Adevěrul, martie 1915 (Anul 28, nr. 10046-10075)

1915-03-01 / nr. 10046

UIUUShmISSI Dr. A. AH SI Dela Facataea din Paris Fost elev al Profe­rorumi Fournier Specialist Sn boala de Piele şi Sifilitice (La­­­eşti) Boalele părului /Jalea Victoriei 323 (lingă bis. Albă) Cons. 8-10 a. m. şi 2—5 p. m­. 1 __Telefon 23­1 — T­emimteria“ București, Sfcr. Carol 23 - Cel lu­at mare depozit de LUCERNA de cKÜVENíiS TRIFOiUSL SFECLE É8 Nutr Seminţe de legume şi de flori INDISPENSABILA PASTĂ &Z DIMTI De vânzare la: F AUF UMERII FARMACII, DRUGUBEU etc. Repr. SARA. LUBI. — Bucureşti Li­ stem N. Viena Vill. Kooh' sse Cabinet­ele consul!­rn medicale. Ufişi iu'■ tpa­ Uinientului de Rai, tu­ aplicat ta boalele e f)i turnări in nou de Sanatorin! Imnw. ’ UiSiiMilIii M DE AGEI TI Anes t U Baia CERT MLA ncn resti, Etr. -nai - Tr»t»n ceritelel­oaiei' re* raio8 ala si 3 ten­ului nervos apmatu circulator digestiv, slenunntiuuu generale, al1* sisteioulul osos articular şi muscul.a neurastenia, nevralgii, paralizii, ar­teriose­le roză, const­ipapa, artritisiu reumatism, gutta, scolluza prin Ut- Ciitoarele: II «Iro tempi!) complecţi», ma­ca­­ manual şi Vil rator,maiai subapi» (Ai* şi Vicky sudaţiune Berttie,Jess Blou­llieres ► le«*trieit«te m­ediealA: gal« vanizare, larudiz­are, cureup sinusoi­dali, trank unizare .1 A rsimvalizare, băi hidro-e ectrice, K pentreu tuli de liimion şi­­le aer su­pra »i calr.l l gen. şi parţiale, j Jleca miterii fiin sici. I!r Aan« ^ -er st­i»rlojK5«Î«a.» ba» de acâif «arBoiniciNauhetnij 1 ‘1 raian.etneie.se executa si se su­­praVHgheaza de medicii spevianjti a natitutulul Prospecte se trimit gratis. •I­nd­aministratia 2 mato:reeiwieze La tipografia „Speranța“ d­in str Patraşcu-Vodă 3, se afla de vînza­re două motoare­­.pentru * benzina ambele din marta fabrica englezi Bornsbey Stach port din­ care unu de 13 CAI PUTERE şi altul di­n 2 CAI PUTERE, precum şi un dinamo şi trei electro­motoare. ODOL este acea tipii de gură, care combate sigur ca tizeu­* stricăciunei dinţilor. Cine în­trebuinţează Od­ol con­secuen­t, prac­tică cea mai bună îngrijire a gard­ei a dinţilor cu­noscută până azi. CSUBIU­SI fi­­­g­uat casă centru Ofer 20.000-30.000 lei peste Credit. A se adresa la ziar suli D. L închinat in Capitală „Un Matre Atelier Mecanic“ in­stalaţiune şi clădire modernă com­pled cu motor 30 cp dinamo­ttri, strunguri laboteză etc. etc. In atelier o şi o locuinţă spaţioasă, birouri »«aga şi casă de portar tc Reflectanţi serioşi se pot adresa la: Cutia Poştală :27 Bucureşti Cyfftspiram Gîrpe uzate pentru şters maşinile A se adresa la: -. rad­4 zi: ratai lata-ne dar fatal, locul nostru bn­­­e determinat, trebue să luptăm entru naţionalitate, pentru Latinit­ate, pentru umanitate.­­ ...Că Germania e tare?! O vede­m ! constatăm cu toţii, dar tocmai aceasta e pericolul cel mare. Ger­mania învingătoare­ întoarce ome­­nrea spre epocile trecutului: un ungur stăpîn, rău şi sclavii lui. Aceasta trebue împiedi­cat. In ce stă puterea cea de temut a Germaniei? In perfecţionarea ar­melor de distrugere pe pămînt, pe apă, în aer. Baza puterei lor­ e o monstruozitate criminală. Idealul lor e o anomalie monstruoasă. Ce au­ făcut ei din Belgia?... Ce vor să facă, cu mare îndrăzneală, din Anglia, din Brants?... Si atunci la ce ne putem aştepta noi, cei mai mici?!.­.. ...A. am mai înțelege o fatalitate inexorabilă: Germania e aşa de ta­re, că e imposibil ele luptat contra ei şi ori cite coaliţii s’ar face con­tra ei, ca tot va învinge! Ei bine, aşa absurditate cred că nu va trece în­mănuia prin cap. La aşa grad s db organizare­­,supra omenească“, încă n- e ajunsă Germania. Realitatea e aceasta: Dacă dintre neutrali s’ar decide unii pentru ea, Germania ar putea fi victorioasă; dacă dintre a­­ceştia s’ar decide contra ei, ea ar fi răpusă. E moral, e omenesc, e chiar în interes naţional, a se de­■UIJi *3 XI ■ - ?2S2BHHSBMafcfc­­si w*j JURNISQRUL £ -1 4 CUR­TEI REGALE || ■ ■ I FABRICILE LsiirlfsAfaireiny 1 C .*UTNG I Biroul Cen­tral, Bujure^ti, Caisa OnvUsi No. 134/ — Telefap 2293 1 Var ®8te c^as da Câsîipiî­lsini 8 fcpsc^s special Stuc s ©cnr Asfalt Mastis „Pyrîmont“ 1 Mosaic sj artif* parata Faladé I Praf da Armors peatf&i f^ácase i | Praf da Plat-a gatf&sn ; $®srt u’tensuéli i DEPOZITUL CENTRAL FURNIZEAZĂ | '"’Iment, Portland, Var hydriu ic Plici asfaltate pentru acoperiș și Iso- I lator, Cărămizi Refractare Tuburi Bazalt şi Ciment, Trestie, etc. 1 PRE T U Iî I EXT I; A A V A N T A J O A S E 7''' ' ' ' wg I, m JB Hapl :.WM s:t: ;î JtBSpiSjBSjPjHBBBBBWjBWBI J JBN­MniaiapBW contra işiimi ■ Orice lens© de orice vârstă sau condiţie socială trebue să citească car­tea eruditului medic de boale de femei L. Fust Berlin) intitulată: Higiena Menstruaţie!, tradusă în româneşte pe înţelesul tuturor. Preţul X»ei 2.50. Se trimete discret şi franco de către administraţia revistei „HlfeL&IMA“ Bu­­cureşti, Strada Doamnei No. 27 Basils S»iu I« — Avocat — Bulevardul Su­s^beîa 62 Consulta ții 8V2—10 a.m.8—8 pm. Î ETMîă O MAD&MA S MENAJ ri R A dare să se priceapă Lina șî la cuant Sa praferă o prr goană tânăra și cu reieriaţ® A se adresa la ziarul „Adevenit“ la ziarul — orele ziua. !». Toi. 170 • ■■ii somitățile «ti asupra tra­­ipie (lailiunu mei, de pieb rtament din n­'UĂSBStei­­cide cineva la triumful brutalităţii şi al tiraniei? Ceg ce am văzut că s’a petrecut, cu ultimatul Serbiei mar­tire, ori, vreau să se întimple, si­gur, şi nouă romîniior, mîine?... Iată unde ne-ar conduce, o politică opor­tunistă, rău înţeleasă, alăturea de Germania. ...De neutralitate, azi cînd avem ................ posibilitatea unică a realizărei i­egoist, restul, dealului nostru national, măcar în parte, e o aberatiune si o lașitate de neiertat să mai vorbim. In rezumat: Rotiti-vă ochii împre­jur, adinei ti sufletele voastre, d-lor guvernanţi, socotit! acele expansi­uni spontane ale poporului, ce le-aţî văzut cu ocazia ospitalităţi! unor mar! pribegi ca Lorand şi unu! ma­re erou ca Pau, care ne aminteşte de pericolul surorei ma! mar! care ne-a dat existenţa la 1859 şi lumina sufletească întotdeauna. Alegeţi-vă momentul — căci a trecut şi gerul... ne-aţ! făcut şi ruşinea de a ne face reputaţie de soldat­ de timp fru­mos — şi daţi-ne drumul spre Car­­paţi, spre glorie sau moarte. Aţi văzut ce vă oferim, vedeţi ce vă cerem, un neam întreg, cot la cot şi suflet la suflet. No! vă oferim mijloacele de a de­veni o „Romînie Mare“, vom dați-ne drumul să ne apărăm Patria, să o salvăm, să o mărim. Salus reipvh’irae, suprema fox” George Skarlet Cereţi No« 1® d’ns „Săptămâna Răzbunuîui“ — Mare revista ilustrată în culori —­­ IO BANI - EXEMPLARUL — IO BANI - âsta-ni şi mâ­tie Numai astăzi şi mîine mai putem admira pe marea artistă Francisca Berlini în piesa „Mascheretta” la ma­rele „Clasic” din bulevard. Luni „De­tectivul", jucat de Marioara Voicu­­lescu şi Radovici. Insă unt duel al „Irinsinil“ IAŞI, 27 Februarie. — In urma scrisorii publicată în „Dimineaţa” de azi, d. Th. Răşcanu a trimis o provocare telegrafica d-lui Marcel Bastache din Vaslui, desermiindu-şi martori pe d-nii colonel Lecca şi Albert Ghica. D. Bastache a răspuns constitu­­indu-şi martori pe d-nii căpitan sturza şi Eugen Catargi. Martorii o vor întruni mîine dimineaţă şi robabil că eşirea pe mereu va avea ac chiar inline. — Dan. ______ infsrniiiiie! Un nou hydroautomob: Dumineca trecută s'a experimentat la Viena, întrun braţ­ al Dunărei, un nou­ hydroautomobil care se com­­pune dintr'o caroserie in larmă de bărcii si patru roşi de automobil Istă cum­ descria ziarele vimeze aceste experienţe • Un automobil se apropie de malul plan, intră in apă si pluteşte la o barcă înainte, fără sîî-jÎ schimbe iuţeala cu care a mers pe uscat. Nu­mai minorul gijiie mai tare Ilidro­­automobilul execută diferite mişcări in apă si manevrează cu aceiaşi uşu­rinţă si precisiune ca un automobil, apoi trece iar pe mal {i-{i continua drumul fără cea mai mică oprire sau schimbare de iuţeală. Hydro au­tomobilul mai face apoi o a doua ei perienţă intrind in apă de­ pe un mal abrupt. Apa tisneste în sus,cînd au­tomobilul intră cu rotile strinse in­trină in apă; partea dinainte, a caro­seriei se ridică perpendicular si apoi harta iși continuă drumul ca si mai înainte. In curînd elementară datorie era sa vorbea­scă si de Basarabia, care ne-a fost răpită...“ Foarte bine, domnilor ! Dar ni­meni n’a abandonat chestiunea Ba­sarabiei ! Numai, fiecare lucru la timpul său. Basarabia fiind luată cu 16 ani mai tirziu­, avem timp s’o si revendicăm cu 36 ani după re­­ciștigarea Bucovinei, cu atit mai mult, că Basarabia n’a fost des­­naţionalizată. Dacă s’au pierdut cî­­ţiva bocrî, nu ei fac naţiunea. Insă poporul dela ţară a rămas neatins. Aţi văzut-o singuri, cînd aţi ares­tat femei şi copii şi i-atî cărat­­ drumuri luni întregi sub prejc­v că aui venit la Nouă Suliţa la tir, ca să facă spionaj ! 5) „Oare guvernul belgian a fost în stare să apere pe belgieni“ ? Adevărat că nu; dar Belgia a fost atacată prin surprindere în mo­c mişelesc, pe cînd voi aveţi pe con­ştiinţă (?) crima de a fi­ deslănţui acest război şi ofensiv, care pentru voi se sfîrşeşte cu un dezastru :ori osebirea dintre voi, mare nu de 50 milioane, şi mica Bel declarată neutră şi apoi copie sită de aliaţii voştri, cu cari vă i­d­entificaţi ! 6) „Chiar dacă comitetul (Liget) a crezut necesar să spue tot ce­­ cuprins întrînsa (în declaraţiune) ea trebue să conţie şi cuvîntul cu­­ragios şi drept faţă de Rusia ; el nu trebuia să abandoneze in­­aţi­­onatului rusesc şi pe Romînii din Bucovina şi pe romînii din Basa­rabia. Protestul ei ar fi fost o fan fără, dacă înfiera pe toţî cei vino­vaţi”... Aşa vă vreau, domnilor ! Deci, admiteţi că sunteţi vinovaţi? Un mai formidabil succes nici ca putea să obţină Liga decit storcîn­­du-vă această mărturisire, însă, şi aici voi face o mică deosebire. Ru­şii au fost în ţară duşmană, au­ fost înconjuraţi de spionii voştri, ar trebuit să prevină orice pericol prin surprindere, şi totuşi au­ îngrijit de populaţia pueinică. Voi aţi ridicat spînzurători şi aţi executat şi mai tratat pe cetăţenii voştri, cari n’au avut altă vină, decit că şi-au­ as­­tîmpărat foamea d­e pîinea primită dela acei ce erau stăpinii terito­riilor ocupate. Deci, cine sunt cei vinovaţi ? Să ajung la sfîrşit. „Ziua“ justifi­că răpirea Bucovinei prin răpirea Basarabiei, întîmplată cu 36 ani mai tîrziu ! Ea scuză atrocităţile austriace cu pretinsele orori comise de ruşi. E vorba hoţului care în­trebat, de ce a prădat, răspunde cu cinism : „D'apoi, nu pradă şi al­ţii“ ? Dacă contele Czernin nu dispu­ne de alte argumente, pentru a ne sugera austrofilism, atunci e păcat de banii, ce-i cheltuește pentru „Ziua“. Mai bine să-i dea „Familiei luptătorilor“ ! Dr. Era, Slusanschi - —— ——-— ------------—— Marea și frumoasa artistă italia­nă, în rolul incîntatoarei Ivna, perl. Gangelui din splendida visiune dra­ma­tică indiană, în patru acte „Fru­moasa Indiană“, care se va ori­zen­­ta cu începere de Luni 2 Mar­tie, la Cinematograful „Lux“ din str. Doamnei. LYDIA QUARANTA ■55PRS-W D. profesor universitar Drag. Hur­­­uzescu va vorbi. Duminică 1 Mar­ie, ora 9 seara, în sala Ateneului Ro­mâ despre „Ştiinţă şi Conştiinţă“, ■u aplicaţiune la actualul conflict mondial. Frumoasa expoziţie de:­tativă şi bibelouri arti­ceşti, a d-lui T. Brumă bisa in palatul „1 Roumaine“ continuă a atragi nare număr de vizitatori. In stăruinţelor publicului în al rust a intrat cu totul superb biecto­rescu deco­­romî­­des­­dan.ee î­­n urma cărui île o­de stil naţional d. Brumă­­a hotărît a prelungi această expoziţie pînă la Paşti. Cu prilejul sărbătorilor, aflăm cu plăcere cu d. Brumărescu ne pregăteşte o mare surpriză , anume o expoziţie de ouă romîneştî de toate mărimile şi dese­nele care va rămlîne unică în felul ei. Despre această expoziţie ne re­zervăm dreptul a vorbi la timp. CIToscupi’s ss «âmzâtapii la ziara si.nl ââaîîaţi da pu care eers illess! Oap Sslßä I5i4rsass3 $ ss: iii'jiGUL m dim iOdiOKL 5as*itisa ssHt a s’a epuizat. S’a pws sis3 tmar a dmsa, «8 «as*® si «a «Iada astâ­ zi, SăîKis&ti*. nc rtu tice ■eset ‘ ipo „DANSUL SATANIC ? ’ cu LYA MONESI D. Barbu -Matat, inginer agronom, a fost numit conferenţiar la ferma Laza. CERCETAŞII NOŞTRI. Sub tit­lul de mai sus excelenta revista „Săptămîna Războiului" No. 18, publică in 2 pagini complecte, un prea interesant articol,­ însoţit de 15 ilustraţiuni foarte bine reuşite. In afară de acest articol intere­sant, „Saptămina Războilu" m­ai cuprinde 2 ilustraţiuni mari colo­rate şi un mare număr de articole, cronici, episoade şi povestiri in­structive şi duioase în legătură cu groaznicul războia. Un exemplar 10 bani. Ori cine treime să pue tjrsfeă îs’ss propra teilet peastro preraiera resisieî ss0 să fie !brâîe5S3 csre are loc Joi 5 Marîse, ia 5îrâia­eăcă altfai riscă să rărassiiă pe trinafsra. Luni 2 Martie la orele 6 p. m se va face la Sinagoga Elisabeth un un requiem pentru odihna sufletului f-ruluî Blumenfeld. D. dr. Beck va vorbi despre viaţa şi filantropia d-luluî Blumenfeld. PALATUL ATENEULUI MARŢI 3 MARTIE 193­5 Festivalul „centrului studenţesc"­ va avea loc Marţi 3 Martie îa Ateneu. Părintele Vasile LucaCî, preşedintele Lîgei Culturale va ţine o coafarm­­c despre: „Menirea tineretului Ro­mân“. Alături de părintele Lucacu va de preţiosul sau concurs şi d-ra Cella Delavrancea care va d­ata două Pre­lude de Chopin, precum şi Balada III- Baritonul Opere! Romíne Jean Athanasin va cint­a cel „Doi Grena­­diri“ de Scimman şi din Masseane! romanţa din „Roi de Lahore“ pe care a cîntat-o la audiţia de la Palat şi­ din Ballo in Maschera. Apreciate violonist Ni­colae Ol­mazu va cinta Haendel; Largo şi Pugnani; Prelude şi Alegra. Acompaniamentul va fi ţinut de d Fuchs. Biletele pentru această sărbă­toare cultural-artistică se vînd la Agenția Teatrală Romină (Pasagiu­ Imobiliara). Bulgaria işi aşteaptă ceasu Ea se întreabă: de ce Grecia siRominia nu intră in acţiune? Răspunsul unui oficios bulgar ziarului „La Roautaare** Organul ministerului de externe bulgar, „L’Echo de Bulgarie", râs­­punzind unui articol al ziarului ..La Roumanie”, publică următorul arti­col de fond : „E în­totdeauna delicat să-ţi dau părerea asupra politiceî altei ţări. Noţiunile sunt foarte susceptibile şi orîcită bunăvoinţă şi sinceritate ar avea, rişti să jigneşti tocmai cînd vrei să serveşti „Dar­ adevărul are şi el cerinţele sale. iji cum Bulgaria este şi va ră­­minea în­totdeauna vecina noastră, luăm din aceasta vecinătate dreptu­­lurile de a ne exprima părerea asu­pra atitudine! politice pe care ar trebui să o iii Bulgaria In marele conflict european”. Astfel începe un lung articol din „La Roumanie". .Mila curtoazie nu poate fi lăsată fără­ răspuns si putem în toată voia să discuta­m­. liniştit în această privință, cu atit mai mult cu cit organul il-luî T­ake lonescu se mărgineşte doar să emită păreri’ si să exprima speranţe, recunoscind că e treaba bulgarilor să judece si să hotărască de soarta lor. 12 uşor de ghicit că sfaturile ziaru­lui ,,I.a Roumanie’’ constă in aceste două puncte • Bulgaria are datoria să meargă cit mai repede cu tripla înţelegere si că interesul el o mi­nă intr'acolo. Nu ne îndoim că aceste sfaturi sunt sincere si aceasta ne de­termină să ne exprimăm părerea cu toată francheţa. înainte de ţoate, trebue să subli­niem că bulgarii au o noţiune foarte limpede şi foarte justă despre bine­facerile şi despre serviciile pe care i le-a făcut Rusia, Anglia, si Franţa in­ diferite epoci ale istorici­lor; deci este de prisos să li se mai aminteas­că. Aceasta a un punct de istoric fi/gligat. Totuşi, a pune astfel pro­blema, înseamnă a o privi sub un aspect fals. O naţiune care­ vrea să­ trăiască, are, mai înainta de toate, datorii către­­ sine însăşi ,şi co fratele nostru recunoaşte aceste datorii, cină spune că „nici o naţiune n'are drep­datorie de recunoştinţă; ea este, a­­poi, aliata Serbiei, cu colaborarea căreia i-a fost posibil să‘şî întindă frontierele pînă la masivul Radopu­­lui; pe lingă aceasta, situaţia ei geo­grafică este de aşa fel că intervenţia sa­­ ar fi lăsată de primejdii piezişe. De ce s‘a abţinut, şi tis ce avînd în faţă visul ameţitor al Bizanţului res­taurat, a dat înapoi? Rominia de ase­menea, formulează revendicări teri­toriale foarte precise contra unei pu­teri pa care ziarul d-lui Take Ionescu o soseaîe irmediabiî pierdută,­­ ce mai aşteaptă ca să’şî înfăptuiască vi­sul naţional ? Bulgaria, dimpotrivă, înşelată de aliaţii ei, despulţă la Bucureşti de toate roadele sforţărilor sale, jignită mai în urmă de o serie de manifes­tări cari nu aveau alt scop decit să-i amintească izolarea şi dezastrul —d. Take Ionescu îşi va aminti, de­sigur, toastul d-sale de la Atena — Bulgaria are toate motivele să fie cea din ur­mă care să părăsească expectativa ce i-o impun evenimentele. E fals să se pretindă că ea e cu toane; ea aş­teaptă numai ca să­ vie vremea. Căci şi ea are de valorificat năzuinţî naţionale, năzuinţî pe deplin legiti­­me, de­oarece au fost scump cumpă­­rate odată. Satisfacerea Bulgariei e ceva uşor, să se treacă de la mus­trări în acte şi atunci nu va mai fi „dincolo de Dunăre, un vecin nesm­­­ţumit”. Ziarul din Bucureşti spune că da­că românii ar fi in locul bulgarilor, ar socoti ca un punct de onoare pen­tm dînşii, după ce au fost la Ceatal­gea, să facă parte şi din ultima ex­pediţie împotriva Bizanţului. Ei bine, noi putem asigura pe confratele nos­­tru că bulgarii, dacă ar fi în locul vecinilor lor fie peste Dunăre, ar so­coti ca o datorie pentru dînşii să în­lăture cu un gest nobil cauzele de jigniri şi de nemulţumiri dintre ve­cinii lor şi dânşii, pentru a readuce încrederea fără de care cele mai bu­ne sfaturi n’au efect. Aceasta este, după părerea noastră, singura bază pozitivă a unui acord între naţiunile balcanice. Restul nu e decit literatură. tul să­ se sinucidă". ^Zin’Lr.,dMm► Bulgaria a servit Tripla- Situația Bulgariei, in criza actuală, Ânț6Î îg'Gi’fi cu aceea este foarte asemănătoare cu aceea a Rominiei și Greciei, cu deosebirea in plus că poporul ei, devenit neîn­crezător prin încercările nedrepte ce l'au asaltat în momentul suprem al istoriei sale, cere guvernanţilor săi o m­aî mare prudenţă şi o mai mare perspicacitate.­­ Or, momentul da-a lucra pentru Grecia, ca şi pentru Rominia, a su­nat de multă vreme. Grecia are către cele trei piticii aliate o foarte mare In aceiaşi chestiune, „Mir“ organul partidului d-luî Ghesoff, scrie urmă­­oarele: — „Guvernul bulgar poate fi acu­­zat de multe greșeli, cum îl acuzăm de altfel, noi necontenit. Dar el a de­­■iarat și continuă sa. • declare încă libi ct orbi cu Bulgaria nu va ridica nina împotriva liberatoare! eî și că iu se va opune nici unei t­ărî care va veni în sprijinul Rusiei. Noi, bulga­rii, avem dreptul sa cerem ceva mai mult fiindcă socotim că numai în condiţiunile acestea vom putea repa­ra nedreptatea din 1919. Dar, sirbiî, grecii şi rominiî, n'ail nici cel mal mic drept de-a fi nemulţumiţi de o­­bligaţiuni pe cari le-a contractat guvernul bulgar. A afirma, după a­­cest angajament al guvernului bul­gar, contrariu!, şi a se strădui să fa­că să se creadă că Bulgaria împiedi­că pe­ greci şi pe român! de a lucra alături de tripla înţelegere, este a in­triga cu premeditare contra Bulga­riei în scopul de­ a ascunde adevăra­tele intenţiunî ale grecilor­ şi ale ro­­mînilor. Mai departe organul d-luî Take Io­nescu afirmă că recompensele vor fi proporţionale cu serviciile aduse. Ia­tă un principiu de distribuţie a re­compenselor, pe care îl aprobăm în întregime Pe baza acestui principiu şi pe acela al naţionalităţilor noî vo­im să se facă şi repartizarea teritori­ilor luate dela turci în 1912 şi în 1913. Cu toate acestea, la Bucureşti s’a ig­norat acest principiu atribuindu-se Greciei 50 mii km­p. şi Serbiei ma! mult de 10 mii kmp. Cit despre Bul­garia, după ce i s’a luat regiunea cea mai fertilă. Dobrogea, 1! s’a îngăduit să-şî mărească teritoriul cu 35 mi! kmp. No! voim ca această, nedreptate să fie reparată. Cînd este vorba de servicii aduse triplei înţelegeri, noî pretindem că am adus mal mult ca orîcari alţii, pîmă acuma. Toţi, inclusiv Rominia, recunosc că dezmembrarea Turciei­, în 1912 şi In 1913, s’a datorit forţei bulgare. Fără sacrificiile bulgare, Turcia ar fi avut încă frontieră comună cu AustroUngaria. Astfel, germanii ar fi avut o comunicare directă cu Con­­stantinopoluL In aceste conditiuni intervenţia Turciei ar fi fost real­mente primejdioasă pentru puterile triplei­ înţelegeri. Astăzi, graţie Bul­gariei, aceste puteri au­ a face cu un­ organizm pe jumătate în viaţă, cu o armată învinsă şi care a pierdut ju­mătate din armamentul său. Acest serviciu este el fără însem­nătate Romninii, pentru a-şi permite luxul de a ne da în fiecare zi o lec­ţie de morală? Pot eî să ne indice un singur serviciu asemănător pe care să-î­ fi adus triple­ înţelegeri? Saca este vorba de-a intriga me­reu, apoi noî a­n putea utiliza în con­ţr­a rolu­nilor mai bina logica de ca­re se serveşte organul d­im Take Io­nescu“. #• Oficiosul bulgar „Echo do Bulgarie" care reproduce acest articol al ziaru­lui glesofist „Mir" il numește foarte „documentat și logic". h­ m's mmw whi&f'i Gift roiului slut Intre J iSB ss Garpati? . —* —■ Aa trees! Ss p Irts Domnule Director, Dacă atribuiţi destul interes rai­durilor ce urmează, vă rog să bine­voiţi a le publica. In „Adevărul“ de la 27 Eebr. 1915 se face o dare de seamă asupra lu­crări! d-lor V. P. şi N. I. „Transil­vania, Banatul, Crişana şi Maramu­reşul“ Buc. 1915. (In acelaş gen a mai apărut o lucrare, mai studiată şi scrisă cu mai multa băgare de seamă, din partea d-lor Ion şi îu Giu­­pescu). Fără îndoială lucrarea d-lor V. P. şi N. I. e utilă m­ai­ ales în ce pri­veşte partea economică. Partea geo­grafică şi etnografică însă nu e în de­ajuns studiată şi ne dă cifre cu mult inferioare celor reale, prin fap­tul, că domnii autori n'au­ cerupt în deajuns statistica­­Ungurească. Iri-tr’adevâr d-nii V. P. şi N. I. a* ‘.aduci statistica confesiunilor, fixea­ză numărul totali al romlinile de ieste munţi la 3.123.335 faţă de­­948.186 ce se găseşte într’o anu­­mită coloană a recensământului ofi­­cial pe 1910. Dar, domnilor aultori, aici e vorba :­e o falsificare de peste 40 de ani — ce se poate dovedi, nu numai bă­nii — pe care maghiarii au­ făcut-o n dauna romînilor, ca şi a celorlalte topoare din Ungaria. Dacă domniile lor ar fi consultat şi alte izvoare vechi, statisticele austriace anterioare celor ungureşti­ ;­ consecutiv toate cele cinci recen­­ăm­inte ungureşti dela 1869 Încoace nu numai pe cele două din urmă) ;­ dacă ar fi căutat şi mai mult din contradicţiile de la capitol la capitol, ar fi căpătat o bază mai bună pen­­ru a se apropia de cifra reală a ro­­nînilor. In acelaş timp ar fi putut stabili mai bine proporţia, pe care o reprezintă rominai­ faţă de cele­­alte neamuri, şi în deosebi faţă de maghiarî. Singurul criteriu, care ne poate aplrt­ice şi care ne dă firul în mină , stabilirea excedentului de naşterii supra deceselor. Acest excedent se poate scoate chiar din statisticele ungureşti. El­ste de minimum 10.66 la sută în zece ani, iar mijlocia e die 12.5 la oră. Luînd ca punct de plecare sta­­istica oficială austriacă din anul 1857, găsim la anuil 1857 romi­ni ii­­re Tisa şi Carpaţi: 2.641.700. Să­­r­mani apoi cu statisticele din 1869, 1880, 1890, 1900 şi 1910 (ungureşti) i se va vedea cu siguranţă (tinind toam­ă şi de emigrări şi de un even­­tual, minim, procent de maghiariza­­e în 40 de ani) că romînii dintre Fisa şi Carpaţi, fără exagerare, au­recut cu mult peste patru milioane. Aceste lucruri au­ fost tratate in­­r’o conferinţă publică — înainte de icrarea d-lor V. P. şi N. I. — şi vor părea într’o carte, cu­ argumenta­­ia necesară. Capi­tolul despre populaţia dintre fisa şi Carpaţi e in orice caz de un­ mai mare interes, decit să poată îi tratat şi răspândit fără deplinul dis­­cernămînt, ce i se cuvine. Primiţi, vă rog domnule director, încredinţarea osebitei înde­stime. Dr. Vasile Meruţiu, Profesor li»M mu a»»f.u..igsate«gH»aMW Azi mare succes ! MARIA CARMI şi. GIOVANNI GRASSO în „PIERDUŢI IN NEGURA" li acte, 3500 metri La cinema Venus Cur,erai specico.e.di SÎMBATA, 28 FEBRUARIE TEATRUL NAŢIONAL.­­ „Ruy Blas“. TEATRUL LEON POPESCU.—„Cow­­boy-ul“. TWxWIL MODERN. — Compania dramatică Voiculescu et Bălan­­dra, învierea. GINEMA-LUX. — „Dragoste stator­nică“, splendidă dramă sentimente­lă în trei acte, Jaraanul cu vederi originale din război şi tranşee şi o comedie fină de mall humor. SELECT CINEMA-CENTRAL. — Ho­­ţii de Mare, journal 25. CINEMA-REGAL. — Francisca Ber­lini îa Amazoana mascată. Studenţeşt­i-nif studenţi, precum şi d-;- n , studente din dud.' Viaşca, sini cu i zîstenţă rugaţi, a lua partu la inti­nirea ce va avea loc ar! SîmLăBî ora 7 jumătate seara., la Secatul I geî CuUuiare. Az! Sîmbătă, 28 Februarie, ora,la: luni seara, are loc la sediul „Asoci tie! studenţilor evrei’’ — calea V ic, rieî 2fs — conferinţa d*lui S. Sah.-t 'Student: „Despre Anatole Franc« Va urma discuţie contradictorie. Intrarea liberă. teatral He&ra Gompan a Dramatică — Vo cinescu & diuand­ra — Sîmbătă 28 Februarie *T N v i L K ti, A“ episod tr 5 acto de H. Batadla după romanul lui Tolstoi Duminică 1 Martie, matineu : LUMINĂTORII ; seara : ÎNVIEREA Biletele de vânzare la agenţia tea­­m­ului. Telefon 10­0. IOn­al 1191 FODSSCO (LIRIC) Compania Liric „Gri goriu“ Sîmbătă, 28 Febr.; p. a. 62-a oară: „Cowboy-ul“ Duminică, 23 Febr., matineu „Vaga­­bonzii"*; seara: Sybil" Luni 2 Martie 1915 Pentru prima oară „FRANȚEI ?" Operetă in 3 acte. Muzica de Gilbert Biletele se vînd la Agenţia teatrală romînă, pa­sagiul Imobiliara Telefon 53/13 fii te Cm­en­­i IX STR. DOAMNEI BB&WP # % STR. DOAMNEI 99 % Az! Sâmbăta 23 Februarie SUCCES COLOSAL ULTIMELE 2 REPREZ­ENTAŢIUNI „Dispesie MmW — Dramă Sentimentala în 13 mari acte — Grandios înscenată cu un lux șî o bogăţie uimitoare* Saloane bogate. — Vederi spendide după natură. JURNALUL „LUX“ “ JfăîS “'ttf1 a și o comedie Seara de la 8—12 orchestră specială sub con­ducerea d-lui Brascu. — PRETURI POPULARE -Luni 2 Martie pentru prima oara: Frumoasa Ind­ană Visiune dramatică indiană in 4­ acte — razboiu­l tranșee - plini de mult -- humor — la t y ­A . A

Next