Adevěrul, iunie 1928 (Anul 41, nr. 13632-13657)

1928-06-01 / nr. 13632

ÎB ­ BĂILE via Halmei (vagon direct) sau prin Budapesta ! RhuMATISM - SCIATICA - GUTA - BOALE dE FEMEI! Din adâncimi de 1000 de metri izvoare vulcanice de pucioasă ţi nămol 67 gr. Celsius. In imediata apropiere de izvoare „Thermia Palace Hotel" de primul rang şi de dietă. In localitate hoteluri si locuinţe in toate preţurile. Parc pentru pescuit, vâslit, tennis, golf, băi de plajă. Infomnab­ul şi prospecte : Dr marquucs BUCURESTI, STR. CAROL 8.­­ TELEFON 328179,_____ VIU Dr Alexander, Pi­taay la imediaţi apropriere­a biliar Informaţioni: Dr ----- I ALEXANDER, medie «1 billor. VIU Dr. Bavu-Ptitan­, proprieter: Dr HAVAI, medie al billor le vorl to Ito el ea coreipondtazi iba ROm ANA- B­UZI AȘ BĂILE MINERALE LUI MUSGHDNG cu ape sărate teruginoase, foarte bogate de acid carbonic Efect mare la boalele de inimă, arterioscleroza, la boalele femeeşti S’au dmmchim la ÎS Malu Funcţionarii de Stat se bucură In sezoanele secundare de o reducere de 30 LA SUTĂ la preţul băilor, Cu desluşiri serveşte Direcţiunea Băilor. BUZI­AŞ (România) N­otificare CORPUL PORTĂREILOR TRIBU­NALULUI ILFOV Prezenta s’a făcut prin intermediu] nostru. Astăzi 22 luna Mai 1928. Şeful Portăreilor, (SS.) INDESCIFRABIL 23.995 Onor. Soc. anon. „CREDITUL MINIER“ prin reprezentanţii săi legali LOCO­M Bul. Brătianu 78 Am onoarea a vă notifica prin prezenta că dispărându-mi fără ur­mă 10 titluri definitive No. 409.961. 970, 20 provizorii No. 362.581—600 şi 10 provizorii No. 416.311—320 cu cu­poanele de dividend respective ne­achitate pe anii 1926 şi urm., le so­cotesc pierdute sau furate şi în con­secinţă vă rog să nu plătiţi dividen­dul acestor acţiuni vreunei persoane străine care s’ar prezenta şi căreia urmează să-i refuzaţi­ operarea trans­­fertului în registrele dv, binevoind a cunoaşte că un caz contrar vă fac responsabili de orice prejudicii ce aş avea de suferit. îmi aleg domiciliul în Bucureşti, str. Costache Negri No. 31, unde ur­mează a se îndeplini orice formali­tăţi şi acte de procedură. Cu distinsă stimă, Alex. Coler . Astăzi 25 Mai 1928.­­ Am primit un asemenea exemplar cu toate rezervele de drept şi de fapt. CREDITUL MINIER, societate ano­nimă română pentru dezvoltarea in­dustriei miniere (ss.) O. FILIP Semnătura de mai sus fiind a d-lui G. Filip delegat cu primirea citaţiilor se atestă de noi. (ss.) Indescifrabil MINISTERUL JUSTIŢIEI DIRECŢIUNEA JUDICIARA D-ra Elena Muscoi, născ. în co­­muna Hârşova jud. Constanta la 21 Dec. 1904, domiciliată în com. Hârşova, a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizată să schim­be numele său patronimic de Muscol, în acela de Boeru, spre a se numi Elena Boeru. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol. Citiţi Revista „PARDON“ ora unor chestiuni de drept, şi chiar o gramatică a dialectului mongol. Romanul ce ni-l oferă astăzi în traducere nu e un roman la fel cu ale noastre, în cari un autor invi­zibil ne descrie ceea ce i se pare că a văzut. Aci înseşi personagiile în chestiune vin în faţa cititorului Să cânte sentimentele lor cele mai tai­nice, confidenţele lor intime, într’o limbă poetică suavă, în care sonori­tăţile argentine ale bucuriei alter­nează cu notele grave ale disperării. Totul este sincer şi spontan în ma­nifestările lor sufleteşti, în senti­mentele şi faptele lor. O prospeţime parfumată se exală din această o­­peră veche de 700 de ani, aşa că ni se pare că povestea e de em­ şi eroii ei oameni din zilele noastre. Această adorabilă poveste a unui amor nenorocit, care se bucură în China de o imensă popularitate, şi al cărei autor, Wang-Ce-Fu, a mu­rit de durere scriind-o, ne este pre­zentată de d. Soulié de Morant în­tr’o versiune cât se poate de fidelă şi într’o limbă poetică de o rară frumuseţe. Subiectul e de o simplicitate fer­mecătoare. Studentul Ciang, fiu de preot, însoţit de un servitor, por­neşte la oraş spre a se prezenta la examene universitare, şi se opreşte în drum la o mănăstire ca în bas­me. Aci, în liniştea naturii impună­toare, spera el să şi, le prepare ca în tihnă. In aceeaş mănăstire se mai oprise pentru câtva tim­p şi o Dr. H. MARTIN — IMPOTENTA Neurastenia, Historia MELANCOLIA, TIMIDITATEA paralisia, nevralgia, contracturi, tremu­­rături, reumatism, insomnie, somnolenţă, dureri de cap, palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsături, aerofagie. Tratament­­ul copiilor întârziaţi, ONAM­A, IN­CONTINENŢA DE URINA, se tra­tează cu succes, metode FIZICO-ELEC­TRICE și PSIHICE, HYPNOTISM, per­suasiune, autosugestie, procedeele prof. Bernhelm, Coué, Bertilon, Dubois, etc. Tratamentul radical al SIFILISULUI calea Victoriei 33 fost 47 (Casa Frascati). Consultaţiuni: 9—11 a. m. şi 2—7. In­­trarea pe la cinematograf. Citit­ azi interesantul număr a „LECTUREI“, din pana ilustrulu romancier german PAUL HEYSE „ARRABIATTA“ (Inimă de piatră), — lupta unui suflet intre mândrie şi dragoste. Scrierea complectă 5 Iei. — La chioşcari şi librari. Dr. Râmureanu Bucureşti, calea Rahovei 5, parter, vindecă radical, repede, fără durere impotenta. Onanism, Blenoragia, tratez fără spălături Sifilis, injecţii intravenoase cu Neosalvarsan, Analiza sângelui .Wasermann" Consult. 8—12 si 2—8. Telefon 66­91 Cea mai plăcuți factură pentru toți, este­­ fără îndoială­­REALITATEA ILUSTRATA NUMIE REVISTA ILUSTRATA it ACtUALITAT­E PAGINI MARI­­ UI CLISEE lini K DESENE ARTISTICE DECLAME DCoraCE TEL EXICUTA IQEPnO/ADIL. zawcocnAFiA APIRUL ilNISTRATIA-STR-5ADINDAR 7-9-11-1 văduvă de ministru cu fiica ei O­­riole, Ciang o vede şi recunoaşte n tânăra fată pe fiinţa ideală după care aspira inima sa de atâta vre­me. O idilă amoroasă, de o frăgezi­me delicioasă, se desfăşură cu în­cetul între melancolicul student şi rumoasa fată. El o cere în căsăto­rie şi este fireşte refuzat. Durerea­ui Ciang este imensă. El pune în acţiune toate seducţiunile dragos­tei, dar în zadar, căci Oriole re­zistă. Prin mijlocirea însă a came­ristei, pe care o câştigă în partea sa, el izbuteşte în cele din urmă să învingă şi rezistenţa adoratei. Şi atunci, o eră de fericire înce­pe pentru ambii îndrăgostiţi. Din nenorocire misterul dragostei lor a­­junge repede la cunoştinţa mamei. In faţa dezastrului ireparabil, mân­dra aristocrată trebui în sfârşit să cedeze. Şi fiindcă un student cu studii neterminate, nu putea fi o partidă serioasă, îi se impune lui Ciang plecarea la oraş şi obţinerea prealabilă a unor titluri universita­re. Şi Ciang plecă voios lăsând în urma lui inima sfărâmată a fru­moasei logodnice. Un an a trecut repede. Dar Ciang nu se mai în­toarce. Ingrijat de stăpânirea tira­nică a amorului asupra ambiţiilor sale de parvenire, el îşi reluase in­dependenţa, renunţând pentru tot­deauna la dragostea divină a fru­moasei Oriole... Cum vedeţi, o poveste veche ca şi lumea, şi totuş veşnic nouă. Căci­­ orice parte a globului, omenirea , aceea,­­i concepţiile ei sufleteşti sunt la fel. Dar ceea ce dă acestei poveşti chineze un farmec nease­muit, este cadrul minunat în care se desfăşură, este poezia delicioasă în care e învăluită, e forma fermecă­toare în care ne e prezentată acțiu­nea ei. * „Voyage autour de ma mat­tresse“ al d-nei Titayna este un studiu psihologic al femeii eman­cipate. Sensuală, autoritară şi enig­matică, amorul a devenit pentru ea o distracţie pasageră, o simplă sa­tisfacere a simţurilor, un prilej de masculinizare a întregii sale fiinţe. In fond, rolurile sunt intervertite pur şi simplu. Nelegată prin nici o obligaţiune şi incapabilă de orice a­fecţiune sinceră şi durabilă, eroina d-nei Tita­na încearcă o singură dată, dar zadarnic, să se ataşeze definitiv de cel care o iubeşte. Din această luptă, natura-i virilă iese totuş triumfătoare... Tipul acestei emancipate moder­ne este excelent analizat de au­toare, în diversele sale stări su­fleteşti şi în variatele-i ipostaze, un studiu delicat si sobru, care mai are si avantajul de a fi scris intr’un stil frumos si atrăgător. Const. Săineami Pagina 2-a Niciodată împăratul dela Viena ori guvernul dela Budapesta n’au, acordat vreo despăgubire acestor proprietari, când, printr’un simplu ordin, li se luau moşii întregi pen­­tru a fi trecute altora. Acesta e un fapt istoric. Statul român, ca suc­cesor al statului maghiar, are evi­dent aceleași drepturi. Moşiile au ost şi sunt proprietatea statului, iar dacă „proprietarii“ lor vre­melnici îşi caută fericirea în altă ură, nimic nu-i îndreptăţeşte să pretindă despăgubiri. Abia sunt şasezeci de ani, de când împăratul din Viena a inter­venit în baza eternului său drept de a dispune de moşiile pe cari le donaseră înaintaşii lui şi a ordonat, ca toate acele părţi din proprietă­­ile nobililor, cari erau deţinute în acel moment de nenobili, cu titlu de arendă, folosinţă ori servitute, fie loc de casă, fie arătură ori pă­şune, să treacă în deplina proprie­tate a respectivilor deţinători. Iar­egea LXIII din 1868, consfinţeşte această dispoziţiune dată de împă­rat în timpul absolutismului.. In ur­mă, legea LIII din 1871 prevede toate formalităţile pentru ca aces­te proprietăţi să intre în deplină stăpânire a deţinătorilor, precum şi căile pentru ieşirea din indivi­­ziune. A cerut şi a primit cineva a­­tunci, despăgubiri? Ar fi fost ne­bun îndrăzneţ, acela care ar fi în­cercat sa ceară. Moşiile optanţilor, cari plâng la Geneva, sunt „donaţiuni regale“ („jus regius“), supuse în perma­nenţă imixtiunii împăratului pe tim­pul absolutismului, şi statului pe tim­pul epocei constituţionale. In vir­tutea acestui drept, nobilii proprie­tari au fost supuşi adeseori unor schimbări esenţiale... In cărţile fun­­duare din Ardeal s’au făcut men­ţiuni exprese, asupra drepturilor statului faţă de aceste moşi. Sta­tul maghiar dispunea oricând şi ori­cum de proprietăţile acestea, tre­­cându-se în posesiunea oricui, iar nobilii unguri nu făceau decât să se supună dispoziţiunilor luate, fără a solicita despăgubiri. In această chestiune, vom mai publica documente complect edifi­catoare. Societatea Naţiunilor, pu­să în cunoştinţa acestor documen­te cari închid în ele drepturile noastre, ar judeca desigur altfel. Suveranitatea statului se va putea invoca de o mie de ori mai cu fo­los, atunci când vom arăta că e vorba de reclamaţiunea unor pro­prietari de carnaval pentru pămân­turi cari sunt proprietatea eternă a statului. TIBERIU VORNIC mamb H­ii lin călăreţ acoperit cu cal cu tot de un mal CHIŞINĂU, 20. — Din Bălți se comunică că acolo s’a întâmplat astăzi o înfiorătoare nenorocire. Comerciantul Mochi Palam­a, ve­nind spre Bălti, călare, pe când trecea în dreptul unei cariere de piatră, un mal imens s’a prăbuşit îngropând sub el calul și pe călă­reț. Până în prezent cadavrele n’au putut fi scoase de sub mal. In ajunul deschiderei par­lamentului francez PARIS, 29. Astăzi a avut loc la Elizeu un consiliu de ministri sub presidentia d-lui Doumergue La ordinea zilei au fost chestiunile actuale de politică internă, asupra cărora nu s’a putut realiza deo­camdată un acord. Discufiunile vor continua In consiliul de mini­ştri de Joi. In primul rând este vorba de fixarea ordinei de zi nouei Camere şi de atitudinea pe care guvernul o va lua faţă de pro­punerea deputatului alsacian Wal­ter, care a cerut amnistierea celor doi deputaţi autonomişti, condam­naţi la Kalmar. Mari inundaţii in Silezia BRESLAU, 29. — In urma ploilor din ultimele zile in Silezia germană sunt Inundaţii mari, care au cauzat pagube incalculabile. La Reichen­­bach apa pe străzi a ajuns la o Înăl­ţime de trei metri. ADEVERUL. Caleidoscopul vieţii intelectuale Litere, ştiinţe, arte Congresul publicităţii Un congres internaţional de pu­blicitate s-a deschis la Paris la Ho­tel Pleyel. O sută optzeci de dele­gaţi străini reprezentând cincispre­zece naţiuni şi trei sute de delegaţi francezi erau de faţă. In şedinţa de deschidere a luat cuvântul şi d. Bokanowski, ministrul comerţului cars’ a spus între altele : „E un lucru nou faptul că cinci­sprezece naţiuni s’au strâns să vor­bească de publicitate, ca şi cum pu­blicitatea ar fi descoperit că are ne­­voe de... reclamă­. Dar oare nare şi Dumnezeu nevoe de publicitate, de vreme ce pune clopotele să sune la biserici ?“ D. Bokanowski a încheiat astfel spirituala lui alocuţiune . „Marile idei sociale şi umane au şi ele nevoe de publicitate. Oamenii cată să se ajute de pe un continent pe altul, să se Înţeleagă naţie cu naţie. De aceea ministrul comerţului e fericit că poate încuraja sforţarea d-voastră, care aplicfindu-se în via­ţa economică a popoarelor, le va că­lăuzi pe calea păcii internaţionale şi univ'r-v Şobolanii şi moda Un ecou al, campaniei începută în Franţa împotriva şoarecilor şi şo­bolanilor. S’a sugerat ideea ca moda să in­troducă în îmbrăcămintea femeilor elegante blănile de şobolani. In felul acesta s’ar începe o campanie ac­tivă pentru prinderea răufăcătoare­lor rozătoare. Ar fi şi o compensaţie dată pisicilor, a cărora blană e de mult folosită de modă, sub diverse denumiri exotice. E titlul unei ediţii complecte a scrierei lui George Ranetti închinată lui Dora­ Palade, publicată acum din nou într’un volum ilustrat. Se ştie că fostul ministru G. D. Palade a fost ţinta a nenumărate şarje umoristice din partea scriito­rului dispărut acum de curând, George Ranetti. Scrise­ cu, vervă şi cu umor, şarjele acestea se pot ceti şi astăzi cu interes. „IDieci« Astfel se numeşte rsocietatea celor zece scriitori (poeţi, romancieri) ita­lieni înfiinţată la Roma. Sunt frun­taşi ai literaturii italiene de azi şi societatea lor are scopul de a ajuta propăşirea romanului italian şi a fa­ce ca romanul să lupte pentru Italia. Societatea mai are şi scopul de a lupta ca să se­ dea mai mare însem­nătate în viaţa naţională şi să sta­bilească­ raporturile necesare între li­teratură de o parte şi diplomaţie, in­dustrie şi muncă de altă parte. „Cei zece" au însă afară de ei, în asociaţia lor, şi douăzeci „Amici ita­lieni“ şi douăzeci „Amici din străi­nătate“ aleşi de cei zece membri fon­datori. In fiecare lună, ei dau un ban­chet în onoarea vre­unui scriitor ita­lian sau scriitor strein venit să vi­ziteze Roma. Banchetul din 24 Mai, s-a dat pen­tru scriitorii germani, Fulda şi Von Schilling şi trei francezi: Romain God­as, André Rivoire şi compozita­­torul Messager. Au luat parte şi oameni politici (e în programul lor) ambasadori ai Ger­maniei, Franţei, Angliei, Ungariei şi Iugoslaviei, apoi financiari şi indus­triaşi. • J ■ ■ -Romancierul Marinetti a ridicat un toast în care salută pe oaspeţii de o­­noare francezi şi germani, arătând apoi cât de necesar este ca scriitorul italian să câştige ca prestigiu — fără de care n’ar putea să existe. O şcoală de ziaristică la Moscova Institutul de ziaristică se află si­tuat în centrul şi în partea cea mai activă a oraşului Moscova. E singura şcoală de jurnalistică din Rusia. Stu­denţii care urmează şcoala fac parte din toate naţionalităţile din Rusia. Intre ei multe fete şi femei. Institutul de jurnalistică scoate două ziare: „Rabotcie Podmoskoje" şi „Rabotcie Socolniki" scrise şi ti­părite în totul de student­. Sunt ziare în toată forma destinate muncito­rilor. Direcţia institutului face excursii cu studenţii la marile redacţii ale ziarelor din Moscova, ca studenţii să poată cunoaşte tot rualul marilor în­treprinderi ziaristice. Specialişti mi­litari îi iniţiază în toate chestiunile militare căci vor trebui să scrie în ziarele lor articole militare şi trebuie să cunoască întreaga problemă mili­tară. Vizitarea teatrelor este obliga­torie şi li se ţine un curs special asu­pra teatrului, căci din ei se vor re­cruta viitorii cronicari teatrali. Studenţii trăiesc într’un internat câte patru într’o cameră mare, lumi­noasă, prevăzută cu bibliotecă, lumi­nă electrică, sofale comode. Fumatul e oprit. iiDe Inimă albastră“ O operă necunoscută de Mussorgsky In 1868 Mussorgsky, autorul muzî­­zicei lui „Boris Godunow“, a scris primul act al unei comedii muzi­cale făcută după binecunoscuta o­­peră a lui Gogol, Căsătoria. Acest act este singurul a căruia partiție e scrisă, dar el formează un tot com­plect. Manuscrisul poartă indicaţia: în­cercare de muzică dramatică in proză. De fapt, e pentru întâia oară că un compozitor a încercat să pună pe muzică un text în proză, pildă care a fost mai târziu imitată de cei mai mari compozitori francezi. Această operă a lui Mussorgsky e cunoscută de prea puţini şi n’a fost încă jucată în public. De aceea stâr­neşte o vie curiozitate prezentarea ei la Paris, în zilele de 8 şi 9 iunie, în faţa presei pariziene şi a artişti­lor. Dreptul de autor în Rusia Sovietele, solicitate atât de scrii­torii ruşi cât şi de societăţile străine de scriitori, au adoptat o lege nouă cu privire la proprietatea literară. Sovietele vor acorda de aci în­­nainte autorilor un drept viager a­­supra operelor lor, cu excepţia au­torilor de librete şi de filme cine­matografice ale căror drepturi sunt limitate la zece ani şi a autorilor de opere fotografice ale căror drep­turi nu vor trece de 5 ani. De notat o inovaţie cu deosebire curioasă cu privire la evoluţia prin­cipiului de proprietate în Rusia: drepturile de autor vor trece moşte­nitorilor pentru o durată de două­zeci de ani. Sovietele nu înlătură nici princi­piul acordurilor internaţionale. Document sau reclamă? A făcut mult zgomot, nu de mult, păţania artistului de cinematograf, Pierre Daltour, care a fost închis ca nebun şi ţinut zece zile într’un ba­lamuc. Cu mare greutate prietenii lui au izbutit să convingă pe... me­dici că Daltour nu e nebun şi au obţinut eliberarea lui. Păţania aceasta a sugerat vieţi uei nebuniei... altora, ideea de e scrie o piesă de teatru cu acest su­biect A şi scris-o şi a întitulat-o: D. Legram­ printre nebunL Fireşte, e o lucrare de fantezie cu persona­gii de fantezie, care va vedea In cu­rând lumina rampei. O întrebare se pune totuşi în min­tea bănuitorilor. Nu cumva toată aria cu închiderea unui om să­nătos într’o casă de nebuni, a fost abilă reclamă pentru piesă ! O revelaţie Americanii, ca şi englejii de alt­minteri, n’au dat prea multe genii muzicale. E vorba, bine înţeles, de compozitori. In Anglia, ar fi de vină puritanismul a căruia austeritate era şi este puţin favorabilă unei în­clinări ca cea muzicală. Lucrul mai puţin explicabil in America, unde e un amestec aşa de mare de rase şi unde puritanismul n’a prea înflorit. Iată insă că tocmai din America vine ştirea ivirei unui compozitor care se anunţă ca o revelaţie. E vorba de tânărul Roger Kahn, care n’are decât douăzeci de ani şi care a scris o comedie muzicală extra­ordinar de lăudată de toată critica. Judecând după aprecierile criticei se pare că tânărul compozitor e des­tinat unei strălucite cariere. Meseria criticului S’a spus de multe ori că meseria de critic teatral este, dacă nu o si­necură, cel puţin o îndeletnicire din cele mai agreabile. Statisticile do­vedesc contrariul şi arată că cei în­sărcinaţi să judece piesele de teatru — la Paris cel puţin — nu prea pot să stea seara liniştiţi acasă şi să pe­treacă în mijlocul familiei. Un critic parizian a avut curiozi­tatea să numere de câte ori a fost nevoit să-şi petreacă seara la teatru Începând din Septembrie până în Mai. Exact de 115 ori — ceea ce e un record destul de obositor. Testamentul lui Bemnard Shaw Marele scriitor englez, G. Bemnard Shaw,­ care a Împlinit de curând 71 de ani, și-a scris testamentul Printre diversele regate, este unul adresat omenirii. Bemnard Shaw lasă omenirii „E­­vanghelia socialismului". Comentând această știre, un ziar francez spune că până şi la redacta­rea ultimelor sale dorinţi, dramatur­gul englez a vrut să rămâe umorist. Dar cine ştie cât de adânci erau con­vingerile socialiste ale celui mai de seamă reprezentant al fabianismului „nu va vedea în legatul lui testamen­tar o intenţie umoristică. Rurale B­URSA BUCUREȘTI, 29 Mai Au încheiat următoarele valori la: BURSA OFICIALĂ Banca Gală a Ţării Rom. 800, 775, 80 Banca Blank 1700 Banca Naţională 13500, 400, 100, 13000, 250 30 Banca Rom. 1335, 30, 300, 10, 300­ Banca Rom. pui 1050, 40 Banca de Scont 500 Credit Industrial 1230, 20, 15 Petrolul Românesc 950, 60 Astra Română 3700 Minier 930 Credit Minier 1550, 30, 40, 30, 25, 20, 5 Petrol Bloc România Petroliferă Steaua Română R. D. P. opt. Subsolul Românesc c. v. S. R. D. S. T. R. 1310, 1290, 50, 70, 50 Reşiţa 1100, 1090, 80, 65, 60, 50, 35, 40, 50, 60 Carpatina Clădirea Românea Letea Locurile eftine Mica Generala asig. Renta impozit. 1000 890, 900 1150 370 830.5 3300 64« « « 5% 63« 64« 63« 100 Iei 15.75fr.fr. la Paris 100 lai 3.21 fr. el. la Zurich FR. FRANCEZ tn aceeas situație da 20.43« fr. elvn se găsește la Zuerich. LIRA ITALIANA neschimbată la 27.34« fr. elv. la Zuerich. LIRA STERLINA cotată cu 124.02 fr. fr. la Paris şi cu 25.33« fr. elv. la Zuerich. La noi devizele calme Acalmia a căzut din nou asupra pieţii noastre da devize. Din această cauză tranzacţiunile sunt reduse, iar cursurile staţionare. In târgul liber au cotat: 149 3/4-150; Sept. 150—150 1/4. Porumb. Tendinţa susţinută. Mai 1013/4; Iulie 103 5/8; Septemb. 104. Ovăz. Tend. Mai 66; Iulie 551/2; Septembrie 46 7/8. Secară necotat. WINNIPEG, 29 (Rador) Grâu. Mai 1471/2; Iulie 1491/2; Oc­tombrie 144 7/8. Ovăz. Mai necotat. Iulie 701/2. NEW­ YORK, 29 (Rador) Cafea Rio. Iulie 15.70; Septembrie 15.82; Decembrie 15.93; Martie 15.83. Mai necotat. Tendinţa ap. susţinută. Cafea Santos. Iulie necotat; Sep­tembrie 23.23; Decembrie 22.90; Mar­tie 22.76; Mai 22.64. Tendinţa ap. susţinută. Piata cerealelor LA BRAILA In obor s’au vândut 34 care po­rumb cu 6.90—7. 10 ovăz cu 7.80; 5 orz cu 4.60; și 4 grâu cu 8.90—0.30. Prin bursă porumbul s'a vândut cu 68.750-68.80 linie doc, 67.500 porto Brăila, porumbul dinte 69.500, corcitura de Basarabia 67.750, orzul 67.500—68.000, orzul stutuit 73.700 Iar recolta nouă 56.500. LA GALAŢI Piaţa cerealelor neschimbată în­trucât Argentina continuă să ne facă concurenţă. Tranzacţiunile sunt foar­te rare. Palatul Justiţiei Eri au continuat in şedinţă secre­tă desbaterile asupra cererii făcută de „Societatea de iluminat electric" din oraşul Brăila la un altul, de a se strămuta, de la tribunalul de Brăila la un altul, procesul prin care pri­măria municipiului acelui oraş, cau­tă să evacueze pe cale sumară socie­tatea şi să o deposedeze de toate in­­instalaţiile. Motivele de suspiciune legitimă, invocate de societatea ameninţată cu evacuarea au fost combătute ori de d-nii avocaţi Ottulescu şi Leon­­te Moldovanu din partea primăriei. După deliberare înalta Curte, secţia IlI-a a admis cererea societăţii şi a strămutat procesul de la tribunalul Brăila la cel de Ilfov. — D. Mochi Fischer, marele aren­daş, fusese instruit la parchetul de Iaşi pentru delictul de a fi falsificat două scrisori emanând de la Dim. Sturza-Dieppe, în scopul de a pre­lungi prin această manoperă con­tractul de arendare al moşiei FIA­mânzi, cu incă 7 ani. Acest fapt se petrecea cu mulţi ani înaintea răz­boiului, şi el constituia urmarea unui proces între Fischer şi Berman Jus­ter, alt mare arendaş, care căpăta­seră şi unul şi altul dela propietarul Sturza contracte de arendă asupra aceleiaşi moşii. D. Fischer obţinuse dela Casaţie strămutarea instrucţiei dela cabinetul tribunalului de Iaşi la cel al tribunalului de Neamţ. Dar şi judecătorul de instrucţie de la Pia­­tra-Neamţ a găsit că Fischer este vinovat de falsul imputat şi l-a tri­mis în judecată, înaintea tribunalu­lui de Neamţ. Fischer a cerut stră­­mutarea pe motiv de necompetenţă. Tribunalul a respins cererea iar Cur­tea de Casaţie, secţia Il-a a procedat la fel. D. Mochi Fischer s-a adresat ministerului de justiţie, invocând că interpretarea a fost greşit dată de tribunal şi a solicitat ca pe calea unui recurs în anulare să fie sesi­zată înalta Curte de această chestie. Dosarul de fond al tribunalului de Neamţ împreună cu petiţia d-lui Fi­scher a fost înaintată primului pre­şedinte al Curţii de Casaţie spre cele legale. După câteva zile de chibzuire Secţia II-a a înaltei Curţi s-a pro­nunţat respingând cererea ca ne­­fiind un recurs în anulare, făcut în conditiuni legale. — Societatea în nume colectiv M. Silberman et Fiu având sediul prin­cipal în strada Carol 6, cu sucursale în strada Şepcari 6, Carol 20 şi Ca­lea Dudeşti 34, a cerut moratoriu S’a dat ordin pentru facerea exper­tizei. ODORHEI Cerc cultural, — La şcoala norma­lă din Cristur a avut loc adunarea­­ cercului cultural „Cristur“. Au luat parte la acest cerc toţi învăţătorii şi un numeros public. De dimineaţă a­ avut loc şedinţa intimă. S-a ţinut o lecţie de lucru manual cu elevii şcoalei de aplicaţie. A urmat apoi un program artistic compus din coruri, recitări, jocuri gimnastice, etc., exe­cutat de elevii şcoalei de aplicaţie sub conducerea d-lor institutori Ha­­ralambie Fermeşanu şi Dumitru Constantin. După amiază a avut loc, în pădure, la „Fântâna Sărată”, şe­dinţa publică. S-a­ executat un pro­gram artistic de către elevii şcoalei primare de stat. A vorbit cu un deo­sebit talent, d-ra Marioara Dordea, institutoare la şcoala de stat, despre „Iubirea de patrie“. A mai vorbit despre „Moralitate şi credinţă“ d.­ institutor Răceanu, de la şcoala pri­mară din Feleag, înainte de despărţire, învăţătorii au vizitat interesantul muzeu şcolar de lucru manual pentru cursul pri­mar, datorit maestrului de lucru manual al şcoalei normale de aici. u. o 420 440, 60 1875 580 265 1150 Franci francezi Franci belgieni Franci elveţieni Lire sterline Lire italiene Lire otomane Zloți polonezi Mărci germane Shilingi austriaci Pengő Cor. cehoslovace Dinari Drahme Leve Fiorini olandezi Dolari 6.40— 6.45 22.75— 22.85 31.40— 31.50 795.00—798.00 8.58— 8.62 80.06­ 85.00 18.00— 18.50 39.00— 39.20 22.90— 23.10 28.45— 28.60 4.82— 4.85 2.80— 2.90 2.10— 2.20 1.10- 1.20 65.75- 66.00 162.50—163.25 Schimbul in străinătate 29 MAI 1928 PARIS (închiderea Cota cerealelor LIVERPOOL, 29 (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa susţinută. Mai ne­cotat. Iulie 10,103/4; Octomb. 11,11/8, închiderea Grâu. Tendinţa slabă. Mai 10,8 Iulie 10,101/2; Octomb. 115/8. Porumb necotat. CHICAGO, 29 (Rador) Grâu. Tendinţa Mai 147 1/2­ Iulie Londra 124.02 New-York 25.39.20 Germania 608.50 Belgia 354.75 Italia 133.75 Praga 75.40 România 15.75 Elveţia 489.25 Viena 358 Grecia 33.50 Olanda 1025.75 ZÜRICH (închiderea) Berlin 124.25 Amsterdam 209.45 New-York 5­18.82 Londra 25.33 % Paris 20.43 % Milano 27.34 % Praga 15.38 Budapesta 90.65 Belgrad 9.13% Bucureşti 3.21 Varşovia 58.15 Ceaţă mare la New-York NEW-YORK, 29. — Toată ziua o­raşul a fost învăluit într’o ceaţă a­­tât de deasă încât circulaţia a fost paralizată. Mai multe vapoare transatlantice care trebuiau să plece astăzi spre a transporta 2.409 de că­lători în Europa au fost nevoite să nu părăsească portul, amânând ple­carea. Inforntaţiuni Locotenentul Negrea Marius, din divizionul 11 tunuri de munte, fiind în stare de ebrietate a pătruns în casa locuitorului Feldioreanu din co­muna Râşnov. Ofiţerul a fost grav bătut şi lăsat în nesimţire. In faţa Curţei de apel din Cernăuţi venit spre judecare procesul dintre statul român şi societatea Lemberg— Iaşi. După lungi desbateri procesul a fost amânat pentru ziua de 28 Sept. LIBAD GRIGORE GRAUR şi-a reluat consultaţie — HAUS „AUFERSTEHUNG“ l999l99m9BMM999H999 Un uragan deslănţuit asupra jude­ţului Ialomiţa a provocat mari pa­gube. In comuna Bueşti numeroşi copaci au fost dezrădăcinaţi, iar mai multe clădiri au fost dezvelite. In satul Ghimpaţi a fost dezvelit lo­calul şcoalei primare. La 1 August a. c. se împlineşte data când absolvenţii liceului mili­tar Iaşi — promoţia 1922 — con­form angajamentului luat, trebuesc să se întâlnească. Se face deci cunoscut, pe acea­stă cale, atât foștilor colegi, cât și d-lor profesori cari au semnat, că întâlnirea va avea loc în ziua de 1 August a. c. la restaurantul „Boule­vard“ din Sibiu, orele 11, unde se va lua masa, urmând a se hotărî a­­poi de celelalte. DOCTORUL ŞTIRI DIN ŢARĂ GALAŢI In fata tribunalului local a venit spre judecare procesul de morato­riu al firmei Bugurov care are un pasiv de 700 milioane lei. Tribuna­lul se va pronunţa azi. — Săteanul Dumitru Pitrlog din comuna Slobozia Conache, a fost grav rănit de consăteanul său Doană Mirică. — Hamalii Ştefan Ştefânescu şi Costică Capela aflându-se într'o cârciumă s’a luat la bătae. Ştefâ­nescu a împlântat un cuţit în bra­­ţul stâng al muncitorului Capela. — In cercurile comerciale se dis­cută cazul remizerului Iacob Ka­mmer, dispărut din localitarte. El a lăsat numeroase datorii. — De două săptămâni a dispărut d. Petre Cavaler din strada Poşta Veche. Se crede că e vorba de o crimă. CERNĂUŢI Politia a arestat pe spărgătorii Mihail Onciulenco şi Vasilena Şte­fana, cari au săvârşit o spargere la fabrica de pălării din str. Ro­­mană. BRAILA In ziua de 11 Iunie va avea loc adunarea generală a Camerei da comerț din localitae. — In comuna Bordeiul Verde s’a sinucis locuitorul Petre Stanciu. Motivul e o dragoste nenorocită.­­ Individul Ghindaru Virgil care se îndeletnicea cu vinderea de bi­lete false de cale ferată, a fost a­­restat. In timp ce era condus spre arestul politiei, el a reuşit să eva­deze.D-na Marioara Bacha s’a si­nucis trăgându-şi un glonte de re­volver în inimă. IAŞI D. judector Pompilian mutat­ă la tribunalul Deva deoarece a achitat pe cei câţiva studenţi can s’au de­dat la devastări în ziua de 10 De­cembrie a făcut recurs împotriva mutării sale. — Fetele Bela şi Paula Maria, e­­leve de şcoală secundară din Brăila au fost arestate, deoarece făceau propagandă inochentistă. Ele au reuşit să facă numeroşi prozeliţii« Braşov, Galaţi, Brăila şi alte loca­­lităţi». — D-na Senator Lascu a fost grav rănită în urma unui accident de au­tomobil întâmplat pe șoseaua Iași-Sculeni. Slovacii pentru integri­tatea republicei PRAGA, 29. — Partidul populist slovac a ţinut astăzi o mare Intru«­nire la Trencîn. S’a votat o mo­­tiune prin care poporul slovac, de«­clară că este credincios republice! şi e gata să se jertfească pentru In­tegritatea Cehoslovaciei. Moţiunea mai declară însă că poporul slovac este decis să lupte cu toate mijloa­cele pentru respectarea acordului încheiat la Pittsburg de către cehi și de către slovaci. Adunarea a tri­mis o telegramă de omagiu pre­ședintelui Masaryk.

Next