Adevěrul, februarie 1915 (Anul 28, nr. 10018-10045)
1915-02-01 / nr. 10018
Dncirca 1 Februarie 1995 Basils Sepeanu — Avocat — Bulevardul Elisabeta 62 Consutatii am—10 a.in.6—8 p la Absolvente de lingerie şi broderie, ale Şcoalelor profesionale, găsesc ocunaţiune, bine teribuită la Atelierele de Broderii „PRINCIPESA MARIA“ infiinţate de Ministerul Cultelor si Instructiunilor Publice in Calea Victoriei No. 96 (Casa Dolonceanu) Dr. Sterie N. Ciurcu Vlena V I U. Rochita ase Toi l?0 h Cabinet do ConsulUliu.rti eu eoratistilemedicale. U*Si informa|iuni asupraro taureuiului do Itadioliorapie (radiaiul aplicat U boalele do lompi, do pioisi tuiuari Iu ooul deparlauioat du. Sanatoriul Loovv. PROFESOR Ctmosclnd limbele franceză, engleză, germană, italiană greacă și rusă, predă primele patru limbi In conditiuni foarte avantajoase. Reușita asigurată. : a/se adresa la Magazinul de muzică Georg Degen, calea Victoriei, pentru d. Karp._________________ Câine turbatCopilul care a fost muşcat acum vre-o două frapt mini de un Cline negru in ţaţa curţei caselor din str. Labirint No 11, trebue neapărat sa urmeze un balament ant rabic, căci acol rime sa de Clorat atins tir turbare ruseşti spre Kazimirtz. Această retragere, rău combinată, provocă un gol intre armata 5-a şi a 4-a, greşală de care germanii profitind, reuşiră să ocupe Lodz Cu toate pierderile lor, ruşii reînoiră atacurile lor contra frontulu german pe la sfirşitul lui Noembrie Germanii, cari primiseră ajutoare, respinseră atacurile ruseşti şi reuşiră să ocupe Lask. Odată cu ofensiva germana din Polonia de Nord, austriacii au Inceput şi el atacul din Carpaţi şi din Galitia. Luptele ce descriserâm aci se continuă şi acuma ail In Polonia. Galitia Si Carpaţi, fără a se putea fi ajuns la un rezutat hotăritor, atii Jintr'o parte cit si dintr'alta.NI. Curierul spectacolelo SAMBATA SI lanuarU TEATRUL NATIONAL.B»l«l dlcatului daristilor TrEATRUL LEON POPESCU. — Premieră: ,,Doina Elveţiei'. TEATRUL MODERN — Com«nl» dramatici Voicules«» el Bulendra: „Luminilortr TEATRUL COMOEDIA. — B«S»rUe miraculoase. CINEMA LUX. — „Bâibonarea Amantei", mare drmâ p*sionalâ tn 3 afle. jurnalul cu vederi din r&zboiO ti o comedie Seara dvla ora 9 Cuarteutl „Sylva" cu un program nou____________ Adunarea comitetului Bursei Comitetul Bursei a‘a întrunit er (1a sub prejedintia d lul M. Blank anstat de d Slahovici Se aprob» proectul de bufet pe exerritiul 1914-515 Se decide a s* deftchld* Bursa, ur mind a face numai operaţiuni pe bani (tata O delegaţia Compus# din d nul M Blank. Zanne si Many s* va pre**n ia niete «rest*a d-lui ministru Radovici nn areasi# rhestlun*. Comitetul r°t»ilv# apo! mai mult (husimul rnrente. Beţia de eter Reţia rare tate rele mai mari ra nagii este fără îndoială efia de eter. F.a nu distruge numai fiinţa rar» ia raiul pradă il urmăreşte pmnd fn O setea omeralie pe urmaşii primei nimrite Revenita manie. primejdloaia beţie d» eler uride orice nointd distruge mrice pornire fi întunecă pină şi rea mal flata licărire a In* leigentel fre(ia de eter. ru toate martifetiarile el, pretima lin prorei pamlogir de ret m.al mare Interes, tata o fem.ee frumoasa, antanta si seducătoare. O nenorocire o 0r«nuf fn prima slin befiet d» eter fol farmerul et pălește tl numai o clipa de fericire ti da pulinla fn vecina Ea revine, dar etirind terade Iar Toale laiele prin rare frece tfnl redate Intra mare dtam.d lotinUl in rare rolul prinți* pafe.tre mtflitul tu un talent neintrerul de iporeo artista Hesperia faimoasa prin frumuseţea si eleganţa ei ttruma ..Delta de eter care va fi representata la Cinema „Lut" din tir Doamnei, la începere de Luni î Februarie, este una din orele lucrări dramatice rari tini sortite sa plate si sa lase o impresie neuitata. TRADUCERI DE ACTE STRĂINE — IN ORICE LIMBA — si legalitatea lor dictata de câtre ministere si consulate, vi se pac face In modul cel mai prompt de către „INFORMATORUL“ Biroude Informaţiuni Administrative şi ziarelor Adeverul si Dimineaţa Bucureşti, Srtuli» K&rindsi No ti Cei II. Provincie vot primele actele sub plic recomandat pe adresa Biroului. — Cei din Capitala se vor adresa la birou, intre orele 9 • 10 a. m. si 5 — 7 p. m.______ ~~Aviz Societatea «Principele Carol“ din strada Ştefan cel Mare 92, caută urgent 30 te iatoare, 20 brodeuze, 15 crestorese bune, bine plătite ___________DIRECTIUNEA Motocicletă 3 CP- Moto Reve cu doua cilindre, puțin uzata, se gaseşte de vinzare e un preţ avantagios in str. Labirint No. 13. 10ITRU1 «De vânzare-IMEDIAT LIVRABILI & se adresa: Const Mille Adeveru Dnti abonați cari cer schimbarea adresei sau relnoesc abonamentul sint rugaţi să inarmeze odata cu cererea d-lor şi banda cu care au primit ziarul pină la acea dată. ilpHiiiiiiiiiiiiiHiiiijiyiiiiiiiii: Vuüiiiiiiiiii;si::i:;i:Í!Íiiiiiii;::i;iits:tiiiis;uiii;ii‘i:iii;iiUUÍ.Ui;uiiuti;iiis:;J^Q^^ iíiiiiííu-’ iiat^îsagl de orice vârstâ sau Cwndiţii fiwvâ atg#alLACâilS socială trebue să citească cartea eruditului medic de lcaîe de femei L. Fust Berlin intitulată Higiena Menstruaţiei, tradusă în româneşti imipipsul tuturor Fretii Lei 2.50. Sp trimete dis cret . Serbarea tSela Seminerul Central F.rl fiind patronul seminarului Central elevii și profesorii au sărbătorit această zi cu solemnitate In capela seminarului s'a oficiat un serviriu religios d* ■'Bt.re arhiereul Velenan Rlrniceanu asistat de arhimandritul Balatnace. 4 0 lua* parte elev, şi profesorii seminarului d. Duca ministrul instrucţiei şi mulţi d-nî profesori. D Eugen Siatescu, profesor a rosii o conferinţă despre „Raportul dintre ştiinţă şi religie". La masa colegială s'afi ridicat toasturi de către d-nul Duca ministrul instrucţiune! arhiereu Valerian Rimniceanu, arhimandritul Scuban, Girboviceanu, Ec. C. Popescu, Vintu, Radu Dobrescu și Gorou. Lipsa de medici In Srbia APELUL CĂTRE MEDICTI STATELOR NEUTRE T.SEVERIN. 30 ianuarie. — In cursul saptamlnei acesteia sainul in sala puiutului de lasilie dela Nis o conferință a medicilor din Serbia la care s’a vorbit despre organizarea corpului medical care este In suferințd. Intre altele sa discutat si faptul că la Belgrad se afla un singur medic si deoarece In acest oraş se află mulţi bolnavi primăria Belgradului a fost nevoită să se adreseze ministerului de război, ca să mai rimeată doul sau trei medici. Conferinţa a decis să se apeleze la medicii statelor neutre cari ar vroi să se angajeze in conditiuni avantagioase. — Sf. __________ Carfi şi Reviste „Cil eşti de frumoasă" este titlul noului volum de nuvele dat la lumină de Vasile Pop. Cuprinsul acestei lucrări noul, a fecundului scriitor este tot atit de variat şi pasionant ca şi acel al volumului ..Cum iubeşte o fatâ" (ediţia lila) __2____ CONSTANTA, 31 Ianuarie. — Inantea tribunalului s'a prezintat, spre judecare In continaare, procesul occîlentului din faţa Hirsovei, tn'lrr.plat n anul 1912, cind şalupa militari Trotuşul“ In urma unul accident a ost înecată, împreuna cu trupa a- Mătoare pe vas, compusă din soldaţii ofiţeri. In urma cercetăriloracute, constatindu-se vinovăţia comandantului de vapor al soc ungare, ,Gral Sze- Keny" societatea a fost data In judecata spre a despăgubi ministerul le rizboi si familiile victimelor. Tribunalul era compus din d-nii Epureanu preşedinte. Oprescu şi Teodorescu judecători Iar ca reprezentam al ministerului public, George Sâulescu, procurorul tribunalului Partea civ18 era rmpmentotat prin d-nii avocaţi Tachi Policrat, Comşa şi Alexandrescu din Butureşti, A Badulescu din CAI Araşi, Bozlovici şi Aurel Vulpe din Constnţa. Ministerul de război era reprezentat prin devocat Caracas, iar inculpaţii erau reprezentaţi prin d-nii evocaţi Xem-Bucureşti, Ciuntu şi Filti din Galaţi înainte de a se începe audierea martorilor, d. avocat Filoti a ridicat •un incident cerind amânarea procesului DupA ce se mai resping alte ctteva incidente, a’a început ascultarea mar* 'urilor. Martorul Contra Amiral BAI eseu spune, cft a sosit la lorul sinistrului * doua zi. tn calitate de delegat din partea ministerului de războiO ca «fi asiste la ancheta fdcutA de d. cap. al portului Hrisov a întrebat asupra cauzelor acciden iu!ui declară cA toata vina se datoreste comandantului vaporului Unguresc (cap Carol Kner), care mi a ocolit şalupa cind a vazut-o. D-na mai spune cA a asistat si la scoaterea şalupei si desene starea ei. D-aa arata cum in timpul anchetei. d. avocat Ciuntu, representing sociel. Ungara, a cautat sa mv.m. desena membrii comisiunel de anchetA. In asa fel, ca raportul a fos refăcut, contra opiniune! d-sale s. in favoarea societatei ungare. Martorul lect.-comandor, P. Georgescu, desene modul cum sa făcu stafandrierea, cum sa găsit şalupe In fundul Dunărei, arata starea Si care sa gAsit şalupa clnd a fost scoasă la suprafaţa apei. In timpul anchetei d-sa arata cun. In aprecierea sa de om technic s militar constata vinovăţia In sarcini. CTot d-sa arata cum au fost date loviturie Si cum sa provocat răsturnarea șalupei. Unul din avocații Inculpaților intrebind pe martor dacA șalupa putea neon vaporul fiind mai mica, martorul a răspuns ca șalupa venind la vale, adică după cursul apei, nu putea fi oprita sau sa ocoleasca, avind si o viteza de 40—50 cal putere. Martorul mai arata starea şi modul cum au fost găsiţi soldaţii morţi Martorul comandor Lupascu arată că d-sa sa dus numai ca comandam al vasului „Bratianu" conducind comisiunea, n’a luat parte la anticeta. InsA c am eO cunoştinţe de marină opinează cA accidentul grav se da toresie negmenţei personalului vasulul unguresc D sa mai spune cl a asistat la scoaterea şalupei si el a văzut soldaţii morii şi toate felinarele la locurile lor, dovedind astfel câ In momentul ciocniror şalupa era un per tertă regulă. D. procuror SAulescu întreabă dacâ sar fi putut evita ciocnirea şi de.efutre cine. Martorul răspunde afirmativ arătind că numai de către vasul unguresc care nu mergea cu forţă şi mergea în contra cursului apei. La orele 7 lum, seara şedinţa s'a suspendat pentru mime. In continuare, Procesul intre ministerul de război si Societatea angara de navigaţie favoridlziDDl $1 RMtiZMl în armata+*. AHfcoîul as« bine inspirai s» Asa dein locul lui apArut tn ziarul ».Aedverul dela 1* Ianuarie a c., sub titlul rte „Fatorimmul In armata" ocazional da suprimarea csameniim de maior si general, articol foarte serios documentat, datorit penel unul ofiţer superior, a atras după sine articolul „Nedreptăţile In armatA", spus tot in ziarul .Adevărul de Joi 22 iano., de cire un nedreptăţit care a stat 21 ani In gradul din căpitan cu toate CA reuşise la esamenul de maior. Insă fiindcA nu a fost o fire linguşitoare şi un element care se se preteze faptelor slugărniceşti ce i le va fi impus vre-unul din şefii ierarhici, a rămas tot capitan Legea suprimarei etamenului de maior si general, după cum bine s'a obiectat de fostul ministru dl. N Lahovary In plin parlament, este o lege foarte nedreapta, atita vreme cit nu se va avea ca normA si principiu de punere In apucare, următoarele puncte • I) SA fie așezați pe tablou in ordinen net himel, dat numai fft ordinea nechimel, toţi căpitanii cari au cerut In luna Ianuarie 1511 și cărora li sal) admis In luna Iulie IdH de a se prezenta la examenul pentru gradul de maior, ţi care examen trebuia 85 aibă loc in luna August 19H dar care din voința ministrului de razboi,ri a secretarului sau a fost suprimat pentru toti, prin legea votata in luna Decembrie 1914, despunfind’i-ie prin at tana lege si sta- Otul. rare era aici de netei ar pentru conducerea practică a trupelor pe teren Alt! căpitani cari n a3 cerut sâ se prezinte la acest examen, nu trebue sd fie admin sub mit un mottt, căci aceştia nor fi lavontu 5» nepoţii, contra tdrora ne revoltăm din tot tutiorul şi nu vom Înceta acţiunea noastră pină clnd el nu vor fi Inlăturaţi, deoarece aceştia sunt patente nulităţi, cari In viaţa lor nau avut curajul să facă cerere de a se prezenta la examenul de maior, ne putind prevedea, că din cauza evenimentelor, el va fi suprimat anul aceata. 2) Intocmindu-se tablourile pe arne numai In ordinea vechimeî de etndi fiecare capilari admis se găseşte in acel grad. să se facă si înaintarile tot in ordinea acestor tablourî, fără a se face absolut mc! o Înaintare In acest ar, excepţional, la alegere sau la excepţie Sfl se facă tabloul special pentru căpitanii din infanterie, cari au fost admişi a se prezenta la examen in 1914, aranjaţi după vechimea lor in grad şi tot asemenea să se facă tablouri pentru arma artileriei, cavaleriei trupelor speciale şi statuluimajor, fara a se admite pentru acest an excepţional ca sa fie înaintati la gradul de maior in infanterie sau celelalte arme, căpitanil din trupele de specialităţi sau am statul-major, cum din nenorocire a fost ptnd acum, un uz prin care ministrul putea favoriza pe nepoţi şi protejaţi. Căci dacă un căpitan ar li avut vechimea In grad de 5 ani cerută de legea înaintărilor In arma*# «I dacă el se simţea capabil de a corespunde acestui examen destul de greu, nu va avea decit să facă cererea aceasta In luna Ianuarie (recul, şi după ce se studia memoriul original, care nu totdeauna trebue să însoţească cererea de a fi admis la examen, comandantul sâu de bataliondivizion 1, de regiment de brigadă, de divizie, de corp de armată. II dădea sau nu voia de a se prezenta la acest examen, dacă din memoriul său reeşea că este un ofiţer capabil şi apt pentru a deveni maior sau ofiţer superior. Fiindcă excepţional antul acesta s au suprimat examenele de maior şi general, sa se suprime tot excepţional şi înaintările la alegere şi erreplic, numai pentru anul acesta, pentru gradul de maior şi general, şi să se facă pentru aceste două grade înaintările numai şi numai la vechime, fără chiar a se mai face alte propuneri de către fert, care poate prin faptul venireî de curind la i8u1 comandamente nu cunosc fidel nu au de unde cunoaste pe inpriorii lor. faptele art (K1 și 151 din legea de înaintare În cazul clnd se vor fi ivit ocazmnl de constatarea Incapacitate!, neindepiinirea serviciului, safl relei puri an alnuia din cei admişi pe tabloul 1, a întindu-se pentru acest an, la grapele de maior şi general numai căpitanii şi coloneii cari au facut cerere şi 11 sa comunicat de către corpurile de armata ca au fost admişi a se prezema la examene in August 1914, aceasta ar fi cea mai dreapta măsură ce se va putea lua Cei cari nu au făcut cereri In luna Ianuarie 1914 si «(, 8,cnt apţi şi capabili d« a corespunde examenului de maior să încerce să facs'* aceasta cerere acum In luna ianuarie 1915, pentru a avea dreptul de a fi examinaţi in luna August 1915 In ceea ce priveşte vedenie nedreptăţitului capitan, care a stat 21 ani pe labioul reuşiţilor la gradul de maior ţi cumoaştem cu prisosinţa durerile, le împărtăşim şi noi, « regretam adine D-sa este un martir, trebue InsA să ştie că întrunire» premnsâ d» d-sa nu va putea avea loc nici la terasa Oteteleşanu şi nici aiurea câci regulamentele militare opresc adunările de aceasta natura, ta incâ le pedepsesc Toi ce putem faceţi noi şi d-sa şi alţii, este să asociem alăturea de noi pe oamenii pontici, pe parlamentari Şi mal ales presa, care să ne susţină In In rumri. In parlament şi pnn publicanunf. etc Să stăm cu atenţia Încordată asupra faptelor ce voeşte a face d ministru de războni şi să strigăm pro ♦ utinden! vrem dreptul? ie armata nu favoritism, nu triporim Iar până atunci să scrim mered, să aducem pe tapet fapte concrete, să auea Majestatea Sa Regele ce se plânneşte In scumpa sa armata’ în pnmul an al domniei salei Un militar in'~ ’ I........... «âgffiBma—1 1 Invenţii maghiare Primim următoarele : Stimate d-le Director, In „Dimineaţa" şi „Adevărul” cu data 27 Ianuarie a apărut următoarea telegramă : Din Milano se anunţă că ziarulComete della Sera Failă din Bucureşti că guvernul român nu are intenţiunea de a eşi din neutralitate şi că Intre Rominia şi puterile centrale există o înţelegere in această privinţă. De oarece n’am trimes nici odată această ştire ziarului „Corrieri della Sera" şi , pe de altă parte după cit stiu, nu s’a pomenit niciodată la Bucureşti de o astfel de înţelegere între Rominia şi Puter centrale, am telegrafiat direcţia' ' ziarului, cerind lămuriri. Răspunsul pe care l’am pritf2 , fost următorul : f „Poţi să dezminţi categoric, Albert Ceeace înseamnă că şti' cîes; * pre care e vorba n a fost , ras3 1 niciodată din Bucur.şti rmuîfa căruia corespondent şi ^ezental ' sunt in ţară., 1 Binevoit! a primi, doi 16 , ec ier încredințarea qnera^une’ mele. . . 1 Bena'0 de Lnc0 ---------------„«Ti, /---------------- U Joi 29 Ianuarie la orele 9 seara s'a Întrunit, in şedinţăplenară, comitetul central al „Ligei", pentru prima oară sub preşedinţia părintelui V. Lucaci, intors de câteva zile dela Roma. Au luat parte la şedinţă d-niî: Barbu Delavrancea vice-preşed'nte, Nicolae lorga secretar general, S. Mindrescu casier, si d-niî membri : Take Ionescu, N. Fiîipescu, Crădişteanu şi Octavian Goga, h sind d. dr. Castrati, precum si dj1' censor! Inginer P. Lucacî, G. nett, lipsind d. dr. S. Bogdan, cuvintarea d-lli dr. v/,le !r LtlCACI 1 Şedinţa s’a deschis la orel^, , sub preşedinţia părintelu'/f.5 Lucacî, care a rostit o C.r/J.‘*,‘aja '.oare Cuvintare, cam in U'J ■ , coprins - f „Domnilor sl iubiţi ciboratori"* « , Cel dir,Ut cuvint. p* f ouzele n.ele, cind ocure , p, ^ r oara scaunul de prefTM ' pentru Unitatea cJTM 6 ‘^^.r t Potnmnilor“ este oTM’ 1 mire de recur,ori^ ^ Axe mnvliro f* viliie țl P©H^ dc care «U| 1 nrmi,presu] dCOSeblt și , 8 dot dovadă, prin, . v ar • j x câ.duros, ce pu^ ae“,e!”aJ? ‘“î , Stituțiuni NațiAe 1 51 nr.1-. rsre-i I . zy *», ,. a ; cs sS sft pOctio prs*« &'a cura ' ’ . ^tnem pătrunși de înce reprexentâm: sentimentul d* rAspun- v \ ®.luat asupra noastră, atit n •■aram t/arte- cfi în mod colecda mare! datorii de a con- \ ’ / a aur.s» scopul măreL ce *■ „p st/atntt. t Mura0 'ntrebat. ce aţi vroit prin r ,1 ’ mea, ce preşedinte al Ligel’ n .fimsul e clar. pentru orice par. ..Jminat şi bine simțitor. jcroit să afirmați. In mod nein- * flj. cd idea ţi sentimentul unită(ei surale a tuturor rominilor. trece o putere covtrtiloare peste toate ho- ,; 'eîe geografice ţi că sufletul romi- £ •se este unul și acela și din Carpaţi “ nd in Balcani, de la Tisa pină la f •stru. fl Apo? a(î vroit sd trimitea un salut flrese romtnilor din Ardeal şi sd fe y 1 vedl(I cil de adine şi sincer ap^e- JîI lupta statornică şi dezinteresa, voinţa fermă şi neclintită, puse tn r rviriul idealului national. „Muncă uriaşă ne aşteaptă“ _ Felinarul geniului national insâ ne f minează calea in spintui si in fi- v ta Ligel noastre. Liga trebue să fie central atrSgS- r. focarul peternis al tuturor voin- 0 lor şi energiilor naţionale. /i De aci trebue sS pornească avintul .. cerilor, care nu cunoaşte nici ple- 5 ei, nici duşmani, clnd e vorba de făptuirea idealului naţional. Să ţinem seama, domnilor, de sfaej riie pururea actuale ale Bardului nostru National Andrei Mureşeanu !c tr ! noi ne nimiciră a pizmei răutate n. oarba aeturii,e la Hileor şi Carpaţi n. ir noi pătrunşi un suflet de sftnta uliletate j .4 răm sâ fim deapuruTea ea fraţi ii T Uniti astfel in cuget şi'n simţiri, să ibzuim în intimă solidaritate. a.sua mijloacelor, ce cală să întrebu• r ăm, ca să mergem tot înainte cu- . ritori. răpind rv noi toată suflarea * mtneasrd pină la ajungerea sco- fului marca0 real al Ligel ,.Uni!a ş î Culturală şi unitatea naţională a tuturor rominilor". sd.ur.r.du-i"5 c.r nod". Am onoa-Ap după un mare şi Însemnat schi10 de vederi şi păreri şi după înăitoare discuţiuni. ca la oameniiTiari, s’a hotărî! noua activitate a.igei. care va incepe imediat cu rărită vigoare şi imensitate şi al trei program se va publica in citni. demiiun Ministerul de războiO aduce la cunoştinţa generală ca primeşte oferte pentru pantalonii mantale din postav verde şi negru de calpate» stabilită prin caetul de sareine. De asemenea se mai primesc oferte «i pentru unsoare de încălţăminte şi anume pentru cisme şi bocanci din piele de taval. Ofertele se vor prezenta la birou de informatiuni a! ministerului de razboie insotite de cita un model de efecte precum şi cel puţin un sfert metru postav de aceeaşi calitate şi eşantioane de unsoare cel puţin ur, kilogram. De cind se joacă la noi nu s'a mai pomenit haz şi veselie cum a fost aseară la Teatru Comedia la premiera „Hapurilor Miraculoase". O sâ se ducă pomina de hapurile astea mai abilii ca de hapurile de catraminfi. şi culmia. astea-s hapuri da văzut uu de înghiţit. A apărut No. 74 din interesanta revistă „Higiena " cu următorul conţinut : Instrucţiuni sanitare relative , paza contra mifosului exantematic dr . G. Gleavu, Moartea profesorului dr Kugel, dr George D Fischer Fantezie ştiinţifica Din memorie unul spirochet, dr Molun. Despre ale războiului, Irimia Popescu, medic veterinar; Mirosul urii din gura, dr A. Munteanu; Precauţiimi pentru a se evita îngroparea de wp a soldaţilor căzut* de campanie, dr. fi Lázároméi; Educaţia fizic* profesională prof. Pădulescu. Gloanţele dumdum. Ce sínt şi cerbi produc, dr . Mendenidi. Higiena pruncului Aloparea artificială şi mixtă. Gtdtf Reminiscenţe- Poezia patului. Gtdtf Higiena la bărbieri şi frizencoafori. Higimist. Redacţia şi administraţia str. Paris fosta Doamnei. No 27, In curind filmul ..ADEVERUL" Ediţie specială, la Select Cinema Central. Şcolile primare si secundare sunt anunţr.e că procefta filmului „Julius Cesar" de la marele Cinema ..Clasic” mai se proectează astăzi si miine. Studenţi! mehedinţeni sunt cu fanister.'Brugai’ a 'na part? la aduna ■ea genera's a Cercului ce va avea ocaz* 1 Februarie orele 2 jum p n. cind se va proceda la slegerea îoniuî comitets i se va aduce la cumsfinta membrilor raportul comis;înet de verificare pe anul expirat adunarea va avea loc Îs restauramul „Mehedinteanu", strada Popa ratu. 87. EpJ «'« otis ln vSmiro In CapstaEa si provincie No. 14 al revistei Sfifttflmiun Tiritboishsl. cea mai mare pi mal barai ilustrata rer ifistâ romînească. Exemplarul in 12 gaaini numai 10 bani. Ministerul de interne a adresat prefecturilor din întreaga țară o cin»ctlarft. prin care conform Internmrei făcut# de S. A., e# ee dea or* din ca cu ocazia începutului poetului Pattelor e# nu se mal permit^ darea dinilor In tarbacă, după lăsata de sec De asemenea se impun m#* »uri pefttfti a nu fee mal practic« „cucul”. Azi! Snccee Ittasai MARIA CÂRMI La cinema VCM8 în curînd Ulmul „ADEVERUL*’ Ediţie specială, la Select Cinema Central. Secţia Bucureşti a Uniune! Evreilor Păiminteni convoacă pe toţi membrii ei un adunare generală anuală pentru Duminică 1 Februarie, ore de 2 funi pr in sala Tomis din Calea Călăraşilor 11 La ordinea zilei pe lingă raportul şi darea de seamă pe 1914 e şi alegerea comitetului pe 1915. La această adunare poate lua parte orice evreu pâmintean. Cunoscuta firmă Liiwenbach & Co. a redat preţul lemnelor de foc şi anumei lemnele de cer lei 40 lentnele de fag lei 36, per ICIOO kilograme franco transportate la domiciliu. Comenzile se execută intendiat«in cursul săptSmine» viitoare să va alcătui o comisiune din panaai direcţiune! generate a R M S. pentru recepţionarea tutunurilor atrtase, cultivate in Grecia. Art faeces mami MARIA CARMI La cinema VENUS d. căp Cerchez Petre din «gr Ti miaui, a fost rechemat la activi» tata Pe biroul Camerei ce va depune on proect de lege prin care corn. Bucureşti este autorizată sA cedeze gratuit legaţiurei regale italiene din Capitală pentru societatea ţcoaîei Italiene „Regina Marghenta’ un teren pe care se vor construi clădiri pentru îcoaîâ. „ Terenul este situat la viitorul bulevard L C Briitianu ! Stiri artistice La teatru! ..Comoedia" va avea loc Joi 26 Februane 1916 un f estival artistic dat de d-reie Pauline si Henriette Leyster cu concursul d-lui AL Mihalescu, societar al Teatrului National si al altor artisti. Se va juca Cartea Hr. Cap I*, tradusă din tta.’.enesta. şi „Instinctul" de Kistemakers. Festivalul d-lui Ai Vernescu anunţat la Ateneu pentru 10 Decembrie şi amînat la 28 Ianuare, va avea loc la 4 Martie 1915. • Teatrul Majestic: Trupa izraeliţi a d-lui Kanner, cu concursul soţilor Segaleseu. Bergher şi a d-nei Betty, Segal va juca Duminică 1 Februarie. In matined ..Die Amencanenn” , seara ..Gfcerehtikeit" cu debutul simpaticului artist Albert Segalescu. 1—k....w n—ia———— ■ Mizeria in Capitală Printre fiinţele nefericite cari cunosc cea mai tristă şi grea durere a vietei foamea, trebue să treeen şi pe o sărmană bătrinâ Pepi Elias, care a fost odată in situaţie mal bună iar azi se stinge în mizerie Copiii el duşi în America s ad pierdut, ea apelează în generozitatea publică, fiind In ultimul grad de lipsă. Dela „Liga Guturală1 Cuvînlrrsa d-lul dr. Vasile Lussici M. G. P. * Balurile » astăzi Astă-seară afi' în Capitală următoarele balul : „ , , e. I La Teatrul balul ,Sffidicatmîuî Ziar**, • « negreșit că va avea ac/sP,end«l SUUOes “ n Si ballul dat PIfJHd ne «Asociația n g^î?llasif »Calist Arhiereur sub patro*.^ d’îuî Const. MiHe n in sala „flls • », Balulunei generale a mese , rîa*îirtr‘"C patronaeiui d-lui Dmii. ATEYERTik Ce face Italia,? De vorbă cu d. LEONIDA BISSOLATI HA*(Ancheta trimis, nostru special) Inclid seria convorbirilor avute cu diferiţi oameni politici italieni expunind părerile deputatului Liodda Bissolati, şeful socialiştilor reormişti şi una din figurile cele trai marcante ale parlamentului italian In Jurul numelui domnului Bissoati s'a făcut mare vilvă mai aniirecul!clnt domnul Gio Irl—pt a unei prim*ministru—dorind să o* tre un loc in guvern socialiștilor a năruit pe lingă deputatul muncitorimii să intre In cafcinetul sâO Cum domnul Bissolati a refuzat regele Victor Emanuel a poftit la Quirinal şi i-a reinoit oferta primului ministru. Dar fruntaşul socialist, deşi profund mişcat de atenţia regelui Italiei, a declinat totuşi, mulţumind pentru înalta cinste ce i se facea. Faptul însă de a se fi dus la Quirinal a avut drept consecinţă expulzarea sa din partidul socialist. De atunci a luat fiinţă partidul socialist reformist Italian, căci diferiţi alţi fruntaşi ai partidului s’au retras din organizaţia oficială alcătuind gruparea reformistă, care la alegerile generale de anul trecut a cucerit 25 locuri in parlament. Şeful acestei grupări a rămas domnul Bissolati, care in Cameră ia parte la toate marile discutiuni ce au loc, tratînd cu o egală competinţă atit problemele sociale interne cit şi chestiunile de politică externă. * D-l Bissolati Îmi reaminteşte ca dela începutul războiului european, d-sa şi întreg partidul reformist au declarat cu hotărire că intrarea in acţiune a Italiei împotriva Austro- Ungariei şi Germaniei este absolut necesară. Pentru mine —spune dînsul — declaraţia de neutralitate a taliei echivalează cu preludiul unei declarări de războiu. Căci ori aliaţii noştri făceau un războiul conform şi Intereselor noastre şi atunci noi trebuia să mergem alături de ei, ori porniseră un războiu contrar intereselor noastre, cum este cazul, şi de acest lucru pare că şi-au dat seama, deoarece nu ne-au prevenit) șl atunci nu ne rămlne decit sa ne apărăm aceste Inter«® interve* nlnd cu armele impotrl^ ier. De a* ceea efl cred că vom Junge Inevitabil la războiui. Domnul Bissoiati. * deosebire Je fruntașul radical d, Bera. socoate că Italia nu are nîî un motiv să menajeze Germani căci Austria este astăzi un itrafument orb In mina tendinţelor Expansioniste germane ; din pofiva crede că o sleire a Germaiei li va lua velet tatile de a deeni putere alfiatică şi chiar medi/rana. I Intrlnd In räzboi, italia va căuta să-şi asigure Zrenanul şilstriapină la Quarntro Dalmatia—strnv d. Bissolati— trebue sdie a sirbilor. D-sa Îmi arată cum acum cîteva luni cind a susţinut această părere a fost atacat cu violenţă şi i s’a zis il croato d Italia". Astăzi are satisfacţia de a vedea că in crcurile oficiale ale ţarei sale, această părere începe sâ-şi facă drum. Renunţind la orice pretenţii asupra Dalmaţiei in favoarea sirbilor, Italia poate mai lesne sâ realizeze acordul sirbo-bulgar dind sirbilor putinţa de a ceda cu mai multS Macedonie bulgarilor. O altă părere a sa care plne acuma Insă nu a fost acceptată deactorii responsabili ai Italiei este cedarea Dodecanesuluî grecilor pentru a face posibile concesiuni greceşti către Bulgaria şi a obţine ast tel acordul greco-bulgar Imi repetă lisă ca deocamdată, din pricina exrervărei ce domneşte contra grecilor, această părere intîmpină oarecare rezistentă . Bissolati e insă convins ca potolindu-se această enervare ideia sa va reuşi si astfel Italia prin aceasta o politică cumpătată va ajunge sâ stabilească blocul balcanic aducind Insursii linişte ini această regiune a Europei unde politica de intrigi a Austriei a avut consecinţe atit de funeste. Politica balcanică a Italiei are CE totul alt aspect decit politica Austriei, câci ea conform vechiului fidal al lui Mazzini nu urmăreşte irecit să vadă toate aceste ţări cid mai tari şi libere pe destinele lor. Partidul socialist-reformist urmiăreşte cu cea mai vie simpatie mişcarea opiniei publice romineşti — spune d. Bissolati şi este convine câ din actuala criză europeană trebue sft iasă o nouă grupare a statelor, bazată exclusiv pe principiul naţionalităţilor. 1. D. Bissolati este un partizan sincer al unui acord Italo-romun elf mai complect şl al unei acţiuni militare comune, aceasta fiind In Interesul ambelor ţări. E. PORNI . D. LEONIDA BISSOATI