Adevěrul, august 1922 (Anul 35, nr. 11759-11773)
1922-08-01 / nr. 11759
PAGINA 2-an np. gravă eroare, care pe lângă alterarea adevărului poate duce la contagiuni şi poate chiar la umoni dezagreabile. Pentru lămurirea temei noastre, vom grupa pe evrei în trei categorii distincte. . . 1) Evreii din vechiul Reget. Aceştia, în tot timpul de 20 de ani ai luptei pentru drepturi cetăţeneşti, dela Constituţia dela 1866 Incoace, pre cura şi al acelei din ultimul deceniu, prin U. H. n’au cerut vre-odată drepturi nationale sau minoritar© evreeşti, ci, ca unii ce se ştiau normâni —de fapt— de religie mozaica [cum l-a numit Domnitorul Cuza Inadesagiul din 1865) neaparţinind vre-unui stat organizat, au cerut mereu recunoaşterea tor ca cetii'tcal şi de drept, ceea oeti sta retuşat intr’una în detrimentul însuşi al tărel Acuma odată recunoscuţi, tn marea lor majoritate *uat to rămân cvstateni români—fără nici un a« «Ulficativ distinct—şi deci orice idee de minoritari trebue exclusă. 2) Evreii din Bucovina »I Basarabia, ar Intra la cadml minorită- Ilor din acele provincii cu toate drepturile aferente acestei caUtăti Aceste provincii făcând Insa odată paris din corpul Moldovei^ și jdaci numai revenite la matcă, sar putea discuta, dacă evreii de acolo n'ar trebui clasaţi printre evreii pământeni din vechiul regat. Cum însă nu se poate preciza dacă aceştia sunt coborâtori ai generaţiei care era aşezată acolo înainte de răpirea acestor provincii, clasificar Ea lor este cam dificilă. 1) Evreii din Ardeal. Aceşti» era» Se de războî maghiari, îmbră» toate dreptură* ataşate ®calităţi. Prin urmare aici nu se poate discuta sfcuaţia tor separat d» aceea a ta>uarilor ta»porai cari apartto acuma stetutU român. ni deci fac pari» integrantă Bb „minoritatea maghiară“ de aseca toate drepturile ataraoto. djo tratate. Dia peto ce pcooed rceae ok evrefi taati ta «»**. m ţ®®*0“ luase e „minoritate evreeaacă esa pura pretindă un confrate tati un articol recent, ci cura era arătat maipus, cel din regatul vedd« »rad to rămân cetățeni români ,to rettete mozaică. Iar cet dto provinciile nBg te, face parte, de fort din »laorbito respective, şi deci pot adopta tn predarea Brabeî ta »coaiele tariert asupra acestui subiect rrâeaxd acuma nisattkmnea — limb* mtoocitate! la care aparţin. Faptul că evre« »unt în mássá ce Ktool románt na este concludent Cetăţeni români sunt Prin tapisd anexiune şi rutenii şi germanii din Bucovina, ruşii din Basarabia, ungurii şi saşii din Ardeal şi cu toate acestea confratele nostru— nu ştim după care concepţie logică şi juridică — recursoaste munci acest om din urmă dreptte de predarea |n școaiele lor * Umbel lor de ongta*‘ t NEOPEANU Bon Rooto, & Iulie. — Preşedintei* jgervrum Ebert a hothtrdt ti trttneo.'d ,_ tn teop împăciuitor — 9 teri•tomre prebălielul wdnirterulta ba. (Mtrcx, alrdadndv-l atmtUtne* art* pro gravităţii d'vAţiunei, care Ta creat tn urma refuzului Bavariei de a recunoaşte legea pentru, apărarea republicei. KAU8 RUBiN vle-â-vla de SVluhlbrunn De fac 1 la 13 August va avea loc, la Laibach, al IlI-lea congres de gimnastică, la care au fost invitate şi societăţile de gimnastică de la noi. Societatea pentru educația^ fizică (^faalat«“, d-lul general v» fl reprezentată prin d-mi profesori B&descu și Ioneaco, Roma, 39. — Vaporii „CompWlgito“, plecat Mă Flame încărcat ca benzină, * boot foc din cauza a măscarf rrrcali. Vaporul id scufundat dtrpă o jumătate de oră. Trei oameni din echipaj s’au Inecat. (Rador), natura, înainte de-a se vorbi de acestei chestiuni variate şi logice, este firesc, să revizuim conştiinţele, să dăm altă educaţie masselor şi să creiăm o atmosferă de sinceră prietenie între scriitorii români şi] Tratative Intre B°rlin şi M’w'ch Informaţiuni spre crucea de pe aleia Mitropoliei j Început legătura coraerctott unde se vor face rugăciuni. Buletinul Msvletaîul sanfRax arată că alt* w* mx de hoiaară nm sta mal prado* ta tară. Şedinţa oposfltatal 4* adtmhrSsfraţie a ©ftoluflul »teraAtkjTWd al rouixeel •'« închis. Şedinţa viitoare n m tiw* to Oetambrb la Genova. Primim tmnătoaretoţ D-niî comercianţi, lndcstinatori particulari, cari a* da făcut plăţi în valută străină, sânt ca tnzUteaţă rugaţi a se întruni la Camera de comerţ .Jotsl, 3 August a. c. orele 10 dimineaţa, spre a da în principiu adesiunea lor la aranjamentul pe care Comisiunea delegată urmează le-l face cu creditorii din străinătate, cunoscând că acel cari nu vor adera, nu vor beneficia de avantagiile acestui aranjament. Un ttot tomefianar to, Poştă, Constantin I, Marinoi, beteag de picioara, tace In mizeria, t uRtmttotă «te a *• căutat cruda boală, ca-4 wupfl. Roagă suCetto* mfloaae eă-1 întindă o mâaă de sprijin, trimiţându-i an ajutor cât de mlc tn f cruda Alexandru * cel bum No. 3 (ftind&fcas* Ospasculglul), Buou- HEMM P0«HJim SUCCES Rabdă Inimă și taci! de Mircea R&duleooU ți Alfred Moeoiu te«« senzaţie la Cărăbuş Ziarul Jeteteope TrQnm** prime»* ITU'SSS't. I din urmi ţi ti mea tn proporţia mm de ti fee*corner tn* mit U biţară, im Ca înfăptuit med: pire. nit mm au foei miei pini acum «mm proprie ţări ţt. Lmrdrilt dureaţi prea de mult timp, merg anevoie n fin _ . „ . 4K I. I pătura rurali toir’o continui Hare Itoî* 11 ÎB 15 AUT1m vr» JOC *a I (UmmuAtamire fi neîncredere. Km Wichy (Franţa') peAarea federală ^rotue dHegatkml de tirani ei» femenină de gimnastică «Ud) pa-1 td eteri lămuriri dela deputaţii gt* tronagiul d-nei MOlerand. I vernamentaU, «cri le-att făcui cete Ministerul nostru de instrucție mai ttrăluHte promlHuni tn perionra. fl reprezentat printtfo profe- «ta aUgerUor generaU - dor saw•w» * t*TM**. I K KARLSBAD Or. DOCTORUL Elvette, scrie alături de Romain Rolland, René Schickele, care este unul dintre cei mai străluciţi stilişti germani, şi teatrul cisuhiî PttoSff a încântat toț« maladivii din Berna. Germania imperialisrrmtul a adăpostit pe lbsm, a făcut _ ______^ „ celebru pe Maeterlinck (cart avea J fajau ^ «mt biete oatetâtr ? primii aderenți la Mönchen), de-acuj — i împotrivi, foarte rduto decât in te chiui reg Roma — unde mu puteau ajunsre decât cu ajutorul und reclame internationale. Scriitorul ungur din România, trăeşte poate în mizerie, pentru că lipsesc posibilităţile de manifestaţie, Budapesta nu se poate duce şi chiar dacă ar încerca să se ducă, n’ar fi înţeles. La Bucureşti nu poate veni, căci nu este Invitat, »1 nu cunoaşte încă limba românească. Rolul nostru, *1 stăpânitoritor este, (»do adâncă raţiune de stat ne dictează să facem oferta aceasta) să-i atragem în sfera de gândire a inspiraţiei latine, să încercăm, să-i desbărăm de influenţa germană, care a creat o atmosferă prea serioasă pentru sufletul scriitoricesc, să le oferim mâna noastră prietenească, ca să se convingă că nu dorim atrofierea culturei lor, nici asimilarea, ci din contră, vrem să-i vedem liniştiţi şi aşezaţi în Statul nostru incomparabil mai bogat decât Ungaria. Aici este rolul frumos al scriitorului român, care accentuând mereu progresul culturei româneşti... să admită progresul colegului lui I minoritari. Şi aceasta, oricât de minoritar, America este cel mai respectabilă ar fi dorinţa, nu se va naţional stat al globului. Un lack! face creând societăţi de mestizism London. Upton Sinclair este azil literar, nici publicând articole de podoaba întregei civilizaţii. Şi în mutuală laudă, dar şi mai puţin America pot apărea scriitori ame- privind din depărtare chestiuni cami răcani de limbă germană, (în Bra-Jsânt în apropierea noastră, Azi ne silia : Weber), poeţii chinezi, spa-, desparte fatal, un proces care încă niciî (să nu-l uităm pe Ruben Da- nu este terminat: procesul formărie), japonezi (Hai-Fu), şi Richard Grey,claselor sociale. Strauss a putut fi sărbătorit în toal Emil Bsacte statele latine ale Amariceî, iar ► R !Hi Canalul :ernawodg-Canara|JJn \^educaţia naţională Liceul Mănăstirea Dealului mare.emsoXdt« dt mSromAgb| Rostul lui iniţial şi situapa actuală. — Necesitatea unei îndrumări pricepute şi devotate. matktut da educaţia, in anii de existenţă. La i Iunie 1912, punând piatra de temelie, iniţiatorul acestui lăcaş sufletesc, care , deşi reprezentant al oligarhiei era un suflet mare de Român adevărat, şi-a exprimat limpede gândul său, cu privire la rostul şcolii, ce înfiinţa. El urmărea să creeze un insti-S’au recrutat totuşi imediat, alte elemente profesionale şi lucrurile au mers bine până acum la războiu. DUPĂ MARELE RAZBOIU Şcola, devastată în timpul războiului a fost imediat restaurată în toamna anului 1918. Corpul profesoral, cu două trei elemente nouă, era complect şi liceul de la Mănăstirea Dealului şi-a reluat normal mersul spre propăşire. In afară de cursuri, profesorii strâns mănunchiu — ca un rar exemplu de solidaritate intelectuală — au luat şi alte iniţiative frumoase. Au publicat o revistă îtTiacul Sbit ^Chioi peat.ru * avea che-1 tul de educaţie model, în care să I pentru şcolari, cu aplicații ale t?irf rti mafrfl7.fl. nentnii dshareat si îm- I ca a ofiralft riflSVOltfiX« ©dlICa. 1 CUnoStitltelOF D tari cu magazii, pentru T debarcat si îm. barest mărfuri, cereale, etc. Pe ambele maluri ale canalului jjă&sjjpnstruiască câte o linie ferată OSa existentă va send mult la construcţia canalului, căci poate transporta maşini unelte, personal, etc. Săparea canalului şi construcţia portalul şi a cheltuitor poae dura 5—5 ani, şi chiar mai puţin dacă se va organiza lucrarea şi personalul şi se va aduce maşini de săpat. S’ar putea întrebuinţa armata, punted să lucreze fiecare soldat câte 2 mai înainte de a se libera. Piatra pentru construcţii »1 varul îl dă carierii* din Cernavoda »1 din Canal*. Avantagiîles unul canal naţional modern, cu ui port construit după cerinţe noi şi amenajat cu tot ce-i trebue sunt enorme şi acest canal va rezuma Idealul maritim al României se dea o egală desvoltare educaţiei morale, fizice şi intelectuale, în aer liber, afară din aglomeraţia oraşelor. Bunul Român, care a fost Niculae Filipescu, insistă asupra intenţiunilor sale, când preconiza o astfel de şcoală şi-i precizează scopul: „o solidă instrucţiune, educaţiune fizică şi morală desăvârşită; desvoltarea simţimintelor de ţară şi de neam, formând caractere solide; cunoştinţi generale în vederea necesităţilor practice ale vieţii; desvoltarea fizicului şi a gustului către oportun şi vieaţa în aer liber; şcoala să fie astfel o principală pepinieră pentru corpul ofiţeresc, fără a fi organizată exclusiv pentru cariera militară“. El mai doria, în privinţa factorilor educatori, ca „educaţia să fie bazată pe Încrederea reciprocă între profesori şi elevi“, iar rolul familiilor profesorilor, în mijlocul elevilor, era interpretat, în sensul cel mai firesc, întrucât „familiile profesorilor alcătuesc tocmai un foarte bun mijloc, de a completa şi educaţia socială“ Şcoala, potrivit organizării sale, avea, ca instrumente de educaţie, personal civil şi personal militar. Aceasta nu era un lucru prea uşor de realizat, şi ca să se înlăture anumite conflicte de concepţie sau de autoritate ceea ce un fapt a fost imposibil de evitat din primul moment — se precizează din primul moment raporturile ce trebuiau să existe între unii şi alţii, In Interesul obştesc educativ „Acestea (adică raporturile Intre profesori şi comandanţii militari) trebuie să se bazeze pe o Iubire şi Încredere deplină; ele trebuie să fie mai ales de o sinceritate desăvârşită. Cea mai perfectă armonie cată să domnească Intre dânşii. Silinţele lor să concureze spre aceeaş ţintâ şi atunci rezultatele vor fi dintre cele mal rodnica. Atunci se va forma înăuntrul fiecărei şcoli, acea atmosferă caldă, senină, în mijlocul căreia elevul se simte ca în sânul vechiul regat nu cunosc nici amba, Io anV,lle* a. un0î i' ind obiceiurile locale fiinc mai idealizate. Intrto atmosferă aşa de cunoştinţelor predate la cursuri (Revista 3aptamftna) şi, fiind toţi oameni de specialitate în ramurile lor de ştiinţă, s’au gândit chiar la pregătirea unei mari publicaţii culturale, cu un cadru mai larg. Ideile sociale ce agitau spiritul nostru public şi cari făceau ca ochii conducătorilor să se îndrepte de data aceasta cât mai în jos, la massa ţărănească, au trebuit, în mod firesc, să cuprindă şi sufletul intelectualilor de la Mănăstirea Dealului. Şi din cel mai curat idealism, inspirat de acel monument străvechiu, care păstrează atâtea dovezi de înălţare sufletească, mulţi dintre propovăduitorii de acolo, stau gândit că e timpul să-şi jertfească şi zilele de odihnă, sărbătoarea, să coboare la sate şi să aducă partea lor de contribuţiune la luminarea popomlui binefăcătoare se naşte în sufletul tuturor — profesori şi elevi — un dor şi o râvnă din cele mai mişcătoare, întru a realiza binele şi graţie acestui sfânt entusiasm, ajungem să dobândim izbânzi nepreţuite şi din cele mai neaşteptate asupra inerţiei, relelor porniri şi relei creşteri, cu cari adesea vin elevii în şcoală". CUM S*AU APLICAT PRINCIPIILE DE ORGANIZARE In teorie aşa de frumoase, să vedem cum au fost aplicate aceste bune intenţiuni. Mai întâi s’au făcut instalaţii luxoase: şi încăperi mari, şi mobilier frumos, şi Îmbrăcăminte scumpă, şi lumină electrică, şi calorifer. Corp profesoral select, ofiţeri dintre cei mai moderni. La admiterea în şcoală, profesorii au avut tăria săt primească pe şcolar după merit, şi nu după recomandaţii, ceea ce cam speriase un moment chiar pe Niculae Filipescu: prea intraseră mulţi copii de ţărani şi de burghezi, şi puţini de boieri. Lucrul la început dedea mari nădejd. Şcolii nu-i lipsia nimic şi avusese norocul şi de un comandant de inimă, actualul general Olteanu. PRIMUL CONPLECT INTRE DOUA MENTALITĂŢI DEOSEBITE Din nenorocire, ceeace am arătat că îngrijea* pa iniţiatorul şcolii tn privinţa raporturilor dintre elementul militar şl civil, n’a putut fi evitat. Elementul ofiţeraş* n*a înţeles a se restrâng* la administraţi* şi control, tn afară da educaţia propriu zis a şcolii, rezervai* profesorilor; şi îndată ce toau amestecat şi nu aceasta, conflictul a fost gata. Sta văzut din primul moment că avem de a face cu două mentalităţi deosebite, cu pregătire pedagogică deosebită, cu tendinţe deosebita. Rezultatul: Din pricina unor abateri ale unor şcolari intervenind o deosebire de vederi Intre comandamentul şcolii şi personalul educativ civil. Directorul de studii — actualul profesor universitar Bănescu de la Cluj, — pleacă cu aproape Întreg corpul profesoral, şi un Început de dezorganizare se produce din primii ani ai existenţei şcolii. Profesorii plecaţi s’au simţit datori sfi dea lămuriri publice despre atitudinea lor »i — lucru neplăcut — au explicat totul, cu un lux de amănunte, în publicaţiuni şi broşuri (mi se pare, trei frătcu, la RiunAtik Speriat de acest fel de activitate, care de altfel nu părăsise nimic din caracterul cultural şi social-etoretic, comandamentul şcolii dă alarma şi cere înlăturarea elementelor... anarhice ale şcolii, ca propovăduind idei şi sentimente, nepotrivite cu educaţia institutelor militare. In dosarul „confidenţial şi secret“, pe care însă in calitatea de deputat, l’am putut obţine dela ministerul de războiu, se scria că unii din profesori „s'au angajat prea făţiş Intrtun curent politic Învrăjbit contra actualilor conducători al ţării“. Curantul politic învrăjbit contra actualilor conducători, fiind partidul ţărănesc. Iar în altă parte, stă scris (comandantul şcolii către superiorii săi) îngrijorarea pe care mi-a produs-o în cursul anului şcolar terminat, atitudinea politică a unora din profesorii şcolii, cari seamănă prin vorbă şi scris, vrajbă între conducătorii de etngi de azi ai neamului românesc şi chiar contra temeliilor sociale pe cari se sprijină statul şi neamul azi m’a făcut să iau anumite măsuri reprimante faţă de unii. Am căutat a feri mediul educativ al şcolii de sugestiunile nesănătoase, cari ameninţă a otrăvi „încrederea“ în tot ce este „al nostm“ Cu alte cuvinte, faptul că profesorii se duceau la sate, ţineau predici în biserici, se interesau de şcoală, le vorbeau la festivităţi, ridicau meritul celor rămaşi cari îşi jertfiseră pe ai lor pentm mărirea patriei, toate acestea erau idei anarhice şi propovăduiri subversiva Ca urmare, cinci proasori au fost înlăturaţi sau au părăsit şcoala; in locul lor au venit alte elemente tinere, dintre cari unele cu totul nepregătite pntru o instituţie model. ADMINISTRAŢIA MILITARĂ SE CONTRAZICE Ca orice lucru drept, măsura ministerului de război e revizuită. După o anchetă făcută personal de ministrul Însuşi, profesorii eliminaţi sunt reintegraţi (plătindu-li-se şi drepturile băneşti pe lunile din urmă), cu următoarea apreciere : „Profesorii au desfăşurat în cursul anilor 1018—1910 o activitate profesorală — de Învăţământ şi educaţie— inundabilă şi plină de roade bune şi activitatea politică ce au desfăşurat nu a influenţat întru nimic bunul mers al Învăţământului şi educaţiei elevilor“. Atitudinea neînţeleasă a administraţiei militare a adus şcolii şi un mare rău : a împins tot mai mult pe unii dintre profesori către o acţiune poliţiei, iar pe alţii i-a deagustat şi au plecat şi singuri. Corpul profesoral din timpul din urmă nu reprezintă nici solidaritatea, nici legătura sufletească de şcoală, ca la seriile trecute de profesori. SITUAŢIA ACtTUALA A ŞCOLII Astăzi numărul elevilor e cel puţin îndoit faţă de locurile cuprinzătoare, după planul iniţial. Astăzi elevii sunt obligaţi pri declaraţii ale lor şi ale părinţilor, autentificate la judecătorii, să urmeze cariera militară (Nicolae Filipescu spusese că şcoala nu e organizată exclusiv pentru această carieră). Astăzi, încetul cu încetul, familiile profesorilor au fost scoase din localul şcolii (deşi prezenţa acestor familii, în mijlocul elevilor, le completa educaţia, după intenţiunile făuritorilor şcolii). Sporturile au fost reduse simţitor, cursurile teoretice întinzându-se şi în orele de după prânz. Alte „Caracteristice“ milităreşti au fost introduse, ca de pildă, plantonul elevilor, noaptea, ceea ce, din punctul de vedere al sănătăţii tinerelor vlăstare, e inadmisibil. Nivelul şcolii a scăzut, şi acest asta e destul de regretabil, şi din punctul de vedere al cursurilor propriu zise. Am văzut, in calitatea pe care am avut-o temporar ca consilier de învăţământ, profesori (adlese simpli licenţiaţi) cu totul nepregătiţi pentru predarea lecţiilor şi cunoştinţelor de Învăţământ« Din punctul de vedere al frecvenţii, au fost perioade de timp când era un adevărat scandal. Citez lunile Octombrie, Noembrie şi Decembrie 1920, când condica de prezenţă se înfăţişează zilnic cu un noian de absenţe. Motivele: Interese familiare şi particularei cauză de forţă majoră (ochelari sparţi), reţinut interese urgente, trimis la Bucureşti pentru cumpărare de obiecte: linsă di mijloc de transtire, etc. Unuceputul anuli pă vacanţa copii trebuia un trimestru O NOU. In această schimbare şi a şcolii se iibuie să li senilor, gustul tară, iar nu li se ceară de la o vârstă c aleagă. Regir să revină la început reci toată desvol conducerea I rilor celor n turile dintre civil şi cele precizate, ca la tristul tal când profesc tencios penteneşti. Pe cât readucă veci şi în orice esementelor i serioase, instrucţia şi bule să se rea Dealului bărbierielementele n Direcţia ţ are norocul — «.«va CA pe autorul „Şcolii Viitorului“, e datoare să-şi dea toate silinţele ca printr’o colaborare, fie cu foştii profesori ai şcolii (dintre cari cei mal mulţi sunt astăzi doctori In specialităţile lor şi profesori universitari), fie cu elemente civile recunoscute ca valoare didactică, să se elaboreze un nou regulament de orientare a educaţiei şi instrucţiei din acel de altădată „Cuib al Şoimilor“. După liceul de la Mănăstirea Dealului, se îndrumează astăzi alte patru licee militare din ţară şi ar fi mare păcat ca acestea din urmă să nu regăsească acolo ceea ce merită să fie imitat. VASILE V. HANEŞ Din Timişoara Adunarea generală a notarilor comunali — La 7 August a. c. pe la orele 0 dim., va avea loc în Baia mare de la prefectura judeţului, adunarea generală a notarilor şi ajutorilor de notari comunali din judeţul Timiş-Torontal. Furt de 8400 lei in bâlciul de vita Preotul Traian Golumba din Meşi, sta plăns poliţie! că, azi dimineaţă, pe când se afla în bâlciul de vite toţi necunoscuţii i-au sustras din buzunarul hainei suma de 8000 lei ce-i avea asupra lui. Noul administrator financiar, di D Ioan Pivniceriu, a fost numit administrator financiar al județului Timiș-Torontal. AL DOILEA CONFLICT . Ideea de a se construi un canal între Dunăre şi mare . „Cernavoda-Constanţa“ este datată din timpuri vechi; toii Intelectualii, marii industriaşi, comersanţii şi bunii români s’au gândit la necesitatea canalului înainte de război şi cu atât mai mult ideea va avea un răsunet şi o realitate după întregirea României Dunărea trebue să fi avut un braţ ce se vărsa prin Cernavoda la Constanţa, deoarece acest oraş atât de însemnat în antichitate era situat la vărsarea Dunărei la mare, existând şi alt traseul canalului până aproape de Palas, adică aproape da Constanţa cu aproximativ 20 kim. Nu sa ştie cum s’a astupat canalul la gură, căci nu sunt nici scrieri cari să dovedească, nici alte izvoare. Dacă n‘a exisat legătura între Cernavoda-Constanţa, atunci să nu ne mire posibilitatea unei încercări de săpare a canalului de către popoarele ti ce carie‘au putut duce la sfârşit săparea şi astfel a rămas traseul la acest stadiu. Valul tal Traian, urmează la o depărtare oarecare tocmai acest canal Început şi neterminat. Nu putem şti adevărul, căci nu avem nici un document precis; totuşi ceea ce ştim sigur este că până acum 60 de ani veneau n , ,w , n—i„i„x nrl bărci din Dunăre până la Medgidia şl Pentru astăzi Duminică, ** ®*|raal departe. Iar negustorii cu cămile ganizat de către Mitropolie o PI(- 1 transportau pe uscat mărfurile între cesiune pentru proae. j Medgidia și Constanta. Nu cumva ves~ După oficiere* liturghiei cort»-1 titH genovezl şl venetienl — mari eoghii ca sfintele moaşte va porni imersanţl şl marinari al timpurilor — au ci***. tm Asemenea ea* i’a petrecut cu domnul Rduț deputat guverne* mentei“. — „Dar ta afară de aerate*, titew ţăranii bucovineni r* JOcttul de greu. Inchipui-ţi dumneata, că toate sunt excesiv de teranpe, iar el, acolo unde sunt întrebuinţaţi, au salarii derizorii; astfel la întreprinderile forestiere muncesc o mulţime de ţărani, pentru salarii de nimic — Cran pe împac* *î ou, «atoritoţito *fi/«a»d f* — -Destul de rău. Plaga satelor este, fireşte, jandarmeria, aşa cum funcţionează actualmente. Jandarde rub preşidenţial mii — afară ie rarescepţii — Bracle Ntcoleanu, nent nişte tbiri cari au băgat grix* 1 ta tn bieţii oameni. Să im te creadă însă ci primarii sau prefecţii surd mal emenofi. Aşa că oamenii, ie frică, nici nu mai reclamă“. „Care este oareiuui rural, faţă de guvern“ TmActualul guvern — teta ce Intesemnă partidul liberal — a devenit foarte impopular la sate. în cauzele pe cari le enumăram mai sus. Nici organizaţiile, tn descompunere, ale partidului averes con, nu mai pot conta. Pot afirma însă că mai mare popularitate este partidul ţărănesc bucovinean, condus de d. Bodndrescu. Acest partid are organiaţiuni bine închegate in toate satele bucovineni ţi curentul popular creşte in fiecare si. Ţăranii aparţinând păturilor minoritare, manifestă deasemeni tot mai msted simpatie pentru partidul ţărănesc“, JCtor nn Torizii, văduvele şi regat. Deşi au nişte puntil ridicule, fată cu emanpetea, totuşi mu le vrimele niet pe acelea cum trebue aunt fl şi destui de nemulţumiti fi nici nm ttin ad ar putea să se plângă“, a pornit la glorie Perlîalstrom, KUtrkegaerd dwwztsl, Mereschowsky, Andrrttrw, Gorki, rust De ce, la România, an ar putea munci in deplina libertate a intuiţiei scriitorul ungur, german ori slav, dacă acesta nu face poetică antiro-\ NICI ORAŞENn mâmască ? Pe scritorul ungur, sen- _ », timen td luî unguresc nu-1 obligă | ~ **^f. de-a fi cetăţean Intidel al ţărei Jo- \ cacf M poate aşa ceval In pomâneşti, U obligă numeri a fi scriitor 1 rioada alegerilor parlamentare, tanban, ori rău, după cum l-a cretat J didaţil guvernului a» premie oaste* In schi nitr marea-cu sarea. In schimb, se vede ce-au făcut: nimic Funcţionarii sunt, din această cauză, foarte agitaţi. Ei sunt — ca fi î n vechiul regal— foarte prort plătiţi fi nu pot face faţă greutăţilor vieţii. Li s'a făgăduit că guvernul va avea grije de el, că le va mări lefurile, totuşi nu le-a făcut nimic. Ei au ţinut o mulţime de întruniri de protestare — aşa cum nu s-a văzut niciodată până acum — dar totul a fost zadarnic“. NEMULŢUMIRILE MAGISTRAŢILOR ŞI ADVOCAŢILOR — „Ştiu că advocaţii şi magistraţii bucovineni sunt foarte nesmulţuimiţi de dispoziţiile ministrului de jugiţie. Ce-mi puteţi spune despre această diteamnei costisitoare. Canalul Chilia şi Sulina vor avea soarta canalului Sf. Gheorghe. Împotmolit de nămolul celorlalte oraşe, aşa că avem nevoe de alte căi navigaţie între Dunăre şi mare, mai ales că vom fi tributari comisiei internationale ale Salinei care va mări mereu taxele. neri penru tăerea canalului Mahmudialacul Razim, Sinoe, etc., ca să iasă în mare la nord de capul Midia, nu este practică. Cel mai bun lucru este să se revină la ideea construirea canalului Cernavoda-Constanta pentru legatura de sud a Dunărei cu marea şi cu Rusia. Canalul Cernavoda-Constanţa nu este Peste câteva zile, o nouă serie de copii sunt chemaţi la examenul de admitere în liceul Mănăş. _______________ __ __ firca Dealului B oportun, deci, ca o utopie cum s-au pronunţat mulţi nu-i opinia publică să fie precis interteresaţi — ci poate fi o realitate. I mată, atât de rostul şcolii, cât şi Canalul va fi rou de săpat, terenul , roadele pe cari le-a dat acest îîtad mocirlos pe vechile urme Cum nivelul Dunăre! la Cernavoda este cu 5 metri mai reali vom avea curent destul de mare pe care-l putem aranja cu 2 ecluze ca să avem debitul şi cureţul volt; putem sa facem şi o cădere de apă pentru mlastri, luminat şi tracţiune a trenuilor electrice de pe cheiurile canalului. Se propune un canal de 50 m. lat, de 1 ,5 m. adflnc, capabil de a fi navigabil de remorchere și şlepuri. Canalul va fi lărgit la 100 metri pe o distantă de 5 klm. la intrarea ■ ■■mr'immiai Mărei Negre cu Dunărea prin canalul Cernavoda-Constanta ? Sau a existat canalul şi cine știe ce ridicări ale terenului. împotmoliri sau alte schimbări an urtapat legătura cu Constant* . Oricum ar fi «sire* 1* mare cât repede a fost dorinţa tuturor popoarelor şi chestiunea are antnteres capital pentru noi, după alipirea provinciilor, căci scurgerea cât mal repede a producţiilor şl bogăţiei tărel la mare ar tfiringa concurenţa străină. Avem nevoe de căl navigabile, pe lângă cete de necal 88 canalizăm râurile Olt, Argeş, Ialomiţa, etc- să Întreţinem Dunărea şi să Intensificăm navigaţia pe apă. Ourile Dunărei la să sunt expuse latapotmolire »! Întreţinerea tor este Situaţia din Bucovina Bucovina nemulţumită ie guvernarea liberală Făgădueliie guvernului nu au fost ţinute Mberalii au pierdut Încrederea bucovinenilor Am hvtâraH în Capitel* pe «nul din membrii oami.jetMiua «xjeutiv «I pwrtlâutof tămăansc, care a bine voit aă m dea arm&ttwrdU Mmurtri to «tor«* d» lanuri (Un TARAMIXBA ■ NEMULŢUMITA — Care este «tarea peWiuret jurato. i£to Bucovina? — «*to prima nceutoră tatmtoara d-fSTKte: U-ÎÂ.1**“ ““ NU O DUO MAI BINE JntAl: simt nemulţumiţi adm vocaţti, din cauză‘că, printr’o ordonanţă, d-l ministrude justiţie, le impunea să înveţe româneşte, mai repede dscăi ar fi putut d-sa învăţa o alte limbi streină/ Advocata tmii au cerut un răgaz dt I ani, pentru părţile populate to majoritate de români şi cinci ctaT pentru celelalte ţinuturi. Din cauza acestei neînţelegeri, rta dizolvat consiliul baroului cernăuțean, numtadu-e. edtuL in cap cu’ uri pa.* d-l Răuţ, advocal. Din leceiaş pricind reni nemulţumiţi ţi magistraţii băştinaşi. Dar mai este fix: magisineţii din vscul regat, seri au Influenţat to cercurile guvernamentale, au Stăruit să fie numiţi to Bucovina fi mal cu osebire tn Cernăuţi, din caută că e un oraş foarte frumos. Vă închipuiţi acum ce haos produce aceasta, căci magistraţii din ales legislaţia austriacă CINE E NOUL DECAN —RNoul decan, d-l Răuţ, este un om foarte puţin simpatizat la cercurile bucovinene. Dar dolmuţ este liberal ! Uită trud liberală dela centru, că acest DL Răuţ est acela, care in 1911, ea deputed, pe vremea aceia făcea o întinsă propagandă antiromdnească I« Bucovina fi mai ales prin Harul tău personal „Waxheit“ lo a cărui colecţie se pot citi tuend concludente, tn acest sene. PRIMĂRIA CERNĂUŢILOR — „Cum «xtaninietraeză arapuă pomiroa hrteriraarS.“ ? — Jtestul de rău.Este primar d-l Ricu Flondor, un partizan liberal vechiu, cu midia influenţă la centru. Primăria a stricat toată estetica pieţelor „V. Alexandri“ fi *UntraT umplându-le cu chioşcuri de scânduri, care fac o impresie rea. Tot aşa cu piaţa „Dacic“, de unde a evacuat 900 de meseriaşi fi negustori, pentru a concede teremd lined consorţiu, pentru e.ridica o hald — o hală in centrul oraşului! CULISELE POLITICEI BUCKVINENE — „Cum «twu liberalii tel era»“ T —* „A* devenit foarte impopulari — fi et fi averetcănit. D-l Kistor. fefid organizaţiei .,neom Utoerdice* nu ere ido o trecere la centru. Totul n-Mte-'fără să fie consultat. In schimb este foarte „tara“ d-l Ricu Flondor, cu tare d-l histor eHe to veşnici ceartă poH-Din cauza acestor dezbinări intestin*la liberală bucovineni, organizaţia lor este fiabă fi pierde tot „PARTIDELE TU" JFarticul liberal bucovinean, continua interlocutorul nostru este o organizație profund antipatică, moartă deci. Situaţia politică este stăpânită ori de două partidei sei țărănesc, tu d-l HjfbdtK/tr&JhCU fit a— —ie — —— p— m »V smog cu d-nul OrigonMrt fi Pistinor*. büchen tateripouteaut nostm Incendiu! din Filiaşi to ziua de U cor. pe la ora 4 p. m. s'a declarat un incendiu la una din ariile de treerat din Filieaş. Focul a luat naştere de la vaporul moşind de treerat care nu era triestiat cu aparat de stins scânteile, proprietatea locuitoriLo Iancu Grigore din Fteat. Deşi de dimineaţă adia un vânt puternic proprietarul matinei a forţat pe mecanic a lucra cu maşina. A ars grdul, ortul fi ovăzul a peste 50 locuitori şi batoza de treerat Focul s-a întins, repede fiind alimentat de vânt. Pagubele sunt foarte mari. Recolta nu era asigurată fi nici mașina de treerat. La fata U* m /«to tatogflWflV A. Citit) No. 88 din Aldevetul Literar şi Artistic de Duminică 30 Iulie 1922 N. Batzarla: Ghinionul lui Nea Ghiţă (schiţă). Septimiu Popa: Rudeniile (amintiri din temniţă). Paul I. Papadopol: Imoralitatea lui Caragiale. Euzen Relgis: Cântecul zidarului (versuri). Natalia Negru: Mesopotamia: Istar »l Semiramis. Virgiliu Moscovici: Fântânile (versuri). [Alice Gabrielescu: Conu Dumitrache (schiţă). iMJreaa GJtoorxhta: OdUma Cwwtti, Ludovic Daus: Noapte albă (versuri). S. Rivani: RynerismuL B. Fundoianu: invocare (versuri din H. de Regnier). AL T. Stamadad: Amurg (versuri). Eugen Darzău: Intre două staţii (schi-ţă). M. G. Samarineanu: Un bileţel (versuri). B. Lăzăreanui: In chestia unei extirpări.i George Balculescu: Toamna (versuri)i] AH-Baba: Poveşti pentru tineret. Cărţi. Revista Chestiuni lemeahie.] Însemnări 8ab -««