Adevěrul, noiembrie 1929 (Anul 42, nr. 14068-14094)
1929-11-01 / nr. 14068
Pag« 2»a GRATIS 2000 FONOGRAFE sau 1 2000 POSTURI !T.S.F. ca titlu de propagandă, spre a Introduce marca noastră, primilor 2000 de cititori ai ziarului „Dimineaţa“ cari vor găsi soluţiunea exactă a concursului următor şi se vor conforma condiţiunilor noastre CONCURS A găsi trei oraşe din România al căror nume începe cu B, înlocuind punctele prin literele cari lipsesc: . ş . v c . r . ş . i . i . a A se trimite imediat acest anunţ complectat, adăugând şi un plic cu numele şi adresa Dv., foarte citeţe, spre a vi se putea răspunde, firmei: Etablissements „Inovail Service R.R. 1 29, Ruo du Vieux Pont de Săvres BILLANCOÜRT, (Seine), france. B oferim bricile noastre ce au tot interesul să crească numărul celor ce învaţă cititul, pentru ca să crească numărul cumpărătorilor de hârtie tipărită. Ar mai fi, pe urmă, sfatul capturărilor, care au ales cea mai bună hârtie şi cel mai bun manuscris să purceadă la scoaterea în licitaţie a celei mai bune tipărituri şi să acorde marea comandă tipografiei care ar da cerneală bună şi tiraj eftin. Nu uit că şi statul are tipografii cu care tipăreşte alte drăcii decât hârtii oficiale şi cărţi şcolare — dar tiparul statului e scump, ştim cu toţii de ce. Oare nu pot fi expropriaţi proprietarii abecedarelor în ţara în care au fost expropriaţi proprietarii de pământ ? O carte de şcoală când se impune produce mai mult ca o moşie, — şi o carte de şcoală ar fi să fie pâinea gândului, ce nu e îngăduit să fie speculată în paguba culturii. Mai ales acum când e foamete de carte. ADRIAN MANIU Joc Lemne de Cărbuni Cocs Brichete Alfred Löwenbach & Co. Calma Victoriei ISO Str. Causa ff 1 RENUMITELE PEPINIERE „AMBROSI“ Mediaş, Jud. Târnava.Mare 4 oferă: Vife altoite şi Port■ altoi american de la cal. şi gar. autentice. Catalogul nou se trimite la cerere Vita americane (portaltoi) VITE ALTOITE varietăţi alese, bine selecţionate plante viguroase, din ŞTIRBEY Adresaţi cererile de cataloage şi comenzile: Pepinierei Ştirbe; • Buftea sau Reprezentantei Generale Bucureşti, Str.Banului 2, Tel. 340104 Sr. STELA SPAHIER DENTISTA Consult. 9®ll 1*7 C. Victoriei 31 (vis-a-vis Capsa) CETIŢI Ştefan Petică SPECTACOLELE ZILEI OPERA ROMANA, seara ora 8.30: Faust TEATRUL NAŢIONAL. — Mat. ora 2.30: Rodia de aur, seara ora 8.30: O femee fără importanţă, TEATRUL MIC (Studio Naţional). — Seara ora. 8-45: Mary Dugan. TEATRU LISPCANI (Sala de Sus).— „Weib und Geliebte“ cu d-na Dora Weissmann. TEATRUL VENTURA, seara ora 9: Karl şi Ana. TEATRUL REGINA MARIA, seara ora 8.45: Profesiunea d-nei Warren. Mat. ora 3: Topoze. TEATRUL FANTASIO. — Seara ora 9 „Noi nu jucăm să ne amuzăm“. TEATRUL LIRIC (Compania de operete): Suzana. TEATRUL FANTOME ŞI PAIAŢE. (Schitu Mugureanu 4). — Contesa cocoșată, Groaza cea mare șo Al Paisprezecelea. CINEMA TRIANON. — Filmul sonor The isaging fool (Cântărețul nebun) cu Al. Jolson. CINEMA LIPSCANI PALACE. — Premieră, Aventurierul Galant după romanul lui Paul Danbry. CINEMA CAPITOL. — Eroticor,' cu Ila Rina Olaf Fjord și jurnal. CINEMA BULEVARD PALACE. Domnişoara cinematografiază cu Bebe Daniels şi o comedie. CINEMA REGAL. — Venus cu Constance Talmadge. CINEMA SELECT.— Păcatele părinţilor, cu Emil Jannîngs şi Jurnalul Gaumont cu ultimele noutăţi. CINEMA LUX. — Cohn şi Stâng! la ştrand. CINEMA FEMINA. — Ich kusss ihre Hand Madame. CINEMA CERCUL MILITAR. — „Piratul Roşu“ cu Rod la Rocque şi revista „Attta Ştiu... Atâta Fac". CINEMA TERRA.—Monty Banks In Voiaj de Nuntă. Oto Marinar. Moriţică Senator şi Marele Succes al Revistei Culmea Ridichii de Leonte CINEMA MARCONI. Monte Cruftîl cu Jean Angelo şi revista „Ce nu fac eu pentru line“ cu P. Eremia. CINEMA REX. — „Delir“ cu Greta Garbo şi John Gilbert şi Douglas Fairbanks jr. şi o complectară. CINEMA GLORIA. — Femeia şi paiaţa. CINEMA JUPITER. — Marşul Nupţial, după Henri Bataille cu Louise Lagrange şi Pierre Blanchar. CINEMA MODEL. — Maman Colibri după Henri Bataille cu Maria. Iacobini şi artişti. CINEMA MARIA. — Idiotul. Scara revista Lele cu scurteica Verde cu Tuchi Eremia. CINEMA VOLTA BUZEŞTI—Aventurierul cu Ivan Mosjoukinell , Ariciul şi soborul'' cu V. Brezeanu CINEMA ROMA. - Fred Thomson in Căpitanul Voinicilor şi revista „Nevestele Vesele cu trupa Bruno. CINEMA DICHIU. — Marinarii Boxeuri cu Pat Paladion şi Patachoaval. CINEMA FILANTROPIA. — Pat . Patachon poliţişti şi Miss România. CINEMA „CERCUL SUBOFIŢERILOR. — Râzi paiaţă cu Lon Chaney, o comedie şi artişti. CINEMA RAHOVA. — Aventurierul cu Ivan Mosjoukine, Brigitte Helm şi Dito. PaiTo. CINEMA PARIS. — Lupta inimilor S. O. S. şi o comedie. CINEMA MILANO. — Frumoasa exilată cu Billie Dowe şi comedie. CINEMA AMERICAN. — Delir cu Greta Garbo şi John Gilbert. CINEMA ATENEUL OBOR. — Adio Tinereţe cu Karmen Bonî şi Valtess Schezak. La fine o comedie. CINEMA REGELE FERDINAND. — Cazacii cu John Gilbert şi René Ador. MUZEUL MILITAR NAŢIONAL.— (Parcul Carol). Deschis 10—12 şi 14—16.30. Marţi, Joi şi sărbătorile legal©. PINACOTECA STATULUI ŞI MUZEUL „GRIGORESCU“ (Ateneul Român), deschis Joi şi Duminică — Fecioara in alb. Când vioaiele tăcură. Moartea visurilor. Cântecul toamnei. Serenade demonice. — Un volum de 110 pagini, apărut In Biblioteca „Dimineaţa“ No. 19. Preţul 12 Iei De vânzare la librării ţa depozi*ierii 4© ziar©. ilbaceală; la f: ţeapăn („bătae ţeapănă“) şi ţol („a-1 bate ţol“); la & v. z: a umfla, vârtos, zdravăn a-l umfla în bătăi“, „a bate vârtos“, „bătae zdravănă“)... * Gr. M. Jipescu vorbeşte de bătăuşie. E o invenţie a lui această vocabulă? Ori Jipescu, găsind că e sugestivă, a făcut-o să circule? Oricum, el ridică bătăuşia la rangul unei instituţii. Şi, dacă nu traducem literal: Wirtschaft prin „administraţie“, „gospodărie“ (sau gospodărire), vom ajunge să nu tălmăcim lăbărţat; Pragelwirtschaf prin: „gospodărie cu bâta“, „administraţie prin bătae“. Cugetând la domnia, la stăpânirea, la atotputernicia bătăii, să facem aşadar apel, şi în cazul acesta, la grecescul cratos (forţă), care, pus la finele atâtor cuvinte, mi-a A APĂRUT No. 29 PANDECTELE SĂPTĂMÂNALE Sub direcţia d-lui C. HAMANGIU, Consilier de Casaţie, cuprinzând cele mai recente decizii, adnotate cu trimeteri la precedentele Jurisprudenţiale şi la Doctrina franceză şi română, dar compusele de unde s’au derivat: autocraţia, gerontocraţia, theocratic etc. Aninată, deci, la coada bătăuşului, cratia ne va da: „bătausocraţia". S'ar părea că termenul acesta, deşi defineşte un sistem, este totuşi un barbarism deoarece se înfăţişează ca rezultatul unei combinaţii hibride, dintre un cuvânt popular românesc şi dintr’o vocabulă elinească. Dar, noi am avut un precedent în titlul unei monumentale lucrări lui Const. Dobrogeanu-Gherea: Neoiobăgia (iobăgia cea nouă), cuvânt care a prins — ba încă cum Până la stârpirea bătăii oficiale (a celei administrative, etc.), bâtauftocrația“e un cuvânt menit, poate, să dăinuiască și să contribue la calificarea (adică la descalificarea) unui sistem. Barbu Lăzareanu ADEVĂRUL Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE ARTE Ultima teorie a lui Einstein Toată lumea a crezut, ca Einstein, după imensa vâlvă, pe care o stârnise în lume, acum câţiva ani, se mulţumise cu atât şi retrăgându-se, nu mai ţinea, decât să se bucure de succesele unui trecut bogat in succese. Eroare insă! Einstein nu terminase cu lucrarea începută şi a cărei vastitate acopere cu rezolvarea ei integrală cel puţin o viaţă de om. Ambiţia lui nu fusese satisfăcută nici cu „relativitatea restrânsă“, nici cu „relativitatea generalizată“. UA îl împinse către o sinteză unitară a fenomenelor lumeşti. Ambiţia lui nu se mulţumise cu distrugerea celor trei „invarianţi mecanici“, relativându-i, adică aducându-l la acelaş nivel cu spaţiul şi timpul, chiar şi cu forţa, ci îl mână tot înainte. El întreprinse atunci sinteza biblică, sinteza dumnezeului unic, aintrina monistă a lumii fenomenale. . Lucrarea lui precedentă îi permisese săi lege între ele toate fenomenele de ordin energetic şi care se află în aşa zisul „câmp electro magnetic“. Căldură, lumină şi electricitate. Cum el însuşi arătase că „energia este grea“, adică posedă una din proprietăţile materiei, ca să ajungă la Unitate trebui să lege şi câmpul gravitativ de cel electro-magnetic. Lucrul acesta nu-i reuşise, oricât încercase cu eterul, când existent, când inexistent, ori cu un nou spaţiu, denumit „spaţiu-timp". * Astăzi, el anunţă, că a putut face şi această legătură, adică a putut reuşi să închege într’o sinteză şi câmpul electro-magnetic şi cel gravitativ. Se ştie căi de mult se propusese o explicare electrică a gravitaţiunei, dar, după cum toate explicările celeilalte căzuseră, nici aceasta nu putu ţine cap rigorilor logicei. Fenomenul rămânea izolat, în mijlocul celorlalte. Desigur legătura lui cu celelalte energii nu era atât de vădită, ca aceia creată de Einstein, în cazul luminat şi de aici a derivat şi obligaţiunea pentru acesta de a da o teorie, în care fenomenul gravităţii generale să fie înglobat in cel al electro-magnetismului. Şi de anul trecut, într adevăr, Einstein dibuie împrejurul soluţiei. Anul trecut a anunţat de două ori, prin două notelie: Academia de ştiinţe din Berlin, că sinteza unitară,, sau „teoria câmpului unic“ era un fapt împlinit. Dar abia anul acesta a putut Intr’adevăr răspunde chestiunei aride ce-şi pusese. După ce încercase, cu câţiva relativişti să lucreze când în Geometria euclidiană modificată, când în cea neeuclidiană modificată, el a ajuns la concluzia, că o nouă Geometrie trebuia creată. Şi a creat-o. Ea consistă la o „nouă Geometrie neeuclideană, cu proprietăţi euclideene“. . Ne aflăm in faţa unei Geometrii cu patru dimensiuni, dar în care paralelismul există după cea de a doua temă a lui Euclid, iar, contra relativismului anterior, compararea intră lungimi poate de asemenea să fie executată. Crearea unor asemenea Geometrii non-euclidiene, nu trebue să sperie pe nimeni. Ele se pot uşor obţine în orice caz, mai uşor ca teoriile relativiste anterioare ale lui Einstein însuşi. Ele nu sunt în fond decât „Geometrii Analitice“ cu patru dimensiuni, de genul celebrului „Hamilton“. Mai bine zis, nu sunt decât Geometrii de calcule noi, în cari premizele imaginare sunt astfel adoptate, încât operaţiunile să difere ca proprietăţi, de cele algebrice ortranai-js. In special, tot jocul se face asupra comutativităţii şi distributivităţii înmulţirii. Şi după cum variază acestea, se crează şi o nouă Analitică. Bine înţeles toate operaţiile sunt geometrice şi nu algebrice adică sunt de ordinul creator al lui Belavius. Acesta a creat în două, dimensiuni simbolul, teroarea „realiştilor“ de altă dată, ca apoi acest simbol să fie generalizat de Hamilton la patru dimensiuni, adăugându-i-se încă unul. Einstein variind premizale lui Hamilton a jucat diferit pe cele două simboluri şi a ajuns după multă trudă, la noua lui Geometrie. Aşi merge mai departe, dar şi aşa pare-mi-se, m-am întins dincolo de spaţiul comprehensibilităţii cititorilor acestor rânduri, căci aceasta n are dimensiuni atât de multiple, ca Matematica noastră. Insfânşit prin nota „cuprinsă în câteva pagine“ ale Academiei berneze, Einstein arată cum prin simple calcule, operaţiuni şi combinaţiuni se ajunge uşor atât la formulele fundamentale ale câmpului electro-magnetic, adică luminos, electric, caloric etc., cât şi la cele ale câmpului gravitalţionist, adică atractiv universi. Deci, numai, graţie „noului calcul“ s’a putut arăta origina comună e celor două câmpuri energetice, ce au puteau fi legate direct analiticeşte între ele, cu toate că pe cale indirectă legătura se făcuse de mult şi emse chiar reputaţia de celebritate lui Einstein- Gravitaţiunea ar fi un invariant in câmpul electro-magnetic. Noua teorie, care nu se lasă mai prejos ca ingeniositate de cea veche nu a făcut însă atâta vâlvă, ba a rămas chiar nerelevată de presă, cu toată încercarea lui Einstein, dând el însuşi primul asalt în „Times“ de anul trecut. Este atât de înaltă ca ştiinţă, încât i-a omorât celebritatea de toate zilele. Şi cine ştie, dacă Einstein nu a câştigat, din acest fapt, în câmpul ştiinţific. EM.*C. GRIGORAŞ Economia rurală Un comitet de intelectuali a pornit de astăvară o activitate, în scris, prin revista Economia, pentru propagarea spiritului de economie şi ordine în administraţiunile publice şi private. Această revistă urmăreşte un fel de educaţie a economiei tuturora şi în toate ramurile, pe marginea constatării că prea a mare şi desordonată risipa de capital, de timp, de energie. In două articole, d-nii G. Taşcă şi M. Valerian îi desvăluesc risipa îr.feconomia ţărănească. ,,Marele risipitor, in România, e ţăranul“ — proclamă d. G. Taşcă. El risipeşte timp şi capital. Afirmiaţia pare nedreapta şi temerară pentru cel mai înglodat producător din ţară. Totuş, r.u e din cauza lui — argumentează d. profesor universitar G. Taşcă — ci din cauza felului de producţie individuală într’un regim de proprietate mică. „Ţărănimea e istovită de camătă”, arată d-sa, şi mai departe „Ţărănimea este fără inventar, fără plug, fără boi, fără seminţe, fără maşini“. Salvarea ? „Principiul de asociare a forţelor, care ne-a servit pentru rezolvirea problemei muncitoreşti, trebue să ne fie sprijin şi în noua îndrumare ce trebue să dăm agriculturii noastre şi la rezolvirea crizei prin care trecem“. Adică, revenirea la societatea cooperativă de producţie şi la obştea de producţie şi desfacere a produselor economice rurale. Ideea trebue luată în consideraţie şi discuţie. Teatrul Maria Ventura Luni 4 Noembrie are loc la teatrul „Maria Ventura“ a doua premieră originală a stagiunii. Se va juca : „Fraţi de Cruce" comedie în trei acte de d. Paul I. Prodan. Cu această piesă se inaugurează stagiunea de comedie a Teatrului Ventura. Rolurile principale vor fi jucate de d-na Leng Caller, d-nii Popp Marţian, Timică şi N. N. Matei. Punerea in scenă: Victor I. Popa. Decoruri: Anestin. Va fi un spectacol de râs şi de veselie. 4 Spectacolul va fi onorul cu prezenţa familiei regale. Şedinţa „Prietenilor Istoriei Literare“ Astăzi, Joi 31 Octombrie, orele 6 seara, Prietenii Istoriei Literare de sub preşedinţia d-lui Petre V. Haneş ţin şedinţă în sala de bibliotecă a liceului „Mihai Viteazul“ din b-dul Pache 74. Vor face comunicări: d. Barbu Theodorescu despre „Analogii în folklorul sud-estic european“ şi d. Remus Caracaş, secretarul Comisiei istorice a României, despre „Cronica familiei Dragoş din Galaţi de pe la 1821“. D. I. A. Bassarabescu despre Duiliu Zamfirescu D. I. A. Bassarabescu a conferenţiat, Marţi ocara, la Radio, despre Duiliu Zamfirescu. In lăuntrul unui pătrar de oră, academicianul de la Ploeşti şi-a desfătat ascultătorii, fixând, în linii de maestru, personalitatea defunctului prozator de fină esenţă şi subliniind D. I. A. BASSARABESCU caracterul social al romanelor acestuia. D. I. A. Bassarabescu, prin însuşirile sale de distins conferenţiar, a omagiat, în forma literară proprie d-sale, figura aceluia, al căruia joc între membrii Ateneului Român îl ocupă azi. Spengler şi pieirea Occidentului Am anunţat la timp apariţia numărului 3 de pe Iulie—Septembrie a. c. a „Revistei de filosofie cât şi a sumarului său, bogat şi interesant. Revista iese sub îngrijirea directă şi personală a d-lui profesor universitar C. Rădulescu-Motru, personalitate reprezentativă a culturii noastre. Numele singur al d-sale este chezășia unei reviste excelente. Printre studiile critice relevăm, de data aceasta, pe acela al d-lui IV. Bagdasar: Filosofia istoriei lui O. Spengler. Cine este O. Spengler? Este gânditorul german care a scris „Declinul Occidentului“, carte care a avut mare răsunet. A ajuns azi la a 63-a ediţie.Spongier este printre primii gânditori, cari prevăd o criză a culturii şi civilizaţiei europene. După el, fiecare cultură străbate vârstele individului; fiecare îşi are o copilărie, o tinereţe, o maturitate şi o bătrâneţe. Cultura noastră modernă sau occidentală îşi are începuturile în jurul anului 1000 d. Ch. şi vb, trăi până la Anul 2000, când şi ultimei® licăriri ale ei vor apune pentru totdeauna. Tot veacul al XIX nu ne prezintă decât dovezi de decadenţă, de pisire a culturii, de răsturnări de valori. Spengler vede în preocupările de umanitate, pace mondială, fericirea celor mulţi *— preocupări şi probleme decadente. Studiul d-lui Bagdasar scoate in evidenţa contradicţiile şi inexactităţile ştiinţifice ale lui Spengler. EINSTEIN Vineri 1 Noembrie 1929 Fostul cancelar Buelow n’ar fi declarat războiul Ultimele gânduri ale fostului cancelar german PARIS. — „Le Matin“ anunţă din Berlin: întreaga presă germană vorbeşte despre meritele fostului cancelar, care a fost unul din primii funcţionari ai imperiului in timpul apogeului puterii sale. Dintre toate comentariile, cel mai interesant este probail acela al ziarului „Berliner Tageblatt“, de sub conducerea d-lui Theodor Wolff, care reproduce o scrisoare a prinţului tie Bülow, tratând despre evenimentele politice care au precedat ostilităţile. Ex-cancelarul declară, că dânsul n’ar fi dat niciodată Austriei un cehin alb, care să-i permită a urmări politica sa anexionistă şi că ar fi oprit fără milă acţiunea prusiană impotriva Serbiei, dat fiind că această din urmă putere acceptase aproape toate exigenţele ultimatumului. Dacă el ar fi fost directorul politicei germane, principele n’ar fi declarat războiul impotriva Rusiei şi a Franţei. El adaugă că Bethmann- Hollweg şi Jagow au comis „o grosolană prostie”. El spune că Bethmann-Boolweg a declarat răsboi Rusiei pentru a avea cu dânsul pe socialiştii germani, pentru cari regimul ţarist era odios. Prinţul Buelow condamnă cu energie violarea neutralităţii belgiene şi războiul submarin. El regretă că cercurile responsabile n'au exploata venirea la putere a lui Sturmer, pentru a se aranja cu Rusia, şi adaugă că Germania a comis o neiertată greşeală constituind statul polonez. Prin Intermediul Papei sau al unei puteri neutre, dânsul ar fi încercat să negocieze, înainte de a deslănţui ultima mare ofensivă, şi crede că această combinaţie ar fi permis să se găsească o bază pentru a discuta realipirea Lorrenei franceze la Franţa. Principele de Buelow ţinea în mare stimă pe Gustav Stresemann deoarece considera că politica sa va reda, in aproximativ şase ani, Germaniei, rangul pe care ea trebue să-l ocupe în lume, timp după sfârşitul războiului, principele a răspuns la întrebarea dacă el ar fi putut împiedeca războiul, daca ar mai fi fost cancelar al imperiului: „Nu pot afirma aceasta cu certitudine, dar existau fără îndoială mijloace, care s’ar mai fi putut întrebuinţa încă inuimul cens. De pildă, eu aş fi încercat să mai întrunesc grabnic pe monarhii tuturor statelor participante la o conferinţă în Copenhaga sau intr’un alt oraş neutru Apoi, principele a povestit că, pe când se afla la Berlin în primul an al războiului, a primit la hotelul său vizita cancelarului imperial Bethmann-Holweg. „Am întrebat — a povestit Billow — pe cancelarul imperiului,, cum s’au întâmplat toate astea, şi mai văd încă înaintea ochilor mei pe d. dr. Bethmann, cum ridica braţele sale lungi spre tavan, exclamând: „Da, dragă principe, cine ar fi ştiut“. Citiţi Adevărul Literar Regenţii şi primul ministru pe câmpul de manevre După terminarea manevrelor regale, s'au dat presei următoarele genţilor şi a primului ministru pe genţilor i, a primului ministru pe câmpul de exerciţii: in zilele de 29 şi 30 a asistat la manevre înaltul Regent Constantin Sărăţeanu, interesându-se de aproape de starea trupelor şi a operaţiunilor militare. D. preşedinte al consiliului de miniştri, in dorinţa de a se informa, de aproape despre nevoile şi pregătirea armatei, a asistat in zilele de 29 şi 30 la manevrele mari, cari stieu desfăşurat in regiunea de la nord şi sud de Urziceni Pentru aceasta a plecat in dimineaţa de 29 octombrie din Bucureşti, însoţit de d-nii subsecretar de stat Lugoşanu şi col. adj. Ţenescu, la Urziceni. Ad d. general de divizie adj. Paul Angelescu, inspector general de armată şi directorul superior al manevrelor, a explicat d-lui preşedinte de consiliu tema de bază a manevrelor şi desfăşurarea, operaţiunilor din zilele precedente de la 25 octombrie seara până la 29 Oct. şi care, în rezumat, au constat din înaintarea corpului V armată întărit cu divizia III cavalerie, constituind partidul albastru dinspre Glodeanul Sărat către Urziceni şi la vest, cu scopul de a trece Ialomiţa şi a întoarce apărarea trupelor roşii stabilite pe acest râu dela Sudiţi până la Dunăre. In aceste operaţiuni corpul V armată şi div. III cav. au fost întârziate la nord de Ialomiţa şi pe acest obstacol de către brigada 14 cavalerie şi div- XIII (tot din G. V armată) care au primit misiunea de la comandamentul partidului roşu de a-i asigura aripa stângă. ÎNALŢII DEMNITARI IN MIJLOCUL TRUPELOR In ziua de 29 oct. d. preşedinte al consiliului împreună cu d. I. Lugoşeanu au însoţit pe principele Nicolae şi pe înaltul regent C. Sărăţeanu pe câmpul de manevră şi au asistat la desfăşurarea operaţiunilor de atac şi apărare a acelor partide beligerante, operaţiuni care s’au executat pe frontul Borâneşti-Roşiori-Mataraua- Belciugatele de Sus, vizitând în special trupele din regiunea Roşiori, Valea Bisericii şi Dragoeştii, întreţinându-se cu comandantul marilor unităţi, cu ofiţerii şi trupele. In seara zilei de 29 oct. principele Nicolae I a reţinut la masă pe înaltul regent C. Sărăţeanu şi pe d. preşedinte al consiliului, împreună cu d. ministru al armatei şi cu d-nii I. Lugoşeanu, şeful marelui stat major, comandanţii de mari unităţi, cari au luat parte la manevre şi ofiţerii ataşaţi. Cu această ocaziune înaltul regent C. Sărăţeanu a Închinat pentru sănătatea reginei Maria, cu prilejul zilei sale aniversare. Elevii pregătiţi în particular pentru clasa 1, II şi a 111-a secundară trebue să folosească spre a pregăti temeinic examenul de limba franceză, „îndrumătorul elevului la limba franceză“, alcăituit de d-na şi d. Petre Ghiaţă, profesori. Manualul acesta conţine versiunea românească a materialului de fabule, povestiri şi anecdote, cuprinse în cărţile de şcoală, întocmite de d-nii: J. A. Candrea ; Leautey şi Allesscano ; d-na Elena Rădulescu-Pogoneanu; Ch. Droubet şi Al. Beliş. Capitolul ultim al acestui admirabil manual cuprinde memoratorul verbelor neregulate din limba franceză, conjugate la toate timpurile şi toate persoanele. Chiar elevii cari urmează regulat cursurile la şcoală, pot utiliza „îndrumătorul“ pentru a repeţi acasă lecţiunile explicate din clasă — de domnii profesori de franceză Exemplarul lei 100. — De vânzare la toate librăriile și depozitele de ziare. Buelow ar fi convocat o conferinţă a Suveranilor VIENA—Corespondentul din Berlin al lui „Neue Freie Presse“ fotografiază: din diverse convorbiri avute cu principele de Buloiw i-au rămas im amintite corespondentului dv. două declaraţii denatură diversă. Pe când principele de Buelow era cancelar al Reichului, a avut loc odată, la o masă dintr’un cercrestrâns, o conversaţie asupra lui Goethe, şi s'a discutat chestiunea, dacă Goethe a fost mulţumit în condiţiile sale de traiu la Weimar. Principele de Bülow a spus atunci: „E totdeauna o nenorocire să depinzi de o Curte, în special de una mică“. In cursul unei convorbiri pe care corespondentul dv. a avut-o ce principele de fíuiluLD tn Berlirr. câtva CititStofi aziLECTURA cu următorul titlu: BAIA JAPONEZA — O halima epică și tragi-comică — de renumitul romancier și dramaturg GEORG HIRSCHFELD Moartea generalului german von der Marwitz VIENA. — Se anunță dip. Stolp, că generalul de cavalerie german von der Marwitz a murit în localitatea Windichow (districtul Stolp), in vârstă de 73 de ani. Generalul von der Marwitz a fost unul din cei mai capabili generali germani. In timpul războiului mondial a jucat un rol însemnat cu prilejul spargerei frontului oriental lui Sarlice (în 1915), dar în 1917, in Calitate de comandant al armatei a doua de vest, a reușit să respingă marele atac de tancuri al englezilor la Cambrai, ceea ce n’a împiedecat însă im urmă reușita celorlalte atacuri cu tancuri ale aliaților, cari au contribuit atât de mult la deruta finală a armatelor germane. Sovietele constuesc tancuri PARIS. — Sa anunţă din Moscova. Presa sovietică anunţă, că urianele militare au terminat construcţia a treizeci de tancuri, comandate de Consiliul central al sindicatelor şi plătite graţie subscripţiunilor muncitorilor sindicalizaţi. Prezentarea în regulă a acestor tancuri va fi făcută armatei roşii de către diriguitorii mişcării sindicaliste. Cincisprezece tancuri vor fi afectate oraşului Leningrad iar celelalte 19 oraşului Moscova. Douăzeci şi trei din aceste maşini de război poartă nume de sindicate, una din ele poartă pe acele al „Consiliului sindicatelor“, iar diferite altele, numele fie „Profintem". Un nou teatru de comedie Compania A. de Herz In seara de 8 Noembrie şi in sala căpătoare sală, din câte sunt libere de sus a Teatrului Lipscani (fost Zaharia), îşi va inaugura deschiderea unei stagiuni permanente compania care poartă numele unuia dintre cei mai fecunzi şi mai reputaţi dintre autorii noştri dramatici. înfiinţarea acestui nou teatru este rezultatul reprezentaţiilor date de d. A. de Hertz — autor şi prim interpret In piesele sale — prin difer D. A. DE HERZ ritele teatre din Bucureşti şi in toateoraşele din provincie, unde spectacolele sale au fost primite cu aplauză şi unanimă simpatic. Repertoriul va cuprinde toate piesele d-lui A. de Herz, căci aceste piese nu vor mai fi reprezentate şi în alte teatre, precum şi comedii din literatura dramatică străină, localizate sau traduse de autorul „Păiajenului“ şi al atâtor succese ce i-au consolidat marea reputaţie de care se bucură. Noul teatru, care va fi, deci, un teatru vesel, cu un ansamblu recrutat din valoroşi actori de comedie şi cu un repertoriu numai de comedii, îşi propune să pună la îndemâna oricui, cu preţuri mici, spectacole de artă, în care umorul să fie încadrat în eleganţa potrivită celor mai dificile gusturi. Urmărind şi acest scop al cutinătăţii locurilor, s-a ales cea mai vi-azi în Capitală. Sala de sus a teatrului Lipscani, prin marele său număr de locuri, îngădue preţurile cele mai reduse caire, fiind şi la îndemâna tuturor.* să poată totuşi face faţă cheltuelilor de montare ce necesită un cadam distins, pentru spectacole distinse. TRAGEDIA UNUI FOST DIPLOMAT GREC VIENA. — Intr'o cabină a uiuui stabiliment de băi de aci s’a sinucis cu un foc de revolver fostul archivar al legaţiei greceşti din Vienn, dr. Charilaos Stavro, în vârstă de 82 de ani. Cauza sinucidereî este mizeria itt care trăia in ultimii ani, din cauză că întreaga sa avere — considerabilă — constând in moşii și alte bunuri, se află pe teritoriul turcesc și, după războiu, bătrânul funcționar1, n’a mai putut intra in posesia ei. Universitatea Liberi Rectificăm datele programului din toamna anului 1929—ambele cicluri amânându-se cu o săptămâna. CICLUL ISTORIC: Fazele desvăltării statului român. 11 Noembrie: Primele formaţiuni politice, d. S. Dragomir; 25 Nov.: Intemeerea Munteniei, d. C. C. Gîurescu; 25 Nov.: Intemeerea Moldovei, d. G. Brătianu; 2 Dec.: Ţării româneşti până la 1601, d. I. Nictor; 9 Dec.: Cultura română intre 1601 şi 1713, d. prof. Pr. N. Popescu; 16 Dec.* între Fanar şi Vlădimiri, dl drg. Fotino. CICLUL ŞTIINŢIFIC: Problema transfornismului şi doctrinele transformiste. Ereditatea. 13 Nov.: Introducere, Noţiunea de specie, Istoricul ideilor transformiste, d. dr. I. Cantacuzino; 20 Nov. şi 27 Nov.: Variabilitate şi ereditate (2 conf.) d. dr. Rainer; 4 Dec.: Dovezile paleontologice ale tramsformismului, d. I. Simionescu; 11 Dec., Dovezile embriologice. Organe rudimentare, d. dr. Rainer; 18 Dec., Evoluţia speciilor animale. Forme relicte, d. dr. Zotta. A doua parte a ciclurilor se va desvolta în primăvara 1930. Conferinţale se ţin Lunea şi Miercurea între orele 6 şi 7 d. a. în amfiteatrul Fundaţiunei Regele Carol I. Studenţii şi elevii au intrare liberă. Universitatea Populara VINERI 1 NOEMBRIE, ora SA seara, Universitatea Populară, deschide in SALA PALATULUI ZIARTŞIILOR, din B-dul Carol, cursurile şi conferinţele sale. Audienţii cursurilor precum şi persoanele care se interesează de culturilehasselor populare, sunt rugate fie paris la această festivitate, lezare, liberă. . -X V. V