Adevěrul, octombrie 1928 (Anul 41, nr. 13737-13762)

1928-10-01 / nr. 13737

Pagina 2-a Represiunea fraudelor in viticulture Un comunicat al ministerului de domenii Direcţiunea Viticulturii, Serviciul de represiune a fraudelor, consta­tând că în diferite pieţe de desfa­cerea vinurilor se pun în vânzare musturi dulci tăiate cu substanţe antiseptice, care sunt interzise de legea pentru represiunea fraude­lor în prepararea şi comerţul bău­turilor alcoolice, — cum ar fi aci­dul salicilic, acidul benzoic, etc., — care expun pe deţinătorii sau vân­zătorii lor la penalităţi foarte se­vere, face cunoscut viticultorilor, negustorilor de vinuri, farmacişti­lor droghiştilor şi în genere tutu­ror celor intaresaţi că: Singura substanţă antiseptică per­misă de lege pentru tăerea t mustu­lui este anhidrida sulfuroasă pură (provenită din arderea pucioasei) bi­­sulfitul de potasiu sau metabisulfi­­tul de potasiu. Întrebuinţat în doză maximă de 20 gr. la hectolitru sau 2 grame la decalitru. Tuturor ceoir cari vor întrebuinţa pentru tăerea mustului alte substan­ţe decât cele permise de legea de re­presiune a fraudelor cum şi tutu­ror celor cari vor deţine, expuse sau pune în vânzare asemenea musturi, li se vor dresa acte de contravenţiu­­ne şi vor fi daţi în judecată pentru a li se aplica penalităţile prevăzute de lege (25.000-100.000 lei amendă şi confiscarea mustului, iar in caz de recidivă amenda îndoită şi închi­soare dela 8 zile la 3 luni). Deasemenea se vor dresa acte de contravenţiune şi vor fi daţi în ju­decată pentru a li se aplica penali­tăţile prevăzute de lege, tuturor ce­lor car­i vor expune spre vânzare sau vor vinde, cunoscând întrebuin­ţarea lor, substanţe interzise la aie­­rea mustului, precum şi tuturor cari prin broşuri, circulări, prospecte, a­­fişe, anunţuri, sau orice alte căi şi instrucţiuni, vor provoca sau indem­­na la întrebuinţarea lor. Dr. H. MARTIN 101, 101, 101, 101, 101 etc. ... 101 Carl scrisese în rând cifrele de la 1 la 50 și sub ele, cifrele dela 100 la 51, și făcând adunarea, a avut 50 de sume, fie­care 101. Multiplicând pe 101 cu 50, dădea 5050, care este suma totală a nu­­merilor dela 1 la 100. Astfel, lucrarea a făcut-o în foar­te scurt timp, și bine. Carl Gauss, nu găsise ceva nou, dar a dat cu aceasta probă de ge­niul său inventiv. Profesorul a fost mai atent la elevul său, ba chiar i-a deschis calea, astfel că, micul Carl Friederich Gauss, a ajuns „regele matematicei“ cum îi ziceau contimporanii săi. Ci Ceia ce spuserăm mai sus, sunt numai trei cazuri izolate, cari se referă la invenţii mari, la invenţii cari au schimbat lumea. In general în fie­care copil, facultăţile inven­tive, sunt mari, şi toţi le posedă. Copilul, Prin nevoia de a se juca, prin vivacitatea vârstei sale, prin necesitatea neastâmpărată a exis­tenţei sale, este mereu un inventa­tor, şi mereu, reface întreaga isto­rie a invenţiunilor din omenire. Biologia modernă a ajuns să a­­firme că oricare individ, în epoca embrionară, trece exact prin ace­­leaş faze prin care a trecut omul în curs de milioane de ani, până să ajungă la tipul actual; cu alte cuvinte, natura sa morfologică se perindă într’un timp scurt, cum s’a desvoltat în vremurile scurse. Asemenea putem spune despre copil că este în timpul creşterii, ca formaţie a spiritului şi a facul­tăţilor, la fel cu toate fazele pe cari le-a trecut omenirea, de la în­ceputul invenţiilor până azi. Astfel, un copil, care ia în mâna un obiect greu, o piatră sau o lin­gură, şi cu acesta bate în masă, descopere ciocanul, sau inventează ciocanul, aşa cum l-a inventat o­­mul primitiv acum mai multe mii de milioane de ani. Tot asemenea un copil care se urcă pe un scăunaş sau pe o cutie ca să poată să vadă ce fel de prăji­tură este pe masă, inventează sca­ra. Şi aşa mai departe, toate micile invenţii ale copiilor, studiate din punct de vedere psicologic, ar duce la noul şi importante deducţii a­­supra psicologiei omului primitiv. Dr. P. Rob­escu vindecă Cari­­ei : IMPOTENTA Neurastenia, Histeria MELANCOLIA. TIMIDITATEA FOBIA Paralisia, nevralgia, contracturi, tre­­murături, reumatism, insomnie, som­nolenţă, dureri de cap NEVROSA INI­­MEI ŞI A STOMACULUI (palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsături, aerofagie). Tratamentul copiilor Întârziaţi, im­pulsivi, ON ANI­A, INCONTENENTA DE URINA. — Metode Fizico-Electri­­ce şi Psihice. Hipnotism, persuasiune, autosugestie, procedeele Prof. Bern­heim Coué Berillon, Dubois, etc. — Calea Victoriei 33 fost 47 Etaj II. Casa Frascati. — Consultaţiuni 9—11 a. m. şi 2—7 d. a. Intrarea pe la Cinemato­­gra­f. _________ MACHINE SILEX pentru cereale şi materii tari, fabricaţie incompa­rabilă, preţurile cele mai avantajoa­se. (Se trimit maşini pentru încer­care engrosiştilor specialişti în vân­zarea produselor noastre. Căutăm reprezentanţi. H. FERRIE, fabncfiie Meules Mon­­leydier (Dordogne)^ France. __ RESTAURANTUL fSUBACHE Deschide sezonul de Iarnă Sâmbătă 29 Septembrie. ORCHESTRA vic­­t­orului violonist GH. ALEXAN­­P­. SCU cu concursul pianistului compozitor AL. LEON. PENSIONAT DISTINS DE FETE CASTELUL RAINEGY FRESCANONS (BRIXEN) ITALIA Referinţe de primul ordin, clima admirabilă, pensiune ireproşabilă, îngrijire maternă. Limbi străine, muzică, menaj, sport. Informaţiuni prin directoarea prof. Anna Prost, Budapesta VIII, Maria utca 7, Katholisches Heim. Voiaj comun la finele Septembrie. Preţuri moderate. COMBATEŢI SIGUR MARCI POŞTALE! 590 diferite feluri printre cari mai mult de 50 exemplare rare din Rusia Sovietică, 9 magnifice bucăţi „încoronarea Persiei’, 25 mărci clasice din America Centrală şi America de Sud la preţul de lei 150 — numai Marele premiu, preţ curent, bogat ilustrat în mod gratuit. Bsk­i Sekula, Genferhau, Lucerne, Elveţia 1, 2, ÎOO 1­99, Gauss făcuse calculul ast-3, 98, 4, 97, 5 96 etc. etc. 50 51 Un moratoriu pentru ţărani în Iugoslavia BELGRAD, 28.— In cercurile po­litice s’a agitat de mult ideia de a se veni printr’o măsură legislativă în ajutorul ţăranilor, cari au fost aduşi intr’o situaţiutne financiară critică din cauza dobânzilor uzu­­rate. O comisiune parlamentară a propus până acum trei proede dar niciunul nu a fost acceptat ori însă comisiunea a formatat un al patru­lea proect, susţinut mai ales de partidul ţărănesc din Serbia, proect care a fost încuviinţat de repre­zentanţii tuturor partidelor. Prin acest proect de lege e vor­­­ba să se asigure ţăranilor un lei de moratoriu pe 10 ani. In acest in­terval ţăranii vor trebui să-şi achi­te datoriile în anuităţi şi cu o do­bândă maximă de 8 la sută. Credi­torii au dreptul să-şi garanteze creanţele prin ipotecă. Ravagiile cauzate de explozia din Meitila de muniţiuni din Meitila, in Marocul spaniol, a cauzat 57 morţi şi 235 ră­niţi. Sute de case pe o mare întin­dere au fost distruse. Arestarea unui comunist rus la Paris PARIS. —Inspectorii serviciului de informaţiuni­­generale au arestat Luni in momentul cond esea dela Casa Sindicatelor, pe rusul Boris Ivanov, zis Nevoline, născut In ziua de 24 Iu­lie 1982 la Ostrogow. Acest militant comunist, care n'avea asupra lui nici un act de identitate, a fost inculpat de vagabondaj și trimis la arest în așteptare de a se statua asupra si­tuației sale. Mare explozie la un depozit de muniţiuni Belgia PARIS, 20 (Rador). — Din Anverg se telegrafiază că astă noapte, puţin înainte de ora 1, s’a produs o formi­­midabilă explozie, urmată de alte câteva, aruncând in aer depozitul de muniţiuni aliat in fortul Hoboken. Amănunte lipsesc. Până acum nu se șice numărul victimelor. ADEVĂRUL Caleidoscopul vieţii intelectuale ----------------- mnnM»~»-^nw ---------— _ LITERE, ŞTIINŢE» ARIE Contesa de Noailles ca prozatoare Vorbind despre contesa de Noail­les, in ce priveşte creaţiunea ei poetică, cunoscutul critic literar G. Lanson se exprimă in termenii următori: Contesa de Noailles este o en­tuziastă a vieţii. Cu mijloace teh­nice obişnuite şi cu un meşteşug puţin sigur, ea a creat, prin forţa geniului şi prin bogăţia sensibili­tăţii sale, una din cele mai fru­moase opere poetice ale timpului de faţă. Furmuseţea vieţii o umple CONTESA DE NOAILLES și o îmbată. „Sufletul său de fau­nă", precum se exprimă ea, n'a cunoscut o clipă oboseala și des- I gustul. Cu o neclintită ardoare ce •n’a fost desamăgită, a ascultat a- Cores. .pelul vieţii in inima sa. Si-a insu-PARIS, 28. (Rador). -------- , pondenţele particulare primite de sit cu patimă toată viaţa sensuală ziare constată că explozia fortului‘a naturei. Niciodată imnul vieţii n’a fost cântat cu un zel aşa mare", de Aceasta fiind strălucita contri­buţie poetică a scriitoarei, pe care, din punctul de vedere al originei— dacă nu şi al sentimentelor — o putem revendica pe dreptate, e lucru explicabil ca opera ei în pro­ză să fie mai puţin cunoscută şi a­­preciată. Totuşi, şi prin scrierile sale în proză, scrieri pătrunse de un li­rism poetic prin care se ridică la înălţimea unor frumoase poeme nerimate, contesa de Noailles se impune cu antere. Prima ei lucrare în direcţia a­­ceasta este un roman, intitulat „La Nouvelle Espérance”, apărut în a­­nul 1903, cam în vremea când „Claudine Colette se releva prin â l’école“. Marele istoric Michelet, care, precum se știe, n’a fost numai is­toric, relevează într’una din lucră­rile sale că in viaţa femeilor pu­terea de visare este mult mai pro­nunţată de cum e cazul cu băr­baţii. Această facultate mai mult le- .. . . menină se afirmă la fiecare pagină c niTMTM r din micul, dar frumosul roman, prin care contesa de Noailles a atras asupra sa atenţia criticilor şi literaţilor francezi. La Nouvelle Espérance „este un amestec delicios de analiză fină, de sinceritate lirică în formă, dar îndrăzneaţă in fond". Se trădează în el o tendinţă de întoarcere spre rom­antism şi se mai caracterizea­ză prin mărturisirea făţişe, perso­nală, indiscretă a sensibilităţii fe­­menine. Este „eul" femeii care se afirmă cu toate dorinţele, cu toate pasiunile şi, dacă vroiţi, cu toate capriciile. Ba chiar capriciul e ca un mo­bil a­tot­puternic al actelor eroi­nelor din roman, al acestor eroine cari, în fond, nu sunt decât autoa­rea însăşi în diferitele ei stări su­fleteşti. Una din eroinele din „La Nou­velle Espérance" spune, , de pildă, cu o sinceritate îndrăzneaţă, aproa­pe brutală: „Imi trebue amorul tău şi putinţa de amor a tuturor celorlalţi”. Eroina principală a romanului doreşte cu patimă totul. Suferă cumplit de nostalgia trecutului, ca şi a viitorului, a fericirei, ca şi a nenorocită. Insă, dăndu-şi seama că asemenea dorinţe şi aspiraţiuni nu pot fi înfăptuite în viaţă, eroina se sinucide la sfârşitul romanului. Alte opere in proză ale contesei de Noailles sunt: „Le Visage emerveille“ roman apărut in anul 1904 si care e mai de­grabă un poem în proză, scris într’o formă mai îngrijită, dar mai puţin ro­mantică. Făcând o pauză de aproape 20 de ani, în 1923 publică o colecţie de nuvele „Les Innocentes“, în care revine asupra ideilor călăuzi­­toare din primul ei roman. Putin cam complicată, proza contesei de Noailles, lirică și pa­trunsă uneori de un realism vigu­­ros, e bogată și are un accent­­absolut personal. N. BATZARIA cele mai recente jurisprudente cari pun la punct multe chestiuni con­troversate. Deasemenea se mai ocu­pă de regulele fundamentale ale exe­cuţiei silite, corolar indispensabil oricărui studiu de procedură civilă. Cu lucrarea aceasta se umple o lacună simţită de lumea juriştilor, începând de la studenţi, cărora li se pune la îndemână o călăuză teoreti­că, un manual de studiu sistematic; totodată ea este utilă prin trimite­rea la jurisprudenţă şi prin compa­rarea şi punerea in paralelă a pro­cedurilor în vigoare în Ardeal şi ve-Despre procedura civilă română s'a scris foarte puţin până astăzi, tratatul d-lui Cădere, cuprinzând într'un singur volum de peste 500 pagini întreaga materie, studiată după metoda cea mai modernă, va fi o preţioasă contribuţie la opera de unificare legislativă. La 25 octombrie a. c. va apărea revista Kalende, în redacţia per­manentă a domnilor Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Tudor Şoimaru şi Şerban Ciocu­­lescu. I L' ■/' IDEALUL SOCIAL AL AMERICANILOR Puţini sunt europenii cari concep pe americani altfel decât ca pe au­torii lui „times is money“. După ce am pervertit interesul a­­cestui comandament practic al a­­mericanilor, l-am luat drept crista­lizarea cea mai expresivă a sufletu­lui lor. Şi de aci am ajuns al convin­gerea că poporul american nu cu­noaşte alt ideal decât viţelul de aur. Nici elanul cu care poporul ameri­can s-a alăturat aliaţilor în lupta lor contra tendinţelor hegemoniste ale imperiului german şi nici chiar actel­e generoase pentru alinarea su­ferinţelor Europei de după războiu, nu au putut schimba mult din ideile „gata făcute“ cu care ne-am obiş­nuit să-i judecăm pe americani. De vină e fără îndoială, distanţa mare care separă cele două conti­nente. Europeni cari să cunoască ne­mijlocit pe americani sunt puţini numeroşi, căci din cei mulţi cari pleacă acolo, prea puţini mai revin. Nu mai puţină vină o are desintere­­sarea americanilor pentru tot ce ar putea să ne lumineze pe noi, euro­penii, asupra, culturii lor. Doctrina lui Monroe a fost observată cu mai multă stricteţe pe tărâmul cultural de­cât pe cel politic şi economic. D­iabia în ultimul timp s-au produs iniţiative mai numeroase pentru Înlăturarea barierei sufleteşti dintre locuitorii celor două continente. O literatură Îndeajuns de bogată se poate găsi acum pentru lămurirea celor ce vor să-i cunoască pe ameri­cani şi altfel decât bussiness-man. Şi citirea ei ne descoperă pentru a do­ua oară America. Cercetătorii toţi— americani şi europeni — ne asigură că poporul american cultivă cu ar­doare idealul social. Ba chiar s-au găsit autori cu re­putaţie, cum este Firmin Roz, care ne prezintă pe americani ca pe pio­­nerii unui ideal colectiv, al cărui u­­nic cultivator se credea până acum numai europeanul. In cartea sa, Les Etats-Unis d‘A­­merique, d. Firmin Roz caracteri­zează astfel idealul social al ameri­canilor: * „Societatea americana este înainte de orice, activă și practică. S'ar face însă greşala cea mai gravă dacă nu s'ar vedea in ea alt­ceva decât un organism economic şi s'ar considera poporul american ca un conglomerat de bancheri şi de negustori pentru cari toată viaţa se rezumă in două cuvinte: money şi business, şi, pentru cari filozofia este înlocuită de dolar, literatura de te­lefon, vechile instituţii europene de către regii oţelului din Pittsburg şi de porcii din Chicago. Stăpân pe li­bertatea sa şi încrezător în viitorul care i se deschide cu perspective in­finite, poporul american concepe şi cultivă ideia destinului său. Acesta ii pare nou şi mare, unic chiar in istorie şi capabil ca să-i schimbe a­­cesteia mersul. Da! in istoria lumii ultimul născut dintre marile naţiuni moderne işi dă ca misiune realiza­rea idealului democratic şi cu o bogăţie de argumente şi putere de convingere pe care n’am putea să le rezumăm aci, apologis­­tul idealismului social al america­nilor ne dovedeşte cât de puţin îi cu­noaştem pe aceştia. In definitiv, de ce să ne mire, când popoare europene vecine se cunosc atât de puţin încât multe din con­flictele lor isvorăsc din neînţelegere iar nu din interese contrarii J. B. F. Teatrul basc Ibipip, n’a putut fi dezrădăcinat cu . . . .... . „„­­ toate ostenelile pe cari şi le-au dat Intrun ciclu de conferinţe cu de- ___Sl '­monstraţii artistice, se Înfăţişează săptămâna aceasta ceia ce formează caracteristica ţinutului atât de inte­resant al ţării Bascilor şi a popu­laţiei ce o locuesc. După conferinţele d-lui W. Boi­ssel, directorul muzeului basc din Rayenne şi abatelui Pierre Lhande, vor avea loc la Teatrul Naţional ur­mătoarele reprezentaţii. Vineri 28 Septembrie de la 4-5 juni. I. Sard­handy — teatrul basc — cu concursul actorilor şi dansatori­lor basci. Se va executa: Cântecul din prolog, cântecul îngerului, lupta între turci şi creştini, jocul satani­­lor. Duminică 30 Septembrie dela 10 şi —12. Abatele P. Lhande — cântecele basce cu concursul d-lui H. B. Et­­cheverry. In aceaiaşi zi la Arenele Romane din Parcul Carol, de la 4 jum.-8, jocuri şi fragmente de pastorale ex­ecutate de actori basci. La începutul lui Octombrie se îm­plinesc o sută de ani de la naşterea lui Francois Victor Hugo, al doilea fiu al marelui poet. Francois Victor Hugo a fost el în­suşi un literat strălucit. A colaborat la l’Evenement şi la Rappel, a ur­mat pe tatăl său în exil şi a publi­cat diferite cărţi. Opera lui capitală rămâne însă traducerea operelor complecte ale lui Shakespeare, cu un studiu asupra operelor şi o cla­sare nouă. Cerând tatălui său o pre­faţă la această monumentală lucra­re, prefaţa a luat proporţiile unui volum respectabil în care se găseş­te toată admiraţia lui Hugo pentru Shakespeare. Aci a scris Victor Hu­go : „In Shakespeare admir tot, ca o brută”. Mirese îngrăşate Un obiceiu din Nigeria de Sud face ca miresele, înainte de măritiş, să fie puse la îngrăşat. Când fata ajunge in vârsta măritişului şi vre­un peţitor vine s’o ceară şi să trateze cu părinţii în privinţa zestrei, ea Închisă intr’o cameră retrasă şi timp de mai multe luni nu face de­cât să mănânce şi să doarmă.­­ Dacă părinţii găsesc că fata lor nu se îngraşe destul de repede, o bat şi o îndoapă cu sila ca pe gâşte Obiceiul acesta care există aproa­pe pretutindeni în triburile Efil­ul Cărţi-Reviste A apărut, In editura „Cultura Na­ţională", Procedura civilă de Victor Cădere, profesor la facultatea de drept din Oradea. Este un tratat, in care autorul sin­tetizează principiile teoretice for­­mând baza procedurii civile şi ex­pune instituţiile juridice sub toate aspectele lor variate, precum şi re­gulele de procedură. Această expunere se sprijină pe misionarii catolici. Ce zic de acest obiceiu femeile de la noi, cari socotesc că frumuseţea supremă stă tntr’un trup cât mai subţirel? Francois Victor Hugo INFORMAŢIE Automobilul pe care se aflau co­mercianţii, Dionisie Gristoforatos şi Moritz Codner, pe când trecea pe şo­seaua Independenţei, s-a ciocnit cu o căruţă ce venea din direcţia opusă. Cei doi comercianţi, precum şi că­ruţaşul, au fost scoşi morţi de sub dărâmăturile vehiculelor, înscrierile la şcoala de documen­tare şi ştiinţe administrative se primesc zilnic între orele 6-8 la Institutul de ştiinţe administrative (str. Bursei Nr. 2). Dr. Evloghie STAICOVICI, den­­tist-stomatolog, S-A MUTAT în str. Regală 20 colţ bulev. L C. Brătianu. Cons.: 306 jura. Telefon 349/63. Cercul militar al subofiţerilor de rezervă din str. 13 Septembrie 18, invită pe toţi membrii săi din sec­ţia veteranilor, ca în ziua de 30 Sep­tembrie c., ora 10 dimineaţa să vină la sediul Cercului unde se va forma delegaţia ce urmează a face un pe­­lerinagiu cu drapelul la Curtea de Argeș spre a depune o coroană pe mormântul regelui Carol. Pelerinajul este organizat de So­cietatea Ofițerilor veterani „Virtutea Militară". MAISON SUZANNE Pasagini Imobiliara Anunţă Onor. sale clientele că ex­pune o bogată colecţie de ROCHI şi MANTOURI cu începere de Joi 4 Octombrie, ora 4 p. m. şi in zilele următoare. La prefectura din Cernăuţi s’a ti­nust o şedinţă pentru a se discuta chestiunile în legătură cu congre­sul internaţional agricol, ce se va ţine în iunie anul viitor la Bucu­reşti. Palatul Justiţiei Cercetările făcute în birourile di­recţiei minelor din ministerul in­dustriei prezintă pentru judele in­structor care cercetează în aface­rea fraudelor cu terenurile petroli­­fere multe dificultăţi. Până acum au fost ascultate la instrucţie cele două excelenţe care în calitate de informatori au rolul de a furniza a­­mănunte, care să ajute la luminarea afacerii. — In privinţa moratoriului cerut de societatea română „Găvana” tri­bunalul a hotărât convocarea credi­torilor pentru ziua de eri spre a le cere votul. Eri societatea a cerut tri­bunalului să ia act că-și retrage ce­rerea de moratoriu întrucât credito­rii au căzut la un aranjament și sau decis să-i acorde mai departe înlesniri ca să-i continue activita­tea. Tribunalul a luat act de cererea de retragere. — Eri tribunalul comercial a fost sesizat de o cerere de moratoriu din partea d-lui St. Ianculescu, comer­ciant engresist de coloniale, din str. Halelor 34. In cererea sa comercian­tul arată că posedă un activ de 8 milioane şi jumătate faţă de un pa­siv de 5 milioane şi jumătate. El cere moratoriu pentru a pune la adăpost activul şi dobânzile uzurate. Tribunalul a numit experți pentru verificarea registrelor și evaluarea mărfurilor. DIN CONSTANTA CONSTANTA, 28. — Intre să­tenii Ştefan Iosef şi Vasile Matei s’a ivit o ceartă în urma unei dis­cuţii cu caracter religios. Vasile Matei a fost adus de către consă­teanul său, în aşa hal de furie, în­cât a scos la un moment dat cuţi­tul şi i-a aplicat mai multe lovi­turi în gât. Victima în stare gravă a fo­st transportată la spital. * — Cu vaporul italian ,Galiţia a sosit astăzi la Constanţa ziari­stul japonez Yosh­ma Bachy. Con­fratele japonez ne va vizita ţara şi apoi va lua drumul ,spre Ger­mania. — Fetiţa Călina Botez, din sa­tul Peştera, în etate de 6 ani, pe când se juca într’o moară din acel sat, a fost prinsă de o curea de transmisie și strivită. Moartea a fost instantanee. PETROŞANI Deces. — In ziua de 23 i. c. a fost găsit mort, în apropierea stației Peş­tera Bolii, locuitorul Stoica I. Csion­­gradi de 53 ani din comuna Bănița, care se afla la stâna sa de oi. Din cercetările făcute s’a putut constata că numitul suferea de mult timp de boală de inimă, ceeace i-a provocat moartea. Bănueli de crimă nu sunt. — Un alt caz de asemenea natură i’a întâmplat cu văduva Birean Ana de 45 ani, din comuna Petrila, care a fost găsită moartă la locuinţa sa din cauza unui acces de inimă. Furt. — In noaptea de 23 cor. in­divizi necunoscuţi prin chei false au introdus în prăvălia lui Baci Albert comerciant din Vulcan, de unde au furat obiecte şi bani în­­va­loare de 1100 lei. Moarte provocată din avort. — Fe­meia Harisca Zbora din com. Cinpia, fiind gravidă de 6 luni şi­ a provocat avort luând o mare cantitate de sub­stanţe otrăvitoare, ceea ce i-a cauzat moartea. — Coresp. BRAŞOV Comerciantul Gheorghe N. Pană din Nehoiaşi, pe când se întorcea de la Braşov, a fost atacat de patru bandiţi înarmaţi cu carabine, cari l’au jefuit de o importantă sumă de bani. Se pare că doi din bandiţi ar fi nişte dezertori din garnizoa­na Buzău. S’au luat măsuri pentru prinderea lor. BRAILA In localitate a sosit o comisie de industriaşi francezi, condusă de d. Ştefânescu, directorul Băncii Ro­mâneşti, pentru a studia condiţiu­­nile înfiinţării unei industrii de mătase. BOTOŞANI Bandiţi mascaţi s’au introdus în locuinţa femeii Anica Bălan, din comuna Lunca. După ce au mal­tratat-o, au furat mai multe lu­cruri casnice, precum şi o sumă de bani.­­ Băiatul Vasile Rog­uşor şi Gheorghe Brânză, s-au luat la cear­tă pentru un leu găsit în drum. Brânză, pentru a rezolva mai re­pede cui se cuvine leul, a aplicat celuilalt mai multe lovituri cu to­porul. Victima, în stare gravă, a fost transportată la spital. Criminalul a dispărut. CHIȘINĂU Pe malul Nistrului a fost găsit cadavrul caporalului Vasile Ola­­ru, de lla pichetul grănicerilor din Griuleni. Olaru plecase în inspec­ţie de câteva zile, fă­ră să se în­toarcă. Se crede că a fost ucis de contrabandişti. — In urma dispoziţiilor parche­tului, s’au făcut la Bălţi numeroa­se descinderi. S’au operat nume­roase arestări în legătură cu frau­dele cu bonurile agrare. Parchetul din Bălţi a cerut autorităţilor din sun­dul Moldovei. Soroca, Hotin şi »» ii facă ! ; -îieziţii la anu­me. CARANSEBEŞ Sinucidere. — La locuinţa sa din strada Erigi, şi-a tras un glon­te de revolver în piept tapiţerul W. Chon, care este o figură bine cunoscută în oraşul nostru. Sosit la faţa locului, d. dr. Petri, a dat primele ajutoare sinuciga­şului, care a fost transportat la spi­tal. Rana provocată de glonte nu prezintă prea multă gravitate, aşa că Chron va scăpa cu viaţă. Cauzele funestului act, sunt ne­înţelegerile conjugale, care luase proporţii în ultimul timp. Deschiderea şcolilor. — Deschi­derea noului an şcolar pentru şcoala normală, s’a fixat pentru 1 Octombrie, iar pentru gimnaziul de fete şi liceul de băeţi, pentru 8 Octombrie. • ŞTIRI DIN ŢARĂ aţi­­e i­ is­it. S, B­URSA BUCURESTI, 28 Sept. 1928 Au Încheiat următoarele valori Ir * 100 lei 15,50 fr. fr. la Paris 100 Iei3,16 fr. el.la Zu­rich FRANCUL FRANCEZ e la 20.32 la Zurich; la Paris lira sterlină scade la 124.01. LIRA STERLINA se menţine la 25.19,87 'A la Zurich. LIRA ITALIANA e calmă la 27.16. La noi devizele calme Târgul nostru de devize işi are aceeaş tendinţă calmă. Transacţiu­­nile rare şi puţin însemnate. Cursurile staţionare. In târgul liber au cotat: Franci francezi Franci elveţieni Franci belgieni Lire sterline Lire italiene Lire otomane Mărci germane Zloţi polonezi Schilingi austriac. Pengő Coroane cehoslovace Dinari Drachme Leve Dolari Fiorini olandezi Ultimele cotaţiuni ale leului 84 leve = 100 Iei la Sofia. 61 cents = 100 lei la New-York. 798 Iei = o liră sterlină la Londra. 15.50 fr. fr. = 100 lei la Paris. 3.48 'A Pengő—100 lei la Budapesta. 20.52 A cor. cehe—100 lei la Praga 4.31­4 shilingi = 100 Iei la Viena. Schimbul in străinătate 28 Sept. 1928 PARIS (închiderea) Londra 124.07 New-York necotat Germania 609.25 Belgia 355.50 Italia­­ 33.75 Serbia 45.— Petroliferele Române la Paris Astra Română Steaua Română Concordia Petrol-Block Redevenţa Cota cerealelor 28 Septembrie 1928 LIVERPOOL, 28. (Rador). Deschiderea Grâu. Tendinţa susţ. Octomb. ne­cotat, Decembrie 9.2­5/8, Martie 9.3. închiderea Grâu. Tendinţa ap. susţ. Octomb. 9.01/2, Decembrie 9.21/2, Martie 9.4­1/2. Porumb. Tendinţa ap. sus. Octomb 7.6, Decemb. 7.6, Noembrie 8. CHICAGO, 28. (Rador) Grâu. Tendinţa Sept. 116­3/8, Dec. 1181/4, Martie 123. Porumb. Tendinţa susţ. Septemb. 95.3/8, Decemb. 781/2, Martie 80. Ovăz. Tendinţa susţ. Sept. 423/8, Decembrie 42­3/4, Martie necotat. Secară. Tendinţa sus­. Sept. necov­tat, Decemb. 103, Martie 103­7/8. WINNIPEG, 28. (Rador) Grâu. Tendinţa sus. Octomb. 116, Decembrie 1161/4, Mai 1221/8. Ovăz. Octombrie necotat, Decem­-* brie 47 3/4. NEW-YORK, 28. (Rador) Calea Rio Decembrie 16.02, Ianuarie necotat, Martie 15.55, Mai 15.20, Iulie 14.93, Tendinţa neregulată. NEW-YORK, 28. (Radar) Cafea Santos Decembrie 21.76, Ianuarie necotat, Martie 21.28, Mai 20.98, Iulie 20.78, Tendinţa neregulată. Elveţia Olanda 492.0 1026.50 554 284 . 58 bursa oficiala B-ca Franco Rom. B-ca Generală B-ca Blank B-ca Națională Credit Industrial B-ca Minelor Petrolul Rom. opt. Concordia Cr. Minier Subsolul c. v. S. T. B. Reșița Letea Asig. Națională Renta Impropr. 330 800 1540 13600, 675 1080 325 900 1325 1270, 75 235 1180 935 1130 1150 598, 59 6.43— 6.45 31.65— 32.00 4.50— 4.60 798.00—802.00 8.60— 8.70 85.50— 86.50 39.00— 39.35 18.00— 18.40 23.15— 23.30 28.70— 29.00 4.85— 4.90 2.88— 2.92 2.10— 2.18 1.20— 1.24 163.75—164.25 65.00— 66.00 ZÜRICH (închiderea) Berlin Amsterdam New-York Londra Paris Milano Praga Budapesta Belgrad București Varșovia Viena 123.87 208.40 5.19,65 25.20,62A 20.32 27.16 15.40 90.58 9.13 3.16 58.25 73.15 A Comunişti italieni condamnaţi ROMA. — Agenţia Ştefani anunţ, „ ca tribunalul excepţional pentru a­­părarea Statului a condamnat pe studentul Carlo Paletta, din Torino, şi pe lucrătorul Giacomo Fiorini din Milano, primul la un an iar al doilea la doi ani da închisoare grea, pentru propagandă revoluționară și aderen­ță la partidul comunist. Numirile de suplinitori in învăţământ La ministerul instrucţiunei sau încheiat lucrările de numire a su­plinitorilor în învăţământul secun­dar , afară de cele din regiunea 8-a şcolară Bucureşti. Pentru controlul studiilor ce po­sedă unii suplinitori dela şcoalele secundare de orice categorie, minis­terul a luat dispoziţie ca, în termen de 10 zile de la prezentarea lor la post, să prezinte direcţiei şcolilor respective, actele prin care să dove­dească studiile declarate în cererea de suplinire şi pe baza cărora au fost numiţi. Suplinitorii cari nu vor prezenta actele necesare vor fi înlocuiţi. 1^9 Venera dr. V. Zigura, Pascal T. Dumitrescu cu copiii; Dimitrie T. Dumitrescu cu soţia şi fiicele; Zoe şi căpitan Paul Leonida; Elena şi Gh. Dragomirescu; Aurel şi Elisa Zigura, doctor Virgil Zigura, Elena Mirescu, Elisa D. Soare cu copiii; Dimitrie şi Maria O. Soare cu copiii; familiile: Antonescu, Stoenescu, Velcovici, Mihăescu, Galatti, Van­­ghelescu, au marea, durere a vă face cunoscut pierderea prea iubitei lor: mamă, soacră, bunică, cumnată, mă­tuse, vară şi naşe MARIA T. DUMITRESCU decedată în ziua de 27 Septembrie 1928, după o lungă şi prea suferinţă, înmormântarea va avea loc in ziua de 29 Sept 1928, ora 2 jumi. p. m. Cortegiul va porni de la locuinţa de­functei str. Bărăţiei 33, spre cimiti­rul Belu.

Next