Adevěrul, iunie 1928 (Anul 41, nr. 13632-13657)
1928-06-01 / nr. 13632
ÎB BĂILE via Halmei (vagon direct) sau prin Budapesta ! RhuMATISM - SCIATICA - GUTA - BOALE dE FEMEI! Din adâncimi de 1000 de metri izvoare vulcanice de pucioasă ţi nămol 67 gr. Celsius. In imediata apropiere de izvoare „Thermia Palace Hotel" de primul rang şi de dietă. In localitate hoteluri si locuinţe in toate preţurile. Parc pentru pescuit, vâslit, tennis, golf, băi de plajă. Infomnabul şi prospecte : Dr marquucs BUCURESTI, STR. CAROL 8. TELEFON 328179,_____ VIU Dr Alexander, Pitaay la imediaţi aproprierea biliar Informaţioni: Dr ----- I ALEXANDER, medie «1 billor. VIU Dr. Bavu-Ptitan, proprieter: Dr HAVAI, medie al billor le vorl to Ito el ea coreipondtazi iba ROm ANA- BUZI AȘ BĂILE MINERALE LUI MUSGHDNG cu ape sărate teruginoase, foarte bogate de acid carbonic Efect mare la boalele de inimă, arterioscleroza, la boalele femeeşti S’au dmmchim la ÎS Malu Funcţionarii de Stat se bucură In sezoanele secundare de o reducere de 30 LA SUTĂ la preţul băilor, Cu desluşiri serveşte Direcţiunea Băilor. BUZIAŞ (România) Notificare CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV Prezenta s’a făcut prin intermediu] nostru. Astăzi 22 luna Mai 1928. Şeful Portăreilor, (SS.) INDESCIFRABIL 23.995 Onor. Soc. anon. „CREDITUL MINIER“ prin reprezentanţii săi legali LOCOM Bul. Brătianu 78 Am onoarea a vă notifica prin prezenta că dispărându-mi fără urmă 10 titluri definitive No. 409.961. 970, 20 provizorii No. 362.581—600 şi 10 provizorii No. 416.311—320 cu cupoanele de dividend respective neachitate pe anii 1926 şi urm., le socotesc pierdute sau furate şi în consecinţă vă rog să nu plătiţi dividendul acestor acţiuni vreunei persoane străine care s’ar prezenta şi căreia urmează să-i refuzaţi operarea transfertului în registrele dv, binevoind a cunoaşte că un caz contrar vă fac responsabili de orice prejudicii ce aş avea de suferit. îmi aleg domiciliul în Bucureşti, str. Costache Negri No. 31, unde urmează a se îndeplini orice formalităţi şi acte de procedură. Cu distinsă stimă, Alex. Coler . Astăzi 25 Mai 1928. Am primit un asemenea exemplar cu toate rezervele de drept şi de fapt. CREDITUL MINIER, societate anonimă română pentru dezvoltarea industriei miniere (ss.) O. FILIP Semnătura de mai sus fiind a d-lui G. Filip delegat cu primirea citaţiilor se atestă de noi. (ss.) Indescifrabil MINISTERUL JUSTIŢIEI DIRECŢIUNEA JUDICIARA D-ra Elena Muscoi, născ. în comuna Hârşova jud. Constanta la 21 Dec. 1904, domiciliată în com. Hârşova, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizată să schimbe numele său patronimic de Muscol, în acela de Boeru, spre a se numi Elena Boeru. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol. Citiţi Revista „PARDON“ ora unor chestiuni de drept, şi chiar o gramatică a dialectului mongol. Romanul ce ni-l oferă astăzi în traducere nu e un roman la fel cu ale noastre, în cari un autor invizibil ne descrie ceea ce i se pare că a văzut. Aci înseşi personagiile în chestiune vin în faţa cititorului Să cânte sentimentele lor cele mai tainice, confidenţele lor intime, într’o limbă poetică suavă, în care sonorităţile argentine ale bucuriei alternează cu notele grave ale disperării. Totul este sincer şi spontan în manifestările lor sufleteşti, în sentimentele şi faptele lor. O prospeţime parfumată se exală din această operă veche de 700 de ani, aşa că ni se pare că povestea e de em şi eroii ei oameni din zilele noastre. Această adorabilă poveste a unui amor nenorocit, care se bucură în China de o imensă popularitate, şi al cărei autor, Wang-Ce-Fu, a murit de durere scriind-o, ne este prezentată de d. Soulié de Morant într’o versiune cât se poate de fidelă şi într’o limbă poetică de o rară frumuseţe. Subiectul e de o simplicitate fermecătoare. Studentul Ciang, fiu de preot, însoţit de un servitor, porneşte la oraş spre a se prezenta la examene universitare, şi se opreşte în drum la o mănăstire ca în basme. Aci, în liniştea naturii impunătoare, spera el să şi, le prepare ca în tihnă. In aceeaş mănăstire se mai oprise pentru câtva timp şi o Dr. H. MARTIN — IMPOTENTA Neurastenia, Historia MELANCOLIA, TIMIDITATEA paralisia, nevralgia, contracturi, tremurături, reumatism, insomnie, somnolenţă, dureri de cap, palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsături, aerofagie. Tratamentul copiilor întârziaţi, ONAMA, INCONTINENŢA DE URINA, se tratează cu succes, metode FIZICO-ELECTRICE și PSIHICE, HYPNOTISM, persuasiune, autosugestie, procedeele prof. Bernhelm, Coué, Bertilon, Dubois, etc. Tratamentul radical al SIFILISULUI calea Victoriei 33 fost 47 (Casa Frascati). Consultaţiuni: 9—11 a. m. şi 2—7. Intrarea pe la cinematograf. Citit azi interesantul număr a „LECTUREI“, din pana ilustrulu romancier german PAUL HEYSE „ARRABIATTA“ (Inimă de piatră), — lupta unui suflet intre mândrie şi dragoste. Scrierea complectă 5 Iei. — La chioşcari şi librari. Dr. Râmureanu Bucureşti, calea Rahovei 5, parter, vindecă radical, repede, fără durere impotenta. Onanism, Blenoragia, tratez fără spălături Sifilis, injecţii intravenoase cu Neosalvarsan, Analiza sângelui .Wasermann" Consult. 8—12 si 2—8. Telefon 6691 Cea mai plăcuți factură pentru toți, este fără îndoialăREALITATEA ILUSTRATA NUMIE REVISTA ILUSTRATA it ACtUALITATE PAGINI MARI UI CLISEE lini K DESENE ARTISTICE DECLAME DCoraCE TEL EXICUTA IQEPnO/ADIL. zawcocnAFiA APIRUL ilNISTRATIA-STR-5ADINDAR 7-9-11-1 văduvă de ministru cu fiica ei Oriole, Ciang o vede şi recunoaşte n tânăra fată pe fiinţa ideală după care aspira inima sa de atâta vreme. O idilă amoroasă, de o frăgezime delicioasă, se desfăşură cu încetul între melancolicul student şi rumoasa fată. El o cere în căsătorie şi este fireşte refuzat. Durereaui Ciang este imensă. El pune în acţiune toate seducţiunile dragostei, dar în zadar, căci Oriole rezistă. Prin mijlocirea însă a cameristei, pe care o câştigă în partea sa, el izbuteşte în cele din urmă să învingă şi rezistenţa adoratei. Şi atunci, o eră de fericire începe pentru ambii îndrăgostiţi. Din nenorocire misterul dragostei lor ajunge repede la cunoştinţa mamei. In faţa dezastrului ireparabil, mândra aristocrată trebui în sfârşit să cedeze. Şi fiindcă un student cu studii neterminate, nu putea fi o partidă serioasă, îi se impune lui Ciang plecarea la oraş şi obţinerea prealabilă a unor titluri universitare. Şi Ciang plecă voios lăsând în urma lui inima sfărâmată a frumoasei logodnice. Un an a trecut repede. Dar Ciang nu se mai întoarce. Ingrijat de stăpânirea tiranică a amorului asupra ambiţiilor sale de parvenire, el îşi reluase independenţa, renunţând pentru totdeauna la dragostea divină a frumoasei Oriole... Cum vedeţi, o poveste veche ca şi lumea, şi totuş veşnic nouă. Căci orice parte a globului, omenirea , aceea,i concepţiile ei sufleteşti sunt la fel. Dar ceea ce dă acestei poveşti chineze un farmec neasemuit, este cadrul minunat în care se desfăşură, este poezia delicioasă în care e învăluită, e forma fermecătoare în care ne e prezentată acțiunea ei. * „Voyage autour de ma mattresse“ al d-nei Titayna este un studiu psihologic al femeii emancipate. Sensuală, autoritară şi enigmatică, amorul a devenit pentru ea o distracţie pasageră, o simplă satisfacere a simţurilor, un prilej de masculinizare a întregii sale fiinţe. In fond, rolurile sunt intervertite pur şi simplu. Nelegată prin nici o obligaţiune şi incapabilă de orice afecţiune sinceră şi durabilă, eroina d-nei Titana încearcă o singură dată, dar zadarnic, să se ataşeze definitiv de cel care o iubeşte. Din această luptă, natura-i virilă iese totuş triumfătoare... Tipul acestei emancipate moderne este excelent analizat de autoare, în diversele sale stări sufleteşti şi în variatele-i ipostaze, un studiu delicat si sobru, care mai are si avantajul de a fi scris intr’un stil frumos si atrăgător. Const. Săineami Pagina 2-a Niciodată împăratul dela Viena ori guvernul dela Budapesta n’au, acordat vreo despăgubire acestor proprietari, când, printr’un simplu ordin, li se luau moşii întregi pentru a fi trecute altora. Acesta e un fapt istoric. Statul român, ca succesor al statului maghiar, are evident aceleași drepturi. Moşiile au ost şi sunt proprietatea statului, iar dacă „proprietarii“ lor vremelnici îşi caută fericirea în altă ură, nimic nu-i îndreptăţeşte să pretindă despăgubiri. Abia sunt şasezeci de ani, de când împăratul din Viena a intervenit în baza eternului său drept de a dispune de moşiile pe cari le donaseră înaintaşii lui şi a ordonat, ca toate acele părţi din proprietăile nobililor, cari erau deţinute în acel moment de nenobili, cu titlu de arendă, folosinţă ori servitute, fie loc de casă, fie arătură ori păşune, să treacă în deplina proprietate a respectivilor deţinători. Iaregea LXIII din 1868, consfinţeşte această dispoziţiune dată de împărat în timpul absolutismului.. In urmă, legea LIII din 1871 prevede toate formalităţile pentru ca aceste proprietăţi să intre în deplină stăpânire a deţinătorilor, precum şi căile pentru ieşirea din indiviziune. A cerut şi a primit cineva atunci, despăgubiri? Ar fi fost nebun îndrăzneţ, acela care ar fi încercat sa ceară. Moşiile optanţilor, cari plâng la Geneva, sunt „donaţiuni regale“ („jus regius“), supuse în permanenţă imixtiunii împăratului pe timpul absolutismului, şi statului pe timpul epocei constituţionale. In virtutea acestui drept, nobilii proprietari au fost supuşi adeseori unor schimbări esenţiale... In cărţile funduare din Ardeal s’au făcut menţiuni exprese, asupra drepturilor statului faţă de aceste moşi. Statul maghiar dispunea oricând şi oricum de proprietăţile acestea, trecându-se în posesiunea oricui, iar nobilii unguri nu făceau decât să se supună dispoziţiunilor luate, fără a solicita despăgubiri. In această chestiune, vom mai publica documente complect edificatoare. Societatea Naţiunilor, pusă în cunoştinţa acestor documente cari închid în ele drepturile noastre, ar judeca desigur altfel. Suveranitatea statului se va putea invoca de o mie de ori mai cu folos, atunci când vom arăta că e vorba de reclamaţiunea unor proprietari de carnaval pentru pământuri cari sunt proprietatea eternă a statului. TIBERIU VORNIC mamb Hii lin călăreţ acoperit cu cal cu tot de un mal CHIŞINĂU, 20. — Din Bălți se comunică că acolo s’a întâmplat astăzi o înfiorătoare nenorocire. Comerciantul Mochi Palama, venind spre Bălti, călare, pe când trecea în dreptul unei cariere de piatră, un mal imens s’a prăbuşit îngropând sub el calul și pe călăreț. Până în prezent cadavrele n’au putut fi scoase de sub mal. In ajunul deschiderei parlamentului francez PARIS, 29. Astăzi a avut loc la Elizeu un consiliu de ministri sub presidentia d-lui Doumergue La ordinea zilei au fost chestiunile actuale de politică internă, asupra cărora nu s’a putut realiza deocamdată un acord. Discufiunile vor continua In consiliul de miniştri de Joi. In primul rând este vorba de fixarea ordinei de zi nouei Camere şi de atitudinea pe care guvernul o va lua faţă de propunerea deputatului alsacian Walter, care a cerut amnistierea celor doi deputaţi autonomişti, condamnaţi la Kalmar. Mari inundaţii in Silezia BRESLAU, 29. — In urma ploilor din ultimele zile in Silezia germană sunt Inundaţii mari, care au cauzat pagube incalculabile. La Reichenbach apa pe străzi a ajuns la o Înălţime de trei metri. ADEVERUL. Caleidoscopul vieţii intelectuale Litere, ştiinţe, arte Congresul publicităţii Un congres internaţional de publicitate s-a deschis la Paris la Hotel Pleyel. O sută optzeci de delegaţi străini reprezentând cincisprezece naţiuni şi trei sute de delegaţi francezi erau de faţă. In şedinţa de deschidere a luat cuvântul şi d. Bokanowski, ministrul comerţului cars’ a spus între altele : „E un lucru nou faptul că cincisprezece naţiuni s’au strâns să vorbească de publicitate, ca şi cum publicitatea ar fi descoperit că are nevoe de... reclamă. Dar oare nare şi Dumnezeu nevoe de publicitate, de vreme ce pune clopotele să sune la biserici ?“ D. Bokanowski a încheiat astfel spirituala lui alocuţiune . „Marile idei sociale şi umane au şi ele nevoe de publicitate. Oamenii cată să se ajute de pe un continent pe altul, să se Înţeleagă naţie cu naţie. De aceea ministrul comerţului e fericit că poate încuraja sforţarea d-voastră, care aplicfindu-se în viaţa economică a popoarelor, le va călăuzi pe calea păcii internaţionale şi univ'r-v Şobolanii şi moda Un ecou al, campaniei începută în Franţa împotriva şoarecilor şi şobolanilor. S’a sugerat ideea ca moda să introducă în îmbrăcămintea femeilor elegante blănile de şobolani. In felul acesta s’ar începe o campanie activă pentru prinderea răufăcătoarelor rozătoare. Ar fi şi o compensaţie dată pisicilor, a cărora blană e de mult folosită de modă, sub diverse denumiri exotice. E titlul unei ediţii complecte a scrierei lui George Ranetti închinată lui Dora Palade, publicată acum din nou într’un volum ilustrat. Se ştie că fostul ministru G. D. Palade a fost ţinta a nenumărate şarje umoristice din partea scriitorului dispărut acum de curând, George Ranetti. Scrise cu, vervă şi cu umor, şarjele acestea se pot ceti şi astăzi cu interes. „IDieci« Astfel se numeşte rsocietatea celor zece scriitori (poeţi, romancieri) italieni înfiinţată la Roma. Sunt fruntaşi ai literaturii italiene de azi şi societatea lor are scopul de a ajuta propăşirea romanului italian şi a face ca romanul să lupte pentru Italia. Societatea mai are şi scopul de a lupta ca să se dea mai mare însemnătate în viaţa naţională şi să stabilească raporturile necesare între literatură de o parte şi diplomaţie, industrie şi muncă de altă parte. „Cei zece" au însă afară de ei, în asociaţia lor, şi douăzeci „Amici italieni“ şi douăzeci „Amici din străinătate“ aleşi de cei zece membri fondatori. In fiecare lună, ei dau un banchet în onoarea vreunui scriitor italian sau scriitor strein venit să viziteze Roma. Banchetul din 24 Mai, s-a dat pentru scriitorii germani, Fulda şi Von Schilling şi trei francezi: Romain Godas, André Rivoire şi compozitatorul Messager. Au luat parte şi oameni politici (e în programul lor) ambasadori ai Germaniei, Franţei, Angliei, Ungariei şi Iugoslaviei, apoi financiari şi industriaşi. • J ■ ■ -Romancierul Marinetti a ridicat un toast în care salută pe oaspeţii de onoare francezi şi germani, arătând apoi cât de necesar este ca scriitorul italian să câştige ca prestigiu — fără de care n’ar putea să existe. O şcoală de ziaristică la Moscova Institutul de ziaristică se află situat în centrul şi în partea cea mai activă a oraşului Moscova. E singura şcoală de jurnalistică din Rusia. Studenţii care urmează şcoala fac parte din toate naţionalităţile din Rusia. Intre ei multe fete şi femei. Institutul de jurnalistică scoate două ziare: „Rabotcie Podmoskoje" şi „Rabotcie Socolniki" scrise şi tipărite în totul de student. Sunt ziare în toată forma destinate muncitorilor. Direcţia institutului face excursii cu studenţii la marile redacţii ale ziarelor din Moscova, ca studenţii să poată cunoaşte tot rualul marilor întreprinderi ziaristice. Specialişti militari îi iniţiază în toate chestiunile militare căci vor trebui să scrie în ziarele lor articole militare şi trebuie să cunoască întreaga problemă militară. Vizitarea teatrelor este obligatorie şi li se ţine un curs special asupra teatrului, căci din ei se vor recruta viitorii cronicari teatrali. Studenţii trăiesc într’un internat câte patru într’o cameră mare, luminoasă, prevăzută cu bibliotecă, lumină electrică, sofale comode. Fumatul e oprit. iiDe Inimă albastră“ O operă necunoscută de Mussorgsky In 1868 Mussorgsky, autorul muzîzicei lui „Boris Godunow“, a scris primul act al unei comedii muzicale făcută după binecunoscuta operă a lui Gogol, Căsătoria. Acest act este singurul a căruia partiție e scrisă, dar el formează un tot complect. Manuscrisul poartă indicaţia: încercare de muzică dramatică in proză. De fapt, e pentru întâia oară că un compozitor a încercat să pună pe muzică un text în proză, pildă care a fost mai târziu imitată de cei mai mari compozitori francezi. Această operă a lui Mussorgsky e cunoscută de prea puţini şi n’a fost încă jucată în public. De aceea stârneşte o vie curiozitate prezentarea ei la Paris, în zilele de 8 şi 9 iunie, în faţa presei pariziene şi a artiştilor. Dreptul de autor în Rusia Sovietele, solicitate atât de scriitorii ruşi cât şi de societăţile străine de scriitori, au adoptat o lege nouă cu privire la proprietatea literară. Sovietele vor acorda de aci înnainte autorilor un drept viager asupra operelor lor, cu excepţia autorilor de librete şi de filme cinematografice ale căror drepturi sunt limitate la zece ani şi a autorilor de opere fotografice ale căror drepturi nu vor trece de 5 ani. De notat o inovaţie cu deosebire curioasă cu privire la evoluţia principiului de proprietate în Rusia: drepturile de autor vor trece moştenitorilor pentru o durată de douăzeci de ani. Sovietele nu înlătură nici principiul acordurilor internaţionale. Document sau reclamă? A făcut mult zgomot, nu de mult, păţania artistului de cinematograf, Pierre Daltour, care a fost închis ca nebun şi ţinut zece zile într’un balamuc. Cu mare greutate prietenii lui au izbutit să convingă pe... medici că Daltour nu e nebun şi au obţinut eliberarea lui. Păţania aceasta a sugerat vieţi uei nebuniei... altora, ideea de e scrie o piesă de teatru cu acest subiect A şi scris-o şi a întitulat-o: D. Legram printre nebunL Fireşte, e o lucrare de fantezie cu personagii de fantezie, care va vedea In curând lumina rampei. O întrebare se pune totuşi în mintea bănuitorilor. Nu cumva toată aria cu închiderea unui om sănătos într’o casă de nebuni, a fost abilă reclamă pentru piesă ! O revelaţie Americanii, ca şi englejii de altminteri, n’au dat prea multe genii muzicale. E vorba, bine înţeles, de compozitori. In Anglia, ar fi de vină puritanismul a căruia austeritate era şi este puţin favorabilă unei înclinări ca cea muzicală. Lucrul mai puţin explicabil in America, unde e un amestec aşa de mare de rase şi unde puritanismul n’a prea înflorit. Iată insă că tocmai din America vine ştirea ivirei unui compozitor care se anunţă ca o revelaţie. E vorba de tânărul Roger Kahn, care n’are decât douăzeci de ani şi care a scris o comedie muzicală extraordinar de lăudată de toată critica. Judecând după aprecierile criticei se pare că tânărul compozitor e destinat unei strălucite cariere. Meseria criticului S’a spus de multe ori că meseria de critic teatral este, dacă nu o sinecură, cel puţin o îndeletnicire din cele mai agreabile. Statisticile dovedesc contrariul şi arată că cei însărcinaţi să judece piesele de teatru — la Paris cel puţin — nu prea pot să stea seara liniştiţi acasă şi să petreacă în mijlocul familiei. Un critic parizian a avut curiozitatea să numere de câte ori a fost nevoit să-şi petreacă seara la teatru Începând din Septembrie până în Mai. Exact de 115 ori — ceea ce e un record destul de obositor. Testamentul lui Bemnard Shaw Marele scriitor englez, G. Bemnard Shaw, care a Împlinit de curând 71 de ani, și-a scris testamentul Printre diversele regate, este unul adresat omenirii. Bemnard Shaw lasă omenirii „Evanghelia socialismului". Comentând această știre, un ziar francez spune că până şi la redactarea ultimelor sale dorinţi, dramaturgul englez a vrut să rămâe umorist. Dar cine ştie cât de adânci erau convingerile socialiste ale celui mai de seamă reprezentant al fabianismului „nu va vedea în legatul lui testamentar o intenţie umoristică. Rurale BURSA BUCUREȘTI, 29 Mai Au încheiat următoarele valori la: BURSA OFICIALĂ Banca Gală a Ţării Rom. 800, 775, 80 Banca Blank 1700 Banca Naţională 13500, 400, 100, 13000, 250 30 Banca Rom. 1335, 30, 300, 10, 300 Banca Rom. pui 1050, 40 Banca de Scont 500 Credit Industrial 1230, 20, 15 Petrolul Românesc 950, 60 Astra Română 3700 Minier 930 Credit Minier 1550, 30, 40, 30, 25, 20, 5 Petrol Bloc România Petroliferă Steaua Română R. D. P. opt. Subsolul Românesc c. v. S. R. D. S. T. R. 1310, 1290, 50, 70, 50 Reşiţa 1100, 1090, 80, 65, 60, 50, 35, 40, 50, 60 Carpatina Clădirea Românea Letea Locurile eftine Mica Generala asig. Renta impozit. 1000 890, 900 1150 370 830.5 3300 64« « « 5% 63« 64« 63« 100 Iei 15.75fr.fr. la Paris 100 lai 3.21 fr. el. la Zurich FR. FRANCEZ tn aceeas situație da 20.43« fr. elvn se găsește la Zuerich. LIRA ITALIANA neschimbată la 27.34« fr. elv. la Zuerich. LIRA STERLINA cotată cu 124.02 fr. fr. la Paris şi cu 25.33« fr. elv. la Zuerich. La noi devizele calme Acalmia a căzut din nou asupra pieţii noastre da devize. Din această cauză tranzacţiunile sunt reduse, iar cursurile staţionare. In târgul liber au cotat: 149 3/4-150; Sept. 150—150 1/4. Porumb. Tendinţa susţinută. Mai 1013/4; Iulie 103 5/8; Septemb. 104. Ovăz. Tend. Mai 66; Iulie 551/2; Septembrie 46 7/8. Secară necotat. WINNIPEG, 29 (Rador) Grâu. Mai 1471/2; Iulie 1491/2; Octombrie 144 7/8. Ovăz. Mai necotat. Iulie 701/2. NEW YORK, 29 (Rador) Cafea Rio. Iulie 15.70; Septembrie 15.82; Decembrie 15.93; Martie 15.83. Mai necotat. Tendinţa ap. susţinută. Cafea Santos. Iulie necotat; Septembrie 23.23; Decembrie 22.90; Martie 22.76; Mai 22.64. Tendinţa ap. susţinută. Piata cerealelor LA BRAILA In obor s’au vândut 34 care porumb cu 6.90—7. 10 ovăz cu 7.80; 5 orz cu 4.60; și 4 grâu cu 8.90—0.30. Prin bursă porumbul s'a vândut cu 68.750-68.80 linie doc, 67.500 porto Brăila, porumbul dinte 69.500, corcitura de Basarabia 67.750, orzul 67.500—68.000, orzul stutuit 73.700 Iar recolta nouă 56.500. LA GALAŢI Piaţa cerealelor neschimbată întrucât Argentina continuă să ne facă concurenţă. Tranzacţiunile sunt foarte rare. Palatul Justiţiei Eri au continuat in şedinţă secretă desbaterile asupra cererii făcută de „Societatea de iluminat electric" din oraşul Brăila la un altul, de a se strămuta, de la tribunalul de Brăila la un altul, procesul prin care primăria municipiului acelui oraş, caută să evacueze pe cale sumară societatea şi să o deposedeze de toate ininstalaţiile. Motivele de suspiciune legitimă, invocate de societatea ameninţată cu evacuarea au fost combătute ori de d-nii avocaţi Ottulescu şi Leonte Moldovanu din partea primăriei. După deliberare înalta Curte, secţia IlI-a a admis cererea societăţii şi a strămutat procesul de la tribunalul Brăila la cel de Ilfov. — D. Mochi Fischer, marele arendaş, fusese instruit la parchetul de Iaşi pentru delictul de a fi falsificat două scrisori emanând de la Dim. Sturza-Dieppe, în scopul de a prelungi prin această manoperă contractul de arendare al moşiei FIAmânzi, cu incă 7 ani. Acest fapt se petrecea cu mulţi ani înaintea războiului, şi el constituia urmarea unui proces între Fischer şi Berman Juster, alt mare arendaş, care căpătaseră şi unul şi altul dela propietarul Sturza contracte de arendă asupra aceleiaşi moşii. D. Fischer obţinuse dela Casaţie strămutarea instrucţiei dela cabinetul tribunalului de Iaşi la cel al tribunalului de Neamţ. Dar şi judecătorul de instrucţie de la Piatra-Neamţ a găsit că Fischer este vinovat de falsul imputat şi l-a trimis în judecată, înaintea tribunalului de Neamţ. Fischer a cerut strămutarea pe motiv de necompetenţă. Tribunalul a respins cererea iar Curtea de Casaţie, secţia Il-a a procedat la fel. D. Mochi Fischer s-a adresat ministerului de justiţie, invocând că interpretarea a fost greşit dată de tribunal şi a solicitat ca pe calea unui recurs în anulare să fie sesizată înalta Curte de această chestie. Dosarul de fond al tribunalului de Neamţ împreună cu petiţia d-lui Fischer a fost înaintată primului preşedinte al Curţii de Casaţie spre cele legale. După câteva zile de chibzuire Secţia II-a a înaltei Curţi s-a pronunţat respingând cererea ca nefiind un recurs în anulare, făcut în conditiuni legale. — Societatea în nume colectiv M. Silberman et Fiu având sediul principal în strada Carol 6, cu sucursale în strada Şepcari 6, Carol 20 şi Calea Dudeşti 34, a cerut moratoriu S’a dat ordin pentru facerea expertizei. ODORHEI Cerc cultural, — La şcoala normală din Cristur a avut loc adunarea cercului cultural „Cristur“. Au luat parte la acest cerc toţi învăţătorii şi un numeros public. De dimineaţă a avut loc şedinţa intimă. S-a ţinut o lecţie de lucru manual cu elevii şcoalei de aplicaţie. A urmat apoi un program artistic compus din coruri, recitări, jocuri gimnastice, etc., executat de elevii şcoalei de aplicaţie sub conducerea d-lor institutori Haralambie Fermeşanu şi Dumitru Constantin. După amiază a avut loc, în pădure, la „Fântâna Sărată”, şedinţa publică. S-a executat un program artistic de către elevii şcoalei primare de stat. A vorbit cu un deosebit talent, d-ra Marioara Dordea, institutoare la şcoala de stat, despre „Iubirea de patrie“. A mai vorbit despre „Moralitate şi credinţă“ d. institutor Răceanu, de la şcoala primară din Feleag, înainte de despărţire, învăţătorii au vizitat interesantul muzeu şcolar de lucru manual pentru cursul primar, datorit maestrului de lucru manual al şcoalei normale de aici. u. o 420 440, 60 1875 580 265 1150 Franci francezi Franci belgieni Franci elveţieni Lire sterline Lire italiene Lire otomane Zloți polonezi Mărci germane Shilingi austriaci Pengő Cor. cehoslovace Dinari Drahme Leve Fiorini olandezi Dolari 6.40— 6.45 22.75— 22.85 31.40— 31.50 795.00—798.00 8.58— 8.62 80.06 85.00 18.00— 18.50 39.00— 39.20 22.90— 23.10 28.45— 28.60 4.82— 4.85 2.80— 2.90 2.10— 2.20 1.10- 1.20 65.75- 66.00 162.50—163.25 Schimbul in străinătate 29 MAI 1928 PARIS (închiderea Cota cerealelor LIVERPOOL, 29 (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa susţinută. Mai necotat. Iulie 10,103/4; Octomb. 11,11/8, închiderea Grâu. Tendinţa slabă. Mai 10,8 Iulie 10,101/2; Octomb. 115/8. Porumb necotat. CHICAGO, 29 (Rador) Grâu. Tendinţa Mai 147 1/2 Iulie Londra 124.02 New-York 25.39.20 Germania 608.50 Belgia 354.75 Italia 133.75 Praga 75.40 România 15.75 Elveţia 489.25 Viena 358 Grecia 33.50 Olanda 1025.75 ZÜRICH (închiderea) Berlin 124.25 Amsterdam 209.45 New-York 518.82 Londra 25.33 % Paris 20.43 % Milano 27.34 % Praga 15.38 Budapesta 90.65 Belgrad 9.13% Bucureşti 3.21 Varşovia 58.15 Ceaţă mare la New-York NEW-YORK, 29. — Toată ziua oraşul a fost învăluit într’o ceaţă atât de deasă încât circulaţia a fost paralizată. Mai multe vapoare transatlantice care trebuiau să plece astăzi spre a transporta 2.409 de călători în Europa au fost nevoite să nu părăsească portul, amânând plecarea. Inforntaţiuni Locotenentul Negrea Marius, din divizionul 11 tunuri de munte, fiind în stare de ebrietate a pătruns în casa locuitorului Feldioreanu din comuna Râşnov. Ofiţerul a fost grav bătut şi lăsat în nesimţire. In faţa Curţei de apel din Cernăuţi venit spre judecare procesul dintre statul român şi societatea Lemberg— Iaşi. După lungi desbateri procesul a fost amânat pentru ziua de 28 Sept. LIBAD GRIGORE GRAUR şi-a reluat consultaţie — HAUS „AUFERSTEHUNG“ l999l99m9BMM999H999 Un uragan deslănţuit asupra judeţului Ialomiţa a provocat mari pagube. In comuna Bueşti numeroşi copaci au fost dezrădăcinaţi, iar mai multe clădiri au fost dezvelite. In satul Ghimpaţi a fost dezvelit localul şcoalei primare. La 1 August a. c. se împlineşte data când absolvenţii liceului militar Iaşi — promoţia 1922 — conform angajamentului luat, trebuesc să se întâlnească. Se face deci cunoscut, pe această cale, atât foștilor colegi, cât și d-lor profesori cari au semnat, că întâlnirea va avea loc în ziua de 1 August a. c. la restaurantul „Boulevard“ din Sibiu, orele 11, unde se va lua masa, urmând a se hotărî apoi de celelalte. DOCTORUL ŞTIRI DIN ŢARĂ GALAŢI In fata tribunalului local a venit spre judecare procesul de moratoriu al firmei Bugurov care are un pasiv de 700 milioane lei. Tribunalul se va pronunţa azi. — Săteanul Dumitru Pitrlog din comuna Slobozia Conache, a fost grav rănit de consăteanul său Doană Mirică. — Hamalii Ştefan Ştefânescu şi Costică Capela aflându-se într'o cârciumă s’a luat la bătae. Ştefânescu a împlântat un cuţit în braţul stâng al muncitorului Capela. — In cercurile comerciale se discută cazul remizerului Iacob Kammer, dispărut din localitarte. El a lăsat numeroase datorii. — De două săptămâni a dispărut d. Petre Cavaler din strada Poşta Veche. Se crede că e vorba de o crimă. CERNĂUŢI Politia a arestat pe spărgătorii Mihail Onciulenco şi Vasilena Ştefana, cari au săvârşit o spargere la fabrica de pălării din str. Romană. BRAILA In ziua de 11 Iunie va avea loc adunarea generală a Camerei da comerț din localitae. — In comuna Bordeiul Verde s’a sinucis locuitorul Petre Stanciu. Motivul e o dragoste nenorocită. Individul Ghindaru Virgil care se îndeletnicea cu vinderea de bilete false de cale ferată, a fost arestat. In timp ce era condus spre arestul politiei, el a reuşit să evadeze.D-na Marioara Bacha s’a sinucis trăgându-şi un glonte de revolver în inimă. IAŞI D. judector Pompilian mutată la tribunalul Deva deoarece a achitat pe cei câţiva studenţi can s’au dedat la devastări în ziua de 10 Decembrie a făcut recurs împotriva mutării sale. — Fetele Bela şi Paula Maria, eleve de şcoală secundară din Brăila au fost arestate, deoarece făceau propagandă inochentistă. Ele au reuşit să facă numeroşi prozeliţii« Braşov, Galaţi, Brăila şi alte localităţi». — D-na Senator Lascu a fost grav rănită în urma unui accident de automobil întâmplat pe șoseaua Iași-Sculeni. Slovacii pentru integritatea republicei PRAGA, 29. — Partidul populist slovac a ţinut astăzi o mare Intru«nire la Trencîn. S’a votat o motiune prin care poporul slovac, de«clară că este credincios republice! şi e gata să se jertfească pentru Integritatea Cehoslovaciei. Moţiunea mai declară însă că poporul slovac este decis să lupte cu toate mijloacele pentru respectarea acordului încheiat la Pittsburg de către cehi și de către slovaci. Adunarea a trimis o telegramă de omagiu președintelui Masaryk.