Adevěrul, octombrie 1912 (Anul 25, nr. 8282-8312)
1912-10-01 / nr. 8282
Luna 1 Octombrie 1912 Cea mai mare fabrica din lame de plugari ca aburi PLUGURILE ORIGINALE »FOWLER Neajunse de nici o imitaţiune în Munca zilnică, Durabilitate şi Economie, recunoscute de elita marilor agricultori din toată lumea ca cele mai bune sub orice împrejurări. Cari au obţinut PESTE «St» «E PRRRIN ÎNTÂI şi singurele cari din toate sistemele cu cablu au obţinut — GRAND FEIX şi MEDALIA de AUR — La Expoziţia Universală din Bruxelles 1910 şi Grand J’Iix la Expoz. internaţională din Turin 1911 Peste 13.000 maşine „FOWLER“ vândute In toată lumea In capul culturei ou aburi in HOS ANIA se afli: Ad. dom. fior. a Casei Hertaleen 7 pluguri „Fowler“ Exc. .Sa G. Gr. Cant.S cazino cu 10 pluguri „Fowler“ Casa Principilor Stirbei cu 10 pluguri „Fowler* Principele C. I. Soutzo cu 4 pluguri „Fowler“ Casa Marghiloman-Ferediide cu 4 pluguri „Fowler“ Ministerul Agriculture! cu .1 pluguri „Fowler“ lina El. Nevrouz. Khan cu 2 pluguri „Fowler" Exc. Sa 1. P. Carp cu 1 plug „Fowler“ si (tiui mari proprietari in total cu 90 plugari ca abaci .Originale Fowler“ care nu fost puse în funcţiune personal de D-l JULIUS SAXON Inginer specialist şi reprezentant general al Domnilor JOHN FOWLER & Comp* BUCUREŞTI -Strada Armanului No. G. N. B. Maşinele noastre „COMPOUND“ au tobe mările, fiecare cu câte US0 metri cablu, sunt special constrruite pentru ardere, de paie, lemne şi cărbuni şi la cerere le furnizăm şi o instalaţiune patentată de aupru-incălzire (Helssdampf) '4 tei• . i-t 'I'..''-'.. l»-lor IiAOtIaONIE Jk i o. in Pari» GUSA DE REEXPEDITIE IM BUCUREȘTI GRANDS MADASINS DU PRINTEMPS ------------------------ PARIU —-------------------A rmânit CATALOGUL ilustrul pentru Toamnă și Iarnă care se OJJCII AN trimite gratis şi frappo oricui îi va cere CALEA VICTOR Bl 28, (în faţa Prefecture! Poliţiei Capitalei) Clienţii noştri pot grei la Vara noastră de Hee.vpedii de toate Cataloagele şi Probele de Noutăţi ale Sezonului L0COMOBILE SEMISTABILE cu ventile LENTS HEINRICH KMZ dela 4-1000 cai putere ■*1w' imediat furnizabile Cea mai economică forţă motrice JACQUESPAOCKER București. — Str. Smârdan No. 51 ^ 1\ Filiala: SOFIA la Brevetele Regale Române (i. g. G.) FRIEQ. KRUPP AKTIENGESELLSCHAFT, Essen-Ruhr. Germania No. 1102 cu trtlu: „Sut proiector pentru tunuri“ şi No. 1KH cu titlu: „Focaş percutant cu cel puţin două piese anserpibile de a fi degajate prin forţa centrifugă şi blocînd părţile ce port organele de inflamafie“, se vând sau se concesionează spre exploatare Doritorii se vor adresa dlui vocal Adolphe Stern Strada Sapienţii No 4. _______________________ Prin licitaţie pică Se vinde pentru eşire din individiane la Notariat în ziua de 9 Octombie imoblul succesiunei Săvulescu it unt iu Str. Eparilor şi Turturele, c a 25.000 m. p, pe linia noului Buleard al Turturalelor, bun de parcelat,2 minute de Hala Tratata, 3 linii de Tramway, 2 faţade enorme. Preţ excepţional de avantagios. Infortţlaţiuni la avocatul succesiunei, 36 Str- Alex. 1. hovari, orele 0 -7 seara. rsarind tdoţu! Covurlui, 804 hectare, regiunea la 18 kilometri ţie Galaţi, de la 23 Aprilie 1914. A ?}( .* ji î irosit d Iul Avocat G. Iconontu î, Bui. Fake. maine de 5-6 camere, baie, bucătărie, cameră de servitori, singur in curte. A se adresa la Adria ziarului. De închiriat Casa Mandy cele două etaje ocupate actualmente de Casa Porlois A Fix eventual se închiriază şi magazinu din colţ. A se adresa la proprietara IT’n cai Dr COBILOVICI SPECIALIST PENTRU Bolile şi Operaţiunile de GAT, NAS şi URECHI Calea Victoriei No. Consultaţii 3—5 p. m. C OMUNITATM EVAN GELIGA — DIN UV VVRESTI -Curs de Urnim germană pentru adulţi La lui Otombrie a. c. se va deschidi in localul şcoalei de cruiert a Comunitătii Evangelice str. Stirbey Vodă 3? un curs de limba germană şi de corespondenţa comercială în limba germană pentru adulţi Metoda de invrtământ întrebuinţată face cursurile accesible şi acelora cari posedă numa o cunoştiinţă foarte limitată sau una cunoştintâ a timbei germane. Leci’te vor avea loc de trei ari o săptămână între orele 8’ 3 geară şi vor fi continuate până la Paşte 1 911 Taxa de Lei 5 pe lună, este plălibită l Cassa Comunităţii str Luterană 10. Informatiuni a se lua la Direcţiunea scoatetor, str. Luterană W Eforia Comunităţii Evangelice DOCTOR 621® D. Fischer BOALE DE OCHI si URECHI Strada Doamnei Ho. 27 BUCUREŞTI m w bsit Ho. Al69 »i A»6* 97 u Wm sEw, ta famsa m Mi CUTII HIUI'.M tEBB“ OSW smeisuisi Dar ceea ce am admirat atunci la bulgari a fost înaltul grad de patriotism răspindit în toate stratele populaţiunii, în cele mai de sus ca şi în cele mai de jos şi dispoziţiile războinice ale acestui popor. Nu era bulgar care să nu ardă de dorul de a alerga la hotar, nu numai spre a-i înapăra patria, dar încă spre a administra o lecţie sîrbilor, cari avuseseră cutezanţa să provoace pe bulgari. Căci ei erau convinşi de superioritatea lor asupra sîrbilor şi fiecare bulgar era încredinţat de mai înainte de izbîndă. Voioşi, cu cîntece patriotice, în sunetuî cimipoaieter şi al muzicilor militare, voinicii alergau din toate părţile ca să-şî ia dudul în regimentele lor şi să pornească cit mai repede la graniţa sîrbească. Penciu Magia, proprietarul casei în care locuiam în acele timpuri, era un om simplu, incult. — Trei băieţ! am, îmi zicea el, toţi trei să cadă la nevoie în bătălie, numai să batem pe sîrbî. Avuia şi o impresiune dureroasă. Intr’o seară, ameste-cîndu-mă îrt Diata mare a Rusciukuluî printre numeroasele grupuri de oşteni ţărani, auzii la spatele meu dulcele gratii iromînesc. Era un grup numeros de soldat! cari vorbiafl romîneşte. — Dar voi ? întrebam eîi. — Suntem rominî din Turtucaia, fu răspunsul, şi mergem să batem pe sîrbî. După ’'rimeile ciocniri, vizitind în suita! ne p rizonierT răniţi, ii auzi şi pe aceştia vorbind romîneşte. — Dar voi ? Îi întreba iii. — Sîntem Tilmîni din ţinutul Negotinului. Romînii se batusera între el, uniî pentru bulgari, alţii pentru sîrbî şi primele ciocniri fuseseră între rownînî rominî. îndurerat plecară de la spital, ștergindu-mî o lacrimă. Al. Ciurcu. * Înainte ditratoă Donă piese de Henni Bataille: La TEATRUL NAŢIONAL: „Marşul nupţial“. — La TEATRUL MODERN: „Copil din flori“. Luni şi Marţi, două seri consecutiv, Teatrul Naţional şi apoi Compania Marioara Voicutescu, la teatrul Modern vor reprezenta două piese ale de-ale lui Henri Bataille. HENRY BATAILLE La Teatrul Naţional va trece Luni seara „Marşul nupţial". E un studiu psichologic asupra caracterului unei femei, suflet provincial para copilăros, dar eroic, care se resemnează, ca fată, la renunţare, pe dud, de fapt, ce osindeşte la o mediocritate fără glorie. Fata a fugit din oraşul sfifi de provincie cu profesorul ei de pian, ca să vie să înfrunte la Paris mizeria. Dar când idealul s-a spulberat, fata înţelege că şi-a jertfit viaţa unui nenorocit şi de frica mizeriei se omoară. La Teatrul Modern „Compania Marioara Voiculescu" va reprezenta Marti, pentru intția oară „Copil din fior!“ (Î’Enfant de l'Amour) de acelaş autor. Ia și act o îndoită şi interesantă psiehologie: aceea a copilului din fiori, care a păstrat o dragost,e fiiască adevărată, pentru mama lui care e femee galantă, pe cînd aceasta, disperată fiindcă e pe punctul de a fi părăsită de bărbatul pe care-1 iubeşte nebuneşte, simte renăscîndu-se în inima eî dragostea de mamă ce dormita. Fiul natural intervine şi caută să împace pe mama sa cu amantul ei, pe care îl şi şantează în acest scop cu nişte hîrtii compromiţătoare, ceea ce dă loc unei scene de un realism şi o brutalitate îndrăzneţe. Sfîrşitul e că amantul revine la amanta sa şi cel care trebue să plece e fiul natural, spre a face loc fiului legitim al amantului, căci v o ia de soţie pe amanta sa, care sacri,facă amorului ei dragostea de mamă La Teatru! Naţional în „Marşul nupţial“ rolul capital va fi jucat de d-ra Macri. In „Compania Marioara Voiculescu“ rolul amantei din „Copil din flori“ va fi creat de d-na Marioara Voiculescu, acela al fiului natural de d. Manolescu şi acela al amantului de d. Storin. Dela Msriîatea popularii Astăzi, la palatul Ateneului român orele 8 seara, va avea loc solemnitateadeschiderii cursurilor U. P. pe anul 1912—1913 Vor vorbi: d Spiru Haret, discurs de deschidere, d. Q. Rădulescu, despre „Scopul şi foloasele UP“; d- dr Q. stânculeanu despre ,,Ştiinţa Şi roadele ei aplicate la orbire“. Marin Dumitrescu, directorul liceului Lazăr va vorbi despre Leonardo da Vinci ca artist. Conferinţa va fi însoţită de proeeţiuni luminoase. Intrarea în sală, liberă. In loji lett de persoană. Contramandarea alergărilor din Iași IAşI, 20 Septembrie. Din cauza ploilor și a terenului desfundat, impropriu pentru alergări, Jockey- Glub-ul din Iași a contramandat cursele de cal. 2 TELEGRAME RĂZBOIUL IN BALUAID Hillinah Tifla Viena, 29 Sept. — Relaţiuni oficiale anunţă că mobilizarea in Turcia se face acum, după o stagnare de scurtă durată cu o deosebită repeziciune. Din provinciile asiatice sosesc zilnic cite 10.000 oameni. Rezerviştii răspund cu mai multă însufleţire la chemarea sub drapel de cînd gravitatea situaţiei a fost adusă la cunoştinţa tuturor. Populaţia este convinsă acum că nu este vorba de mici operaţiuni militare obicinuite ci de o acţiune care are In vedere salvarea Turciei. 250.000 TURCI MOBILIZAŢI LA FRONTIERA Londra, 29 Septembrie■ — Ziarul „Times" anunţă din Constantinopol că turcii au mobilizat la diferite graniţe ale imperiului, 250.000 oameni. BOSNIACII VOR LUPTA CONTRA TURCILOR Londra, 29 Septembrie. — Ziarul „Daily Mail“ anunţă din Belgrad că mai multe mii de bosniaci de la graniţa austro-sîrbă au trecut frontiera ca să lupte alături de sîrbî şi muntenegreni contra turcilor. In cel mult o săptămână Serbia va declara războiul. TURCII INARMEAZA PE BAŞIBUZUCI Belgrad, 29 Septembrie. — Guvernul turc a împărţit arme ba$ibuzucitor din Novi-Bazar. Başibuzucii au $i început să săvirşiască cele mai îngrozitoare crime şi jafuri contra creştinilor din Novi-Bazar. CONSFĂTUIREA MINIŞTRILOR ASUPRA RĂSPUNSULUI CĂTRE PUTERI Constantinopol, 29 Sept. — Constitui de miniştri s’a întrunit la orele 11 jumătate dtm. pentru a conferi, cu uşile încuiate, despre răspunsul de dat marilor Puteri. Dragomanii legaţiunilor greacă şi sârbă au luat loc in anticameră pentru a putea comunica imediat răspunsul miniştrilor lor plenipotenţiari . Se aşteaptă ca negocierile să fie terminate până in astă seară pentru ca să se hotărască odată definitiv dacă va fi războiă sau pace. UN SPITAL ORGANIZAT PE CHELTUIALA SULTANULUI Constantinopol, 29 Septembrie.— Sultanul a ordonat organizarea unui spital de 100 paturi pe comptul casetei sale particulare în numele primei sale cadîne. — Quvs AUSTRIA SE PREPARA SA INTRE IN SANDJAK Berlin. 29 Sept. — Ziarul „Morgenpost“ anunţă din Viena din sorginte bine informată că Austro-Ungaria se pregăteşte să intre în Sandjak. Corespondentul din Viena al ziarului „Vossische Zeitung“ anunţă din sorginte pretinsă competentă că Austro-Ungaria nu mai e dispusă să rămână neutră. In această privinţă ea nici nu mai tratează cu ministerul de externe rus, deoarece vrea să-şî păstreze mină liberă. O CERERE A CORESPONDENŢILOR DE ZIARE Constantinopol, 29 Sept.—Un număr de vreo 40 de corespondenţi şi desemnatori au cerut permisiunea să viziteze diferite cartiere principale turceşti. Statul major a răspuns erî in mod negativ. Un mic număr de ziarişti vor fi totuşi admişi; eî vor fi însă excluşi dela armata din Macedonia. SITUAŢIA OFIŢERILOR GERMANI DIN ARMATA TURCA Frankfurt, 29 Sept. — Din Constantinopol se anunţă ziarului „Frankfurter Zeitung“ că ofiţerii instructori germani, aflaţi in armata turcă, s'au adresat ministrului de războiu cerind să li se spună ce s’a hotărît in privinţa lor. Dacă vor trebui să ia parte la războiţ, eî vor fi nevoiţi nu numai să depue uniforma germană, ci să renunţe şi la supuşia germană TULCEA, 29 Septembrie. — In oraşul nostru a produs mare senzaţie faptul că, patru soldaţi rezervişti romiul de origină bulgară, din comuna Mihail Cogilniceanu, precum şi doi tineri deasemeni bulgari, s’au prezentat d.lui general Constantinescu, cerindu-i permisiunea de a se Înrola ca voluntari in armata bulgară, pentru a lua parte la..campanie. D. general Constantinescu, a respins cererea. Fiind urmăriţi Încă de aseară, ei aui fost conduşi la poliţie unde au fost chestionaţi asupra faptului, şi cercetaţi dacă nu cumva sunt îndemnaţi de altcineva, să facă acest pas. De aici, cei şase bulgari au fost puşi In libertate. Cazul a fost adus la cunoştinţa prefectului, deoarece numiţii bulgari vor să plece. — Romulus. CIND SE VA DA RĂSPUNSUL LA NOTELE MARILOR PUTERI Viena, 29 Sept. — Situaţia nu s'a schimbat azi întru nimic. La Constantinopol, se va intruni mtine consiliul de miniştri ca să discute şi să hotărască răspunsul la nota colectivă a marilor Puteri. Răspunsul guvernului turc va fi înmânat imediat ambasadorilor măritor Puteri. Cuprinsul răspunsului Turciei, publicat în ziarele străine nu este autentic. Cu deosebire pare de neadmis că ministrul de externe turc ar fi propus un refuz categoric la nota marilor Puteri. Răspunsul statelor balcanice la demersul austro rus este aşteptat pentru Marţi. Asupra conţinutului acestui răspuns cercurile diplomatice sunt foarte pesimiste. Belgrad. 29 Septembrie. — Nota de răspuns a guvernului către marile Puteri e discutată încă în consiliul de miniștri. Ea va fi dată probabil în sensul că guvernul regretă a nu putea accepta sfatul amical al Puterilor, deoarece nu se poate crede în realizarea pe cale pacinică a reformelor. Ministrul plenipotenţiar turc a şi părăsit Belgradul. Predarea răspunsului e tărăgănată, pentru că marşul trupelor nu e încă terminat. Din cauza insuficienţei liniilor ferate o parte din armată trebue să înainteze pe jos. De aceea declarația de război e așteptată pe Joi sau Vineri. Soldați români voluntari bulgari * Intervenţia Puterilor în Balcani Constantinopol, 29 Septembrie- Astăzi consiliul de miniştri vine o şedinţă extraordinară pentru a delibera asupra răspunsului de dat la nota ulterilor. Eu cred a şti că Poarta va refuza să consimtă la toate cererile Puterilor cari aă aparenţa unui control al reformelor. — Guys, * ■ aViena. 29 SeptembrieDeputatul italian Benedetto Cirmeni telegrafiază ziarului „Neue Freie Presse" cu privire la tratativele pentru incheerea păceî italo-turce următoarele : In cercurile diplomatice se asigură că Turcia se va răzgîndi in cele din urmă si va semna tratatul de pace asa cum a fost stabilit pînă acum în tratativele de la Ouchy. Părerea mea este, spune deputatul Crimeni că, în caz contrar, Italia va fi silită să transporte războiul oriunde cu aţii mai mult acuma cînd războiul balcanic fiind izbucnit, obligaţia Italiei de a nu transporta războiul în Balcani a dispărut. Opinia publică din Italia este mulţumită de probabila rupere a tratativelor şi cere reînceperea războiului fără nici o consideraţie. UN COMUNICAT COMUN AL CONTELUI BERCHTOLD ŞI AL LUI SASSONOW Paris, 29 Septembrie.— Ştiri sosite aci anunţă că e de aşteptat un comunicat comun al contelui Berchfeld şi al lui Sassonow şi în care Austro-Ungaria va declara că ea nu se gindeşte la cuceriri nici în Novi-Bazar si nici in restul Balcanului apar finind Turciei SERBIA şi Austro-Ungaria Belgrad. 29 Septembrie.— Ziarul guvernamental publică în numărul său de astăzi un articol întitulat „Mustrări nemeritate“, în care se spune că presa austriacă învinovăţeşte pe nedrept pe sîrbî că au uitat serviciile pe cari le-a adus Serbiei, Austro-Ungaria, Sîrbii, spune ziarul guvernamental, nu vor uita niciodată aceste servicii şi îşi vor aminti cu recunoştinţă cu deosebire serviciile aduse cu prilejul congresului de la Berlin. De atunci, însă, au intervenit numeroase exemple cari îndreptăţesc atitudinea de astăzi a poporului sîrb faţă de Austro-Ungaria. Şi atitudinea de astăzi a monarchiei vecine, spune ziarul guvernamental sîrb, dovedeşte că împărăţia habsburgică nu este dispusă să sprijine străduinţele pentru libertate ale popoarelor balcanice. Chiar şi în parlamentele austro-ungare s’a manifestat această tendinţă de a nu se sprijini popoarele balcanice în lupta lor. Serbia n'a fost nici odată nerecunoscătoare; numai de i-ar arăta Austro-Ungaria sentimente prieteneşti sau numai bunăvoinţă şi împărăţia hasburgică se va convinge că sîrbiî sunt un neam recunoscător. — Coresp. Bin dncepţia austrică ACORDAREA CREDITELOR MILITARE Wiena, 2!» Septembrie. — Comisiunea delagaţiunei austriaca a adoptat Etniile credite militare pentru armată. Ministrul de război, generalul Auffenberg şi comandant al marinei, D. Montscucnoli, au arătat că creditele cerute pentru armată şi marină ,sunt absolut indispensabile şi am constatat din nou să nu e vorba de credite de mobilizare, ci de o acţiune promctată şi recunoscută trebuincioasă de mult spre a îndrept anume imperfeţiuni materiale din armată. Generalul Auffenberg a declar.?!: Trebue ca şi statele celelalte, să ai mai ţinem armata noastră la o anume înălţime cu toate nevoile de pace. Pretutindeni s’a constatat anumite imperfecţiuni materiale, dar faptul acssta nu trebue considerat ca o lipsă de încredere în armată. Dacă s’ar ivi un incident serios, administraţia armatei va fi la înălţime şi va şti ce trebue făcut. Ministru! crede că, la cazut cînd sumate cerute vor îi votat®, va îi posibil de a pregăti războiul aşa incit nu va fi nevoe să se ceară alte credite în viitor. (Aplauze). Viceamiralul Montecucuoli a declarat că noul credit pentru marină nu e decit creditul complimentar al creditului de 312 milioane votat anul trecut. Orice stat tinde a deveni o putere maritimă, trebue ca Austria să devie şi ea o putere navală. Oratorul a declarat că va depune la timp programul construcţiunilor diviziei navale proiectate spre a înlocui clasa vasului „Monarh”. Construcţia acestei divizie va putea fi începută la sfîrşitul creditului de Zi, milioane. Ministrul de finanţe Zaleski a declarat că creditele pentru armata şi marină vor fi acoperite printr'un împrumut. Berisla Iste vm&xmsammBP tsamm D-rul Racovski şi evenimentele din Balcani Comunicările făcute la clubul social-de curs! Aseară s-a ţinut la clubul socialdemocrat din Capitală şedinţă, săptămînală a clubului, prezidată de dna ROZALIA FRIMU. D. GH. CRISTESCU a vorbit despre „Lipsa de şcoli“, relevînd că lucrul se datoreşte indolenţei guvernanţilor noştri, cari cheltuesc mult mai mult cu militarizmul şi altele, decit cu întreţinerea sau înmulţirea şcoalelor. Cu acest mod, stăpînitorii reuşesc să înlăture pe fii poporului de la cultură superioară şi deci îl pot ţine în întuneric şi să-l împileze în voe. Ca încheere, a spus că e nevoe de organizarea serioasă a muncitorime ei astfel ca să poată impune înlăturarea lipsei de şcoli. COMUNICĂRILE D-RULUI RACOVSKI In aplauzele azistenţei, a luat apoi cuvintul d-rul RACOVSKI, sosit erî in Capitală unde a venit din Bulgaria, spre a face cîteva interesante comunicări referitoare la evenimentele actuale din Balcani. D-sa aduce in primul rind muncitorile socialiste din România salutul din partea socialiştilor din Turcia, al socialiştilor şi revoluţionarilor armeni şi al federaţiei socialiste din Salonic. Acelaş sentiment şi aceiaş teamă de război se manifestă printre sosocialiştii din Orient. Şi atlt din cauza consecinţelor singeroase ale războiului cit şi pentru că el este mijlocul de care se servesc stăpînitorii ca să-şî întărească domnia. Chiar cînd un stat Îşi propune emanciparea unui popor, cum este cazul actual al Bulgariei, Serbiei, etc., chiar şi atunci războiul nu poate avea consecinţe bune. Libertatea cîştigată prin război, are ca consecinţe ale nedreptăţei. Socialiştii nu admit nici presiunea de clasă, dar nici de rasă. Cei cari nu cred în capacitatea proletariatului, pot crede în foloasele războiului. Nu poate fi făcut responsabil de cele ce se petrec in Macedonia, poporul turc, ci regimul junilor turci, care menţine omorul la consideraţia de mijloc de guvernămînt. Poporul turc este şi el nenorocit şi nu se bucură de privilegii. Soldaţii sunt puşi să apere avutul oligarhiei turceşti şi pe demnitarii Turciei. De starea de lucruri de azi In Orient, sunt vinovate şi statele europene. In Turcia e nevoe de reforme adînci, insă poporul va trebui să le facă, fie chiar şi prin revoluţie. Socialiştii nu admit apoi ca sub pretext de revendicări de reforme state străine să se ducă acolo în Turcia, pentru cucerirea de terenuri, pentru Întărirea militarizmului. De asemeni socialiştii trebue să fie contra sistemului colonizărilor al statelor mici şi mari. : D-rul Racovski spune apoi că a fost, alaltăer! în Bulgaria, unde perspectiva războiului evidentă. Calculează că sunt mobilizaţi pe picior de război, , pină la 800 000 oameni. Toate satele sínt pustiite, bărbaţii in vîrsta regulamentară fiind concentraţi in cazărmi. Una din grozavele consecinţe ale războiului in Bulgaria, are să fie şî foamea. Iată de ce socialiştii trebue să ducă o luptă crincenă contra războiului. Vorbitorul aminteşte de necesitatea acţiunei comune a socialiştilor din statele balcanice, în care scote a şi avut loc In 1909 o primă conferinţă la Belgrad, la care a participat şi Romînia. Socialiştii din statele balcanice luptă împotriva politicei naţionaliste şi tind să unească aceste state într’o confederaţie, chiar republicană. Altă conferinţă, dela 1909 şi pînă azî, a socialiştilor din statele balcanice, n’a mai avut loc. Anul acesta s’au făcut noui sforţări pentru ţinerea unei asemenea conferinţe, cari n’au avut Insă succes deplin. In urma acestui fapt biroul socialist international a hotărlt convocarea conferinţei interbalcanice. Din cauza imposibilităţii de a se putea comunica acum cu Serbia şi Bulgaria, conferinţa nu va putea avea loc. D-rul Racovski comunică în urmă că la Constantinopol s’a redactat un manifest antirăzboinic care va fi semnat de socialiştii tuturor statelor din Balcani. D-sa citeşte manifestul In Întregime. *r. După aceasta d-rul Racovski se ocupă de Romînia şi relevă că la noi nu se manifestă deloc acel „entuziasm“ (artificial de altfel) despre care se vorbeşte că e in populaţia bulgară, ceea ce explică cit de atrofiate sunt sentimentele patriotice şi naţionaliste In poporul nostru, graţia stăpînirei oligarchice. Proletariatul trebue să ducă lupta contra Oligarchie! şi să proteste»« contra războiului. Războaiele nu vorr putea însă înceta numai prin manifestaţii, întruniri sau demonstraţii, ci atunci cînd proletariatul se va organiza temeinic și va consstitui astfel o forță serioasă și impunătoare. * Aviația la noi flparatul „Doind Bristol“ complect recepţionat D. INGINER HENRY COANDA PĂRĂSEŞTE ASTAZI ŢARA. Anunţăm că mult apreciatul şi simpaticul technician-aviator, Henry Coandă, — odată aparatul sau complect recepţionat — va părăsi astăzi ţara, cu trenul de Predea de 550. D-sa, împreună cu reprezentantul casei „The Bristol“ din Anglia, va pleca în Italia pentru a face recepţionarea celor 100 aparate „Coandă“ comandate de ministerul de războiri italian şi de acolo în Germania pentru comenzile ce face ministerul de război şi german. Trebue să reamintim încă odată că d. Henry Coandă — care este cotat printre cei mai mari technicianiaviatori de astăzi — este un tînăr care face cinste neamului. De altfel am fost cel dinții cari am vorbit de succesele compatriotului nostru în străinătate. Este de ajuns să reamintim că la salonul oficial de la Paris (luna Octombrie anul trecut) aparatele d-lui Coandă au fost mult apreciate, sau să reamintim termenii cu totul elogioşi în care se exprimă „Le Journal“ din Septembrie c„ cu privire la ultimul tip al aparatului — pentru a vedea cine este aviatorul nostru. O spun aceasta pentru că în Franţa cu greii se laudă un aparat strein eşit dintr’o uzină engleză, cînd ştiut este avîntul cel mai de naţional ce a luat aviaţia acolo. Meritele tînăruluî inginer au fost de altfel recunoscute de întreaga presă, de la noi. D-sa poate pleca liniştit; aparatul singur vorbeşte suficient de cel care l’a conceput. Ca încheere, reamintim, încă odaia, că aparatul a fost cumpărat de ministerul de război ii pe suma de 27500 lei. Acest aparat de 80 cai putere în realitate n’a fost vîndut decit pe suma de 20.000 lei și iată de ce: Casa Bristol «a oferit în chip gratuit ministerului de război şi piesse de schimb cari trec peste suma de 3 000 lei şi anume: patine de aterisare, două aripi, etc. Mai adăugăm că pilotul Pixton al casei Bristol va sta încă cîteva zile (iarăşi gratuit) în Coială pentru a iniţia pe ofiţerii aviatori Negrescu şi Protopopescu cu conducerea noului aparat „Coanda-Bristol“. Ţinem să reamintim că aparatul Coandă-Bristol“ a fost clasificat al doilea, cu premiul de 75.000 lei la concursul internaţional militar de aeroplane din Anglia. La acest concurs unde aparatele Body au eşit intîî şi Coandă al doiea nici nu au fost, cel puţin primie, în concurs aparatele monoplane Blériot. De 8r ei în armata franceză acuiia stnt prin lege int die aceste iparai şi străinătatea le-a botezat ..homicide". Pentru un moment, ca aparate militare d° rǎzboiu de multă sigo■anţi şi durabilitate nu se găsesc vitele decit Gody şi Coandă. Locotenentul Pîrvulescu care a zburat ca pasager, pe apav.r. d Coandă ne spune că mare i-a fost mirarat cînd în primul accident a văzut fălcări la picioarele sale din cauza pazei de motor şi, totuşi, nic! aparatul nu s’a stricat de fel şi nici accident de persoane nu s’a înregistrat. De asemenea în al doilea accident locotenentul Pîrvulescu ne spune: „Aparatul venea spre pămînt cu o iuţeală de 75 kl. pe oră—şi capotind din cauza unui şanţ într’un lac—nimic pentru noi şi nici pentru maşină,—nu s’a înregistrat. * ADEVER II - „Un sfert de oră după accident— —zice d-sa — zburam pe biplanul Farman al şcoalei de aviaţie — pe cîmpul de manevre ca trimes din partea partidului roşu”, încheind urăm compatriotului nostru tot mai mari succese întru cinstea neamului şi fiilor săi, N. Mluhilo. De la aerodromul ,,Ligei naţionale aeriene‘‘ ZBORURILE DE ERI Astăzi după amiază a avut loc pe aerodromul „Ligei aeriene“ la Băneasa, o reuniune improvizată, la care totuşi a asistat un public ales şi destul de numeros. Pe la orele 4 cîteva automobile cu toţi ofiţerii aviatori ai „Ligei“, im-j preună cu locotenentul francez Malherbe şi marchizul Jules Lareinthy de Tholesan, au sosit pe aerodrom şi cîteva minute în urmă se înşiraul aliniate în faţa hangarelor: Bleriot-ul cu două locuri, Bleriot-ul „Lt. Caranda“, biplanul „Maurice Farman“ şi aparatul de şcoală, toate gata de pornit în văzduhul foarte prielnic la această oră pentru zboruri. Primul aparat care a pornit a fost biplanul „M. Farman“ care, condus fiind de marchizul Lareinthy, a efectuat patru zboruri admirabile, avînd succesiv ca pasageri pe d-nii George Grant şi locotenenţii Fotescu şi Adamovici, iar pe înserat un al cincilea zbor, cu doi pasageri, d-nii Uhrinowsky şi inginer Robescu. Acest din urmă zbor este primul care se face la noi cu doi pasageri şi dovedeşte prin uşurinţă, durată şi înălţime, calităţile superioare ale aparatului. In primul zbor d. George Grant a luat şi o serie de fotografii. In acelaş timp monoplanele Blériot brăzdufl şi ele văzduhul în zboruri admirabile, realizind performanţe din cele mai frumoase. Astfel,, locotenentul Malherbe, cu d- Scarlat Lahovary şi apoi singur pe aparatul „Caranda“. Dintre piloţii noştri, locotenentul N. Capşa a făcut un zbor peste oraş pînă la 1000 metri din care a coborit în spirală cu motorul complect oprit, locotenentul M Zorileanu, alte două zboruri, avînd pe d-nil maior Dem. Soutzo şi Jules Brun ca pasageri, apoi un altul, singur în aparatul cu două locuri şi care a durat, o jumătate de oră la o mare înăl-ţime. In sfîrşit, pilotul civil Poly Vacas şi-a făcut debutul pe biplanul „Maurice Farman“, avînd ca pasager pe marchizul Lareinthy, un zbor foarte remarcat, cu atlt mai mult cu cit era un debut. Reuniunea s-a încheiat cu o demonstraţie a locotenentului Fotescu pe aparatul de şcoală monoplan. Cu acest prilej câiva entuziaşti din asistenţă au făcut şi o colectă de 41 lei pentru fondul „Ligei naţionale aeriene", G. Cost. Mobilizarea din Serbia T.-SEVERIN, 29 Septembrie. — De azi dimineaţă dela orele 9 şi pînă la 3 p. m., populaţia înşirată pe malul Dunărei, a privit spre malul stibe trecerea unui mare număr de i-':e cari veneau din Belgie-.l «l j? t«* ----» — — Kfannlin 1 n i »r.