali — Intime. — Sperietoare. — Două știri citite în aceiași zi. — Un conflict. — Mai bine. — NI cunoaște. Prețul 15 bani. Pentru primaria Capitalei Acum cînd, față cu primejdia holerei se iau atîtea măsuri preventive, atragem serioasa atențiune a d-lui primar al Capitalei asiupra locului viran din str. Tunari No. 62, colt cu strada Marginea care este un focar de infecțiune punând în pericol sănătatea locuitorilor de prin împrejurimi. Dacă nu-i este posibil primăriei ca să-l îngrădească, să fie curățat și oprit cel puțin de a se mai arunca pe dînsul gunoaie, lături și toate murdăriile. In strada Anton Pann No. 46, s’a construit de cătăva vreme o fabrică de conserve sub firma „Triumful“. Gam în această stradă nu este, canal, toate resturile de fabricație precum: coji,sîmburi de fructe, zarzavaturi și altele, sunt aruncate în curte fără ca cei cari le aruncă să se îngrijească de miazmele infecțioase ce se ■exală din toate aceste rămășițe intrate în putrefacție. Afară de asta, lucrătorii fabricii, destul de numeroși și din cale afară de neglijenți, nu se gîndesc măcar dânșii să păstreze o oarecare curățenie, mai ales că latrinele fabricii sînt în stare cît se poate de primitivă. Dacă din întâmplare se rătăcește pe acolo vreo comisie de inspecție, acești lucrători, formați în mare parte din copii, se ascund din ordinul patronului ca să scape inspecțiuniîe și să zădărnicească astfel măsurile de îndreptare ce s’ar putea lua. Vă puteți lesne închipui, domnule primar, cum pe căldura asta înăbușitoare care apasă asupra Capitalei, cetățenii din partea locului sunt expuși să fie loviți de tot felul de boli molipsitoare. _______21______ împăcarea romîno-maghiară CAMPANIA „TRIBUNEI 11 Arad, sa Iulie.—După articolul lui Octavian Goga care stigmatizează pe Slavici ca dezertor din partidul naționalist român, ziarul ,,Tribuna" publică era un nou articol prin care și scriitorul Brote este desemnat ca dezertor. Ca și colegul său de la Agenția Romina“, Eugen Brotte a criticat partidul în „Telegraful romîn,“ din Sibiu. " „Tribuna“ arată cu altă răutate Vorbește Brote de partidul romînesc, pe care îl acuză că este nesincer față de actualul guvern. înaintea alegătorilor, spune Brote, partidul a declarat că renunță la primul punct din program (Autonomia Transilvaniei) dar apoi nu a avut curajul să declare aceasta, în mod public. Pentru a dovedi că această acuzație e tendențioasă și că poporul român și conducătorii săi au toată bunăvoința pentru o înțelegere cu guvernul și că, dacă pacea nu s'a făcut vină acum vinnovata e Ungaria, deoarece atîta timp cît contele Tisza va cere disolvarea partidului naționalităților în schimbul unor concesiuni problematice iar contele Hedervary va fi de părerea sa, partidul român nu va putea fi acuzat să nu vrea pace. Pentru a dovedi toate acestea „Tribuna” declară că partidul român vede în Autonomia Transilvaniei, numai un subiect de compensație și e gata să renunțe la această pretenție în schimbul unor alte compensații importante. ADEVERURI CABAJUL 1 LEONIDA a introdus în România până în prezent următoarele automobile F. I. A. T. In anul 1903 Onor. Soc. de Salvare, un automobil-ambulanță de 25 H.P. Onor. Primăria Iași, un dublu faeton de 35 H.P. D-lui D. M. Burileanu un dublu faeton de 45 HP., 6 cilindre iei anul 1809 D-lui D. M. Bragadiru, un șasiu 15 H.P. D-lui Dr. Costinescu un dublu faeton 15 H.P. D-lui Stavru Cavadia, un dublu faeton 15 H.P. D-lui Numa Frumușeanu, un dublu faeton 15 H.P. D-nei Martha Gheorghiu, un landaulet, 15 H. P. D-lui Charles Mc.Dowalles, un landaulet, 15 H.P. D-lui Gr. Iamandi, un dublu-faeton, 35 H.P. D-lui Ar- Poulopulo un . „ 35 H P. D-lui Jean Kintescu, „ „ »35 H.P. D-lui Mișu Popp, un » 35 H.P. Onor. Minist. de Finanțe o limuzină 35 H.P. „ „ „ Instrucție un landaulet 35 H.P. D-lui N. Mancaș, un dublu faeton, 45 N.P. 6 cilindre. D-lui N. C. Oteteleșeanu, un dublu-faeton, 45 HP. ti cilindrii. Onor. Soc. de Salvare, un automobil-ambulanță, 25 H.P. in anul 1910 Onor. Banca Săteanului, un dublu faeton, 15 H.P. Banca Gen. Romînă Craiova, un dublu faeton, 16 H.P. . Serviciul Sanitar, un dublu-faeton, 15 H P. D-lui Anton Carp, guvernat Băncei Naționale, un landaulet 15 H.P. D-lui Gh. Gheorghiu, un dublu-faeton Torpedo, 15 H.P. D-lui C. Pascale Iagăru, un șasiu, 15 H.P. D-nului Alex. Zănescu, un landaulet, 15 H.P. „ Victor Scărlătescu, „ „ 15 H.P. „ Paul Greceanu, „ „ 15 H.P. „ Theodor Eftimiu » »15 H.P. D-r.ului D Darvari, o limuzină, 25 H.P. D-lui Colon, Hepites „ ., 25 H.P. D-lui I. Niculescu-Dorobanțu, un dublu-faeton Torpedo, 25 H.P. Domnului G. Olmazu. „ Al. Enarovici „ C. R. Geblescu „ M. V. Mirică „ I. Em. Pallady „ C. Vălimărescu Gr. V. Pleșoianu Contelui L. Starjensky, un dublu-faeton. 35 H.P. D-lui D. St. Christide „ „ „ 45 H.P. Onor. Soc. Romîno-Americană, un dublu-faeton 50 HP., torpedogiti proprietari de Automobila, F. I. d. T.“ aifte» bune referințe pentru această marcii un dublu-faeton, 35 H.P. 35 H.P. 35 H.P. 35 H.P. 35 H.P., torpedo 35 H.P. 35 H.P. TRATATIVELE latre „Steaua Română“ ci și societatea olandeză Rotez&am; 30 Iulie.—• Ziarele de aci declară că nu sunt întemeiate zvonurile după ca și tratativele dintre „Steaua romînă“ și ,,Societatea regală olandeză de petrol“, ar fi eșuat. Tratativele au fost numai întremate și vor fi reluate la toamnă. —— ---------------- Plecarea marelui Vizir Haaki-Pașa Marele vizir al imperiului otoman Haaki-Pașa, a părăsit era Sinaia spre a merge la Viena. Halki Pașa a fost salutat în gară de către d. Alex. Djuvara, ministru de externe, d. Șefa Bey, ministrul Turciei, Galib Kemaly bey, prim secretar de legație, Ismail Niazim bey, al treilea secretar de legație și colonel Blacque, atașat militar. Marele vizir s’a despărțit foarte cordial de d. Djuvara. Pînă la Brașov a fost acompaniat de d. Șela Bey și d. colonel Blacquebey. Primul ministru a cerut însă ca înainte de a începe tratativele partidul să renunțe la Autonomia Transilvaniei, să facă deci un sacrificiu fără a primi ceva în schimb. Articolul termină astfel : „Brote este de rea credință și servește aceiași idee ca și Slavici și Mangra. Eî vor să discrediteze comitetul român și să-l izoleze de populația romînească, care după cum spun el vrea pace dar e împiedicată de agitatori. tot 1140 cazuri, mortale 482; în satul Balaban, bolnavi 63, morți 28", în ținutul Zembeausc, bolnavi 108, morți 37; în regiunea Donului, bolnavi 3253, morți 1424; în Pustava, bolnavi 224, morți 105. S’a înregistrat și un prim caz în Ecaterin îberg; în Earoslav, 861 cazuri, morîtale 61. 1 Primim spre executare lucrări tipografice ca: tereștri, plîcnei, sirenajeri, bonuri, conuri, me*morauri, capse, pungi, etichete, etc., etc., în condițiunî de tehnică superioară și cu prețuri maieftine ca oriunde. Atelierele „Adevĕrului* Cum e numea Sîmbătă, 31 Mia In țară. — Timpul s’a răcorit îl toată țara; în localitățile din regiunea de cîmpie s’au înregistrat temperaturi maxime între 25 gr. și 28 gr. iar în celelalte părți între 16 gr. la Sinaia și 24 gr. la Tîrgu-Frumos.Temperaturile minime au fost co-iprinse între 17 gr. Sulina, Constanța, Corabia și T.-Severin și 7 gr. la Piatra-N. Presiunea atmosferică a crescut cu aprope 5 mm, fiind în mijlociu către 764 mm. A mai plouat în vestul țărei, la munte precum și în partea de est în regiunea caprinasă între districtele Brăila, R.Sărat și Biacău și Tutova. Vinari, 30 Mi ® In Europa.Presiunea ridicată âs la vest a înaintat mul pînă în Rusia și în Marea Neagra, centrul său fiind în golful Gasconier (Biaritz 771 mm). La nord, est și la est presiunea este mai coboritul de 760 mm. A plouat în mare parate a continentului: în Romînia, in peninsula Balcanică și pe atoerirî în partea de jos a Ungariei a plouat mult. Mersul holerei în Roșia Agenția telegrafică rusă, comunică următoarele date săptămânale cu privire la mersul holerei. In orașul și ținutul Astrahanului, au fost construte 228 de cazuri, mortale 126; în Mariopol 174 cazuri, mortale 58; în Perma 48, mortale 18; în acelaș guvernamînt 166 cazuri, mortale 43; aceasta de la 24— 25 iulie. In ținutul Soronei 22 cazuri, mortale 11; în Bărănesc 13 cazuri, mortale 3; în Barau 7 cazuri, mortale 1; în Novilsc 8, mortale 3; în Hutorah 19, mortale 8; în Moscova 2, nici unuci mortal; în satul Grunea, ținutul Zenese 3 cazuri, mortale 3; în Litvni 2 cazuri, mortal 1; în Ufa, bolnavi 5, mort 1; în ținutul Bebel, bolnav 1, mort 1; în ținutul Menzilinsc, 18 cazuri; în Ecaterinbrg, 1 caz; în Tinmen a fost dat jos din tren un bolnav, care venea din Mariupol. In Tver, s’au îmbolnăvit la început în guvernământ 8 persoane. # Pe ziua de 29 Mie, s’au constat în rman SÄFele date statistice săptămînale de mersuil holerei în Rusia. In Hersonca, bolnavi 6, morți 2: în acelaș guvernământ s’au consta Buletin Meteorologic 31 Iulie 1910 Furnizat de Casa IMEPIU &C-Î9 Temperatura centigrade înălțimea barometrică 768 m/m. Cerul acoperit. Barometrul în urcare. Fazele Lunare: O Lună nouă Ziua de era la București, deși mai puțin călduroasă decît cele precedente, a fost greoae, înăbușitoare și Cu vînt ușor despre răsărit. În mranî și văile noastre e EXCURSIE LUi PEȘTERA IfILOFLIȚEI — AJUNUL Sf. APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL = Aproape de 4 ore trîntindu-mă pe o laviță lungă de lemn, ațipisem puțin, cînd deodată mă pomenesc cu camarazii mei, strigând în gura mare că sunt orele 4 dimineața și trebue să o pornim la drum, fără a asista la sf. liturghie din acea zi. Protestez, dar protestul meu nu are nici o valoare și sînt nevoit să mă scol. Cu multă părere de rău mă văd nevoit a_mî părăsi cunoștințele mele din preajma focului, cum și acest frumos local și cu atît mai mult că venisem să asist la leturghie și la praznic, dar ,,vox populi, vox Dei“. Trecem Ialomița și urcăm puțin la bisericuța cea nouă din pădure, pe de o parte ca s’o vizităm, după obiceiul nostru și să vedem pe lucrări noul s’au mai făcut, iar pe de altă parte să dăm „o bună dimineață d-lui profesor Mehedinți, care își stabilise aci odihna sa și a studenților sâi. Biserica cea nouă o vizitarăm și o găsirăm aproape gata cu toate lucrurile sale aranjate în ordine de dibaciul preot Ieronim, așteaptă numai tîrnosirea ei, care, cred, că se va face în curînd, după cum mî-a spus prea si. sa părintele arhimandrit Dianisie, superiorul mănăstirei Sinaia, sub al cărui scut este pus schitul întreg. In toată simplicitatea sa, sfîntul locaș e prevăzut cu toate cele strict cerute: altar, icoane, cruci, cărți, etc. Prin clădirea acestei biserici și sfințirea sa, se va face un mare bine acestor sfinți oameni, deoarece fiind așezată la un loc BScat și fără umiditate, nu cum e cea veche de jos de la peșteră, acești oameni cari stau ore întregi în picioare ziua și noaptea, atît în timpul iernei cît și al verei, nu vor mai fi expuși la efectele dezaistroase ale umezelii, care a doborît pe cei mai mulți dintre ei și cu atît mai mult avîndu-se în vedere etatea lor cea înnaintată. Terminarea bisericei și intrarea în funcțiune va fi o norocire pentru acești oameni și cu atît mai mult auzind că ministrul îi va mai veni în ajutor cu ceva. Pe d. profesor Mehedinți nu avurăm plăcerea de a-l vedea ci numai de a-l auzi, căci nefiind încă sculat, noi ne-am mulțumit a-î da în treacăt „bună-dimineața“, iar d-sa cu un glas, pe jumătate, ne-a mulțumit spunîndu- ne că ,,îl pare bine“ și nimic mai mult. Trecurăm în pădure. Aci era un adevărat concert- Păsările ascunse prin crăcile copacilor se întreceau care mai de care a ne întîmpina prin cîntecele lor armonioasa. Rar mi s’a întâmplat Să aud un concert mai frumos, mai plăcut ca acesta ce ni-1 da într’un mod gratuit aceste drăgălașe păsărele! Eșirăm iarăși la gol, trecurăm pîrîul Cocora și intrarăm spre muntele Obîrșia. Iarba fiind udă de rouă căzută în timpul dimineței, ne cum udă picioarele intrînd prin încălțăminte. In drum dăm de o cășerie pentru prima oară instalată aci și aparținind d-lui Ghimbășanu Matei din Bușteni. La o mică distanță de această cășerie apucăm spre drumul cel nou, care din Obîrșia trece prin muntele Babele și se termină în fața Caraimanului.Acest drum, deși bine construit de antreprenorul Tocila, un om vrednic și cinstit, totuși însă e destul de greu, deoarece urcă mereu și poate că ar fi și mai greu dacă n’ar face niște zigzaguri destul de întortocheate. Noi însă nu simțim greutatea sa deoarece ne odihnisem destul de bine în timpul nopței, apoi fiind destul de răcoare, aproape frig, nu avem, pe lângă urcușul cel greu al muntelui să luptăm și cu arșița cea arzătoare a soarelui. In stînga pîrîului Cocora marginea pădurei pe o distanță destul de bunicică este arsă. Nu se știe pînă acum cum și ce fel a luat foc sau cine i-a dat foc și e de mirat că s’a stins așa de repede arzând așa de puțin din ea! Peste o oră și ceva ajungem deasupra și în fața stînei așezată la baza muntelui Obîrșia. Aci de la distanță de un sfert de oră în coborîș vedem cum ciobanii mulg oile și apoi cum cele scăpate de la mulsoare își reluau locul și se trînteau jos, nefiind încă ora lor de pornire, adică ora de a pleca la pășunat. Strigarăm de mai multe ori, ca de obiceiu, pe prietenul nostru, baciul Gheorghe de la acea stână, însă, sau din cauza vîntului sau poate că eî erau ocupați cu mulsul, nu primirăm nici un răspuns. După o mică odihnă pornirăm și începurăm a face urcușul cel greu, dar și cel mai frumos și cel mai pitoresc pe Babele. Frumusețea acestui drum este Indescriptibilă. Uitîndu-ne îndărăt vedem munții Strangei, pe ale căror culmi sa află frontiera țăreî spre Austro-Ungaria și din care se lasă în jos spre noi muntele Bătrâna, la baza căruia se găsește stîna Enescu, apoi paralel cu ea vine muntele Doamnele cu stîna,d-lui Seceleanu și despărțiți prin valea Bătrîna cu cheile sale; apoi muntele Obîrșia, separat de Doamnele prin valea Ialomiței sau a Obîrșiei și mai departe o parte din muntele Coștile, prevăzut cu înalta și mare stâncă „Baba-Mare“ și despărțit de Obîrșia prin valea Sugarilor. Toata aceste văii udate de ape cu acelaș nume, ceva mai jos se împreună și formează valea Ialomiței, udată de apa cu acelaș nume și alimentată de sute de pîrae unele mai mari și altele mai mici. Mai înspre sud și mai în depărtare vedem: Cheile Tătarului, muntele Zănoaga, Lespezile și Leaota. In fine o frumusețe! O splendoare! Nu-ți mai vine să pleci din loc. Odată ajunși pe coasta Babelor urcușul devine mult mai ușor și cu pași înceți trecem mai multe văgăune, parcurse de mici șipote, pînă cînd ajungem în valea CaraimanuluiPe coasta Caraimanului se află un mic bordei cu o tină de cîrlanî, cari încă nu porniseră, stau încă culcați în tîrlă, însă crinii mai harnici, ne întîmpinară și acii prin lătraturile lor. Acești cîrlani aparțin d-lui I. Minea din comuna Cocargeaua (Ialomița), un vechi și bun prieten al meu, iar paza lor este încredințată unui brav și destoinic cioban, vrednic și bun cunoscător al meseriei sale, numit ,,Costache“ pe care îl cunosc ca cioban în acest munte de aproape 16 ani, înaintăm spre casa din Caraiman, unde ajungem cam pe la orele 7 fără un sfert diimineața. Aci furăm primiți cu multă bucurie de păzitorul acestei case, vechea noastră cunoștință Ion Roșculeț și de fiul sau Dumitru. Umbletul cel greu ațîțase în noi pofta și dorința de ceva de a le băuturei, însă, omul de aci, fiind stabilit de curînd, nu se preparase pentru așa ceva, totuși insă noi furăm destul de mulțumiți și cu cîte un pahar de apă rece ca ghiața spre a putea arata cu mai multă înlesnire simplul nostru fluștur. Fiind puțin cam amorțiți de frigul dimineței, ne desghețarâm picioarele și mîinele la gura sobei, unde prietenul Roșculeț făcuse un foc foarte bine alimentat. Mali atspirăm ceva timp de o oră și în urmă luarăm potecuța făcută în valea Jepilor spre Bușteni. Prietenul Costache, cioban I. Carraiman, care era de față la placarea noastră, ne anunță că in curînd vom fi plouați. In drum pe această valie, care anul trecut era plină de zăpadă, acum nu găsirăm decît prea puțină, iar cascada cea mare și frumoasă din această vale, nu era în coloană impunătoare ca altă dată. Totuși însă valea e splendidă, e admirabila! Ploaia se afla în culmea sa. Cred da prisos a mai insista îin descrierea acestei văi, de care el s’a mai scris și altă dată și apoi, die cînd s’a făcut drum pe aci, grație stăruințelor Și insistențelor valorosului și energicului ingineri silvic al Eforie Ion. Garjeanu, a devenit un loc foarte bine cunos