Adevěrul, august 1913 (Anul 26, nr. 8579-8608)

1913-08-01 / nr. 8579

C­ASMNUL Comunal din Constanța trOl 1/14 AUGUST 1»1S MATINEU la orele 4 p. m. L@s Hoees de Jeanette cl® J. Barbier și M. Garré.—Muzica de V.ctor Massé ou d-ra mmi și d-auî GUILLOT — SEARA, la orele 9 — debutul d rei Bft­GOTTE REGIN? «lela Teatrul AB»© ILLO din Paris în la PETITE MARIE Operă. Bulă în 3 aate ds Ch Lecocq Orchestra sub direcțiunea d-lui E. Reynaud 31 IULIE PARCUL OTET £ LE$ANU. — Com­­­­panilă lirică Const. Grigoriu : „Voivodul Țiganilor“, RADINA BLANDUZIEI. — Trupa Niculeaca-Buzău : „Răposatul Tu­­piner, factirul ESteenia-„Lu*rf, strorJa Doam­­n­­ei “. Reprezentații orare de la 9— 12 noaptea. Program bogat. Se schimbă fie 2 ore pe săptămină. CINEMATOGRAFUL TERRA, str. Doamnei. Îtîiftîc reprezentații orare. CINEMATOGRAF CIOCÎNDA (Obor). B6pr«tfllA0t or­arfe /fie viritta apă De Vichy $t substituțiuniie ei Cinci cerem apa de Vichy fără a muli rsvorih se fi cüm­pli­ este odata si* hi­s © c^t spă care isvorește la Vichy,­­i­ar a cărei etichetă caută a se asemănă cu­ fiiet mult de eticheta epei adevărate de Vichy, celebra sta­tion, forma sá cunoscută în lumea h­ttrcágá. tVcfi­v este­­« adevăr o ga­ranție națională franceză fiindcă cititul posedă cele mai vechi izvoare dintre cari cele mai renumite sunt CéléSlim, Grande Grille și flépHrrl. Așa­dar cifra vrem apă adevărată de Vichy, traduc să cerem și izvoiih Vichy Coleslins, Vichy Grande Grille sau Vichy i­őpítát [UNK] Că marcă de au­tenticitate fiecare sticlă poartă pe giru­l ei uns cerc albastru cu cuvintele.­­Vichy Kleit. Se găsește în sticle mari și mici în toate Restaurantele, Ma­gazinele de coloniale, Drog acrit și Farmacii. A VII Domnii acționari ai SOCIETATEI MARILOR STABILIMENTE DIN CONSTANȚA, cari au liberat com­plect titlurile d-lor pot preschimba cete provizorii în titluri definitive la purtător la sediul social. Cei cari n’au liberat încă titlurile lor, sint rugați a se prezenta la ca­sele Băncei Comerciale Romine, in cel mai scurt timp, de unde vor pu­tea retrage titlurile ce le aparțin contra plăței sumelor ce datoresc. Titlurile care mi vor fi retrase pi­nă la data de 15 August vor putea fi vindu­te conform legei. Consiliul de Administrație Curierul spectacolelor [ * — glasul Unui frate ÎNDE­PĂRTAT ** Este interesant de remarcat că în­ r­­omentul ele față cinci în țara diäfe­­tră se produ­c atîtea manifestari la­­tínofile, ele se referă numai la Fran­cia și Italia. Nu­ îi sonai că îi ti l­e gift­­olim la țările latine di­n America, dar »în Uitat și de spanioli și portughez cari sînt aproape vecinii noștri de continent, deși stau la extremitatea cealaltă, de-î drept. La rindul lor spaniolii și pintul ghefii ne plătesc cu aceeași monedă , in ziarele lor abia dacă se pomenește de noi, in timpuri normale, iar a­­cum, cu prilejul războiului balcanic abia dacă au publicat despre noi cite o telegramă, două, pe zi, nu di­rect, din București, ci din Viena, — oglindind, prin urmare, nu punctul de vedere romînesc, ci pe cel vienez. Salutăm deci ca o rară excepție o corespondență mai lungă, tot din Vi­ena, nu-i vorbă, dar foarte bine-voi­­toare, apărută in La Epoca din Ma­drid, cu privire la rolul și acțiunea Romistieî in războiul recent. Măr­unt îl­ autorul care semnează .,Werbíních" (cine sunt?) face un is­toric al Rom­în­iei, care cu toată scur­timea lui a găsit mijlocul sa cuprin­dă și unele mici inexactități. Apoi arată rostul Romîniei în recentul războia balcanic, de pe urma căruia Întrevede­ întemeierea a­ două tripti­ce în Balcani: de o parte Serbia, Bul­garia și Muntenegrul, de asta Rom­â­­nia, Grecia și Albania. In sfințit, după ce-și termină expu­nerea autorul face următoarele mă­gulitoare reflecții : „Rolul distins pe care îl joacă Ro­mânia în a­ceastă problemă merită să fie cercetat. Dacă în mai puțin de jumătate secol Rom­înia a­­ putut a­­junge, la atîta preponderență, aceas­ta se datorește, înainte de toate, ad­mirabilului patriotizm al cetățenilor ei, bunului simț al poporului ei, co­rectitudinea guvernanților ei și res­­p­ectuase­ supuneri­­ către legi din partea tuturora (Ei ași ! Nota trad.). „Nu este român pe care să nu-i însuflețească credința în viitorul pa­triei sale,. Toți­­ știu că gloria naționa­lă nu este o vo­rbă goală, și că na­țiunile cari nu-și sporesc prestigiul și forța, nu rămân staționare ci dau în­­napoi, se anihilează, dispar, absorbi­te de națiuni mai sănătoase, mai vi­guroase’’. — Trad. Policlinica „VIAȚA“ Grivi­ei IOT­, Matache Măcelaru Consult pentru toate boalel­e Tratamentul special al Boalelor Lumești în fiecare zi de la 8—12 și 2—9 Un leu consultațiunea Cabinet Dentar Modern Lucrări solide în aur, cau­ciuc și platină -Dr. Uscat­u Specializat la Borlin și Paris in Boli de Piele, Sifilitice și Genito-urinare Analiza a îngelui pentru sifilis. — Injecții cu 60S. Bulevardul Elisabeta No. 8 Rămâne vara în Capitală Consultațiuii de la 3—6 Telefon 10/72 BASMUL dteSNM la e bm.ee favast Celebra cântăreață Parisiană dala Galle Lyrique care va debuta Pe scena teatrului Casinului din Sinaia H­­A­ MARELE MAG dî MUZICA Bi fl» I Jean Feder Furnizorul Curții Regale Bucuresti^ Cat. Victoriei 5 ’ laî eftiis casrî unde.­Cataloage gratis Com­andele din provincie se efect, prompt CU MARE RABAT Hechte societ. ds Tramvaie Aduc la cunoștința onor. Pu­blic că dorind a cumpăra un număr oarecare de cai sănătoși, invită pe ofertanți de a se a­­dresa în fiecare zi, la Direcția Generală a acestei Societăți, Str. Teilor No. 212, între orele 3—4 d. a. Dr. H. WEISS 3 Srada Septari 3 SPECIALIST IN AFECȚIUNILE GENITO-URINARE SIFILIS S’A REÎNTORS IN CAPITALA Evian-Les-Bains F­ronta Stațiu­ne de vară pe malul la­cului Léman SUSA CACEIAT­­ Hotelurile Roy­al și Splendid sub controla Hotelurilor nu Z et CA 11 LTON ramGE HOTEL dsHEGIM Funicular nou — Teatru Casino nou — Sezonul 1 Mai prtna la finele Oc­tombrie. Ocularium Primul institut 9e Optică medicală pentru a­ngeres­compunerea și procurarea de OCHELARI sub direcțiunea științifică a d-lui Dr.George D. * Isd­ar Str. Doamnei îl­­ TeeSion 27 30 Consulta­ iuni fără plată întinal pen­tru al­ege­rea ochelari­or rari se cum­pară lit Ocularului și in cazurile nor­­male, adică în acea nu este nevoe de 1. O examinare m­­ai inrlemm­inală de 8 ■> oră DOCTOR Ilii I­riscoer OCHI si TJEECEl Strada Doamna! Ko. 27 București BOALB DS CEREȚI PRETUTINDENI MMngBORflSdeBO Cea mai superioară și cea mai eîtină Apă Minerală naturală Feriti­vă de Contrafaceri și Ape Minerale Artificiale Reprezentanti Generali. MAX & WILHELM STEICH&HT;—București, Str. Zborului 4 ___ _ # 4 _1 'sssmssim Medalia istorică pentru încheierea păcii bal­canice dela 28/10 iulie 1913 . După cum suntem­ informați, d. C. Alexandrescu, subdirectorul ge­neral al „Monitorului Oficial“ și al Impri­meriei Statului, membru activ în co­mitetul societătei numismatice ro­mâne, a luat inițiativa datorei u­­nei medalii istorice pentru a come­mora a III-a pace încheiată la Bucu­­rești. Pentru baterea acestei medalii s-a călăuzit după medaliile istorice din bogata sa colecție precum și după lucrarea numismatică „Pax in num­­misa“, a lui I. Schulman (Olanda), care descrie toate medaliile, jetoa­­nele și monetele relative la tratate de pace și congresele începind din secolul al XV-lea cu pacea de la Cambraix (­ll’AÉ») dintre Francisc I și Carol Quintul și până la conferința internațională pentru pace de la Ma­ga (1907). Această medalie va fi una dintre cele mai frumoase ca artă și de cea mai mare importanță din punc­tul de vedere al istoriei neamului nostru. lin Floei­t PLOEȘTI, 81 Iulie. — Pentru aju­torarea familiilor celor mobilizați din comuna Ploeștiora, s’a constituit un comitet format din următoarele persoane: Preotul Panait, Crăciunescu, Florea N. Dumitrescu primar, G. Dinescu în­vățător și G. Tănăsescu, notar. S’au adunat următoarele ajutoare: D. S. Samueli, proprietar a dat la 83 de familii, cite una sută chilogram­e mălai și cite cinci chilograme de fie­care cap, d-na Ecaterina Chr. Can­­tili 100 lei. „Liga Deșteptarea” secția Ploești prin d. Al G. Radovici 61 lei 50 bani, Ion R. Chițu 40 lei, I. G. O­­brocea și Panait D. Cant­in­ cite 20 lei, Panait Manolescu 10 lei. Cu banii strînși, comitetul a cum­părat mălai, săpun și var, ce s a dis­tribuit în mod egal la arătatele fami­lii. # Pentru familiile mobilizaților din oraș, au contribuit in parte d-nn­ A­naxe Gr. Ciupala 10 lei și Enach­e E­­conomi de 20 lei. Slava? Măsuri contra halei PLOEȘTI. 31 Iulie. — Pentru pre­venirea holerei, primăria, a dat o ordonanță, prin care obligă pe ce­tățeni, de a se conforma următoa­relor dispozițiuni : I) Toate locuințele, prăvăliile, curțile, etc. să fie întreținute într’o perfectă stare de curățenie. II) Latrinele să fie curate și spoi­te cu lapte de var. III) Toți locuitorii sunt obligați să curețe zilnic șanțul de scurgere al străzii din dreptul locuinței lor. IV) Zarzavagiii și precupeții de fructe vor pune zarzaturile pe mese safi in cazul cel mai rău în coșuri. V) Fructele trebue să fie bine coapte; cele necoapte se vor confis­ca și contravenienții vor fi dați ju­decății. VI) In birturi, băcănii vîn­zătorii și chelnerii trebue să aibă mîinile bine spălate, unghiile tăiate, etc. Fsaim d. Prioții ai Capitalei Un abonat ni se plinge că de patru zile, căruțele serviciului de gunoaie nu se afl mai arătat prin străzile din jurul Atheneului, unde se află de­pozitate multe gunoaie, cari intrînd în putrefacție, periclitează sănă­­tea locuitorilor din partea locului . Mai mulți alți locatari din cartie­rul Florilor a scriu de asemenea că de aproape două săptămâni lăzi în­tregi de gunoaie așteaptă z­­darnic fia ridicate, prin numeroasele ha­nuri din acel cartier, locuite de 100- 200 suflete. Pe aceste vremuri de epidemii gra­ve, o lesne de prevăzut primejdia în care se află întreg acest cartier din cauza incuriei serviciului salubrită­ții publice.. K­rOHpilRI­ D. Rétié Puäti și colaborator al fi­ar­a­lu­i ,,Le Temtips“, care a fost ac d­ifutict la București în interes profesional, a fost decorat de gu­vernul francez cu legiunea de onoa­­re în­ gradul de cavaler. Societatea de navigație fluvială austriacă face cunoscut că pînă la nouă dispozițiuni vapoarele poștale pot circulat íi anitaí între Galați și T.­­Severin. Stațiunile ce sînt declarate deschi­se de către serviciul sanitar vor fi a­­iestate d­e vapoarele poștale ale so­cietate­. Sergentul rezervist PopesCu l­le* din regimentul 35 Cernavoda( Matei Basarab) a perdut Duminică, într’un vagon de troiffivai pe linie din str. Traian, un livret și doua foi de de­legație, cari în sun­t absolut necesare. Cine a găsit aceste hírții este ru­gat să le trimită de urgență la a­­dresa numitului rezervist, șoseaua Basarab No. 78__ PUNGI DE ARGINT cu prețuri de engros FRAȚII ROLLER -Strada Carol 50, Etaj In comuna Greci din județul Dîm­bovița, s’a declarat printre porcii locuitorilor, pneumonia conităgioasă. Medicul veterinar al județului a luat riguroase măsuri pentru stin­gerea epizootiei. Medicul veterinar al orașului Bră­ila a confiscat deja comerciantul A. Ionescu, din localitate, mari canti­tăți de pește sărat alterat. D. inspector general veterinar I. St. Furtună, șeful diviziei veterinare din direcția generală a serviciului sanitar s'a întors din inspecția fă­cută la Corabia. D-sa a rămas foarte mulțumit d­e serviciul veterinar al acelui oraș. „Inimă nobilă și Soție devotată“, dramă modernă din viața și slăbi­ciunile tinerilor aristocrați, precum și frumoasa feerie în culori „Vina mie și una de nopți“ la grădina Ci­nema Splendid, vis avis de Ateneu. In Bârlad cazurile de turbare de crini devenind aproape zilnice și nu­mărul persoanelor mușcate fiind foarte mare, medicul veterinar al o­­rașului a organizat, cu concur­s­ui d-lui primar, echipe pentru prinde­rea și desființarea elinilor vaga­bonzi. Grație acestui serviciu s-au ucis peste 1700 elini. Consiliul comunal a ordonat pur­tarea botnițelor pentru elinii liberi. In urma serovaccinațiunilor făcu­te de medicul veterinar epizootia de brîncă infecțioasă la porcii din co­muna Mîrșa (Vlașca), a Încetat. Regele a acordat medalia „Răspla­ta Muncel” clasa I-a d-lui dr. Karl Reinhardt, consilier intim și raportor general al ministerului­­ instrucțiunei publice din Berlin. In­ chestiunile referitoare la amnes­­tia dezertorilor nesupușilor și a omi­­șilor, precum și în orice alte ches­tiuni urgente, de resortul autorită­ților administrative, se dau informa­­țiuni de către „Informatorul”, biroul de informatiu­ni administrative al ziarelor „Adeveru­l" și ,.Dimineața"", de sub direcțiunea, d-lui Basile Se­­peanu, licențiat în drept. Cei interesați se vor adresa ver­bal sau în scris, alăturind, mărci pentru răspuns d-lui Basile Sepean­u, directorul biroului. Palatul Adevă­rului, str. Sărindar 9. Telefon ăl-3- pentru 3-1 Director general al C. J. 1. Primim următoarea scrisoare : Astăzi cînd transportul trupelor mobilizate a trecut de mult de la or­dinea zilei, cînd au­ fost reînființate trenurile de călători, cînd vagoanele de mărfuri stau de mult la dispozi­ție, comerțul general stagnează ca în primele zile ale mobili­zarei din cau­ză că nici pînă azi nu s’a reluat în­că transportul de mărfuri, înțeleg foarte bine că orice alte in­terese să dispară cînd țara este în joc, dar cînd aceasta a fost servită cu jertfa tuturor, cînd a eșit trium­fătoare prin colaborarea tuturor, este necesar că cel mari să se gândească și la interesele cari au fost sacrifi­cate, acelea ale comerțului, căci și comerțul este al țării. Artera principală a comerțului este traficul­ de mărfuri; cînd acesta stag­nează comerțul se atrofiază și moare- Comerțul nu mai are posibilitatea a se aproviziona cu mărfuri de la centrele de producțiune, sau­ depozi­te din țară din cauză ci C. F. R. nu transportă mărfuri. Dacă nu se pot reînființa imediat trenurile de mică viteză, atunci să se reia cu­ de urgent, cel puțin tran­sportul coletelor de mare viteză, pen­tru a satisface, pentru moment, ne­voile de imediată necesitate ale co­merțului. Sper că d. director general al C. F­ R. va căuta a remedia cu­ mai curînd aceste stări de lucruri foarte precară și dăunătoare, atît produc­­torilor cit și consumatorilor. Un comerciant. ------------­ Starea semănăturilor La ministerul de interne s’au pri­mit următoarele rapoarte : Vîlcea. — Locuitorii se o­cupă cu treerat­ul și cu siriusul fînețelor.. Po­rumbul este frumos. Dîmbovița. — In acest județ au că­zut­­ puține ploi. In­­ comunele Lungu­ieți, Răcari, Sărdanu, Patraia, Crin­­gurile, Bădulești, Dragodana, Mătă­­saru, Cojocaru, Jugureni și Gura Foei, au căzut ploi torențiale însoțite de grindine, distrugînd tutunurile și parte din porumburi. De asemenea s’au distrus 2 și fum. hectare vie și 30 hectare pepeni. Parte din porum­burî se vor îndrep­ta, la unele din ele fiind distruse nu­­mai foile S’a terminat cu seceratul griului. Porumburile sunt frumoase și vor da o recoltă mulțumitoare. Islazurile și viile au o recoltă a­­bu­ndentă._ lui. — A plouat cu grindină pe i­­ni • n­el­­­e circ-­ind ..r< detuni. -ur-ile ii general și suhaturile sini­­ june. Se­­ continuă cu mare activitate la seceratul și clri­ditul griului. S’au început arăturile pentru semă­năturile de de toamnă. Dolj. — Timpul a fost variabil. Seceratul griului s’a terminat.. Pa­­rumb­ul se­­ prezintă bine, de aseme­nea și viile și pomii fructiferi. .... © EMQS&IZAREA COMUNICAT Prin Înalt decret s'a h­o­­tărît să se înceapă demo­­bilizarea armatei pe ziu­ă de 8­ Iulie a. e. Trecerea ar d­atei pe pi­cior de pace va silWtt toc mai tirziu, după înapoie­rea corputrilor in garni­zoanele lor. Ziua se Va ho­tărî prin­tPtin alt decret. Diviziile 1 și 5 fie rezer­vă vor plecă imediat in g­arnizonele for pentru­ a fi demobilizate. Regimentele fi­i și­­ 8 de rezervă și 1­atalionnele 4 și 5 de vînător rezemă și reg­im­entar 7 călărași ră­ni­ți in București, pină la înapo­ierea tor pului t­ de armată. Ofițerii de rezervă cari nu au com­ăndă de unități Constituite (companii, es­­cadroane și baterii) safi cari n­u fac gestiunea vor fi demobilizați pe ziua de 31 iulie a. ei Asemenea ordine s'a­u­ dat Cetățiilori, stabilirileti­­netor militare și trupelor, din părțile sedentare. Demobilizarea armatei de Vest se va face după întoarcerea ei în țară. Corpul V armată va de­mobiliza oprind, trupele necesare cu efectivele în­tărite pentru ocuparea noului teritoriu. Serviciul supravegherea știrilor din ministerul de război și încetează de a­ mai funcționa pe Ziua de 81 Iulie curent, data de­­cretărei începerei dem­o­­bilizărei. Hu­rsul — Comunicatul oficial Măsuri pentru demobilizare.—Un mare pericol ne amenință — 30 Iulie — Iată comunicatl­l oficial de a­lari cu privire la holeră. In București nici tist caz de l­o“­leră. In comuna Ștefănești (Ilfov) nîcî un caz nou de la 27 Iu­­­ie. In comuna Viișoara, Teleorman, de cinci zile nici un caz nou­. In Popînzăleștî nici un caz. In comuna Călărași, Dolj, un că­răuș venit din Bulgaria s'a îmbol­­navit în ziua de 26 Iulie și a murit de holeră. De asemenea in Piatra, Romanatî, tot un cărăuș s­a­­t bol­­slăvit de holeră în ziua de 20 Iu­­lie. De atunci nici un caz nou­. In Rusănești de jos, acelaș județ, în două case de cărăuș, întorși din Bulgaria, s'au­ produs cinci cazuri de holeră confirmate bacteriologi­­cește. In T.­Măgurele nici un caz nod. In Giurgiu, dela 26 Iulie nici un caz nod. In comuna Gorănești, Viicea, de­și examenul bacteriologic făcut la laboratorul din Craiova a fost ne­gativ, totuși, dat fiind că s’ai­ ivit alte cazuri, în relațiun­e cu primul, e probabil că e vorba de un focar de holeră. D. subdirector general al serviciului sanitar, prof. Mezin­­cescu, pleacă în localitate pentru controlarea examenului bacteriolo­gic și a măsurilor luate, In restul tarei, nici un alt caz de holeră. Cazul suspect din Brăila a fost o colică hepatică. De asemeni cel din Pătîrlage, Buzău, n’a fost ho­leră. Cazul de la Cristești, Boto­șani, a fost un ulcer perforant al stoma­cul­ui. Director general, Minovici Va­u­ Direcția sanitară aduce la cunoș­tință că nu va anunța in comunica­tele ce dă decit cazurile de holeră confirmate in urma analizei. Cazu­rile suspecte nu se vor anunța decit dacă se confirmă. Nu se mai comunică — cu privire la numărul epidemiei in Capitală— că nici un cas nou nu s'a ivit — a­­fără de cel venit din Stefănești, ce fusese de etttii­d oport și care in urmă n cauzase amețeli și slă­biciuni fizice rari pentru necunos­­că(nu­ părea ceva suspect Bolnavul in uram examenului a fost trans­portat de la spitalul Colen­­tiiat și internat la spitalul militar. A­ MASURI CU PRIVIRE LA DEMO­BILIZARE Ori a avut loc la T.­Măgurele o consfătuire intre d-nni general me­dic Călinescu inspectorul sanitar al armatei, profesori d-rn Minovici, Cantacuzino, Mezincesai — cu privire la măsurile ce se iau­ față de întoarcerea trupelor. Cum armata trebue să reintre pâ­nă cel mult in 15 zile s'a hotărit ca acest lucru să se facă numai prin punctele Măgurele și Zimnicea. Po­dul de la Corabia va fi schimbat la Zimnicea. Pe marginea Dunărei — la Măgu­rele și Zimnicea, se instalează laza­­rete und­e se vor izola holericii noș­tri veniți din Bulgaria. Trupele, in mersul lor ii țară va evita tocite scitele si orașele roimi­­n­înd pe cimp un bivuac. Aceste bi­vuacuri vor fi foarte bine păzite de cordoane sanitare militare. La sfir­­șitul trupelor se vor forma „coloa­ne de bolnavi holer­ici" cari urmea­ză apoi a fi izolați. ■>. D. profesor dr. Mina Minovici, directorul general al serviciului sa­nitar, ne arată că față de numărul cel mare de trupe ce urmează a se reîntoarce — peste 400.000 — un real pericol amenință țara, căci va fi imposibil să nu scape purtătorii de vibrioni cari vor da naștere apoi la diferite focare in țară. Cum servietă sanitar că nostru se găsește astăzi cu totul redus din cauza mobilizărei — pericolul va fi și mai mare. In orice caz — ne asi­gură d. director general al serviciu­lui sanitar — se vor lua cele mai strașnice măsuri de izolare și de­­zinfecție, rămine insă ca și admi­nistrația să dea tot concursul iar lo­cuitorii să se păzească pe cit vor putea urmînd girescripțiunile sani­tare ce s’au anunțat și se vor amin­ța mereu. — Miss. Holerei Cazul li la ministerul de războiu nu este hol­eri­c. In urma examenului imeteorolo­gic, ministerul de războiu, desminte cazul suspect declarat la un soldat din garda minsterului stabilindu-se că nu este holeric. Pacientul suferea de un varicocel ADEVERUL ■gigni in i­ll* Ti­f^ü Holera la Iași (?) ... ■% CAZURILE SUSPECTE DE LA SPI­­TALUL SP. SPIRIDON IA$I. .1/ Iulie. — Astă Maria dintre soldații aduși in Iași­ si in­ternați la spitalul central Sh Spiri­don ca suferinzi de boli venerice, doi s’au îmbolnăvit presetuind simp­tomtele holerei. Unul din ei se nu­­mește Anghiropol și a servit ca șo­­fer pe em­­isu­l de operații. i. D. dr. Megles, informat de a­­ceste cazuri încă in timpul nopței, să grăbit să ia cuvenitele măsuri de izolare. Defecțiunile bolnavilor au fost luate de medicul șef al orpului pen­tru a fi analizate.­­ Starea bolnavilor este relativ­ bună.­­ Față cu aceste cazuri, o consfă­tuire importantă a avut loc azi în­tre d-nii Matei Cantacuzino, primar a­l orașului, Anibal durea, ajutor, de primar și dr. Florii, medicul șef­ al orașului. S’au luat măsuri energice pentru asanarea orașului și combaterea flagelului.­­ . IF Dan . DOUA CAZURI SUSPECTE IN JUD. PRAHOVA ,­ PLOEȘTI, 31 Iulie. — Serviciul sa­nitar al județului a fost anunțat, te­legrafic, azi, că locuitorul Gheor­ghe Radu Barbu și fem­eea Voi­ca, Mihai din comuna Adîncata s’au îmbolnă­vit subit prezentând simptome de holeră. D. dr. Gr. Nicolau, medic primar al județului, și d. medic al plășii respective au plecat la fața locului, spre a examina pe pacienți și a lua măsuri îr­ consecință. E de notat, că cele două cazuri suspecte de holeră s’au produs în comuna Adîncata, care e situată la limita județului Prahova cu județul Ilfov.­­ Cazurile au fost aduse la cunoș­­tința direcțiunei generale a servi­ciului sanitar. Stavăr j ----- miiIlTri­n Hilini h D. D. Clemenceau si rolul Romîniei Fostul prim ministru francez d. Georges Clemenceau, vorbind despre încheierea păcii­­ la Bucu­rești și atitudinea puterilor spune următoarele cu privire la rolul Ro­­miniei, în articolul „Tu quoque...1', in ziarul „l'Hom­me libre’U. Dragostea Vienei și Romei pentru­ Bulgaria și Albania este îndreptată numai contra Serbiei și Greciei. In­­tervențiunea Romîniei a tulburat insă tocmai la timp jocul Austriei și Italiei. Serbia rămine cu toate a­­cestea închisă la Adriatica grație voinței puțin glorioase a Austriei și Italiei și cu toate că felonia rege­lui Ferdinand a venit să dea Ate­nei și Belgradului avantajul unui supliment de cuceriri in dauna fo­tei lor aliate. Toată opera triplei alianțe este acum de a readuce la finul ei, da­că este posibil, Rominia și să smul­gă Greciei tot ce se va putea din fructul frumoaselor lor victorii, iată la ce am cerut Franței să facă to­tul ca să reziste. Din fericire Ro­minia pare a avea conștiință de măreția rolului pe care i-l oferă, in aceste momente hotăritoare, eve­nimentele istorice neașteptate. De­ci­ziunea Romîniei (cu toate că Bul­garia o dezinteresase din capul lo­cului) de a nu încheia pacea decit de acord cu Grecia și Serbia este o foarte bună lecție dată de acești latini din Orient latinilor din Roma in prada seductiunilor de cari au slăbiciune învingătorii lui Varus. Din acest moment Rominia se impune Europei ca putere morală tot așa cum se impune ca putere armată. Cărți și­­­ turiste A apărut: Anuarul Oficial al mi­nisterului instrucțiunii și cultelor pe anul 1912, elaborat de serviciul sta­tisticii și statelor personale.

Next