Adevěrul, august 1935 (Anul 49, nr. 15807-15833)
1935-08-01 / nr. 15807
Pagina 2-a LA MONTE sail LA MARE pe vreme rea ca §i pe vreme bun& CITITI Noua Colectie de Nuvele /IS |01 un volum format /L (J IIjI mare(l5x2l cm. elegant brosatcu coperta cartonata.tiparita In culori, la heliogravura, cuprinzand 10 nuvele afese datorite e-c lor mai de seama scriitori ■ " al lumei. 300 pagini 20 lei Un socialist de altddatd: A. C. CUZA de TEODOR RASCANU In „Cuvantul Liber“ aparut in 10 pagini mari, cu numeroase lustrafiuni. 5 lei 10 pagini in culori 5 lei. Cititi azi SOFLETUL MOTORULUI BUJIA CHAMPION La tsate Magazinele de Automobile Reprezentanti : PERL & LEWY pacitatea acestei probleme. Mi se acordase o întrevedere de catre râ- posatul Ion Bianu, secretarul gene- ral al Academiei câruia trebuia sâ-i comunic apropiata sosire în tara a unui membru corespondent, elve- tianul Chapuizat. Aveam pe atunci 25 de ani. —■ A! Da! Chapuizat, directorul lui „Journal de Geneve“, îmi spuse Ion Bianu. Ce fel de om e? E tanar? — Nu. E bâtrân. — Bâtrân? Ce vârstâ sa aibâ? — Cred câ are vreo 50 de ani. — 50 de ani? Pâi atunci e un copil, îi repeta râzând: e un copil, de unde il scoti d-ta câ e bâtrân; ce sà mai spun eu, care ma apropii de optzeci de ani? Vreo trei ani mai tarziu un poet foarte tânar, de vreo 18 ani, îmi vorbea despre un scriitor pe care nu-1 cunosteam, dar despre care auzisem mult bine. — E tanar scriitorul acesta? I-am intrebat pe poet care imi spunea ca il cunoaste. — Nu. E batran. — E batran? Ce varsta sa aiba? — 28 de ani! L-am inteles atunci pe Ion Bianu. Si eu aveam 28 de ani. Unde, si cum, sa fixezi a§adar o limita a tineretii? Ilarie Voronca Cititi MAGAZINUL ADEVĂRUL 200 LEI poate castiga saptamânal orice cititor al revistei „Realitätea Ilustrata“ Al. Bädäutä, Mosinschi, Em. Bucutä, fiecare isi are partea lui de admirare si de recunostintä din partea neamului nostru, in aceastä operä de o realä utilitate romnâneascà. Ci cu dorinta de a indica, pentru vitor, mici inadvertente, usoare incongruitäti, cari ar fi bine sä disparä, de pildä, din pavilionul român ce se va construi in 1937 la expozitia internationalä din Paris. Stärnesc cu deosebire în sugestia de a se separa cu grije, tot ce face este esential, de tot ceia ce apare secundar, complimentar. O perspectiva fireascä este necesarä fiecärui tablou, fiecärui perete, fiecärei incäperi, fiecärui ansamblu. Altfel, iti rämäne o senzatie —■ nu Stim cum, — par’cä ciudatä, de räväsalä in imagini, de harababurä in amintiri. Este bine, fireste, sä predomine, într’un pavilion national durat pe meleaguri sträine, la ränd egalitär cu toate märirile de pe glob, latura artisticä, sub indoitul ei efect, poporan si intelectual stilizat. Pun accentul räspicat pe aceastä laturä, singura care poate suporta orice comparare, orice concurentä cu manifestärile similare europene. Totul trebuie deci subordonat acestei sectiuni de real retiei, care are nevoie de spatiu, de aer, de perspectiva. O primä imputare, deci, adusä mesterilor pavilionului: prea multä imbäcsealä, repetarea prea obositoare a aceleiasi privelisti, intesarea regretabilä, dae peste grämadä, a unor opere de adeväratä valoare pur nationalä: scoarte peste covoare, fete peste bete, broderii, odoare, odäjdii nestimate bisericesti incuiate §i inäbusite ,laolaltä, cu toatä stridenta imperechere a culorilor, a epocelor, a riturilor. Iatä, de exemplu o priveliste care mi-a strâns inima: o vitrina scundä, prizäritä într’un colt, adäposteste o operä de purissimä artä: broderia care infätiseazä pe domnitorul Ieremia Movilä. Pe un fond albästruiu, — späläcit verzuiu, in care s’a vopsit (de ce care?) interiorul vitrinei, aceastä nestimatä podoabä care s’ar impune chiar in mijlocul comorilor de artä occidentalä din pavilionul ,,artei antice”, a fost pur si simplu indoitä in dreptul genunchilor din cauza lipsei de spatiu, fiind sträjuitä, imediat la dreapta Si imediat la stänga, de alte broderii, de o valoare cu totul secundarä, prinse si ele unele peste altele... O impresie negativä. O altä amintire mä näpädeste în acest moment: într’o vilà din Bucuresti am väzut de curând o odaie; pe un perete, un covor persan de mätase verde: ghiordes,—tezaur din moscheele strâvechi; peste acest covor, la mijlocul lui, era întins un sal japonez, simfonie în ro$u si negru ( Coromandel) ; la mijlocul acestui cal — deacurmezisul,—erau prinse douâ fete nationale, brodate în fir de aur pe fond albastru; iar în mijlocul fetelor, un crucifix catolic de fildee... Nu pot uita nici privirea extaziata a gazdei estete, pe când mä fäcea atent asupra „efectului original” al aranjamentului! Aceiasi inadvertentä in salonul care adäposteste, în pavilionul de la Bruxelles, pictura si sculptura româneascâ. O salä spatioasä, înaltä, luminatä uniform: aceiasi imbäcsealä de opere de artä, mult prea multe tablouri, — mult prea multe ciurucuri. Sä mi se ierte cuvântul, — potrivit si chiar benign. Iatä, pe Jean Sleriade, maestru al luminii, al petelor de umbrä solarä, înghesuit, cu tablourile sale, într’un ungher lateral: te izbesti cu nasul de ele; iatä pe Stefan Popescu, artist cu glorie de multe decenii, cuibärit cu tablourile sale într’un coridor ingust de la intrare. Iar pe peretele cu perspectiva de zece metri, o sumedenie de pânze, de toate culorile, de toate inspiratiile : magazin de bric-à-brac într’o singura dimensiune plana. Floarea langa vacá, marea langa gutui, peisajul verde lângâ portretul de familie fumuriu, — arta clasica, linsá, desenata minutios—aproape brodatâ, lângà elucubratiile expresionista a caror explicatie... se vinde aparte, peste costul operei!... Dar, in fine,, nu doresc sa se spunà cà am càutat „la petite bête noire”. Toate acestea sunt inerente grabei cu care s’a improvizat pavilionul. Am nädejdea ca in 1937, la Paris, pe colina pitoreasca a defunctului Trocadéro, România va straluci asa precum mérita, printr’o operá construitá pe indelete, demná si de Ea, — dar Si de orasul-luminá. O ultima adaogire: in inima expozitiei din Bruxelles, s’a reconstituit „le vieux Bruxelles”, vestigii foarte izbutite ale vietii de odinioará din tara Brabantului. Am vizitat cu amanuntul acest Cartier, dupa ce, cu cateva zile mai înainte, vizitasem, la Bucuresti, in Parcul Carol, pitoreasca vedenie: „Bucurestii de alta data”. Comparatia apare netagaduit in favoarea operei romanesti, realizate dupa ideea si prin staruinta personala a d-lui Alex. Donescu, primarul general al Municipiului. Este, in opera belgiana, ceva factice: impresia de ceva contemporan. Un anacronism. Cata vreme, in reconstituirile vechii capitale a lui Bucur din Parcul Carol, am admirat cu totii, tocmai acea desavarsitá máestrie in a reda, la o sutá de ani depártare, culoarea localà caldà, fireascá, a vremurilor de altádatá. La Bruxelles este un decor teatral; la Bucuresti a fost o realizare vie, palpitantá, neos româneascà. Cred cà d. Alex. Donescu, cu toatá modestia sa indeobste admiratá (chiar regretatá!) se va sfii sa-mi dea, asupra acestui capitol, o dezmintire; cáci d-sa a vizitat personal, vechiul Bruxelles, nu farà oarecare mândrie pentru opera româneascà infáptuitá in luna Bucurestilor. Constant Ionescu Bruxelles, Iulie 1935. CALEIDOSCOPUL VIETH INTELECTUALE LITERE, STIINTÅ, ARTÃ Ce sä ascullám la radio Marti 30 Iulie BUCURESTI, ora 21.15: Concert simfonie de muzicä francezä (discuri) : Uvertura din „Carnavalul roman” de Berlioz (Orch. Colonne, dirij. de Pierne) ; Concertul în sol minor pentru pian, de Saint-Saëns pian: Artur de Greef.) ; España, de Chabrier (Orch. Scala din Milano, dirij. de Sabarno) ; Valsai de Ravel (Orch. Conservatorului din Paris, dirij. de Gaubert) ; Preludiu la „Dupa amiaza unui faun”, de Debusso, (Orch. simf. din Paris, dirij. de Rullman) ; Ucenicul vrajitor de Paul Dulkas, Bolero de Raval. MILANO, ora 21.40: „Frederika” opera in trei acte de Lehar. PRAGA, ora 22.45: Festival Schubert, execuat la pian de Langer. VIENA, ora 20.45: Concert simfonic, dirijat de Guido Buican. Beethoven: uv. Prometen Mozart: Quartet concertant pentru instrumente de suflat çi orchestra; Haydn: Simfonie in re major. MOSCOVA, 23.05: Emisiune francezä. Miercuri, 31 lulie BUCURESTI, ora 20.20: Feerii wagneriene (discuri) ; Venusbergul din „Tannhäuser” (Orch. filarmonica, dirij. de Bruno Walter.) ; Scena fiicelor Rinului din „Amurgul zeilor” (Orch. Operii de Stat din Berlin, dirijatä de Leo Blech) ; Scena fetelor flori din „Parsifal” (Orch. si corurile Operii din Bayreuth, dirij. de Murch). 21.00: Lectura, de I. Peltz. 21.15: Muzica moderna pentru pian —Theodor Sibiceanu: Capriciu vienez, de Fritz Kreisler; Dans negru, de Cyril Scott; Jazz Gobelins, de Raie de Costa; Durerea iubirii, de Rachmaninow-Kreisler; Moods, de Raie da Costa; Cascade, de Raie da Costa; Jongbeurii, de Ernest Toch. 21.45: Cäntece populare de pretutindeni — d-na S. Goldstein: Cäntecul caruțasului sicilian, de La Monacella; Cantec de leagän, de Grecianinow; Cäntec rus, de Grecianinow; Cäntecul murgului, de Kixiac; Sarba, de Brailoiu; Cäntecul licuriciului, de Manel de Falla; Cele trei printese, cäntec canadian de Vuillemoz; Laissez-moi planter le mai (Sec. XVII). VIENA, ora 21.10: Prima retransmisie de la Jocurile festive 1935 din Salzburg. Concert festiv al filarmonicei vieneze- Dirijor: Erich Kleiber. Marcel Maas (pian). Mozart: Simfonie în Si-major; Bach: Concert pentru pian si'orch. în Re-minor; Beethoven: Simfonia Vl-a în la-major ,op. 92. PRAGA, ora 21.30: Trans. din Bruxelles. Program de galä de la filarmonica. Pentru a Ill-a sesiune internationalä de educafie muzicalä si dramatica. Dirijor: Scherchen. „Ramous” opera într’un act de J. v. Durme. Paradisul pierdut, oratoriu dupa Milton de Strawinsky. BUDAPESTA, ora 23.45: Concert comemorativ Iiszt. Orchestra operei dirijatä de Fridl. Cuvant introductiv: dr. Koudela. Cor masculin si orch.; Rapsodie uigara; Sfantul Franzisk; Rasboiul Hunilor; Mars. DROSTWICH ora, 23.50: Transmisiune din America. Viata Literara Un sumar deosebit de bogat aduce miniarul pe vara al „Vietii Literare“ (anul X, No. 3). Un interesant fragment de roman publica d. G. Braescu, al carui condei il intalnim cu regret din ce in ce mai rar in publicistca noastra. Aceiasi revelatie o intalnim si in poezia „Remember“ a d-lui G. Bacovia. Extrem de interesantei nuvela d-lui I. Valerian: „Prin ora?ul cu vedenii“, unde este descrisa cu multa poezie intoarcerea prin locurile copilariei. In restul numarului, cronici bogate, curier, informala etc. Unificarea educafiei pre§colare din Rusia Sovietica Consiliul comisarilor poporului a hotärit unificarea educatiei prescolare din Rusia sovietica. Foarte multe scoli si institute de educatie erau puse sub administratia diferitelor intreprinderi: fabrici, case de comert sau altele. Acum s’a hotärit ca aceste scoli sä aibä o singurä conducere, o singurä administratie si o singura autoritate superioarä care sä dispunä de toate mijloacele de educatie a copiilor. A apärut „Albina” No. 29, revista Fundatiei culturale regale „Principele Carol”, scrisä pentru popor cu urmätorul sumar: Romania, tara pacii si a drepturilor omenesti; Incä ceva despre Bogdan cel Grozav de A. Sacerdoteanu; Mironositele, de par. Serban; Constantin Faca, de I. Horia Rädulescu; Cantec de jale; Omida Ruseascä de prof. Gh. Arion; Buruieni lecuitoare de boli; In luna August de dr. G. A. Bratescu; O carte blestematä; Päcälicä, Tändälicä si Purcicä; Din lipsurile satelor de A. Simionescu; Pescuitul la munte, de Petru I. Morcovescu si Muntele si marea de Al. Mironescu. Afarä de acestea, revista mai cuprinde numeroase vesti din lumea intreagä, precum si interesante fotografii luate cu ocazia vizitei printului regent Paul in Romania. Croazierä pe Mediterana D. Horia Oprescu, autorul volumului Arena cu un singur spectator, scriitorul care din leruri mici stie sä scoatä adevärate perle literare, desväluind o deosebitä putere de pätrundere in tot ceea ce vede, va scoate la toamnä o nouä carte care se va nurbi: Croazierä pe Mediteranä. Noul volum va ocaziona d-lui Horia Oprescu sä facä acele reflexii cu deosebite calitäti literare, pe care le-am intälnit in Atena cu un singur spectator. Viata misera a proletarilor incepe sä formeze tot mai mult subiectul de inspiratie al scriitorilor si campul de experience al sociologilor. D. G. M. Vladescu, un scriitor in jurul caruia nu s’a facut prea mult zgomot niciodata, dar care a creat adevarate opere de arta, a scos un roman, intitulat Republica disperafilor, inspirat din viata acestei lumi interlope. In adevär, lumea in care se misca eroii d-lui Vlädescu poate constitui o veritabilä republica a disperatilor. Toti ratatii, toti aceia pe care actuala organizare a vietei nu-i poate pästra in sanul ei, svârlindu-i ca pe niste rämäsite, toti revoltatii si toti neîntelesii îçi gäsesc loc in Republica disperafilor, unde nu sunt legi §i prejudecäti. Republica disperatilor se poate plasa oriunde, in orice oraç cosmopolit, in orice metropolä, unde viata se consuma in trepidatii matinale. Conflictul din romanul d-lui Vlädescu il formeazä pätrunderea in aceastä lume proletarä a judecätorului Ion Tätaru cäruia i-a suflat la ureche ceva despre aceastä lume ziaristul Gheorghe Ciuc. De aici incepe o adeväratä luptä in sufletul lui Tätaru. Prins in mrejele vietei obisnuite, obligat sä aplice niste legi scrise in coduri, Ion Tataru gândeste mereu la acea viata a proletarilor, imprastiati in cafenele de cartier cu fum mult si miros acru, in crâeme dosnice luminate cu petrol, in case de mahala, unde durerea si frigul patrund pe usa, pe geam, pe horn, prin perete, peste tot. Se gânde§te la Nae Comarescu, presedintele republicei disperatilor, la Nudi, fostul depozitar de galosi, care §i-a dat foe magazinului pentru a scapa de datorii, la mutilatul Fred Klaps care $i-a lasat jumatate din trap in razboiul trecut, la prostituata Denise, ce i$i intretine familia din ce castiga, la fostul negustor Solo, care pentru a-si rharita fata se lasa lovit de un tramvai $i incaseaza suma cu care e asigurat, in starlit se gandeste la viata fara orizont, fara tel, a acestor paria, obligati sa sufere toate umilintele, toate nevoile. Ion Tataru intelege. In sufletul lui se da o lupta intre prejudecatile clasei din care face parte §i viziunea vietei din Republica disperatilor. Pana la urma invinge aceasta din urma. Ion Tataru isi da demisia din magistratura, apropiindu-se tot mai mult de aceasta viata a proletarilor. D. Vladescu a scris o carte de profunda simtire. Analizapersonagiilor merge pana la o adevarata disecare spirituala, prezentand pe acesti declasati asa cum sunt: niste neinteleji, niste repudiati ai societatei. Pe langa valoarea literara, cartea d-lui G. M. Vladescu are o valoare sociala. Albino G. M. Vlădescu: Republica disperator Tuberculoza ganglionará la copii Adenopatia tracheo-bronsicà este o afectiune care priveste în mare majoritate a cazurilor pe copiii care se denumeste in mod popular „inflamatia ganglionilor de la plâmani”. Dacà aceastà afectiune se diagnosticheazà astàzi relativ destul de des, nu este mai putin adevàrat ca in ultimul timp se pare ca s’a cam abuzat de acest diagnostic. S’a abuzat pentra cà s’a pus acolo unde nu era cazul, s’a provocat alarma si îngrijorarea pàrintilor, iar copiii au fost supusi la tratamente si care cari, chiar daca nu s’au aràtat inutile, au fost în tot cazul neindicate. Timpul si evolutia ulterioarâ au dovedit cà alarma pàrintilor nu era cu nimic justificatà. In fapt, adenopatia tracheo bronsicâ se gàseste aproape in mod constant la once copil, mai precis in 95 la suta din cazuri, la copiii pânà la 15 ani la cari reactia la tubercu- Iina este pozitiva ca o urmare a ,primei infectiuni din frageda copilàrie când copilul a inhalat pe calea aerului bacili tuberculozi. Inhalarea de bacili nu a imbolnâvit copilul de tuberculozâ ci a produs doar o mica modificare, de regula la baza plàmânului drept, modificare cunoscutà sub numele de „afect primar”. Afectul primar, are drept consecintâ — întotdeauna — inflamarea in trio anumitâ màsurâ a ganglionilor dela plâmâni. In pâtura oamenilor nevoiaçi, unde pârintii sunt împovàrati de giiji si necazuri si unde numàrul mai mare de copii nu atrage prea mult atentiunea asupra unuia, aceastà perioada poate trece de foarte multe ori neobservatà intrucât nu dâ loc la perturbatiuni organice prea mari si dispare fârà a lâsa vre-o urmà in buna desvoltare ulterioarâ a copilului. Se întâmplâ insà uneori ca infectiunea primara cu bacili tuberculose sà fi fost mai puternicà dela inceput sau ca in cursul anilor copilul sà fi suferit o reinfectiune cu bacili din afara sau diin mediul familiar, çi atunci se produc manifestàri ce atrag atentiunea pàrintilor. Printre cele mai de seamà simptome de ordin general citâm: slàbirea, senzatia de obosealâ, usoara crestere a temperaturii, tuse mai mult sau mai putin accentuatâ, lipsa de poftà de mancare, palpitaria, tendinta la transpiratie. Accentuez in mod deosebit, cà aceste simptome nu sunt caracteristice ,pentru adenopatia tracheobronsicà si câ ele se pot întàlni di in diferite alte afecjiuni de-ale copilului ce nu au nici o legàturâ cu tuberculoza si cu ganglionii de la pàmânt. Nu este insà mai putin adevàrat cà acest complex simptomatic acolo unde el trezeste atentiunea pàrintilor trebuie sà-1 faca pe medic sa se gândeascà întotdeauna la acest diagnostic si sa intreprinda chiar toate cercetârile pentru a-1 confirma sau a-l exclude. Atunci când simptomele de ordin general nu pot fi puse în legàtura cu examenul clinic amanuntit, sau atunci când in lipsa simptomelor generale examenul clinic al toracelui trezeste oarecari suspiciuni, se impune examenul radiologic al toracelui.Examenul radioscopie ca si radiografia (placa radiografica) cel mult discernamant atat din partea radiologului cat si a clinicianului in interpretarea concluziunilor pentru a nu cadea in pacatul sa se conchida la un diagnostic acolo unde nu era cazul — ?i invers- Fara a uita un moment frequenta adenopatiei ei origina ei, nu trebue sa omitem atâtea alte cauze, de boale infecrioase in primul rând, ce pot da aspectul unei adenopatii ce e nedrept am eticheta,o de tuerculoasä. In concluzie: Adenopatia tracheobroneicâ se întâlneste destul de frequent la copiii mici; este mai rarâ la adolescent si foarte rarâ , la adulti. Origina ei nu este ïntotdeauna de natura tuberculoasà. Pentru afirmarea ei se cere un examen clinic amanuntit și complet ce trebue pus în concordanta cu reactia pozitiva sau negativa la tuberculina, dar mai ales cu o buna radiografie, bine și cu discernamânt interpretata. Doctor B. MENDEL La Revolution française Revista parisianà la Revolution française, care a apàrut pânà acum sub egida „Societâtii de istorie a Revolutiei franceze“, condusâ de Alphonse Aulard si apoi de Louis Barthou, a trecut sub directia „Centrului de studii al Revolutiei franceze“, întemeiat de Universitatea din Paris si pus sub conducerea d-lui M. Charllety, savantul care ne-a vizitat ei pe noi. Revista continua sa publice lucrǎri de specialitate, fàcând in acelas timp un larg apel catre toti intelectualii, oferindu-le neprecupetit, posibilitatea unor colaboràri in coloanele acestei reviste care a implinit anul acesta 53 de ani de existenta. Stefan Tita Editura „Adeverul“ pregäteste pentru la toamnä aparitia romanului. Sindicatul zeilor, semnat de d. Stefan Tita, un scriitor cât se poate de sârguitor care poate fi întâlnit în aproape toate revistele literare. Tot editura „Adevĕrul“ ii va publica ei un volum de fabule, care se va numi Fabule pentru adulti. Cârti franceze Editurile franceze au lansat in ultimul timp numeroase volume, printre care remarcam: Rond point des Champs-Elysées de Paul Morand; La chasse aux rêves de Jean Fayard; Les Thiberguéne de Claude Chauviere; Aventuriers de l’Amérique du sud de Maurice Magre; Jules Romains et l’unanimisme de André Cuisenier si Délice l’Eleuthère de Julien Benda. Moscova teatralà A aparut a doua edifie a „Moscovei Teatrale pe 1935“ cu informafii detaliate asupra teatrelor, personalului trupelor, repertoriului din iarna 1934—1935, music-hallurilor, circurilor si cinematografelor... Ceea ce constitue „exotica“ acestui volum e un capitol asupra Teatrului Romilor, infiintat în 1931, ulterior celorlalte teatre minoritare: evreesc, leton, german, etc. Repertoriul e foarte variat: „Carmen“ dupa Mériméee; „Tiganii Basarabeni“ dupa Puschin; „Alecu“ opera lui Rahmaninov; „Bâtrâna Izerghile“ de Gorki; apoi „Viata pe roate“, „Neamul lui Faraon“, etc. Aflâm câ miezul trupei s‘a format din elementele taberelor si satrelor „individuale“ tigǎneçti cari „n’au fost destràbâlate inca de cultura restaurantelor sau de atmosfera corurilor traditionale tigǎneçti „albe“ ale Moscovei nocturne de altadatà“. Daca vom crede pe autorii acestui ghid teatral unic „compozitia brutâ si primitiva a muncitorilor romi teatrali a trebuit transformata urgent, prin procesul de producfie si în ordinea studiilor, într'un colectiv profesional artistic"... Toti vizitatorii straini „se arunca“ mai intai asupra acestei exotice in arta, inexistente in restul lumii. Opera cea Mare din Moscova e reprezentata in cifre in modul urmator: Un director general, doi directori de opera, doi de balet si cativa subdirectori de secfii. Apoi, 6 dirijori, 40 vioare prime, 120 instrumentisti de orchestra, 200 de coristi, 24 soprane, 23 tenori, etc. Celelale teatre, mari si mijlocii, reprezintä cele mai variate genuri si se numesc: filiala Operei Mari, teatru de opera Stanislavschi, teatru de muzica Nemirovici-Dancenco, teatrul mic dramatic, teatral de arta, teatral academic, teatral ,,Uniunii R. S. S.“ Maxim Gorki, al doilea teatru de arta, etc... Teatre mici, al armatei rofii, al apararii, diferite teatre muncitoresti, numeroase teatre „profesionale“, doua de cultura sanitara, teatre de copii pentru copii, teatre de marionete si de papusi, teatre-varieteuri, teatre-estrade mobile... Sunt in intreaga Moscova numai 38 de cinematografe, la o populatie de peste 3 milioane si jumatate. Statele Unite vor boicota Germania? WASHINGTON, 29 (Rador).— p. William Green, presedintele Confederafiei generale a muncii din Statele Unite, a protestat pe längä guvernul american contra acfiunii întreprinse de guvernul german contra evreilor, catolicilor si lucrätorilor. D. Green atrage atenfia guvernului american cä nu este departe ziua in care clasa muncitoare si restul populafiei din Statele Unite vor fi silite sä boicoteze Germania. Pre$edintele Confederafiei cere guvernului american sä ia mäsurile impuse de imprejuräri. Plebiscitul din Grecia nu se amânä ATENA, 29. (Reidor). — D-nii Tsaldaris fenerai Condilis au declarat xiariÿtilor cä nu väd nici ten motiv ca sä amane plebiscitul care se va fine la data fixatä de acord cu Adunarea Nafionalä. 40.000 de fermieri danezi manifesteazä la Copenhaga Declararile Regelui COPENHAGA, 29 (Rador). — Un grup de 40.000 fermieri au facut o manifestafie in fata Palatului Regal. Manifestanfii au adoptat o rezolufie prin care ameninta cu incetarea productiei daca cererile lor nu sunt satisfacute. Fermieri veniji din toate pärjile Danemarcei au finut discursuri in care au cerut ca posturile administrative sä mi mai de pe viitor incredintate oamenilor din partide politice. In deosebi oamenii partidelor vor trebui sä fie indepärtaji din organiza{iile care au legäturi cu agricultura. In momentul cand coloana manifestantilor a ajuns in fata Palatului Regal, Regele Cristian a aparut in balcon. Suveranul a tinut cu acest prilej un discurs, fiind viu aclamat de mulfimea fermierilor. CARACTERUL EXTRAORDINAR AL MANIFESTATIEI COPENHAGA, 29. (Rador). — Manifestatia fäcutä azi dimiteatä de agricultori in piata Amalienborg din fata Palatului Regal, a luat proporfii impresionante. Mulfimea de- regafilor veniti din toate colturile Danemarcei, revärsändu-se din sträzile laterale, parea un adevärat fluviu omenesc. La ora 10 mulfimea taranilor trecea de 40.000. Familia regala a iesit In balconul palatului,^ ~ aratandji-se multumiti. Aparifia Regelui Chiatian ?i a celorlalfi membri ai familiei regale a fost salutata cu urate entuziate. Tarani au cantat in cor imnul regal, dupa care Regele §i-a rostit discursul. DELE G ATI A LA REGE O delegatie de 12 persoane, condusä de d. Knndbach, presedintele Uniunii Agricultorilor, a fost primita apoi in audienta de Rege. Delegafia a prezentat Suveranului o lungä adresä, in care, dupä ce se face o expunere a situafiei in care se gäsesc agricultorii, se cere aducerea unei serii de mäsuri destinate sä remedieze aceastä situafie. Intre altele, adresa preconizeazä introducerea in agriculturä a acelorasi condifii de muncä, casi in celelalte ramuri de producfie econommicä. Deasemeni se cere luarea unor mäsuri prin care sä se asigure oarecare stabilitate a preturilor produselor agricole. RÅSPUNSUL SUVERANULUI Suveranul a räspuns cä, datä fiind situafia sa constitufionalä, nu poate sä-si dea nici o pärere privitoare la adresa ce i-a fost prezentatä. „Trebuie — a spus Regele — sä vä adresafi reprezentanfilor populafiei, aleși in mod regulat, în Parlament. Delegafia este deci liberä sä se adreseze preçedintelui de consiliu, cäruia sä-i spunä doleanfele.“ Audienta,la care a asistat ei d. Stauning, preçedintele consiliului, a durat cam un sfert de orä Dupä ce a ie$it de la palat, delegafia a fäcut mulfimei de färani care astepta in piafa, un raport asupra celor petrecute. REZOLUTIA adunäri Adunarea a votat apoi si rezolufîe cerand ca guvernul sänegocieze cu replerentantul agriculturii chestiunile puse in discufie. Autoritäfile au adus la cunostinta mulfimii cä adu-. hrarea va fi dizolvatä.. Aceastä stire a fost primitä cu indignare de tofi cei de fatä. Täranii au räspuns cä nu vor päräsi piata Amalienborg pänä când presedintele consiliului se va aräta dispus sä primeascä o delegafie si sä dea un räspuns la cererile formulate de agricultori. In cele din urmä precedintele consiliului a consimtit cä primeascä delegatia. Audienta a durat aproape o jumätate de orâ. La întoarcere, delegafia a incunostiintat pe tärani cä precedintele consiliului n’a dat un räspuns satisfäcätor, dar a declarat ca la ora 15 se va fine un consiliu de ministri și câ ministrii competenfi vor examina cu acest prilej cererile fäcute de agricultori. INFORMATIUNI Banca Nafionala ne trimite spre publicare urmatoarele : Pentru informarea publicului in Banca Nafionala, functioneaza trei birouri de informatiuni: In hollul principal de unde se dirijeaza solicitatori sau cererile la toate serviciile Bancii; La Oficiul de Devize din str. Doamnei No. 8, unde se dau informatiuni privitoare la regimul devizelor. La controlul exportului din imobilul Chrissoveloni, unde se dau informatiuni in legatura cu regimul exportului. Publicul este rugat a face uz de aceste oficii de informare. Primim : Miercuri 31 Iulie, la orele 10 jum. dimineata, are loc punerea pietrei fundamentale pentru cladirea Biblioteca Academiei comerciale din Bucuresti, in presenta d-lui mistru al instructiuni publice, a consiliului general al institutiei si a membrilor din comitetul de patronat pentru construirea biblioteca. D. M. Geblescu, mare proprietar in comuna Garla Mare (Turnu Severin), pe cand facea baie in Dunare, s’a inecat. Copilul Gheorghe Caraman (Galati), din str. Tache Ionescu 2, s’a inecat in Prut. La Mamaia a fost arestat Chircor Checin din Bucuresti care a furat o importanta suma de bani dela stapanul sau d. Artim Agopian. Primarul comunei Popesti (Bihor), fiind impus in pantece de un taur furios, a incetat din viata. Dr. Ph. Margulies Batiste lest Medic Def de Spital, Membre col. al Asociatiei Franceze de Urologie (Paris), genito-urinaire, syphilis, DIATERMIE s’a mutat în str. Chisinau 12 prin Piata Victorieî. Telefon 3,17,54. Tramvai 19, 26, 3, 20 Autobuz 1. Contrar stirilor raspandite pana azi, recolta strugurilor, dupa ultimele ?tiri sosite la ministerul de agricultura, va fi tot atat de abundenta ca si in anul trecut. In regiunea Odobesti recolta este chiar superioara celei de anul trecut. Congresul general anual al studentimii transilvanene are loc in zilele de 1, 2, 3 si 4 August in orasul Satu Mare. Pentru participare studentii se vor inscrie in modul urmator: cei aflatori pe teritoriul Ardealului la presedintele cercului caruia apartine. Cei aflatori in Bucuresti si in vechiul regat la dr.Adam I. Roman In str. Sirenelor 14. Programul congresului cum si alte informatiuni necesare se vor da publicitatii la timp. In statiunea balneo-climatica Sonata se va ridica o statuie reginei Maria. — 1 Un bilant înfricosetor al inundatiilor din China SHANGHAI, 29. (Rador). — Presedintele comisiunii guvernamentale pentru ajutarea celor pagubiti de inundafiile din vaiea Yangtze, intors dintr’o calatorie de inspecfie prin regiunile inundate a declarat ca au fost inundate terenuri cultivate pe o intindere de 356.609 hectare, ca pagubele trec de 500 milioane dolari si ca 10 milioane de locuitori au fost sileji sa-çi paráseasca locuintele. Ploi torentiale In Coreea §i Mandiciuria TOKIO, 29. (Rador). — Asupra Coreiei ei Manciuriei au cazut In ultimele zile ploi torenfiale cari au intrerupt circulafia treburilor pe calea ferata Sud-Manciuriana si pe celelalte linii principale. O mare parte din recolta a fost distrusa. Pagubele sunt considerabile.