Adevěrul, martie 1915 (Anul 28, nr. 10046-10075)
1915-03-01 / nr. 10046
UIUUShmISSI Dr. A. AH SI Dela Facataea din Paris Fost elev al Proferorumi Fournier Specialist Sn boala de Piele şi Sifilitice (Laeşti) Boalele părului /Jalea Victoriei 323 (lingă bis. Albă) Cons. 8-10 a. m. şi 2—5 p. m. 1 __Telefon 231 — Temimteria“ București, Sfcr. Carol 23 - Cel luat mare depozit de LUCERNA de cKÜVENíiS TRIFOiUSL SFECLE É8 Nutr Seminţe de legume şi de flori INDISPENSABILA PASTĂ &Z DIMTI De vânzare la: F AUF UMERII FARMACII, DRUGUBEU etc. Repr. SARA. LUBI. — Bucureşti Li stem N. Viena Vill. Kooh' sse Cabinetele consul!rn medicale. Ufişi iu'■ tpa Uinientului de Rai, tu aplicat ta boalele e f)i turnări in nou de Sanatorin! Imnw. ’ UiSiiMilIii M DE AGEI TI Anes t U Baia CERT MLA ncn resti, Etr. -nai - Tr»t»n ceriteleloaiei' re* raio8 ala si 3 tenului nervos apmatu circulator digestiv, slenunntiuuu generale, al1* sisteioulul osos articular şi muscul.a neurastenia, nevralgii, paralizii, arteriosele roză, constipapa, artritisiu reumatism, gutta, scolluza prin Ut- Ciitoarele: II «Iro tempi!) complecţi», maca manual şi Vil rator,maiai subapi» (Ai* şi Vicky sudaţiune Berttie,Jess Bloullieres ► le«*trieit«te mediealA: gal« vanizare, larudizare, cureup sinusoidali, trank unizare .1 A rsimvalizare, băi hidro-e ectrice, K pentreu tuli de liimion şile aer supra »i calr.l l gen. şi parţiale, j Jleca miterii fiin sici. I!r Aan« ^ -er sti»rlojK5«Î«a.» ba» de acâif «arBoiniciNauhetnij 1 ‘1 raian.etneie.se executa si se supraVHgheaza de medicii spevianjti a natitutulul Prospecte se trimit gratis. •Indaministratia 2 mato:reeiwieze La tipografia „Speranța“ din str Patraşcu-Vodă 3, se afla de vînzare două motoare.pentru * benzina ambele din marta fabrica englezi Bornsbey Stach port din care unu de 13 CAI PUTERE şi altul din 2 CAI PUTERE, precum şi un dinamo şi trei electromotoare. ODOL este acea tipii de gură, care combate sigur ca tizeu* stricăciunei dinţilor. Cine întrebuinţează Odol consecuent, practică cea mai bună îngrijire a gardei a dinţilor cunoscută până azi. CSUBIUSI figuat casă centru Ofer 20.000-30.000 lei peste Credit. A se adresa la ziar suli D. L închinat in Capitală „Un Matre Atelier Mecanic“ instalaţiune şi clădire modernă compled cu motor 30 cp dinamottri, strunguri laboteză etc. etc. In atelier o şi o locuinţă spaţioasă, birouri »«aga şi casă de portar tc Reflectanţi serioşi se pot adresa la: Cutia Poştală :27 Bucureşti Cyfftspiram Gîrpe uzate pentru şters maşinile A se adresa la: -. rad4 zi: ratai lata-ne dar fatal, locul nostru bne determinat, trebue să luptăm entru naţionalitate, pentru Latinitate, pentru umanitate. ...Că Germania e tare?! O vedem ! constatăm cu toţii, dar tocmai aceasta e pericolul cel mare. Germania învingătoare întoarce omenrea spre epocile trecutului: un ungur stăpîn, rău şi sclavii lui. Aceasta trebue împiedicat. In ce stă puterea cea de temut a Germaniei? In perfecţionarea armelor de distrugere pe pămînt, pe apă, în aer. Baza puterei lor e o monstruozitate criminală. Idealul lor e o anomalie monstruoasă. Ce au făcut ei din Belgia?... Ce vor să facă, cu mare îndrăzneală, din Anglia, din Brants?... Si atunci la ce ne putem aştepta noi, cei mai mici?!... ...A. am mai înțelege o fatalitate inexorabilă: Germania e aşa de tare, că e imposibil ele luptat contra ei şi ori cite coaliţii s’ar face contra ei, ca tot va învinge! Ei bine, aşa absurditate cred că nu va trece înmănuia prin cap. La aşa grad s db organizare,supra omenească“, încă n- e ajunsă Germania. Realitatea e aceasta: Dacă dintre neutrali s’ar decide unii pentru ea, Germania ar putea fi victorioasă; dacă dintre aceştia s’ar decide contra ei, ea ar fi răpusă. E moral, e omenesc, e chiar în interes naţional, a se de■UIJi *3 XI ■ - ?2S2BHHSBMafcfcsi w*j JURNISQRUL £ -1 4 CURTEI REGALE || ■ ■ I FABRICILE LsiirlfsAfaireiny 1 C .*UTNG I Biroul Central, Bujure^ti, Caisa OnvUsi No. 134/ — Telefap 2293 1 Var ®8te c^as da Câsîipiîlsini 8 fcpsc^s special Stuc s ©cnr Asfalt Mastis „Pyrîmont“ 1 Mosaic sj artif* parata Faladé I Praf da Armors peatf&i f^ácase i | Praf da Plat-a gatf&sn ; $®srt u’tensuéli i DEPOZITUL CENTRAL FURNIZEAZĂ | '"’Iment, Portland, Var hydriu ic Plici asfaltate pentru acoperiș și Iso- I lator, Cărămizi Refractare Tuburi Bazalt şi Ciment, Trestie, etc. 1 PRE T U Iî I EXT I; A A V A N T A J O A S E 7''' ' ' ' wg I, m JB Hapl :.WM s:t: ;î JtBSpiSjBSjPjHBBBBBWjBWBI J JBNMniaiapBW contra işiimi ■ Orice lens© de orice vârstă sau condiţie socială trebue să citească cartea eruditului medic de boale de femei L. Fust Berlin) intitulată: Higiena Menstruaţie!, tradusă în româneşte pe înţelesul tuturor. Preţul X»ei 2.50. Se trimete discret şi franco de către administraţia revistei „HlfeL&IMA“ Bucureşti, Strada Doamnei No. 27 Basils S»iu I« — Avocat — Bulevardul Sus^beîa 62 Consulta ții 8V2—10 a.m.8—8 pm. Î ETMîă O MAD&MA S MENAJ ri R A dare să se priceapă Lina șî la cuant Sa praferă o prr goană tânăra și cu reieriaţ® A se adresa la ziarul „Adevenit“ la ziarul — orele ziua. !». Toi. 170 • ■■ii somitățile «ti asupra traipie (lailiunu mei, de pieb rtament din n'UĂSBSteicide cineva la triumful brutalităţii şi al tiraniei? Ceg ce am văzut că s’a petrecut, cu ultimatul Serbiei martire, ori, vreau să se întimple, sigur, şi nouă romîniior, mîine?... Iată unde ne-ar conduce, o politică oportunistă, rău înţeleasă, alăturea de Germania. ...De neutralitate, azi cînd avem ................ posibilitatea unică a realizărei iegoist, restul, dealului nostru national, măcar în parte, e o aberatiune si o lașitate de neiertat să mai vorbim. In rezumat: Rotiti-vă ochii împrejur, adinei ti sufletele voastre, d-lor guvernanţi, socotit! acele expansiuni spontane ale poporului, ce le-aţî văzut cu ocazia ospitalităţi! unor mar! pribegi ca Lorand şi unu! mare erou ca Pau, care ne aminteşte de pericolul surorei ma! mar! care ne-a dat existenţa la 1859 şi lumina sufletească întotdeauna. Alegeţi-vă momentul — căci a trecut şi gerul... ne-aţ! făcut şi ruşinea de a ne face reputaţie de soldat de timp frumos — şi daţi-ne drumul spre Carpaţi, spre glorie sau moarte. Aţi văzut ce vă oferim, vedeţi ce vă cerem, un neam întreg, cot la cot şi suflet la suflet. No! vă oferim mijloacele de a deveni o „Romînie Mare“, vom dați-ne drumul să ne apărăm Patria, să o salvăm, să o mărim. Salus reipvh’irae, suprema fox” George Skarlet Cereţi No« 1® d’ns „Săptămâna Răzbunuîui“ — Mare revista ilustrată în culori — IO BANI - EXEMPLARUL — IO BANI - âsta-ni şi mâtie Numai astăzi şi mîine mai putem admira pe marea artistă Francisca Berlini în piesa „Mascheretta” la marele „Clasic” din bulevard. Luni „Detectivul", jucat de Marioara Voiculescu şi Radovici. Insă unt duel al „Irinsinil“ IAŞI, 27 Februarie. — In urma scrisorii publicată în „Dimineaţa” de azi, d. Th. Răşcanu a trimis o provocare telegrafica d-lui Marcel Bastache din Vaslui, desermiindu-şi martori pe d-nii colonel Lecca şi Albert Ghica. D. Bastache a răspuns constituindu-şi martori pe d-nii căpitan sturza şi Eugen Catargi. Martorii o vor întruni mîine dimineaţă şi robabil că eşirea pe mereu va avea ac chiar inline. — Dan. ______ infsrniiiiie! Un nou hydroautomob: Dumineca trecută s'a experimentat la Viena, întrun braţ al Dunărei, un nou hydroautomobil care se compune dintr'o caroserie in larmă de bărcii si patru roşi de automobil Istă cum descria ziarele vimeze aceste experienţe • Un automobil se apropie de malul plan, intră in apă si pluteşte la o barcă înainte, fără sîî-jÎ schimbe iuţeala cu care a mers pe uscat. Numai minorul gijiie mai tare Ilidroautomobilul execută diferite mişcări in apă si manevrează cu aceiaşi uşurinţă si precisiune ca un automobil, apoi trece iar pe mal {i-{i continua drumul fără cea mai mică oprire sau schimbare de iuţeală. Hydro automobilul mai face apoi o a doua ei perienţă intrind in apă de pe un mal abrupt. Apa tisneste în sus,cînd automobilul intră cu rotile strinse intrină in apă; partea dinainte, a caroseriei se ridică perpendicular si apoi harta iși continuă drumul ca si mai înainte. In curînd elementară datorie era sa vorbească si de Basarabia, care ne-a fost răpită...“ Foarte bine, domnilor ! Dar nimeni n’a abandonat chestiunea Basarabiei ! Numai, fiecare lucru la timpul său. Basarabia fiind luată cu 16 ani mai tirziu, avem timp s’o si revendicăm cu 36 ani după reciștigarea Bucovinei, cu atit mai mult, că Basarabia n’a fost desnaţionalizată. Dacă s’au pierdut cîţiva bocrî, nu ei fac naţiunea. Insă poporul dela ţară a rămas neatins. Aţi văzut-o singuri, cînd aţi arestat femei şi copii şi i-atî cărat drumuri luni întregi sub prejcv că aui venit la Nouă Suliţa la tir, ca să facă spionaj ! 5) „Oare guvernul belgian a fost în stare să apere pe belgieni“ ? Adevărat că nu; dar Belgia a fost atacată prin surprindere în moc mişelesc, pe cînd voi aveţi pe conştiinţă (?) crima de a fi deslănţui acest război şi ofensiv, care pentru voi se sfîrşeşte cu un dezastru :ori osebirea dintre voi, mare nu de 50 milioane, şi mica Bel declarată neutră şi apoi copie sită de aliaţii voştri, cu cari vă identificaţi ! 6) „Chiar dacă comitetul (Liget) a crezut necesar să spue tot ce cuprins întrînsa (în declaraţiune) ea trebue să conţie şi cuvîntul curagios şi drept faţă de Rusia ; el nu trebuia să abandoneze inaţionatului rusesc şi pe Romînii din Bucovina şi pe romînii din Basarabia. Protestul ei ar fi fost o fan fără, dacă înfiera pe toţî cei vinovaţi”... Aşa vă vreau, domnilor ! Deci, admiteţi că sunteţi vinovaţi? Un mai formidabil succes nici ca putea să obţină Liga decit storcîndu-vă această mărturisire, însă, şi aici voi face o mică deosebire. Ruşii au fost în ţară duşmană, au fost înconjuraţi de spionii voştri, ar trebuit să prevină orice pericol prin surprindere, şi totuşi au îngrijit de populaţia pueinică. Voi aţi ridicat spînzurători şi aţi executat şi mai tratat pe cetăţenii voştri, cari n’au avut altă vină, decit că şi-au astîmpărat foamea de pîinea primită dela acei ce erau stăpinii teritoriilor ocupate. Deci, cine sunt cei vinovaţi ? Să ajung la sfîrşit. „Ziua“ justifică răpirea Bucovinei prin răpirea Basarabiei, întîmplată cu 36 ani mai tîrziu ! Ea scuză atrocităţile austriace cu pretinsele orori comise de ruşi. E vorba hoţului care întrebat, de ce a prădat, răspunde cu cinism : „D'apoi, nu pradă şi alţii“ ? Dacă contele Czernin nu dispune de alte argumente, pentru a ne sugera austrofilism, atunci e păcat de banii, ce-i cheltuește pentru „Ziua“. Mai bine să-i dea „Familiei luptătorilor“ ! Dr. Era, Slusanschi - —— ——-— ------------—— Marea și frumoasa artistă italiană, în rolul incîntatoarei Ivna, perl. Gangelui din splendida visiune dramatică indiană, în patru acte „Frumoasa Indiană“, care se va orizenta cu începere de Luni 2 Martie, la Cinematograful „Lux“ din str. Doamnei. LYDIA QUARANTA ■55PRS-W D. profesor universitar Drag. Huruzescu va vorbi. Duminică 1 Marie, ora 9 seara, în sala Ateneului Româ despre „Ştiinţă şi Conştiinţă“, ■u aplicaţiune la actualul conflict mondial. Frumoasa expoziţie de:tativă şi bibelouri articeşti, a d-lui T. Brumă bisa in palatul „1 Roumaine“ continuă a atragi nare număr de vizitatori. In stăruinţelor publicului în al rust a intrat cu totul superb biectorescu decoromîdesdan.ee în urma cărui île ode stil naţional d. Brumăa hotărît a prelungi această expoziţie pînă la Paşti. Cu prilejul sărbătorilor, aflăm cu plăcere cu d. Brumărescu ne pregăteşte o mare surpriză , anume o expoziţie de ouă romîneştî de toate mărimile şi desenele care va rămlîne unică în felul ei. Despre această expoziţie ne rezervăm dreptul a vorbi la timp. CIToscupi’s ss «âmzâtapii la ziara si.nl ââaîîaţi da pu care eers illess! Oap Sslßä I5i4rsass3 $ ss: iii'jiGUL m dim iOdiOKL 5as*itisa ssHt a s’a epuizat. S’a pws sis3 tmar a dmsa, «8 «as*® si «a «Iada astâ zi, SăîKis&ti*. nc rtu tice ■eset ‘ ipo „DANSUL SATANIC ? ’ cu LYA MONESI D. Barbu -Matat, inginer agronom, a fost numit conferenţiar la ferma Laza. CERCETAŞII NOŞTRI. Sub titlul de mai sus excelenta revista „Săptămîna Războiului" No. 18, publică in 2 pagini complecte, un prea interesant articol, însoţit de 15 ilustraţiuni foarte bine reuşite. In afară de acest articol interesant, „Saptămina Războilu" mai cuprinde 2 ilustraţiuni mari colorate şi un mare număr de articole, cronici, episoade şi povestiri instructive şi duioase în legătură cu groaznicul războia. Un exemplar 10 bani. Ori cine treime să pue tjrsfeă îs’ss propra teilet peastro preraiera resisieî ss0 să fie !brâîe5S3 csre are loc Joi 5 Marîse, ia 5îrâiaeăcă altfai riscă să rărassiiă pe trinafsra. Luni 2 Martie la orele 6 p. m se va face la Sinagoga Elisabeth un un requiem pentru odihna sufletului f-ruluî Blumenfeld. D. dr. Beck va vorbi despre viaţa şi filantropia d-luluî Blumenfeld. PALATUL ATENEULUI MARŢI 3 MARTIE 1935 Festivalul „centrului studenţesc" va avea loc Marţi 3 Martie îa Ateneu. Părintele Vasile LucaCî, preşedintele Lîgei Culturale va ţine o coafarmc despre: „Menirea tineretului Român“. Alături de părintele Lucacu va de preţiosul sau concurs şi d-ra Cella Delavrancea care va data două Prelude de Chopin, precum şi Balada III- Baritonul Opere! Romíne Jean Athanasin va cinta cel „Doi Grenadiri“ de Scimman şi din Masseane! romanţa din „Roi de Lahore“ pe care a cîntat-o la audiţia de la Palat şi din Ballo in Maschera. Apreciate violonist Nicolae Olmazu va cinta Haendel; Largo şi Pugnani; Prelude şi Alegra. Acompaniamentul va fi ţinut de d Fuchs. Biletele pentru această sărbătoare cultural-artistică se vînd la Agenția Teatrală Romină (Pasagiu Imobiliara). Bulgaria işi aşteaptă ceasu Ea se întreabă: de ce Grecia siRominia nu intră in acţiune? Răspunsul unui oficios bulgar ziarului „La Roautaare** Organul ministerului de externe bulgar, „L’Echo de Bulgarie", râspunzind unui articol al ziarului ..La Roumanie”, publică următorul articol de fond : „E întotdeauna delicat să-ţi dau părerea asupra politiceî altei ţări. Noţiunile sunt foarte susceptibile şi orîcită bunăvoinţă şi sinceritate ar avea, rişti să jigneşti tocmai cînd vrei să serveşti „Dar adevărul are şi el cerinţele sale. iji cum Bulgaria este şi va răminea întotdeauna vecina noastră, luăm din aceasta vecinătate dreptulurile de a ne exprima părerea asupra atitudine! politice pe care ar trebui să o iii Bulgaria In marele conflict european”. Astfel începe un lung articol din „La Roumanie". .Mila curtoazie nu poate fi lăsată fără răspuns si putem în toată voia să discutam. liniştit în această privință, cu atit mai mult cu cit organul il-luî Take lonescu se mărgineşte doar să emită păreri’ si să exprima speranţe, recunoscind că e treaba bulgarilor să judece si să hotărască de soarta lor. 12 uşor de ghicit că sfaturile ziarului ,,I.a Roumanie’’ constă in aceste două puncte • Bulgaria are datoria să meargă cit mai repede cu tripla înţelegere si că interesul el o mină intr'acolo. Nu ne îndoim că aceste sfaturi sunt sincere si aceasta ne determină să ne exprimăm părerea cu toată francheţa. înainte de ţoate, trebue să subliniem că bulgarii au o noţiune foarte limpede şi foarte justă despre binefacerile şi despre serviciile pe care i le-a făcut Rusia, Anglia, si Franţa in diferite epoci ale istoricilor; deci este de prisos să li se mai amintească. Aceasta a un punct de istoric fi/gligat. Totuşi, a pune astfel problema, înseamnă a o privi sub un aspect fals. O naţiune care vrea să trăiască, are, mai înainta de toate, datorii către sine însăşi ,şi co fratele nostru recunoaşte aceste datorii, cină spune că „nici o naţiune n'are drepdatorie de recunoştinţă; ea este, apoi, aliata Serbiei, cu colaborarea căreia i-a fost posibil să‘şî întindă frontierele pînă la masivul Radopului; pe lingă aceasta, situaţia ei geografică este de aşa fel că intervenţia sa ar fi lăsată de primejdii piezişe. De ce s‘a abţinut, şi tis ce avînd în faţă visul ameţitor al Bizanţului restaurat, a dat înapoi? Rominia de asemenea, formulează revendicări teritoriale foarte precise contra unei puteri pa care ziarul d-lui Take Ionescu o soseaîe irmediabiî pierdută, ce mai aşteaptă ca să’şî înfăptuiască visul naţional ? Bulgaria, dimpotrivă, înşelată de aliaţii ei, despulţă la Bucureşti de toate roadele sforţărilor sale, jignită mai în urmă de o serie de manifestări cari nu aveau alt scop decit să-i amintească izolarea şi dezastrul —d. Take Ionescu îşi va aminti, desigur, toastul d-sale de la Atena — Bulgaria are toate motivele să fie cea din urmă care să părăsească expectativa ce i-o impun evenimentele. E fals să se pretindă că ea e cu toane; ea aşteaptă numai ca să vie vremea. Căci şi ea are de valorificat năzuinţî naţionale, năzuinţî pe deplin legitime, deoarece au fost scump cumpărate odată. Satisfacerea Bulgariei e ceva uşor, să se treacă de la mustrări în acte şi atunci nu va mai fi „dincolo de Dunăre, un vecin nesmţumit”. Ziarul din Bucureşti spune că dacă românii ar fi in locul bulgarilor, ar socoti ca un punct de onoare pentm dînşii, după ce au fost la Ceatalgea, să facă parte şi din ultima expediţie împotriva Bizanţului. Ei bine, noi putem asigura pe confratele nostru că bulgarii, dacă ar fi în locul vecinilor lor fie peste Dunăre, ar socoti ca o datorie pentru dînşii să înlăture cu un gest nobil cauzele de jigniri şi de nemulţumiri dintre vecinii lor şi dânşii, pentru a readuce încrederea fără de care cele mai bune sfaturi n’au efect. Aceasta este, după părerea noastră, singura bază pozitivă a unui acord între naţiunile balcanice. Restul nu e decit literatură. tul să se sinucidă". ^Zin’Lr.,dMm► Bulgaria a servit Tripla- Situația Bulgariei, in criza actuală, Ânț6Î îg'Gi’fi cu aceea este foarte asemănătoare cu aceea a Rominiei și Greciei, cu deosebirea in plus că poporul ei, devenit neîncrezător prin încercările nedrepte ce l'au asaltat în momentul suprem al istoriei sale, cere guvernanţilor săi o maî mare prudenţă şi o mai mare perspicacitate. Or, momentul da-a lucra pentru Grecia, ca şi pentru Rominia, a sunat de multă vreme. Grecia are către cele trei piticii aliate o foarte mare In aceiaşi chestiune, „Mir“ organul partidului d-luî Ghesoff, scrie urmăoarele: — „Guvernul bulgar poate fi acuzat de multe greșeli, cum îl acuzăm de altfel, noi necontenit. Dar el a de■iarat și continuă sa. • declare încă libi ct orbi cu Bulgaria nu va ridica nina împotriva liberatoare! eî și că iu se va opune nici unei tărî care va veni în sprijinul Rusiei. Noi, bulgarii, avem dreptul sa cerem ceva mai mult fiindcă socotim că numai în condiţiunile acestea vom putea repara nedreptatea din 1919. Dar, sirbiî, grecii şi rominiî, n'ail nici cel mal mic drept de-a fi nemulţumiţi de obligaţiuni pe cari le-a contractat guvernul bulgar. A afirma, după acest angajament al guvernului bulgar, contrariu!, şi a se strădui să facă să se creadă că Bulgaria împiedică pe greci şi pe român! de a lucra alături de tripla înţelegere, este a intriga cu premeditare contra Bulgariei în scopul de a ascunde adevăratele intenţiunî ale grecilor şi ale romînilor. Mai departe organul d-luî Take Ionescu afirmă că recompensele vor fi proporţionale cu serviciile aduse. Iată un principiu de distribuţie a recompenselor, pe care îl aprobăm în întregime Pe baza acestui principiu şi pe acela al naţionalităţilor noî voim să se facă şi repartizarea teritoriilor luate dela turci în 1912 şi în 1913. Cu toate acestea, la Bucureşti s’a ignorat acest principiu atribuindu-se Greciei 50 mii kmp. şi Serbiei ma! mult de 10 mii kmp. Cit despre Bulgaria, după ce i s’a luat regiunea cea mai fertilă. Dobrogea, 1! s’a îngăduit să-şî mărească teritoriul cu 35 mi! kmp. No! voim ca această, nedreptate să fie reparată. Cînd este vorba de servicii aduse triplei înţelegeri, noî pretindem că am adus mal mult ca orîcari alţii, pîmă acuma. Toţi, inclusiv Rominia, recunosc că dezmembrarea Turciei, în 1912 şi In 1913, s’a datorit forţei bulgare. Fără sacrificiile bulgare, Turcia ar fi avut încă frontieră comună cu AustroUngaria. Astfel, germanii ar fi avut o comunicare directă cu ConstantinopoluL In aceste conditiuni intervenţia Turciei ar fi fost realmente primejdioasă pentru puterile triplei înţelegeri. Astăzi, graţie Bulgariei, aceste puteri au a face cu un organizm pe jumătate în viaţă, cu o armată învinsă şi care a pierdut jumătate din armamentul său. Acest serviciu este el fără însemnătate Romninii, pentru a-şi permite luxul de a ne da în fiecare zi o lecţie de morală? Pot eî să ne indice un singur serviciu asemănător pe care să-î fi adus triple înţelegeri? Saca este vorba de-a intriga mereu, apoi noî an putea utiliza în conţra rolunilor mai bina logica de care se serveşte organul dim Take Ionescu“. #• Oficiosul bulgar „Echo do Bulgarie" care reproduce acest articol al ziarului glesofist „Mir" il numește foarte „documentat și logic". h m's mmw whi&f'i Gift roiului slut Intre J iSB ss Garpati? . —* —■ Aa trees! Ss p Irts Domnule Director, Dacă atribuiţi destul interes raidurilor ce urmează, vă rog să binevoiţi a le publica. In „Adevărul“ de la 27 Eebr. 1915 se face o dare de seamă asupra lucrări! d-lor V. P. şi N. I. „Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul“ Buc. 1915. (In acelaş gen a mai apărut o lucrare, mai studiată şi scrisă cu mai multa băgare de seamă, din partea d-lor Ion şi îu Giupescu). Fără îndoială lucrarea d-lor V. P. şi N. I. e utilă mai ales în ce priveşte partea economică. Partea geografică şi etnografică însă nu e în deajuns studiată şi ne dă cifre cu mult inferioare celor reale, prin faptul, că domnii autori n'au cerupt în deajuns statisticaUngurească. Iri-tr’adevâr d-nii V. P. şi N. I. a* ‘.aduci statistica confesiunilor, fixează numărul totali al romlinile de ieste munţi la 3.123.335 faţă de948.186 ce se găseşte într’o anumită coloană a recensământului oficial pe 1910. Dar, domnilor aultori, aici e vorba :e o falsificare de peste 40 de ani — ce se poate dovedi, nu numai bănii — pe care maghiarii au făcut-o n dauna romînilor, ca şi a celorlalte topoare din Ungaria. Dacă domniile lor ar fi consultat şi alte izvoare vechi, statisticele austriace anterioare celor ungureşti ; consecutiv toate cele cinci recenăminte ungureşti dela 1869 Încoace nu numai pe cele două din urmă) ; dacă ar fi căutat şi mai mult din contradicţiile de la capitol la capitol, ar fi căpătat o bază mai bună penru a se apropia de cifra reală a ronînilor. In acelaş timp ar fi putut stabili mai bine proporţia, pe care o reprezintă rominai faţă de celealte neamuri, şi în deosebi faţă de maghiarî. Singurul criteriu, care ne poate aplrtice şi care ne dă firul în mină , stabilirea excedentului de naşterii supra deceselor. Acest excedent se poate scoate chiar din statisticele ungureşti. Elste de minimum 10.66 la sută în zece ani, iar mijlocia e die 12.5 la oră. Luînd ca punct de plecare staistica oficială austriacă din anul 1857, găsim la anuil 1857 romini iire Tisa şi Carpaţi: 2.641.700. Sărmani apoi cu statisticele din 1869, 1880, 1890, 1900 şi 1910 (ungureşti) i se va vedea cu siguranţă (tinind toamă şi de emigrări şi de un eventual, minim, procent de maghiarizae în 40 de ani) că romînii dintre Fisa şi Carpaţi, fără exagerare, aurecut cu mult peste patru milioane. Aceste lucruri au fost tratate inr’o conferinţă publică — înainte de icrarea d-lor V. P. şi N. I. — şi vor părea într’o carte, cu argumentaia necesară. Capitolul despre populaţia dintre fisa şi Carpaţi e in orice caz de un mai mare interes, decit să poată îi tratat şi răspândit fără deplinul discernămînt, ce i se cuvine. Primiţi, vă rog domnule director, încredinţarea osebitei îndestime. Dr. Vasile Meruţiu, Profesor li»M mu a»»f.u..igsate«gH»aMW Azi mare succes ! MARIA CARMI şi. GIOVANNI GRASSO în „PIERDUŢI IN NEGURA" li acte, 3500 metri La cinema Venus Cur,erai specico.e.di SÎMBATA, 28 FEBRUARIE TEATRUL NAŢIONAL. „Ruy Blas“. TEATRUL LEON POPESCU.—„Cowboy-ul“. TWxWIL MODERN. — Compania dramatică Voiculescu et Bălandra, învierea. GINEMA-LUX. — „Dragoste statornică“, splendidă dramă sentimentelă în trei acte, Jaraanul cu vederi originale din război şi tranşee şi o comedie fină de mall humor. SELECT CINEMA-CENTRAL. — Hoţii de Mare, journal 25. CINEMA-REGAL. — Francisca Berlini îa Amazoana mascată. Studenţeşti-nif studenţi, precum şi d-;- n , studente din dud.' Viaşca, sini cu i zîstenţă rugaţi, a lua partu la intinirea ce va avea loc ar! SîmLăBî ora 7 jumătate seara., la Secatul I geî CuUuiare. Az! Sîmbătă, 28 Februarie, ora,la: luni seara, are loc la sediul „Asoci tie! studenţilor evrei’’ — calea V ic, rieî 2fs — conferinţa d*lui S. Sah.-t 'Student: „Despre Anatole Franc« Va urma discuţie contradictorie. Intrarea liberă. teatral He&ra Gompan a Dramatică — Vo cinescu & diuandra — Sîmbătă 28 Februarie *T N v i L K ti, A“ episod tr 5 acto de H. Batadla după romanul lui Tolstoi Duminică 1 Martie, matineu : LUMINĂTORII ; seara : ÎNVIEREA Biletele de vânzare la agenţia teamului. Telefon 100. IOnal 1191 FODSSCO (LIRIC) Compania Liric „Gri goriu“ Sîmbătă, 28 Febr.; p. a. 62-a oară: „Cowboy-ul“ Duminică, 23 Febr., matineu „Vagabonzii"*; seara: Sybil" Luni 2 Martie 1915 Pentru prima oară „FRANȚEI ?" Operetă in 3 acte. Muzica de Gilbert Biletele se vînd la Agenţia teatrală romînă, pasagiul Imobiliara Telefon 53/13 fii te Cmeni IX STR. DOAMNEI BB&WP # % STR. DOAMNEI 99 % Az! Sâmbăta 23 Februarie SUCCES COLOSAL ULTIMELE 2 REPREZENTAŢIUNI „Dispesie MmW — Dramă Sentimentala în 13 mari acte — Grandios înscenată cu un lux șî o bogăţie uimitoare* Saloane bogate. — Vederi spendide după natură. JURNALUL „LUX“ “ JfăîS “'ttf1 a și o comedie Seara de la 8—12 orchestră specială sub conducerea d-lui Brascu. — PRETURI POPULARE -Luni 2 Martie pentru prima oara: Frumoasa Indană Visiune dramatică indiană in 4 acte — razboiul tranșee - plini de mult -- humor — la t y A . A