Adevěrul, ianuarie 1924 (Anul 37, nr. 12249-12274)

1924-01-01 / nr. 12249

PACINA 8 Ministerul Finanţelor Direcţiunea contribuţiunilor şi fondului comunal PUBLICAŢIUNE Se educe la cunoştinţa generală câ termenul de predare a de­­claraţiunilor de impuneri pe anul 1924, începe la 1 Ianuarie 1924 şi expira la finele acestei lini. Declaraţiunile se primesc şi se înregistrează la percepţiile fiscale. CUM SE FAC DECLARA­­ŢIU­NILE ? Declaraţiunile se fac î a) Pentru impunerea venitu­­rilor din comerţ, industrie, profesiuni şi alte ocupaţiuni necomerciale, pe formularele No. 4, iar pentru societăi a­­ponime şi pentru comercianţii şi industriaşii cari au registre In regulă şi bilanţ, Întocmit pe formularul No. 4 bis; b) Pentru impunerea venitu­lui global pe formularul No. 5. c) Locuitorii satelor pot de­r­ara veniturile lor Impozabi­le, sus prevăzute, pe declara­­ţiunile colective ce se Întoc­mesc la primării In acelaş ter­men. , Formularele No. 4 şi 5 se pot procura dela debitele de­­tutun sau la percepţii. ‘ Instrucţiunile pentru întoc­mirea şi predarea declaraţiv­­­l­or se găsesc pe acele tor­­siurale. CE SE DECLARAT Veniturile din imobile, fie ele proprietăţi agricole, fie clădiri, fiind impune pe cinci ani, nu ■e mai declară decât pentru impunerea venitului global, in declaraţiunile No. 5 sau în cele colective. Celelalte venituri impozabile anual se declară astfel cum ele s’au încasat sau sunt de încasat pe anul precedent 1923, după detaliile prevăzute In in­strucţiunile a­fla­te pe formu­larele de declaraţiuni. Dacă unele din veniturile cuvenite pe anul 1923, cum sunt dividendele şi tantiemele, nu se cunosc, se declară ce s’a încasat in acel an pentru anul anterior 1922. Scăderile legale din Impozite urmează a fi cerute prin de­claraţiuni In conformitate cu aceleaşi instrucţiuni. Contribuabilii cari nu pot­­completa declaraţiunile, le vor face la percepţiile fiscale unde li se va complecta declaraţia de către funcţionarii percep­ţiei şi vor semna după ce vor fi lămuriţi asupra dispoziţiuni­­lor legii. DISPENSE Contribuabilii cari au venit total sub 10.000 Iei nu sunt o­­bligaţi a da declaraţiunile No. 5 pentru impunere la venitul pune că a menţinut declaraţia global. Dacă insă au de cerut din anul precedent in ce pri­vreo scădere legală din impo­zite elementare pentru sarcini ipotecare sau familiare, cari se acordă anual, vor trebui să facă aceste cereri tot pe formu­larul de declarații No. 5. Iar dacă cer vreo reducere a im­pozitului la venituri mici, a­­flate sub limitele legale, în cazul când aceste reduceri nu au fost acordate anul prece­dent din orice motiv, vor face aceste cereri pe formularul No 5 numai pentru impozitul a­­gricol şi pe clădiri, şi pe for­mularul No. 4 pentru impozi­tul comercial şi profesional. Deasemenea e dispensat de darea declaraţiunii pentru ve­nitul global contribuabilul care nu are decât un singur venit din comerţ, meserie sau profesie ce se exercită în cu­prinsul percepţiei reşedinţei sale şi pentru care face decla­raţie aparte, însă cu condiţiu­­ne să menţioneze pe declara­­ţiunea făcută pentru acea im­punere la impozitul elementar că nu mai are alt venit nici el, nici membri ai familiei aflaţi în sarcina sa. Această men­ţiune echivalând cu declaraţia pentru global, scăderea pentru veste veniturile şi că nu are de cerut nici o scădere pentru sar­cini familiare sau pentru cele ipotecare, pentru cari se cere dovezi în fiecare an. (A se ve­dea paragraful 172/b din in­­strucţiunile oficiale), membrii familiei se va cere prin declaraţia la impozitul e­lementar. Dacă are un venit numai din salariu sau mobi­liar, va face declaraţie pe for­mularul No. 5. Contribuabilul al cărui venit impozabil, judecat după cel din anul precedent, este acelaş ca şi în anul anterior şi dacă nu are nici un scăzâmânt de cerut şi n’a schimbat reşedinţa, nici nu şi-a modificat felul între­prinderii sau al profesiunii, poate să nu mai facă declara­ţie, şi în acest caz se presu-Contribuabilii cari nu se află în condiţiunile de dispensă sus prevăzute, sau ale căror veni­turi s’au modificat, şi nu vor face declaraţiunile de impu­nere în termen, vor fi impuşi din oficiu şi vor suferi penali­tatea prevăzută de lege. STABILIREA IMPUNERILOR Impunerile se vor efectua la percepţii în zilele cari se vor publica şi afişa la localurile percepţiilor. Contribuabilii cari au făcut declaraţiuni vor fi citaţi. Cei impuşi din oficiu nu­ se citează. Contribuabilii vor trebui să fie prezenţi la impunere cu ac­tele ce au a prezenta, în zilele în cari vor fi citaţi, iar cei ce nu se citează în zilele publi­cate, aceasta în interesul lor spre a se face impuneri cât mai drepte. ORA DE ACŢIUNE Mai cu seamă in cursul perioadei de creştere, este absolut necesar, de a se face in mod periodic o cură a Pilulelor Pink, de către tinerii cari dau sem­ne de oboseală sau slăbiciune. Dacă Pilule Pink sunt atât de pre­ţioase In momentul de faţă, e câ ele posedă toate calităţile proprii a asigura in mod perfect formaţiunea. Ele dau sânge, întăresc nervii, dau poftă de mâncare, uşurează digestia, şi in tine au o acţiune foarte energică asupra În­tregului organism vital. N'am putea repeta îndeajuns cu cflt succes sunt In­totdeauna întrebuinţate Pilule Pink, contra anemiei, chlorosa, neurastenia, slăbiciunea generală, tur­­burările creştere! $1 a perioadei critice a vârstei, durerile de stomac, dureri de cap. E bine da Insistat asupa faptului că persoanele delicate, surmenate, obosite, se simt in­totdeauna foarte bine făcând o curft de pilule Pink 1& intervale regulate. Pilulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile, pe prețul de lei 60 cutia. C°Aio\J^ --‘cvd /y , >i nm CilcüVxdoríeí Ö6 SOBE de FER Străine, negre și emailate En gros León F. Abrammtz București, Str. Carol 95- Tel. 44,49 I Antracit I­II Polonez, special: jg “ Calori’ere, sebe eto. I* Lei 2309 Tona Soc „ARDEALUL“ Strada tilănari 14, Tel. 2»i8i. ascultat pe Tatăl şi a primit Învă­ţătură Lui, vine la mina’ (loan VI 44—46). Şi când lucrurile acestea le spun acei trimişi de Isus sâ înveţe pe oameni învăţătura Lui, acei Apostoli in care trufia şi interesul erau aşa de răstignite. Încât şi-au rupt de durere vestmintele când 11 s'au În­chinat oamenii, — o să cred mai de grabă ce au spus nişte clerici strinşi in nişte sinoade unde se băteau de multe ori până la sânge? Nu i s’a tras moartea unui Patriarh din a­­ceastă pricină? A! Dar multi invoa­­câ traditia orală care s’ar fi păs­trat incă din vremile începătoare ale lurei creatine. Tradiţia e bună, dar cu o condi­ţie: să nu răstoarne valoarea cuvin­telor lui Hristos ţi a trimişilor lui direcţi. Căci chiar acest prilej sa­tanic de îndepărtare dela Învăţătu­ra Lui, l-au prevăzut aceşti dumne­zeeşti Apostoli, cunoscători de oa­meni şi iată ce se opune în episto­la către Colosom II-8: „Luaţi seama să nu vă fure au cu filozofia au cu amăgirea deşartă, sprijinindu-se pe datina omenească, pe învăţăturile religioase începătoare ale lumii, şi nu pe Hristos. Căci in El locu­­eşte trupeşte toată plin Starea Dum­­nezeirei. Voi aveţi totul deplin in El” Se poate o mai categorică sta­tornicire, ca vorbele „Totul deplin in El?” Oare, despre lucrurile pe ca­re le-a lămurit El, „capul oricărei Domnii şi Stăpâniri”— să mai iau lămuriri dela alţii, cari spun con­trariul spuselor sale? Apoi nu e dea­­juns o experienţă de aproape 500 de ani, ca să vedem ce roade a adus această depărtare dela cuvintele lui Hristos? Nu sunt şi­ astăzi, — cu toate că Bisericele au rămas aproa­pe pustii, — credincioşi rătăciţi cari deformează simţimântul religios şi miniştri ai lui Dumnezeu, profitori ai acestei rătăciri? Erezia isvorând din cultul nepriceput al Sfinţilor prohibit de Evanghelie, a mers până acolo. Încât dacă ai face o raită pe a 6 ore seara, la unele Biserici, ai să vezi acatiste plătite, în care se cere — după specialitatea Sfântului — sau despărţirea unei căsătorii, sau reuşita într’o afacere chiar du­bioasă, sau chiar afurisenii trimise duşmanilor. Ba Încă, demimondene­le au ajuns să confunde pe Sf. Vi­neri cu Zeca Venera şi să ceară sfintei zile a răstignirei, ceea ce numai zeiţei păgâne se putea cere! Cazurile sunt aşa de dese şi de­­obşte cunoscute. Încât nici nu mai au nevoe să fie probate, împotriva acestei cangrene a Bisericei s’a ri­dicat pe faţă, gata de sacrificiu, pă­rintele Tudor Popescu. In această privinţă, in fond, nici tu, nici părintele arhimandrit Scri­ban, nu găndiţi altfel. Decât, e cu­rios că nu trageţi consecinţele unei asemenea atitudini şi constatări sin­tite a­ât de viu şi spuse de voi cu atâta energie odinioară. Cum? când cineva afirmă că Biserica noastră or­iodoxă e moartă, nu pricep cum mai poate sta ca organ viu, confti­ml. Intr'un organism mort, fără să mai facă nimic pentru învierea lui! Cum să osândești tocmai pe acela care a ghicit ca fi voi, de unde vine moartea Bisericei fi face tot ca s'o salveze, adică s’o întoarcă la Biblie, deslegând-o de pecetiile tipicurilor care sunt giulgiu Învăţăturii lui Hristos? „John Wesley, a salvat Bi­serica anglicana care se asfixia şi ea In formalism, şi toată creştină­tatea îi datorează recunoştinţă, fi­indcă cu biblia In mână, a cerut Întoarcerea adevărată şi sinceră la cuvintele Mântuitorului" (Funke) De ce ar fi altfel şi la noi? Oame­nii­­sunt aceiaşi, supuşi aceloraşi boli sufleteşti şi deci aceloraşi re­medii. O întrebare capitală nu impune deci: Biserica, este ea o organizaţi­­une al cărui scop este In ea tn­­săţi. — cum ar fi pentru unii, s­ta­tul laic, sau pentru junkerii prusi­­eni, armata? sau este numai un mijloc de ajungere la un scop care trece pe deasupra ei şi anume pre­gătirea omului pentru misiunea lui divină? Dacă este o organizaţiune cu scopul m­­ea însăţi, fireşte că tre­­bue să se bazeze pe o erarhie ca ori­care altă organizare omenească, Iu serviciul exclusiv al său; şi atunci implicit nu mai poate fi întemeiată pe cuvintele Mântuitorului: „Iar In­tre voi, nu va fi ca tn împărăţiile lumii­, ci cel mai mare Intre voi va fi cel mai mic’!... „căci fiii omu­lui a venit ca să servească, iar nu ca să fie servit”.... Eu nu cred că nu creştinismul tău liberal — atât de liberal nu cât ai rupt-o cu tradiţia sălbatică a vechi­lor preoţi ortodoxi, cari scuipau un sân când treceau prin faţa unei si­nagogi, — nu cred, zic, să adm­iţi că o biserică, oricare ar fi ritul ei, ar mai putea merita numele de Biseri­că, atunci când s’ar privi pe sine ca scop iar nu ca mijloc dezintere­sat, şi când mai continuă inerţia de 500 de ani fiindcă admite pen­tru preoţii ei, două morale, cu două feluri de păcate: păcate canonice, de tipic, neprevăzute de Hristos dar cari pot exclude pe un preot din Bi­serică, oricare ar fi puritatea sufle­tească a învinuitului, — şi păcate­­ înfierate de Hristos cu pedeapsa veş­nicii — dar pe care autorităţile si­nod­­­e le iartă, sau fi mai rău le ignorează cu voinţă, — oricare ar fi abjecţia preoţilor cari te practică. Este ştiut lucrul că o instituţie bazată pe o contradicţie, se prăbu­şeşte ca şi viaţa Întemeiată pe o minciună. Suntem inţeleşi in punc­tul acesta? In acest caz vei conve­ni cu mine, că membrii Sinodului cari vor dezlega peceţiile de mu­mie, in care tipicurile unor vremuri de ignoranţa au înăbuşit Biserica — vor rămâne de aprorarea înseriei în cartea de aur a Bisericei noastre Dacă am ridicat această chestiune am făcut-o nu ca să apăr pe părin­tele Tudor Popescu, care nu are nevoe de apărarea mea. Cine 11 cu­noaşte, ştie că cinstea lui e mai pre­sus de orice bănuială, iar cine nu-l cunoaşte şi-l bănueşte totuşi de vân­zare streinilor, merită să nu-l cu­noască şi să-l ponegrească înainte, nu va face decât să adauge la me­ritele pe care le are in faţa lui Dum­nezeu. Eu am ridicat in discuţie publică acest caz, fiindcă e „rarisim şi dure­ros", — dar nu pentru el dureros, ci pentru noi tot. In cazul când preotul ar fi exclus din Biserică, pentru dânsul nu ar fi nici o sur­prindere, fiindcă a fost avertizat de ce i s’ar putea întâmpla, chiar de cuvintele Mântuitorului: „Ei’ vă vor scoate din Sinagogi fi vine timpul că cel ce vă va ucide să i se pară că face un serviciu lui Dumnezeu. Şi aceasta vă vor face, fiindcă nu au cunoscut „■c Tatăl, nici pe Mine” (Ioan XVI 1—-4). Eu tot nădăjduesc însă, că Sino­dul va cunoaşte şi pe Fiul şi pe Ta­tăl”. Ar fi desnădăjduitor să se întâm­ple altfel. JQ. îiANU SANCŢIUNI Ministrul Finanţelor, VINTILA BRATIANU Director General, M. PARASCHIVESCU MOB­ILE S­P­LENDI DE CALITATE ŞI EXECUŢIE SUPERIOARĂ 35®s&m "'/"»’v. :- 'l-v,. • 'crv i v, F v ÎNTREBUINŢEAZĂ Gocotaixt/Gnarue xAefxxt CEA MAI FINA CEA MAI GUSTOASĂ CUMPĂR Aur, Platină, Argint Pen­turi vechi şi stricate, plă­tesc preţuri mari „URAL“ B-dul Elisabeta 6 Bucureşti Dr. V. REICHER fost asistent al clinicei Prof. Dr Chvostek din Visna, specialist in boli interne şi femei, primeşte lotre orele 9-12 şi 4­4-7 Str. Căr­ămurari 5 Dr. A. lansat Fost medic de spital SIFILIS, VENERICE In­fepţiuni in­travenoase ned­urferig­e Consult 8—10 a. m. şl 1—3 şl 5—8 Str. Carol 52. TeleL_ 48-38____ ““OIT E KOR E N­ C 84 Str. lîibescu-Vodă 6 Tratamente specale: Moale Nervoasi Sexuale (impotenţa S­omucale, Re­matice. Paralizii, şl cură de slăb re. Îngrijirea Feţei şi prin metode elec­trice speciale. Con-nl­atlnn­ dela e—1 S' de !• 6 uimim Cabinet m dical fondat in 190 de medici specialisti pentru bolile Venerice si Sifilis Tratam ntui i­i noregis­i cronice prin Metoace Elactroterapeutic. electr­o. er mie pentru prostatiU U^TROOCOPIE In^ tul intravenoase cu Nrosalvarsan ' HnâSiza Sângelui Pasag­ul Ro­mân Mo. 9 — lângă Teatru Național, Bucure? i consult, tl —1 și 6-9. Tel H318i iităi Adeverii! Literat p^lveriMtog^ PAUL MILKERI? 86, Calea Victoriei.86sr. Ceh nel Meal Central Str. EDQAR QUIN£T 10 Vis a-vis de (Hotei Capşa ifills. cenilo-Ur nan V.nerlce Infecţii intravenoase Analza sângelui Congaltaţli 11—1 a. m­. 5-» jum. p.m. La Administraţia ziarelor noastre se află de vânzare Calendare de perete Artistic execu­ate Preţul 3 lei bucate rievânzătorii­ori re acordă 25% raba Secat® dai s­­tari da corsc­­tor. A se sd esa la secretariatul ziarelor noaste. A H­U­F. R­U . Alegerea de la Barou Eri a avut loc in sala Curţii cu Jurafi sub prezidenţia d-lui Deme­­tru Moldoveanu alegerea unui mem­b­ru in consiliul de disciplină al ba­roului de Illov. Se ştie că Dumine­ca trecută s’a declarat balotaj. Au votat 497 de avocaţi. D-nul Radu D. Rosetti a întrunit 397 de voturi si a fost proclamat ales. Au mai obţinut: d-nul Armand Iliescu 94 de voturi si diverşi alţii 6. D-nul Cezar Pascu si-a retras candidatu­ra. Au fost si voturi anulate. C­­um am mai la Cluj CLUJ» 80. — Societatea „Acţiu­nea Românească“ a convocat pentr­u astăzi o adunare publică în sala Redutei la orele 10 dimineaţa. Această societate este constitui­tă din câţiva profesori universi­tari şi avocaţi din oraş pentru a sprijini pe faţă mişcarea studen­ţească. Întrunirea a fost prezidată de d. Aurel Ciortea, rectorul academiei de comerţ din Cluj. ‘ D. CIORTEA a spus că scopul adu­nării este să combată corupţia funcţionarilor şi să ceară introdu­cerea in toate instituţiile publice reprezentării proporţionale nu­merice a tuturor naţionalităţilor. D. avocat dr. Valeriu Roman ţi­ne un discurs aproape de o oră in care arată că „Acţiunea Româneas­că" va lucra paralel cu partidele politice cărora le va da concursul dacă la temelia acţiunei lor va fi ideea „naţională“. Spune apoi că „Acţiunea Româ­nească“ stă aproape de „Liga apă­­rărei naţionale“ din Iaşi, însă are un program mai larg, căci este nu numai împotriva evreilor, ci şi îm­­potriva tuturor minorităţilor. D. DR. CATUNEANU face un lung istoric al aşa zisului pericol evreesc. Spune că evreii au instituţii clan­destine. Oratorul se declară pentru nu­merus clausus. D. IULIU N­ATEGAN, profesor universitar, se pronunţă de aseme­­nea pentru aplicarea lui numerus clausus Spune că mişcarea studenţilor a avut ca rezultat redeşteptarea con­ştiinţei româneşti. D. DR. VAT­ERIU POP, liberal, corp „numerus clausus“ în comerţ şi industrie. Combate „anumita presă“ care exploatează interesele poporului. D. COCOMAN, student, afirmă ca massele româneşti s’au solida­rizat cu studenţii. Adunarea a luat sfârşit la ora L Teatrul Carol cel Mare (Baile Eforiei) Sâmbătă 26 Ianuarie 1924 st. n. Grandiosul BalMascat al Sindicatului Ziariştilor Sărbătoare de mare gală Prog­am Excepţional recunoscut in Bucureşti La ora 12 Intrarea triumfală şi Grotescă — Carul Brigoric al Presei_ Farsă Guvernamental -Opozi'on'stfi Realizare Artistică Extra ComicS cu bătae de flori, confeti, serpentine, şarade ş setie pentru fetele siman­dicoase din bai. PRE N­­­SOCO Lei, pentru cele mai frumoa­e, originale sau comice costum^n şi travestiri de Doamne şi Domni Premiul 1. a.ooo lei. Premiul II ; 3.ooo lei. Premiul lll-leai l.ooo lei. Pre­miul IV. Eoo lei. TOMBOLA MUZICI Decoraţi­une feerică — Parchetul Instalat din nou reţineţi-vâ bilete din vreme, câci anul acesta num­ţil e mărginit Ţinuta de serată e de fl­­oare pentru toată lumea. Garderoba neprivind Sin­dicatul, se plătește deo­sebit. Spre a se ev ta aglomerarea •­in seara barului biletele de garde­robă se pot cumpăra la Casa Teatru lui g­al dinainte. Biletele de favoare cu totul s­primate Teatru Jluzică ATENEU: Concertul d-na Natalia Darie­ Zăvoianu. Concertul dat Sâmbătă seara de d-na Darie Zăvoianu, a fost o reve­­lațiune. Vocea d-nei Zăvoianu este unul din acele daruri ale naturei, cu care aceasta este foarte zgârcită. Rare­ori ne-a fost dat să auzim un glas atât de sonor şi de I im­piede, a­­tâtt de dulce şi de nesilit, atât de egal în toate­­poziţiunile, atât de convin­gător. D-na Zăvoianu îndeplineşte principala condiţiune pentru a de­veni o mare cântăreaţă. Dar d-na cântă Încă numai pentru d-sa, ca pasărea din pădure cu care a com­parat-o critica pariziană. Dar atâta nu ajunge E nevoie în primul rând ca d-na Zăvoianu să-şi dezvolte tem­peramentul, să treacă printr-o şcoa­lă severă care să dea elementului primitiv, pe care-l are cu prisosinţă, ştiinţa şi rafinamentul. Căci am­ a­­vem de a face cu un dar natural de o rară bogăţie şi e o datorie nu numai pentru cea care e fericita lui păstrătoare, dar şi pentru stat, ca să facă jertfe pentru valorificarea lui D-na Zăvoianu a cântat bucăţi din opere, cântece naţionale şi o ber­­celină, cari au Îngăduit tuturor a­­precierea calit­ăţilor extraordinare ale vocel d-sale. In această privinţă a existat in toată sala numai o pă­rere. Aplauze furtunoase şi sincere, au exprimat-o. Inter. IN TARA Pe un an 658 lei. Pe şase luni 350 lei. Pe trei luni ISO le*­Pentru sărbători cumpăraţi copiilor Almanathul Şcolarilor care apare Marţ.­ 1 ianuarie în 96 pag nn format mare pe iâ­­tte fin fi — Proţtii cel -Informatiiiiîi Regele a conferit medalia Bene merenti dl. I d-nei Nectara Flondor şi d-lui Em­. Riemann, pianist. T­eatru~EFORI­A Compania C. Tanase Marţi 1 Ianuarie 19­4 In fuiorul SOv , Pr­icipele M rcea” Lev sta: „Pă ce”? de Ourst&y montare extra­ordin ră 2 numere aen/.aţionalp de date Biletele la I­a­na săveanu str. Mar­a Ro­seti No 6 şi la Magasi­nul Jean Feder. Miercuri 2 Ianuarie premieră cu preţuri obn­­.uu.re. Ministerul agriculturii şi dom­eni­ilor a alcătuit şi numit comisiune şi pentru propuneri de numiri şi înai­intări a acestui minister. Intrarea triumfală a Moş Crăcii­­­nului Politic va fi un număr senzaţ­­ional din programul Balului Mascat şi nemascat al societăţii personalu­lui administrativ al Presei Române ce va avea loc in vastele saloane „Liedertafel“ in seara de 7 ianuarie. Biletele la Feder şl la toate adm­­­nistraţiile ziarelor din Capitală. In programul de Varietăţi de la Alhambra cu începere de mâine ocupă un loc de frunte celebra Ba­­roneasa Lola Bayron, mare divă, italiană, regina cântului de la Opera din Milano. Pentru sezonul sporturilor de Iarnă din Sinaia, se deschide la 23,5 Ianua­rie MARELE HOTEL AL BĂILOR, care este montat şi aranjat după ul­­timile cerinţe ale confortului şi hinte­nel (încălzire centrală, lumină elec­trică, apă caldă, rece şi telefon in toate camerile, băi, instalaţii de hi­­droterapie). In parcul hotelului se află o pistă laminată electric, rezervată pasage­rilor şi membrilor Sport-Clubului, ceri îşi au sediul in hotel Camere se pot reţine la direcţiu­nea marelui hotel al Băilor, Sinaia A­bulev Chica. Mai mult­ reangajaţi roagă ca­­­mandamentul Jandarmeriei să la comunice dacă celor menţinuţi în serviciu în timpul campaniei, li se vor socoti dublu anii serviţi, pen­tru regularea drepturilor la pensie. Ltg Fra eats de Roumunle snn| tous in Rés fi prendre part h la familiale du Nou vel an le Iun M d St Dec mbre â fl h, votr â la Maison des Francois Plaue Al. Labo^a. f No. 7. D. D. I. Cocorăscu a fost numit în postul de mijlocitor oficial de ce­reale şi mărfuri pe lângă bursa dig­ Capitală. Cunoscutul antiquar,­­M­ISCO­­VICI-VISCONTE, anunţă amatori­lor d-sale, că având o bogată co­lecţie de obiecte de artă. Tablouri de valoare. Antichităţi, etc„ II In-­­vită a-l vizita, având şi cadouri artistice cu preţuri convenabile, la , GAL­ERIA ARTISTICA“ Pasajul Comedia (Vis-a-viu de Teatrul REGINA MARIA) Ministrul Industriei şi comerţului a numit o compiuie de suprave­­ghere a organizării şi desfacerii petrolului In Interior, compusă du­j d-nii I. Tănăsescu, I. Ianu şi direc­­torul general al minelor. Comisia va controla respectarea preţului de vânzare după dispozi­ţiile furnalelor consiliul de miniştri şi distribuţia produselor petrolifere la fabrici după nevoile consumului De mâine, MartL la ALHAMBRA' premiera revistei­­ APROPOS şl debuturl cu totul nonl de varie« tăţL Ministerul de Interne a incuvlîn-» tat mărirea preţului abonamentelor« publicaţiilor $1 inserţiilor in „Moni-, torul Oficial“ pentru anul ce vine.' ŞAMPANIA , ROYAL-CHAMBERY SIC Şl DEMI-&EC Marţi, 1 ianuarie 1924, la orele 3 p. m., d. dr. Brach­ie Sterian îşi va dezvolta un amfiteatrul cel mare al facultăţii de medicină din Bucureşti, conferinţa asupra serului antigonococic descoperit de d-sa. Se ştia că Academia de medici­nă din Parte a autorizat acest sejon pentru uzul spitalelor din Franţa­ "ŞAMPANIA AVERY DRY­­­P is­­ RHEIN EXTRA

Next