Adevěrul, noiembrie 1929 (Anul 42, nr. 14068-14094)

1929-11-01 / nr. 14068

Pag« 2»a GRATIS 2000 FONOGRAFE sau 1 2000 POSTURI !­T.S.F. ca titlu de propagandă, spre a Introduce marca noastră, primi­lor 2000 de cititori ai ziarului „Dimineaţa“ cari vor găsi solu­­ţiunea exactă a concursului următor şi se vor conforma condiţiunilor noastre CONCURS A găsi trei oraşe din Româ­nia al căror nume începe cu B, înlocuind punctele prin li­terele cari lipsesc: . ş . v c . r . ş . i . i . a A se trimite imediat acest anunţ complectat, adăugând şi un plic cu numele şi adresa Dv., foarte citeţe, spre a vi se putea răspunde, firmei: Etablissements „Inovail Service R.R. 1­ 29, Ruo du Vieux Pont de Săvres BILLANCOÜRT, (Seine), france. B oferim bricile noastre ce au tot interesul să crească numărul celor ce învaţă cititul, pentru ca să crească numă­rul cumpărătorilor de hârtie tipă­rită. Ar mai fi, pe urmă, sfatul captu­rărilor, care au ales cea mai bună hârtie şi cel mai bun manuscris să purceadă la scoaterea în licitaţie a celei mai bune tipărituri şi să a­­corde marea comandă tipografiei care ar da cerneală bună şi tiraj ef­­tin. Nu uit că şi statul are tipografii cu care tipăreşte alte drăcii decât hârtii oficiale şi cărţi şcolare — dar tiparul statului e scump, ştim cu toţii de ce. Oare nu pot fi expropriaţi pro­prietarii abecedarelor în ţara în care au fost expropriaţi proprieta­rii de pământ ? O carte de şcoală când se impune produce mai mult ca o moşie, — şi o carte de şcoală ar fi să fie pâinea gândului, ce nu e îngăduit să fie speculată în paguba culturii. Mai ales a­cum când e foamete de carte. ADRIAN MANIU Joc Lemne de Cărbuni Cocs Brichete Alfred Löwenbach & Co. Calma Victoriei ISO Str. Causa ff 1 RENUMITELE PEPINIERE „AMBROSI“ Mediaş, Jud. Târnava.Mare 4 oferă: Vife altoite şi Port­­■ altoi american de l­a cal. şi gar. autentice. Catalogul nou se trimite la cerer­e Vita americane (portaltoi) VITE ALTOITE varietăţi alese, bine selecţionate plante viguroase, din ŞTIRBEY Adresaţi cererile de cataloage şi comenzile: Pepinierei Ştirbe; • Buftea sau Reprezentantei Generale Bucureşti, Str.Banului 2, Tel. 340104 Sr. STELA SPAHIER DENTISTA Consult. 9®ll 1*7 C. Victoriei 31 (vis-a-vis Capsa) CETIŢI Ştefan Petică SPECTACOLELE ZILEI OPERA ROMANA, seara ora 8.30: Faust TEATRUL NAŢIONAL. — Mat. ora 2.30: Rodia de aur, seara ora 8.30: O femee fără importanţă, TEATRUL MIC (Studio Naţional). — Seara ora. 8-45: Mary Dugan. TEATRU LISPCANI (Sala de Sus).— „Weib und Geliebte“ cu d-na Dora Weissmann. TEATRUL VENTURA, seara ora 9: Karl şi Ana. TEATRUL REGINA MARIA, seara ora 8.45: Profesiunea d-nei Warren. Mat. ora 3: Topoze. TEATRUL FANTASIO. — Seara o­­ra 9 „Noi nu jucăm să ne amu­zăm“. TEATRUL LIRIC (Compania de o­­perete): Suzana. TEATRUL FANTOME ŞI PAIAŢE. (Schitu Mugureanu 4). — Contesa cocoșată, Groaza cea mare șo Al Paisprezecelea. CINEMA TRIANON. — Filmul sonor The isaging fool (Cântărețul ne­bun) cu Al. Jolson. CINEMA LIPSCANI PALACE. — Premieră, Aventurierul Galant du­pă romanul lui Paul Danbry. CINEMA CAPITOL. — Eroticor,' cu Ila Rina Olaf Fjord și jurnal. CINEMA BULEVARD PALACE.­­ Domnişoara cinematografiază cu Bebe Daniels şi o comedie. CINEMA REGAL. — Venus cu Con­stance Ta­lma­dge. CINEMA SELECT.— Păcatele părin­ţilor, cu Emil Jannîngs şi Jurnalul Gaumont cu ultimele noutăţi. CINEMA LUX. — Cohn şi Stâng! la ştrand. CINEMA FEMINA. — Ich kusss ihre Hand Madame. CINEMA CERCUL MILITAR. — „Pi­ratul Roşu“ cu Rod la Rocque şi revista „Attta Ştiu... Atâta Fac". CINEMA TERRA.—Monty Banks In Voiaj de Nuntă. Oto Marinar. Mo­­riţică Senator şi Marele Succes al Revistei Culmea Ridichii de Leonte CINEMA MARCONI. Monte Cru­ftîl cu Jean Angelo şi revista „Ce nu fac eu pentru line“ cu P. Eremia. CINEMA REX. — „Delir“ cu Greta Garbo şi John Gilbert şi Douglas Fairbanks jr. şi o complectară. CINEMA GLORIA. — Femeia şi pa­iaţa. CINEMA JUPITER. — Marşul Nup­ţial, după Henri Bataille cu Louise Lagrange şi Pierre Blanchar. CINEMA MODEL. — Ma­man Colibri după Henri Bataille cu Maria. Ia­cobini şi artişti. CINEMA MARIA. — Idiotul. Scara revista Lele cu scurteica Verde cu Tuchi Eremia. CINEMA VOLTA­ BUZEŞTI—Aven­turierul cu Ivan Mosjoukine­ll , Ariciul şi soborul'' cu V. Brezeanu CINEMA ROMA. - Fred Thomson in Căpitanul Voinicilor şi revista „Nevestele Vesele cu trupa Bruno. CINEMA DICHIU. — Marinarii Bo­­xeuri cu Pat Paladion şi Pata­­choaval. CINEMA FILANTROPIA. — Pat . Patachon poliţişti şi Miss România. CINEMA „CERCUL SUBOFIŢERI­LOR. — Râzi paiaţă cu Lon Cha­­ney, o comedie şi artişti. CINEMA RAHOVA. — Aventurierul cu Ivan Mosjoukine, Brigitte Helm şi Dito. PaiTo. CINEMA PARIS. — Lupta inimilor S. O. S. şi o comedie. CINEMA MILANO. — Frumoasa exilată cu Billie Dowe şi comedie. CINEMA AMERICAN. — Delir cu Greta Garbo şi John Gilbert. CINEMA ATENEUL OBOR. — Adio Tinereţe cu Karmen Bonî şi Val­­tess Schezak. La fine o comedie. CINEMA REGELE FERDINAND. — Cazacii cu John Gilbert şi René Ador. MUZEUL MILITAR NAŢIONAL.— (Parcul Carol). Deschis 10—12 şi 14—16.30. Marţi, Joi şi sărbătorile legal©. PINACOTECA STATULUI ŞI MU­ZEUL „GRIGORESCU“ (Ateneul Român), deschis Joi şi Duminică — Fecioara in alb. Când vioaiele tăcură. Moartea visurilor. Cântecul toamnei. Serenade demonice. — Un volum de 110 pagini, apărut In Biblioteca „Dimineaţa“ No. 19. Preţul 12 Iei De vânzare la librării ţa depozi*­ierii 4© ziar©. il­baceală; la f: ţeapăn („bătae ţeapănă“) şi ţol („a-1 bate ţol“); la & v. z: a umfla, vârtos, zdravăn a-l umfla în bătăi“, „a bate vâr­tos“, „bătae zdravănă“)... * Gr. M. Jipescu vorbeşte de bă­­tăuşie. E o invenţie a lui această vocabulă? Ori Jipescu, găsind că e sugestivă, a făcut-o să circule? Oricum, el ridică bătăuşia la ran­gul unei instituţii. Şi, dacă nu traducem literal: Wirtschaft prin „administraţie“, „gospodărie“ (sau gospodărire), vom ajunge să nu tălmăcim lă­bărţat; Pragelwirtschaf prin: „gos­podărie cu bâta“, „administraţie prin bătae“. Cugetând la domnia, la stăpâni­rea, la atotputernicia bătăii, să fa­cem aşa­dar apel, şi în cazul acesta, la grecescul cratos (forţă), care, pus la finele atâtor cuvinte, mi-a A APĂRUT No. 29 PANDECTELE SĂPTĂMÂNALE Sub direcţia d-lui C. HAMANGIU, Consilier de Casaţie, cuprinzând cele mai recente decizii, adnotate cu tri­meteri la precedentele Jurispruden­ţiale şi la Doctrina franceză şi ro­mână, dar compusele de unde s’au deri­vat: autocraţia, gerontocraţia, the­ocratic etc. Aninată, deci, la coada bătăuşului, cratia ne va da: „bă­tausocraţia". S'ar părea că termenul acesta, deşi defineşte un sistem, este to­tuşi un barbarism de­oarece se în­făţişează ca rezultatul unei combi­naţii hibride, dintre un cuvânt popular românesc şi dintr’o voca­bulă elinească. Dar, noi am avut un precedent în titlul unei monumentale lucrări lui Const. Dobrogeanu-Gherea: Neoiobăgia (iobăgia cea nouă), cu­vânt care a prins — ba încă cum Până la stârpi­rea bătăii oficiale (a celei administrative, etc.), bâ­­tauftocrația“­e un cuvânt menit, poate, să dăinuiască și să contri­bue la calificarea (adică la desca­lificarea) unui sistem. Barbu Lăzareanu ADEVĂRUL Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE ARTE Ultima teorie a lui Einstein Toată lumea a crezut, ca Einstein, după imensa vâlvă, pe care o stârni­se în lume, acum câţiva ani, se mulţumise cu atât şi retrăgân­du-se, nu mai ţinea, decât să se bucure de succesele unui trecut bogat in suc­cese. Eroare insă! Einstein nu termina­se cu lucrarea începută şi a cărei vastitate acopere cu rezolvarea ei integrală cel puţin o viaţă de om. Ambiţia lui nu fusese satisfăcută nici cu „relativitatea restrânsă“, nici cu „relativitatea generalizată“. UA îl împinse către o sinteză unitară a fenomenelor lumeşti. Ambiţia lui nu se mulţumise cu distrugerea ce­lor trei „invarianţi mecanici“, r­ela­­tivându-i, adică a­ducându-l la ace­­laş nivel cu spaţiul şi timpul, chiar şi cu forţa, ci îl mână tot înainte. El întreprinse atunci sinteza biblică, sinteza dumnezeului unic, aintrina monistă a lumii fenomenale. . Lucrarea lui precedentă îi permi­sese săi lege între ele toate fenome­nele de ordin energetic şi care se află în aşa zisul „câmp electro­ mag­netic“. Căldură, lumină şi electrici­tate. Cum el însuşi arătase că „ener­gia este grea“, adică posed­ă una din proprietăţile materiei, ca să ajungă la Unitate trebui să lege şi câmpul gravitativ de cel electro-magnetic. Lucrul acesta nu-i reuşise, oricât încercase cu eterul, când existent, când inexistent, ori cu un nou spa­ţiu, denumit „spaţiu-timp". * Astăzi, el anunţă­, că a putut face­ şi această legătură, adică a putut reuşi să închege într’o sinteză şi câmpul electro-magnetic şi cel gra­vitativ. Se ştie căi de mult se propusese o explicare electrică a gravitaţiunei, d­ar, după cum toate explicările celei­lalte căzuseră, nici aceasta nu pu­tu ţine cap rigorilor logicei. Feno­­menul rămânea izolat, în mijlocul celorlalte. Desigur legătura lui cu celelalte energii nu era atât­ de vădită, ca a­­ceia creată de Einstein, în cazul lu­minat şi de aici a derivat şi obliga­ţiunea pentru acesta de a da o teo­rie, în care fenomenul gravităţii ge­nerale să fie înglobat in cel al e­­lectro-magnetismului. Şi de anul trecut, într adevăr, Ein­stein dibuie împrejurul soluţiei. Anul trecut a anunţat de două ori, prin două note­lie: Academia de ştiinţe din Berlin, că sinteza unita­ră,, sau „teoria câmpului unic“ era un fapt împlinit. Dar abia anul a­­cesta a putut Intr’adevă­r răspunde chestiunei aride ce-şi pusese. După ce încercase, cu câţiva re­lativişti să­ lucreze când în Geome­tria euclidiană modificată, când în cea neeuclidiană modificată, el a a­­juns la concluzia, că o nouă Geo­metrie trebuia creată. Şi a creat-o. Ea consistă la o „nouă Geometrie neeuclideană, cu proprietăţi eucli­­deene“. . Ne aflăm in faţa unei Geometrii cu patru dimensiuni, dar în care pa­ralelismul există după cea de a doua temă a lui Euclid, iar, con­tra re­lativismului anterior, compararea intră lungimi poate de asemenea să fie executată. Crearea unor asemenea Geometrii non-euclidiene, nu trebue să sperie pe nimeni. Ele se pot uşor obţine în orice caz, mai uşor ca teoriile re­lativiste anterioare ale lui Einstein însuşi. Ele nu sunt în fond decât „Geometrii Analitice“ cu patru di­mensiuni, de genul celebrului „Ha­milton“. Mai bine zis, nu sunt decât Geo­metrii de calcule noi, în cari pre­­mizele imaginare sunt astfel adopta­te, încât operaţiunile să difere ca proprietăţi, de cele algebrice ortra­­nai-js. In special, tot jocul se face a­­supra comutativităţii şi distributivită­ţii înmulţirii. Şi după cum variază acestea, se crează şi o nouă Anali­tică. Bine înţeles toate operaţiile sunt geometrice şi nu algebrice adică sunt de ordinul creator al lui Bel­aviu­s. Acesta a­ creat în două, dimensiuni simbolul­­, teroarea „realiştilor“ de altă dată, ca apoi acest simbol să fie generalizat de Hamilton la patru di­mensiuni, adăugân­du-i-se încă unul­­. Einstein variind premizale lui Hamilton a jucat diferit pe cele două simboluri şi a ajuns după multă trudă, la noua lui Geometrie. Aşi merge mai departe, dar şi aşa pare-mi-se, m-am întins dincolo de spaţiul compreh­ensi­bilităţii cititori­lor acestor rânduri, căci aceasta n a­re dimensiuni atât de multiple, ca Matematica noastră. Insfânşit prin nota „cuprinsă în câteva pagine“ ale Academiei ber­­­neze, Einstein arată cum prin sim­ple calcule, operaţiuni şi combina­­ţiuni se ajunge uşor atât la­ formu­lele fundamentale a­le câmpului e­­lectro-magnetic, adică luminos, e­­lectric, caloric etc., cât şi la cele ale câmpului gravitalţionist, adică atractiv uni­versi. Deci, numai, gra­ţie „noului calcul“ s’a putut arăta origina comună e­ celor două câm­puri energetice, ce au puteau fi le­gate direct analiticeşte între ele, cu toate că pe cale indirectă legătura se făcuse de mult şi emse chiar re­putaţia de celebritate lui Einstein- Gravitaţiunea ar fi un invariant in câmpul electro-magnetic. Noua teorie, care nu se lasă mai pre­jos ca ingeniositate de cea ve­che nu a făcut însă atâta vâlvă, ba a ră­mas chiar nerelev­ată de presă, cu toată încercarea lui Einstein, dând el însuşi primul asalt în „Ti­mes“ de anul trecut. Este atât de înaltă ca ştiinţă, încât i-a omorât celebritatea de toate zilele. Şi cine ştie, dacă Einstein nu a câştigat, din acest fapt, în câmpul ştiinţific. EM.*C. GRIGORAŞ Economia rurală Un comitet de intelectuali a pornit de astăvară o activitate, în scris, prin revista Economia, pentru pro­pagarea spiritului de economie şi or­din­e în administraţiunile publice şi private. Această revistă urmăreşte un fel de educaţie a economiei tutu­rora şi în toate ramurile, pe margi­nea constatării că prea a mare şi de­­sordonată risipa de capital, de timp, de energie. In două articole, d-nii G. Taşcă şi M. Valerian îi desvăluesc risipa îr.fe­­conomia ţărănească. ,,Marele risipi­tor, in România, e ţăranul“ — pro­clamă d. G. Taşcă. El risipeşte timp şi capital. Afirmiaţia pare nedreapta şi temerară pentru cel mai înglodat producător din ţară. Totuş, r.u e din cauza lui — argumentează d. profe­sor universitar G. Taşcă — ci din ca­uza felului de producţie individuală într’un regim de proprietate mică. „Ţărănimea e istovită de camătă”, arată d-sa, şi mai departe „Ţărăni­mea este fără inventar, fără plug, fără boi, fără seminţe, fără maşini“. Salvarea ? „Principiul de asociare a forţelor, care ne-a servit pentru rezolvirea problemei muncitoreşti, trebue să ne fie sprijin şi în noua îndrumare ce trebue să dăm agricul­turii noastre şi la rezolvirea crizei prin care trecem“. Adică, revenirea la societatea cooperativă de produc­ţie şi la obştea de producţie şi des­facere a produselor economice ru­rale. Ideea trebue luată în consideraţie şi discuţie. Teatrul Maria Ventura Luni 4 Noembrie are loc la teatrul „Maria Ventura“ a doua premieră o­­riginală a stagiunii. Se va juca : „Fraţi de Cruce" comedie în trei ac­­te de d. Paul I. Prodan. Cu această piesă se inaugurează stagiunea de co­medie a Teatrului Ventura. Rolurile principale vor fi jucate de d-na Leng Caller, d-nii Popp Marţian, Timică şi N. N. Matei. Punerea in scenă: Vic­tor I. Popa. Decoruri: Anestin. Va fi un spectacol de râs şi de ve­selie. 4 Spectacolul va fi onorul cu pre­zenţa familiei regale. Şedinţa „Prieteni­lor Istoriei Lite­rare“ Astăzi, Joi 31 Octombrie, orele 6 seara, Prietenii Istoriei Literare de sub preşedinţia d-lui Petre V. Ha­­neş ţin şedinţă în sala de bibliotecă a liceului „Mihai Viteazul“ din b-dul Pache 74. Vor face comunicări: d. Barbu Theodorescu despre „Analogii în fol­klorul sud-estic european“ şi d. Re­mus Caracaş, secretarul Comisiei is­torice a României, despre „Cronica familiei Dragoş din Galaţi de pe la 1821“. D. I. A. Bassarabescu despre Duiliu Zamfirescu D. I. A. Bassarabescu a conferen­ţiat, Marţi ocara, la Radio, despre Duiliu Zamfirescu. In lăuntrul unui pătrar de oră, a­­cademicianul de la Ploeşti şi-a des­fătat ascultătorii, fixând, în linii de maestru, personalitatea defunctului prozator de fină esenţă şi subliniind D. I. A. BASSARABESCU caracterul social al romanelor aces­tuia. D. I. A. Bassarabescu, prin însuşi­rile sale de distins conferenţiar, a omagiat, în forma literară proprie d-sale, figura aceluia, al căruia joc între membrii Ateneului Român îl ocupă azi. Spengler şi pieirea Occidentului Am anunţat la timp apariţia nu­mărului 3 de pe Iulie—­Septembrie a. c. a „Revistei de filosofie cât şi a sumarului său, bogat şi interesant. Revista iese sub îngrijirea directă şi personală a d-lui profesor univer­sitar C. Rădulescu-Motru, persona­litate reprezentativă a culturii noa­stre. Numele singur al d-sale este chezășia unei reviste excelente. Printre studiile critice relevăm, de data aceasta, pe acela al d-lui IV. Bagdasar: Filosofia istoriei lui O. Spengler. Cine este O. Spengler? Este gândi­torul german care a scris „Declinul Occidentului“, carte care a avut m­a­re răsunet. A ajuns azi la a 63-a edi­­ţie.Spongier este printre primii gân­ditori, cari prevăd o criză a culturii şi civilizaţiei europene. După el, fiecare cultură străbate vârstele individului; fiecare îşi are o copilărie, o tinereţe, o maturitate şi o bătrâneţe. Cultura noastră modernă sau oc­cidentală îşi are începuturile în ju­rul anului 1000 d. Ch. şi vb, trăi pâ­nă la Anul 2000, când şi ultimei® li­căriri ale ei vor apune pentru totdea­una. Tot veacul al XIX nu ne prezintă decât dovezi de decadenţă, de pisire a culturii, de răsturnări de valori. Spengler vede în preocupările de umanitate, pace mondială, fericirea celor mulţi *— preocupări şi proble­me decadente. Studiul d-lui Bagdasar scoate in e­­videnţa contradicţiile şi inexactită­ţile ştiinţifice ale lui Spengler. EINSTEIN Vineri 1 Noembrie 1929 Fostul cancelar Buelow n’ar fi declarat războiul Ultimele gânduri ale fostului cancelar german PARIS. — „Le Matin“ anunţă din­­ Berlin: întreaga presă germană vorbeşte despre­ meritele fostului cancelar, care a fost unul din pri­mii funcţionari ai imperiului in timpul apogeului puterii sale. Dintre toate comentariile, cel mai interesant este probail acela al zia­rului „Berliner Tageblatt“, de sub conducerea d-lui Theodor Wolff, ca­re reproduce o scrisoare a prinţului tie Bülow, tratând despre eveni­mentele politice care au precedat ostilităţile. Ex-cancelarul declară, că dânsul n’ar fi dat nici­odată Austriei un ceh­in alb, care să-i permită a ur­mări politica sa anexionistă şi că ar fi oprit fără milă acţiunea pru­­siană impotriva Serbiei, dat fiind că această din urmă putere acceptase aproape toate exigenţele ultimatum­ului. Dacă el ar fi fost directorul poli­ticei germane, principele n’ar fi de­clarat războiul impotriva Rusiei şi a Franţei. El adaugă că Bethmann- Hollweg şi Jagow au comis „o gro­solană prostie”. El spune că Beth­­mann-Boolweg a declarat răsboi Rusiei pentru a avea cu dânsul pe socialiştii germani, pentru cari re­gimul ţarist era odios. Prinţul Buelow condamnă cu ener­gie violarea neutralităţii belgiene şi războiul submarin. El regretă că cercurile responsabile n'au exploa­ta venirea la putere a lui Sturmer, pentru a se aranja cu Rusia, şi a­­daugă că Germania a comis o neier­tată greşeală constituind statul po­lonez. Prin Intermediul Papei sau al unei puteri neutre, dânsul ar fi încercat să negocieze, înainte de a deslănţui ultima mare ofensivă, şi crede că această combinaţie ar fi permis să se găsească o bază pen­­tru a discuta realipirea Lorrenei franceze la Franţa. Principele de Buelow ţinea în ma­re stimă pe Gustav Stresemann deoarece considera că politica sa va reda, in aproximativ şase ani, Ger­maniei, rangul pe care ea trebue să-l ocupe în lume, timp după sfârşitul războiului, prin­cipele a răspuns la întrebarea dacă el ar fi putut împiedeca războiul, daca ar mai fi fost cancelar al im­periului: „Nu pot afirma aceasta cu certitudine, dar existau fără îndoia­lă mijloace, care s’ar mai fi putut întrebuinţa încă in­­uimul cens. De pildă, eu aş fi încercat să mai întru­nesc grabnic pe monarhii tuturor statelor participante la o conferinţă în Copenhaga sau intr’un alt oraş neutru Apoi, principele a povestit că, pe când se afla la Berlin în primul an al războiului, a primit la hotelul său vizita cancelarului imperial Beth­­mann-Holweg. „Am întrebat — a povestit Billow — pe cancelarul im­periului,, cum s’au întâmplat toate astea, şi mai văd încă înaintea o­­ch­ilor mei pe d. dr. Bethmann, cum ridica braţele sale lungi spre tavan, exclamând: „Da, dragă principe, cine ar fi ştiut“. Citiţi Adevărul Literar Regenţii şi primul ministru pe câmpul de manevre După terminarea manevrelor re­gale, s'au dat presei următoarele genţilor şi a primului ministru pe genţilor i, a primului ministru pe câmpul de exerciţii: in zilele de 29 şi 30 a asistat la manevre înaltul Regent Constantin Sărăţeanu, interesându-se de aproa­pe de starea trupelor şi a operaţiu­nilor militare. D. preşedinte al consiliului de mi­niştri, in dorinţa de a se informa, de aproape despre nevoile şi pregă­tirea armatei, a asistat in zilele de 29 şi 30 la manevrele mari, cari stie­u desfăşurat in regiunea de la nord şi sud de Urziceni Pentru aceasta a plecat in dimi­neaţa de 29 octombrie din Bucu­reşti, însoţit de d-nii subsecretar de stat Lugoşanu şi col. adj. Ţenescu, la Urziceni. Ad­ d. general de divizie adj. Paul Angelescu, inspector general de ar­mată şi directorul superior al ma­nevrelor, a explicat d-lui preşedinte de consiliu tema de bază a manevre­lor şi desfăşurarea, operaţiunilor din zilele precedente de la 25 octombrie seara până la 29 Oct. şi care, în re­zumat, au constat din înaintarea corpului V armată întărit cu divizia III cavalerie, constituind partidul albastru din­spre Glodeanul Sărat către Urziceni şi la vest, cu scopul de a trece Ialomiţa şi a întoarce a­­părarea trupelor roşii stabilite pe a­­­cest râu dela Sudiţi până la Dunăre. In aceste operaţiuni corpul V ar­mată şi div. III cav. au fost întâr­ziate la nord de Ialomiţa şi pe acest obstacol de către brigada 14 cavale­rie şi div- XIII (tot din G. V armată) care au primit misiunea de la co­mandamentul partidului roşu de a-i asigura aripa stângă. ÎNALŢII DEMNITARI IN MIJLO­CUL TRUPELOR In ziua de 29 oct. d. preşedinte al consiliului împreună cu d. I. Lugo­­şeanu au însoţit pe principele Nicolae şi pe înaltul regent C. Sărăţeanu pe câmpul de manevră şi au asistat la desfăşurarea operaţiunilor de atac şi apărare a acelor partide beligeran­te, operaţiuni care s’au executat pe frontul Borâneşti-Roşiori-Mataraua- Belciugatele de Sus, vizitând în spe­cial trupele din regiunea Roşiori, Valea Bisericii şi Dragoeştii, între­­ţinându-se cu comandantul marilor unităţi, cu ofiţerii şi trupele. In seara zilei de 29 oct. principele Nicolae I a reţinut la masă pe înaltul r­egent C. Sărăţeanu şi pe d. preşe­dinte al consiliului, împreună cu d. ministru al armatei şi cu d-nii I. Lugoşeanu, şeful marelui stat major, comandanţii de mari unităţi, cari au luat parte la manevre şi ofiţerii a­­taşaţi. Cu această ocaziune înaltul regent C. Sărăţeanu a Închinat pentru să­­nătatea reginei Maria, cu prilejul zi­lei sale aniversare. Elevii pregătiţi în particular pentru clasa 1, II şi a 111-a secunda­ră trebue să folosească spre a pre­găti temeinic examenul de limba franceză, „îndrumătorul elevului la limba franceză“, alcăituit de d-na şi d. Petre Ghiaţă, profesori. Manualul acesta conţine versiunea românească a materialului de fabule, povestiri şi anecdote, cuprinse în cărţile de şcoală, întocmite de d-nii: J. A. Candrea ; Leautey şi Allessca­­no ; d-na Elena Rădulescu-Pogonea­­nu; Ch. Droub­et şi Al. Beliş. Capitolul ultim al acestui admira­bil manual cuprinde memoratorul verbelor neregulate din limba fran­ceză, conjugate la toate timpurile şi toate persoanele. Chiar elevii cari urmează regulat cursurile la şcoală, pot utiliza „în­drumătorul“ pentru a repeţi acasă lecţiunile explicate d­in clasă — de domnii profesori de franceză Exemplarul lei 100. — De vânzare la toate librăriile și depozitele de ziare. Buelow ar fi convocat o con­ferinţă a Suveranilor VIENA—­Corespondentul din Ber­lin al lui „Neue Freie Presse“ foto­­grafi­ază: din diverse convorbiri a­­vute cu principele de Bu­loiw i-au rămas im amintite corespondentului dv. două declaraţii de­­natură diver­să. Pe când principele de Bu­elow era cancelar a­l Reichului, a avut loc o­­dată, la o masă dintr’un cerc­­res­trâns, o conversaţie asupra lui Goethe, şi s'a discutat chestiunea, dacă Goethe a fost mulţumit în con­diţiile sale de traiu la Weimar. Principele de Bülow a spus a­­tunci: „E totdeauna o nenorocire să depinzi de o Curte, în special de una mică“. In cursul unei convorbiri pe care corespondentul dv. a avut-o c­e prin­cipele de fíuiluLD tn Berlirr. câtva CititS­tofi aziLECTURA cu următorul titlu: BAIA JAPONEZA — O halima epică și tragi-comică — de renumitul romancier și dramaturg GEORG HIRSCHFELD Moartea generalului german von der Marwitz VIEN­A. — Se anunță dip. Stolp, că generalul de cavalerie german von der Marwitz a murit în localitatea Windichow (districtul Stolp), in vârstă de 73 de ani. Generalul von der Marwitz a fost unul din cei mai capabili generali germani. In timpul războiului mon­dial a jucat un rol însemnat cu pri­lejul spargerei frontului oriental lui Sarlice (în 1915), dar în 1917, in Ca­litate de comandant al arm­atei a doua de vest, a reușit să respingă marele atac de tancuri al­ englezilor la Cambrai, ceea ce n’a împiedecat însă im urmă reușita celorlalte a­­tacuri cu tancuri ale aliaților, cari au contribuit atât de mult la deruta finală a armatelor germane. Sovietele constuesc tancuri PARIS. — Sa anunţă din Mosco­­va. Presa sovietică anunţă, că uria­nele militare au terminat construc­ţia a treizeci de tancuri, comandate de Consiliul central al sindicatelor şi plătite graţie subscripţiunilor muncitorilor sindicalizaţi. Prezentarea în regulă a acestor tancuri va fi făcută armatei roşii de către diriguitorii mişcării sindi­caliste. Cincisprezece tancuri vor fi afectate oraşului Leningrad iar ce­lelalte 19 oraşului Moscova. Douăzeci şi trei din aceste maşini de război poartă nume de sindicate, una din ele poartă pe acele al „Con­siliului sindicatelor“, iar diferite al­tele, numele fie „Profintem". Un nou teatru de comedie Compania A. de Herz In seara de 8 Noembrie şi in sala căpătoare sală, din câte sunt libere de sus a Teatrului Lipscani (fost Zaharia), îşi va inaugura deschi­derea unei stagiuni perm­ane­nte compania care poartă numele unuia dintre cei mai fecunzi şi mai repu­taţi dintre autorii noştri dramatici. înfiinţarea acestui nou teatru este rezultatul reprezentaţiilor date de d. A. de Hertz — autor şi prim in­terpret In piesele sale — prin difer D. A. DE HERZ ritele teatre din Bucureşti şi in toa­te­­oraşele din provincie, unde spec­tacolele sale au fost primite cu a­­­plauză şi unanimă simpatic. Repertoriul va cuprinde toate piesele d-lui A. de Herz, căci aceste piese nu vor mai fi reprezentate şi în alte teatre, precum şi comedii din literatura dramatică străină, lo­calizate sau traduse de autorul „Pă­­iajenului“ şi al atâtor succese ce i-au consolidat marea reputaţie de care se bucură. Noul teatru, care va fi, deci, u­n teatru vesel, cu un an­samblu recrutat din valoroşi actori de comedie şi cu un repertoriu nu­mai de comedii, îşi propune să pu­nă la îndemâna oricui, cu preţuri mici, spectacole de artă, în care umorul să fie încadrat în eleganţa potrivită celor mai dificile gusturi. Urmărind şi acest scop al cutină­­tăţii locurilor, s-a ales cea mai vi-­azi în Capitală. Sala de sus a teatrului Lipscani, prin marele său număr de locuri, îngădue preţurile cele mai reduse caire, fiind şi la îndemâna tuturor.* să poată totuşi face faţă cheltueli­­lor de montare ce necesită un cad­am distins, pentru spectacole distinse. TRAGEDIA UNUI FOST DIPLOMAT GREC VIENA. — Intr'o cabină a uiuui stabiliment de băi de aci s’a sinu­cis cu un foc de revolver fostul ar­­chivar al legaţiei greceşti din Vienn, dr. Charilaos Stavro, în vârstă de 82 de ani. Cauza sinucidereî este mizeria itt care trăia in ultimii ani, din cauză că întreaga sa avere — considerabi­lă —­ constând in moşii și alte bu­nuri, se află pe teritoriul turcesc și, după războiu, bătrânul funcționar1, n’a mai putut intra in posesia ei. Universitatea Liberi Rectificăm datele programului din toamna anului 1929—ambele cicluri am­ânându-se cu o săptămâna. CICLUL ISTORIC: Fazele desvăl­tării statului român. 11 Noembrie: Primele formaţiuni politice, d. S. Dragomir; 25 Nov.: Intemeerea Munteniei, d. C. C. Gîu­­rescu; 25 Nov.: Intemeerea Moldovei, d. G. Brătianu; 2 Dec.: Ţării­ româ­neşti până la 1601, d. I. Nictor; 9 Dec.: Cultura română intre 1601 şi 1713, d. prof. Pr. N. Popescu; 16 Dec.* între Fanar şi Vlădimiri, dl dr­­g. Fotino. CICLUL ŞTIINŢIFIC: Problema transfornismului şi doctrinele tran­sformiste. Ereditatea. 13 Nov.: Introducere, Noţiunea de specie, Istoricul ideilor transfor­miste, d. dr. I. Cantacuzino; 20 Nov.­ şi 27 Nov.: Variabilitate şi ereditate (2 conf.) d. dr. Rainer; 4 Dec.: Do­vezile paleontologice ale tramsformis­­mului, d. I. Simionescu; 11 Dec., Do­­vezile embriologice. Organe rudimen­tare, d. dr. Rainer; 18 Dec., Evoluţia speciilor animale. Forme relicte, d. dr. Zotta. A doua parte a ciclurilor se va desvolta în primăvara 1930. Confe­­rinţale se ţin Lunea şi Miercurea în­tre orele 6 şi 7 d. a. în amfiteatrul Fundaţiunei Regele Carol I. Studen­ţii şi elevii au intrare liberă. Universitatea Populara VINERI 1 NOEMBRIE, ora S­A seara, Universitatea Populară, des­chide in SALA PALATULUI ZIARTŞ­­IILOR, din B-dul Carol, cursurile şi conferinţele sale. Audienţii cursuri­lor precum şi persoanele care se in­teresează de culturil­ehasselor popu­lare, sunt rugate f­­ie paris la acea­stă festivitate, lezare­, liberă. . -X ­V. V

Next