Adevěrul, martie 1924 (Anul 37, nr. 12299-12324)

1924-03-28 / nr. 12322

PAGINA 2 Restif pune următorul fapt în­­sar­cina anului 1900: „Se dădea încă lupta pentru întărirea constituţiei noastre sfinte şi preţioase“ (Anul 2000, Act­ I, scena VI). Or, Restif scria în 1790, când entuziasmul pen­tru „drepturile omului şi cetăţeanu­lui“ era nelimitat. Nimic n’ar fi fost mai logic de­cât ca un revoluţionar îe atunci să fie convins că, până intr’un secol, noua ordine a lucruri­lor va fi temeinic aşezată. Dar Res­­tif, a avut surprinzătoarea intuiţie să refuze anului 1900 consolidarea drepturilor cetăţeneşti; şi n’a greşit de loc, încolo, toate prevederile lui, rămân prostii grosolane. * In definitiv, voim să subliniem ca construcţiunile fanteziste asupra viitorului sunt relativităţi puse cu totul la discreţia subiectului creator şi a împrejurărilor când ele se pro­duc. Ca atare, ele nu pot avea nici îm pic de valoare obiectivă, și deci rămân fundamental sterpe. Isvorîte din stări de spirit anor­male, în vremuri anormale, prezi­cerile sunt un reflex al caracteris­­ticei timpului, trecută prin prizma preocupărilor­ personale ale­­vizio­narului. . . Steinmetz este un electrician, trăind în zilele haosului economic al Germaniei de astăzi, şi în timpul fierberei sociale, cu revendicări muncitoreşti, cu limitarea zilei de lucru etc. Deci Steinmetz prevede un veac al electricităţii triumfătoa­re, al seninătăţii social-economice, al zilei de 4 ore de muncă şi aşa mai departe. Restif de la Brettonne este un se­ducător de femei, trăind în vremea declaraţiei drepturilor omului. Te­ribila lui sexualitate se „sublimea­ză“ (cum ar zice Freud) în viziuni literare, într’un an 2000 plin de pre­­ocupaţiuni amoroase şi maritale şi, fireşte, întemeiat pe realizarea li­bertăţii, egalităţii şi fraternităţii-Dacă nevoia de visare a timpu­lui este irezistibilă, evident că în locul manifestării morbide a „pre­zicerilor“ pe aripa veacurilor, ar fi preferabilă simpla poezie— mu­zică-Energia spirituală cheltuită pen­trui „anul 2000“ ar fi binevenită să contribue la îmbunătăţirea vieţii de astăzi. -‘ 1 C. R. GHIULEA tX *m DE EXPLOSIV* SOCIETATE ANONIMA - BUCURESTI, STR. GH. ALEXANDRESCU 24 — PROSPECT IN EMISIUNE PENTRU 80.900 ACŢIUNI NOMINATIVE Prima Societate Români de ExpresEvi, Societate Anonimă, în adunarea generală extraordinară din 16 Martie 1924 potrivit cu „Legea pentru constituirea unei societăţi române pentru fabricare de explosivi'“ publicată în „Monitorul Oficial” No. 41 din 24 Februarie 1924, cu noile ei statute şi de acord cu­­Regia Monopolurilor Statului, a hotărît sporirea capitalului ei social dela 2©,160.000 lei la 55,00$,©©8 lei. Acest capital social, reprezintă investi­ţiunile făcute în fabrica de explosivi din Făgăraş, construită în ultimii ani, azi în producţiune, iar noua emisiune este destinată pentru acoperirea cheltuelilor făcute pentru terminarea fabricii şi punerea ei în funcţiune. Avantagiile acordate prin legea fundamentală, gra­ţie cărora desfacerea produselor cu preţuri rentabile de asigurată, fac ca acţiunile societăţii să constitue un plasament de prima ordine. Din această emisiune, toate acţiunile fiind nominative, revin conform legii şi statutelor: 7.000 acţiuni Statului 28.000 „ fondatorilor străini, iar 35.000 „ se oferă în subscripţie publică numai la români Cursul de emisiune a fost fixat la 500 lei de acţiune, plus 50 lei­ de acţiune pentru spese de emisiune, valoare care urmează să se verse integral la subscripţie. Afară de aceasta, potrivit legii din 24 Februarie 1924, se mai pun în subscripţie încă 10.000 acţiuni din prima emisiune, astfel că numărul total de acţiuni, oferite acum subscriitorilor români este de 45.000 acţiuni. Subscrierea va avea loc în zilele de 25 Martie — 3 Aprilie 1924 inclusiv la ghişeele Băncii Naţionale a Ro­mâniei, din Bucureşti precum şi la toate sucursalele şi Agenţiile ei din ţară, iar în oraşul Făgăraş, la „Reuniunea de Credit Făgărăşeană". Repartiţia acţiunilor se va face de un comitet­­com­­ p­us din: Guvernatorul Băncii Naţionale, Preşedintele naltei Curţi de Conturi şi Preşedintele consiliului de Administraţie R. M. S. Consiliul de Administraţie. Întrebuinţaţi pentru prepa­rare­a bucatelor Orsibil Coisesiafras „ACVILA produs al fabricei „CLUCEREASA“ Cel mai aromatic şi gustos din câte există, fiind preparat pe principiul unui bun Oţel de Vin De vânzare pretutindeni. Evi­taţi confuziunile de etichetă. Pentru EN GROS, în bu­toaie şi lăzi, cu preţuri foarte, avantajoase, a se adresa repre­zentanţei generale. Lazăr L. Sanft f. Co. Telefon 40/40 BUCUREŞTI Str. Mărăşti, 2 (fostă Banului) UNDE se vor adresa cere­rile particularilor şi funcţonarilor In urm­a dispoziţiunei luate de ministerul de industrie şi comerţ, toate cererile particularilor pentru obţinerea de camere cu plată, la sta­ţiunile balneare ale statului, se vor adresa direct administraţiei staţi­unilor respective şi în nici un caz ministerului de industrie. Se vor adresa ministerului mun­­cii cererile pen­tru băi gratuite, ale funcţionarilor publici cât şi ale particularilor. Cererile particularilor, vor fi în­soţite de un act de paupertate, iar ale funcţionarilor publici vor pur­ta viza serviciului respectiv al func­ţionarului cu menţiunea aparta­­mentelor, greutăţilor familiare şi averei imobiliare. Funcţionarii publici, aflaţi în con­diţiuni de a fi ajutaţi, vor putea obţine pe lângă băi gratuite şi re­duceri de 50 la sută la preţul ca­merelor şi chiar cu tarif mai redus, aceasta însă numai în luna Mai sau în sezonul secundar de la Octom­brie—Aprilie. Lei 115 Boreali! Ii raţia 175 3P„ La Reise de Lreises Urnitim Fouge-Royale Isaula (veritabilă) „ Psalra Mpe-Fta „ PSHi­ra Seria „ găsiţi la PARFUMERIA FRANCEZA SICO S. BERICHA Strada Karagheorghevici No. 4 (fost Teatru Modern) KIRCHNER & Co. MACINIde la""IW6 1­S Jrs 1111 §i cherestea In deposit la Jacm­es PAISKER, lira Trift Bucureşti — Sfr. Sssiarta 11 I Sanatoriul mmmmzi la 3—4 ore de Viei­a, deschis tot cursul anului pentru bolnavii­ de nervi şi recovalescenţi, 4 medici, cure preventive. Alimentaţia exce­lentă, de la Kr. aust. 140 în sus. 8MRI Confort modern, liber imediat în Str. Academiei Flac. 2 Vite altoite Vite americane (port­oltal) în calitate superi­oară şi garantând pentru veritabiltatea soiuţilor oferă Fr. Caspar­, Mediaş Catalog la Cerere MENAJERE! Vreţi să obţineţi o cafea gustoasă şi aromatică ! — Cereţi numai — PI AMBRA CAFEA 1 ifi Se caută agenţi Ştirbei Vodă 134 Compania ANGLO AMERICANA , STR. CAROL 50 CALEA VICTORIE1104­ . FOST PUXO I Policlinica VIA­ŢA Bucureşti, Calea Griviţei No. 107 Medici specialişti, vindecă radical SIFILISUL, BLENORAGIA şi alte boale la Bărbaţi şi Femei. A­­naliza Sângelui,injecţiuni fără durere (fasult, 8-1­2 jura,*8 jum. A D­E V­E­RDE au înrudirea trainică a unui acelaş stil de desen, geometric, abstract, stilizări ale unor motive repetate m­ereu în arta populară de la noi, motive cu nume frumoase şi care le precizează obârşia, indiferent da­că în stadiul lor ultim, după un lanţ nesfârşit de eliminări­ şi de simplificări, nu se mai pot distinge în ceia ce au mai caracteristic şi par mai de­grabă jocuri de linii geo­metrice. Aici e poate o dovadă mai mult de fantezia bogată a poporului, şi acest lucru îl scoate şi d. Iorga în­­evidenţă. După acest extrem de interesant capitol, savantul nostru istoric tre­ce în revistă toate manifestările ar­tistice româneşti: casa românească, ornamentele casei ţărăneşti, vest­mintele şi ornamentarea lor, scoar­ţe şi covoare, arta populară în u­­nelte şi în sfârşit olăria şi înconde­­i­­atul ouălor. Bazat pe observaţiile făcute per­sonal, o experienţă întinsă în a­­ceastă vastă materie şi ajutându-se de tot ce s’a scris mai de seamă în domeniul acesta de către Haber­­landt, Jănecke, Kolbenhauer, Voi­­nescu, Comşa şi acum în ur­mă de neobositul cercetător al artei noastre ţărăneşti, d-nul G. O­­prescu, învăţatul profesor a făcut din cartea lui bogată şi lămuritoa­re pentru oricine, o mărturie de preţ a uneia din cele mai de seamă calităţi pe care le are po­porul nostru. Volumul d-lui Iorga, plin de ilustraţii în autotipie, foto­grafii alese cu deosebit gust şi de­osebită pricepere din cele mai ca­racteristice înfăţişări ale lucrurilor ţărăneşti, cu hors-text-uri în sepia după valoroasa carte a d-lui Comşa asupra crestăturilor în lemn, cu li­tografii în culori reprezentând câte­va modele de covoare, furci şi ouă încondeiate, de un colorit plin de vervă şi de armonie, apare ca una din cele mai rare lucrări ce s’au fă­cut la noi. El înfăţişează astfel cu autoritatea savantului ce l’a făcut, cea mai de preţ propagandă ce se poate face ţării noastre în faţa stră­inătăţii. Şi cu această operă d. Ior­ga adaogă încă o verigă la acel lanţ frumos de activităţi pe atâtea tărâmuri, în care, la bază, a stat totdeauna un suflet mare şi frumos şi o credinţă nebiruită în calităţile neamului pe care-l cinsteşte. Institutul de arte grafice „Ra­muri“ a ajutat bărbăteşte, cu mijloa­cele-i technice cunoscute, apariţia impunătoare a volumului. Chenarul, delicat al paginelor, litera elegantă tiparul curat şi o distribuţie fericită a ilustraţiilor fac din lucrarea asta tipografică, o laudă pentru instituţie. Iar acele hors-text-uri în culori, sunt fără îndoială rarităţi în grafi­ca noastră. Căci rareori am văzut aici o reproducere făcută cu mai multă curăţenie, cu mai-venta­ cău­tare a nuanţelor de culori exacte şi cu o grijă mai adâncă de armo­nizare între culori pe deoparte, şi între ele şi pagină p­e de altă parte. Volumul d-lui Iorga e menit astfel să împlinească la­o­laltă două con­diţii şi să împace două năzuinți, ale cercetătorilor de adevăr și ale bibliofililor. V. i. p. -1 — Hinte artistică SPECTACOLE ROMANA. — Ora 8.30 OPERA Aida. TEATRUL NAŢIONAL. — Mati­neu, ora 2.30 Vicleniile lui Scapin şi „Pălăria”, seara ora 8.30 „Când vine viforul”. TEATRUL REGINA MARIA. — Ora 9 seara Cărăbuşii şi Bébe bolnav TEATRUL MIC. — Matineu şi seara. Dansatorul Doamnei TEATRUL POPULAR. — Matineu om 2 juni. Băiat de viață, ora 9 seara. Necunoscuta. CINEMA PATHE-PALACE (Lips­cani). — Copilul Carnavalului cu Mosjoukine. CINEMA VLAICU. — Pionierii din Far-West. CINEMA JUPITER (Moșilor). — Atlantida. Operă complectă. Miercuri 2 Aprilie se va repre­zenta pentru prima oară la teatrul Naţional piesa în 4 acte „Lumină din Lumină" de d­r. Orendy. * La matineu­ de Duminecă, al O­­perei, zi-na Anastasia Dicescu, de la Opera din Cluj va cânta rolul lui Lalimé în opera cu acelaş nume. La teatrul Naţional repetiţiile pie­sei „Masca”, de Ion Sân-Giorgiu au trecut pe scenă. La Ateneu în sălile I, II şi III interesantele expoziţii Cutzescu-Stork şi S. Mu­tzher vor fi deschise până Duminică seară 30 Martie. * D. Victor Eftim­iu cunoscutul au­tor dramatic s’a înapoiat în ţară după o şedere de opt luni la Paris. * Vineri 28 orti, orele 9 seara pre­cis are loc la Fundaţia „Carol I“ a doua audiţie muzicală a socie­­tăţei „Buciumul“. * Sâmbătă 29 crt, orele 8.30 sea­ra precis, are loc în sala de con­ferinţe a Cassei Şcoalelor a IX-a şezătoare a societăţei „Buciumul“ (prima zi din ciclul Wagner). Va vorbi d. D. Caracostea, do­cent universitar, despre: „începu­turile dramei lui K. Wagner. * Soc. „Tinerimea Artistică” cea mai veche şi mai serioasă manifes­tare artistică de la noi, îşi are des­chisă expoziţia sa anuală în fru­moasele saloane „Căminul Artelor Regina Maria” calea Victoriei 83. Expun cei mai­ de seama artişti ai noştri Vermont, Kimon Ixaghi, Petraşcu, Verona, Artachino, Mantu, Murnu, Canisius, Strâmbu, M. H. Georges­­cu, Basarab, Mă­rculescu, Aricescu Biju, etc. pictori. D. D. Mirea, d. Spatie, Fr. Stork, Iordănescu, Hu­ette Temeli şi Schmidtli. sculptori. Expoziția va fi deschisă până la , Ui AftriVfc —— -v’- ' v * regim al chiriilor Proprietarii şi chiriaşii continuă campania începută Cu toate că legea chiriilor a fost votată şi promulgată pe ziua de ori, urmând, să intre deci în vigoa­re, agitaţia chiriaşilor şi proprieta­rilor împotriva noului regim creiat prin această lege continuă. ÎNTRUNIREA chiriaşilor Eri la orele 3 d. a., a avut loc la sediul Ligei Chiriaşilor din strada Halelor nr. 19, o întrunire a tuturor categoriilor de chiriaşi, sub prezi­denţia d-lui Toma Simionescu. Au luat cuvântul d-nii: Iordano­­vici, Bartec şi d-na Elvira Ionescu, arătând situaţia creată, micilor co­mercianţi şi meseriaşi prin noua lege a chiriilor, care îi aruncă în ghiarele speculanţilor de imobile. D. B.­­Magder, vice-preşedintele­ Ligei a relevat apoi lupta dusă de „Ligă” şi a îndemnat pe chiriaşi să continue această luptă pentru obţinerea unei modificări a legei arbitrare ce făţiş la apărarea pro­prietarilor. ÎNTRUNIREA proprietarilor Tot eri după amiază proprietarii urbani s’au întrunit în sala Dacia. Au luat cuvântul d-nii: Em. La­­hovary, Zimnea, (Cernăuţi), C. Do­­brescu, Ciat, Pavelescu-Dimo, Rădu­­lescu, căpitan Costescu, prof. Sabba Ştefănescu şi d-na Hera. Toţi au protestat împotriva legei excepţionale, declarând că Uniunea proprietarilor va continua lupta pentru a­părarea proprietăţei. Cutia cu scrisori s la o ! Primim următoarele Domnule Director, Apărând în ziarele „Adevărul“ şi „Universul“ două corespondente ero­nate la adresa mea, vă rog să bine­voiţi a da loc în­­ziarul d­v., „Dimi­neaţa“, următoarelor rânduri: Prefectul de Vlaşca face un raport la Ministerul Sănătate­ Publice contra mea, ca nu’mi fac datoria de medic oficial, nu inspectez judeţul, nu asist la conferinţele administrative şi că si­lesc pe agenţi sanitari sa’m­i aducă clienţi. Ministerul Sănătăţii Publice a trimis să se ancheteze în loc să ceară relaţiuni de la şeful meu ierarhic des­pre activitatea mea, pe care o cunoa­şte destul de bine din lucrările luna­re. Ancheta ori­cum ar fi, nu poate să fie decât jicnitoare pentru un funcţio­nar superior. Dacă Ministerul Sănătăţii Publice va urma astfel, dând ascultare la toate reclamele şi rapoartele oameni­lor streini de servi­ciul sanitar, va rămânea fără funcţionari şi mai ales daca îi va da medicului primar un nou şef pe Prefectul şi medicului de cir­cumscripţie pe administratorul de plasă. — Acuzaţiunea, că nu’mi fac in­­specţiunile prin judeţ, este neînteme­iată, căci în anul expirat 1923 am fă­cut 116 inspectiunî, cheltuind cu tran­sportul în 7 luni până s’a reparat au­tomobilul 7160 lei, dându’mi-se diurna de 4456 lei. Automobilul “fiind defec­tuos se strica,, aproape acupâ fiecare transport. Conferinţele administrative s’au Ţi­nut în lunile de iarnă, în Februarie s’au aranjat 4 zile consecutive în di­ferite puncte ale judeţului, timp ne­potrivit pentru conferinţe şi drumuri rele. Motivul principal pentru care n’am luat parte la aceste conferinţe de iarnă este că n’am subtă şi, pentru a o cumpăra trebuie să fie dat de ora pe un an. De altfel nu tot­ şefii de servicii au participat la aceste conferinţe, dar raportul s’a făcut numai pentru mine. Cât priveşte acuzaţiunea, că mi-am făcut clientela cu sila prin agenţi sa­nitari, este ridicolă. Nu se duce nimeni silit la doctor, ori dacă se duce, nu plăteşte şi atunci nu se mai cheama clientelă. Cred că nimeni nu mă va acuza că fac clientelă, când am 4 copii de şcoa­lă, plătesc chirie mare şi patentă mare, având salariu de mizerie, când nici servvic­iul n’am neglijat şi am cheltuit cu transportul mai mult de­cât mi s'a dat. Clientelă­ mai numeroasă o am din elita oraşului Giurgiu, din 3 comune li­mitrofe din judeţul Ilfov prin urmare localităţi unde nu sunt sanitari de ai mei. Dar îndărătul tuturor acestor acu­­zaţiuni stau citiţi doi colegi din loca­litate, cari vor să ia focul cu mâna d-lui prefect lovind brutal într’un vechi funcţionar cu familie grea. Astfel că pentru învinuirile ce mi-au adus prin presă, nu’i dau pe mâna justiţiei, ci zic: „Iartă’i Doamne că nu ştiu ce fac”. Doctor Gh. SCRIPCA Redacţia nu răspunde de cele publi­­cate sub această rubrică. Şcolari, citiţi cu toţii plăcuţa şi fo­losi­toar­ea revistă Un exemplar 3 lei de vânzare la toţi chioşcarii şi toate librăriile. De la Asociaţia pentru emanciparea femeii La ultima adunare generală a „­Asociaţiei pentru emanciparea politică şi civilă a femeii“, s-au ales următoarele d-ne membre în comitet: doctor Alexandrescu, Yvonne Alexandrescu, publicistă, Eliza Brătianu, Callypso Bottez, Maria Jean Bart, Aurelia Braga­­dîru, Caliopi­­ Bran­dia , Eugenia Cucu, E. Cumbari, E. Cottescu, E. dr. Drăguşescu, Cornelia Emi­lian, Didica dr. Enăchescu, Con­stanţa Evolceanu, Alex. Floru, Sanda Filitti, Ecat. Faimen, dr. Manicatîde-Veneri, Ella Negruzzi, Marg. Negruzzi, Frozi Neniţescu, Eug. Niculescu, Lelia Popescu, Jeana Protopopescu, Izabela Sa­­doveanu, Zoe Râmniceanu, Vale­ria Samuelli, Cecilia Cutescu- Stork, Hortansa Satmary, Eug. Stanikevici, Hrisanta Şteflea, Flo­renţa Titeica, Hortense Vasiliu. Constituirea biroului se va face Luni 31 Martie, ora 6 și jumătate d. a. în localul Asociațiuneî din strada Paris 3. Uf ♦- Ijjfd­ ..........." ■ agresiunea UN CAPITAN CU ZECE SOLDAŢI ATACĂ LUCRĂTORII PRIMĂ­RIEI CAPITALEI Eri dimineaţă de la orele 10, în str. Olari, s’a petrecut un fapt pe care-l redăm aşa cum ni s’a rela­tat în mod oficial. Un­ dr. căpitan, C. Ionescu­, co­mandantul trupei ataşată la mi­niste­rul de război, acum câteva nopţi, a încălcat­ un teren­ al co­munei situat în fundătura Olari, teren pe care-1 aprecia, probabil ca fiind proprietatea d-sale. Serviciul de construcţii al pri­măriei Capitalei, sezizat de aceas­tă încălcare a luat măsuri pentru dărâmarea gardului. In acest scop, ori dimineaţă un şef de echipă comunală, d. M. Io­­nescu, c® lucrătorii săi, s’a pre­zentat la terenul încălcat începând dărâmarea. INCAERAREA Pe la orele 10, a apărut d. căpi­tan M. Ionescu, însoţit de zece sol­daţi din trupa ministerului de război, atacând lucrătorii primă­riei. D. căpitan Ionescu a scos sabia şi soldaţii au manevrat armele. In cursul încăerării şeful de e­­chipă comunală a fost co­ntuzio­­nat. Lucrătorii s’au­ retras refu­giin­du-se tocmai la primărie unde au comunicat incidentul direcţiei cofc­­­s­tracţiunilor. ANCHETA D. dr. I. Costinescu­, preşedintele comisiunii interimare, a avizat personal comenduirea, d. general Boboc, comandantul pieţii , făgă­duind o anchetă imediată fin sasc­­ţiunile ce se vor impune. . . . —• D. Db. — Un dar detd N. Iorga Din cercur­e literare şi artisti­ce a pornit iniţiativa de a oferi d-lui profesor, N. Iorga un bust de bronz ca semn de recunoştinţă sa­vantului care prin cursurile sale de la Sorbona, prin conferinţele, studiile şi întreaga activitate des­făşurată peste hotare, contribue ca nimeni altul la cunoaşterea ştiin­ţei şi culturii româneşti în străi­nătate — lucruri care sporesc pre­stigiul ţării şi încrederea în­ pute­rile noastre. Au aderat la această iniţiativă scriitori şi artişti, parlamentari şi intelectuali, din toate categoriile politice. Bustul a fost executat de sculp­torul O. Han. Anunţăm pe subscriitori că ofe­rirea bustului se va face Dumini­că trei, la orele 3 p. m. în localul expoziţiei ,,Ar­ta Română“ str. Co­­răbiei No. 6. Participarea liberă* Camera, în şedinţa din 26 Martie a votat legea de ratificare-modifi­­care şi abrogare a decretelor-legi date de toate ministerele împreună cu preşedinţia consiliului de mini­ştri. Duminică 30 Martie crt. se va cSesshide unde vor avea loc Curse de Cai, Galop, Obs­tacole şi trap Potrivit legii administrative, ca­re supune actele stabilimentelor de utilitate publică controlului şi autorizaţiei diferitelor organe ad­ministrative, ministrul de dome­nii a aprobat bugetul fondului bi­sericesc ortodox român din,­ Buco­vina pe acest an. Bugetul este de 98.485.840 lei. opusa muriu Astă seară Joi 27 Martie 1921 AIDA cu celebrul bariton Viglione Bor­ghese. Vineri 28 Martie 1924 prima reprezentaţie populară Werber Sâmbătă 29 Martie 1924 Tosca cu celebrul bariton Viglione Bor­ghese. Duminică 30 Martie Ma­tineu LARME, seara Butterfly cu d-na Cristoforeanu.­ Tut­ank-Amon și mormântul său formează cea mai de seamă cucerire a arheologiei din zilele noastre. Profesorul egiptolog G. Roeder, care a explorat prin acele locuri şi posedă în muzeul Perizeus din I-Bildesheim, de sub direcţia sa, una din cele mai bogate colecţii,­uni de documente de artă şi istor­­ie egipteană, va oferi bucureştei­ni lor, la Fundaţia Universitară Carol I, în serile de 29 şi 30, ora 9, imaginea viu reprodusă pe pânză, de 120 proecţii luminoase­ a Egiptului de altă dată. D. profesor Roeder, care a şi so­sit în Capitală, va ţine mai întâi conferinţa sa la Palatul Regal, în faţa regelui şi principilor.­­ Dr. MJAL Medic de Copii din STR. ANTON PAN No. 88, şi-a instalat aparate producătoare de raze ultra-vielete (pa­rachetisma şi afecţiuni scrofuroase). ----------'P­­­D, 'ArgHir Papadat" a fost nU­­mit mijlocitor oficial de închirieri de vase fluviale, gi maritime la bursa­­din Brăila, " ” U •mmmammmmm­e " ^ ' ' Mâine, Vineri seara are loc la teatrul Naţional, anunţata reprezem­taţie în folosul spitalului moţilor, „Principesa Elena“, în prezenţa principilor moştenitori.­­ Se joacă „Scrisoarea pierdută” cu cunoscuta distribuţie. Preţurile da premieră.­­ OPERA ROM­­ANI­a Vineri 28 Martie 1924 Prima reprezentaţie populară­­ cu preţuri reduse WERTHER Biletele la Agenţia Feder Duminică, 17 Martie stil vechi, biserica Alexe din­ calea Şerban Vodă îşi serbează hramul. Sâmbătă, la orele 4 d. a., se­ va­ face sfinţirea artoşelor, Dr. Olympia Petrescu, specializa­­tă la Berlin. In boli de femei şi fa­­ceri dă consulta­ţiuni între orele 3­ 6 în strada Cobălcescu 43 lei3 telefon 23­94. Duminică 30 Martie, ora 5 d. a, se va ţine în sala Fundaţiei Carol sub auspiciile Consiliului Naţional al femeilor române, conferinţa d-nei Maria Mişu Pop (Craiova), despre: Imperioasa ne­ voie de pace a Europei Societatea studenţilor macedo-, români invită pe toţi membrii so­cietăţii la adunarea generală ex­traordinară care se va ine în ziua de Duminică, 30 Martie cor.. Orele 8 seara în sala localului soc. de cultură macedo-română din­­calea Rahovei. gtk 'i Evacuarea Banatului de sârbi BELGRAD, 26.­­ Aseară, mini­strul Emandi a avut o conferinţă cu d. Gavrilovici, locţiitor al ministru­lui de externe, şi cu doi experţi. Ei au realizat un acord pentru evacua­rea teritoriilor din Banat până în termen de 10 Aprilie. In legătură cu chestia delimitărei, au fost discutate şi chestiunile de comunicaţii, însă fără mult succes. D. Emandi a făgăduit să facă cu­noscute guvernului român dorinţele sârbilor. In sensul acesta vor înce­pe în curând tratativele asupra an­­teproectului sârb relativ la gara de frontieră Jombolia. iii m­ii de iii i-y- ........■— La ministeria de infers© s’a fă­cut următoarea înaintare în‘ per­sonalul administraţiei centrale: D-nii Gh. Olăraşu şi IL. Husă­­nescu au fost înaintaţi inspectori generali de poliţie şi siguranţă; d-nii M. Stănescu, Al. Luceschi şi Eug. Cristescu, directori clasa II; d-nii Const. Costescu şi Şt. Bun­­geţeanu, inspectori de poliţie şi siguranţă clasa II; d. V. Hugo Starak, subdirector el. I; d-nii V. Dragomirescu, L Neguţi, Gh. Gul­­dinski, I. Bălău şi Gh. RânzescU, subdirectori clasa II; d-nii G. Da­­nielescu, Cr. Petrescu, Al. Hagi Pandele, Gr. Lucacescu­, T. Bura­­cu, Gh. Petroşanu, G. I­. Ştefănes­­cu­ şi C. Drînca, şefi de serviciu clasa II etc. ---------- - - • V !; rL. S»­ Vizita pipei japonez PROGRAMUL PRIMIRII In ziua de 3 Aprilie, va sosi în Capitală principele Japoniei Naru- Niko-Hagishi-Kuni. Principele japonez, care vine de la Paris unde a urmat o școală mi­litară de specialitate, va fi primit la frontieră de d-nul general Moruzzi colonel Tenescu, adjutant regal că­pitan Filitti şi Ioseph Fay, secretar de legaţie. In gara de Nord înaltul oaspe va fi primit de membrii familiei regale şi de persoane oficiale. # In după amiaza sosirei principele japonez va merge la parcul Carol spre a depune o coroană pe mor­­mântul soldatului necunoscut. * Vineri 4 Aprilie, la orele 11 dim, va fi o paradă militară în fata pa­latului regal. După amiază vor urma vizite hr, oraș, iar seara va fi un prânz la pa­latul regal. In cursul zilei de Sâmbătă prin­cipele japonez va vizita trupele din garnizoană. . ' ---------—2"

Next