Adevěrul, decembrie 1935 (Anul 49, nr. 15912-15935)
1935-12-01 / nr. 15912
Vagina 2*a cursuri dar numai pentru înaintări. Ar fi nedrept şi neuntan ca după o verificare de 20 de ani să fie eliminat dir magistratură un element apreciat până atunci ca bun, la o vârstă când, probabil, nu ar mai putea face carieră în altă parte. Ca tinerii jurişti să fie admişi la concursul primului grad al magistraturii vor trebui să aibă efectuate urmatoarele stagii ,prealabile obligatorii : 2 ani ca asistenţi-redactori la notarii redactori de acte; alţi 2 ani la notării executaţi-lichidatori şi,în sfârşit, ultimii 2 ani finali caavocaţi pledanţi ataşaţi la avocaţii de procedură. ' Concursurile de intrare în magistratură-ca şi toate celelalte examene următoare in această direcţiune vor ficât mai largi cu puţin-* ţă şi publice în partea lor orală. . Se vor bucura de coeficienţi speciali în calculul noielor candidaţii cari vor avea literatură juridică proprie tipărită in reviste sau broşuri; deasemeni vor juca un rol însemnat la clasarea lor notele semestriale obligatorii ale şefilor ierarhici, inspectorilor judiciari şi decanilor de Barou. Examenele vor consta în probe scrise şi orale lungi. Chestiunile de doctrină pură, jurisprudenţe, controverse, vor fi anunţate cu cel puţin trei luni înaintea examenului. Candidaţii vor avea la dispoziţie codurile, şi orice opere, de doctrină, jurisprudenţe precum şi dosare de speţă, necesare. înţeleg ca aceste examene să fie cât mai puţin probe de pură memorie şi cât mai mult o dovadă efectivă, sever controlată şi pe larg verificată, a puterii de raţionare, a stilului şi mai cu osebire a spiritului juridic ce vor arăta candidaţii. In special se vor propune spre a fi tratate speţe grele şi complicate. Va trebui să se redacteze acţiuni, pledoariile părţilor şi hotărîrea , apoi apelul şi recursul cu toate formele de procedură prevăzută de legi. Candidaţii la Parchete şi Instrucţie vor redacta ordonanţe definitive la cazurile ce li se vor prezenta, iar faţă de public vor rosti rechizitorii de acuzare precum şi pledoarii de apărare în materie penală. Tezele scrise ale candidaţilor reuşiţi la concursuri precum şi stenogramele după răspunsurile lor verbale vor fi publicate. Ministerul justiţiei va fi obligat în termene fixe de a efectua negreşit mişcările în magistratură în conformitate cu rezultatele examenelor de concurs prevăzute mai sus. Magistraţii vor avea cel puţin două gradaţii succesive cu augmentări de retribuţie notabile în acelaşi grad, toate obţinute prin exarmen trienal la judecătorii şi tribunale. • 1 . ‘Cred că în acest mod judecătorul va devefii un adevărat magistrat în înţelesul cel mai senin si ideal al cuvântului. Fiind serios selecţionat la" numiri "şi'înaintări, expus lă severe saqgjimpjri îij caz de trândăvie...sau viata privată reprobabilă, admirato riile retribuit, personalitatea magis-itratului va căpăta un relief strălucit şi un prestigiu nebănuit în viaţasocială. Stimată, respectată şi iubită ca fiind de o independentă absolută, magistratura va constitui o adevărata elită a societății romanesti. .... " O reformă fundamentala a magistraturii presupune şi alte condiţiuni implicite ca unificarea legislaţiei dreptului civil, comercial, penal şi proceduri. E greu astăzi să se efectueze un specific juridic românesc, prin creaţiunea unor coduri cu adevărat naţionale româneşti, ca fiind expresiunea juridică a unei vieţi sociale unitare a naţiunii noastre. Deocamdată se încearcă compilaţiuni internaţionale a căror legătură este destul de slabă şi străvezie. Această unificare generală de legislaţie nu va veni decât mai târziu când şi particularităţile de viaţă regională se vor contopi în ritmul unitar al unei vieţii,naţionale cu desăvârşire specifice româneşti. Până atunci cred că, pe nesimţite, vom reveni la măsura provizorie a defunctului Hamangiu de a se extinde codurile vechiului regat în provinciile integrate. INSTANŢE COMERCIALE ŞI CURTEA MARITIMA . Deocamdată cred că, până la o refondare totală, alegislaţiei, să instituim instanţe speciale comerciale şi o Curte maritimă la Galaţi, unde negustorii să poată căpăta, în materie comercială, şi maritimă, hotărîri definitive şi executorii în termen de cel mult 20 de zile, cu o procedură specială ultraaccelerată, bunăoară, în această materie să nu fie admisibilă dovada testimonială pentru a probaexistenţa sau modificările obligaţiilor de natură comercială, întreţinerea acestor instanţe, participarea la cheltueli, să fie obligatorie Camerelor de comerţ şi ifjustrie. . . . UN SUBSECRETARIAT DE STAT AL ORDINEI PUBLICE Pentru a căpăta siguranţa efectivă că între autorităţile preventive, poliţia, siguranţa, jandarmii şi, autoritatea represivă a Parchetelor există o continuitate automatică de acţiune, ele trebuesc unificate sub puterea unui singur organ, subsecretarul de stat al ordinei publice, aşezat sub înalta autoritate a ministrului de justiţie. Evident că în acest caz mânui- rea fondurilor secrete se va face sub control sever. Ele vor fi îndreptate spre destinația lor naturală, fără deviarea actuală pe cunoscutele cărări piezişe. Starea de asediu va deveni inutilă, liniştea tării fiind pe deplin asigurată in acest mod. ersarea autorizaţiilor de import pe trimestrul al IV-lea . Direcţia reglementării comerţului exterior faţă de numeroasele autorizaţii de import eliberate din Anglia, Franţă, Belgia, Olanda, etc., şi cari au fost oprite începând de la 10octombrie la viza de transfer, a hotărât următoarele: Deoarece totalul acestor autorizatului întrece suma de 300 milioane lei, iar întreaga massă de manevră a trimestrului IV ce se poate afecta e de numai 150 milioane lei, deci jumătate, se va face un triaj clasificându-se în trei categorii autorizaţiile aflate la viza de transfer. Materiile prime, absolut necesare pentru industrii vor fi imediat eliberate după terminarea triajului. Fabricate indispensabile, ce se vor elibera in limita disponibilului ce va rămâne după eliberarea autorizațiilor de import pentru materii prime. Fabricate dispensabile, ale căror autorizaţiuni se vor anula, cota rămânând săle fie acordată pe trimestrul IV din Austria sau Germania. Pâini in prezent, triajul a fost efectuat la trei ţâri: Anglia, Franţa, Danemarca. După ce acelaş triaj se va efectua pentru încă 6 ţări, secţiunile continigentarii vor pune imediat în aplicare dispoziţiunile arătate mai sus. tul englez. — Excelenţă, mai reflectaţi, îi spune Zaharoff, o să mai trec eu pe aici mâine, Joi. — N’amce să, reflectez, se bosumflă ministrul. Şi — afară , de- asta, mâine, nu e Joi., ci Marţi. — Ba Joi.— Ba Marţi.— Excelenţă, sunt gata să pun rămăşag pe o sută de mii de franci că mâine e Joi. Excelenţa, a cărei integritate nu rezistă unei cifre atât de ridicate, acceptă pariul şi... îl câştigă. ceea ce îl face foarte bine-voitor faţă de armele oferite de casa engleză, deşi simtcu cincizeci In sută mai scumpe decât altele. Sperţul e pus, bine înţeles...la socoteală, în socoteala, ţării cu capitala Sperţengrad. In cazuri mai dificile, şperţurile ating mai mulţi oameni politici, în aşa fel ca să sesimtă toţi solidari în afacereşi să se înăbuşe orice tentativă dedenunţ. Atunci, natural armele vor fişi.mai scumpe. (Afirmaţiile d-lui Neumann, o repet, nu sunt gratuite. Autorul citează nume şi scandaluri notorii). Comisionul,lui Şir Saşu creşte şi el proporţional, cu dificultatea';.' W.. . ' Dar ce seîntâmplă'când :o ţară bântuită,de naţionalism' pretinde să aibă o industrie proprie de arme? Foarte simplu. „Sir Basil”'î-o oferă. Adică deschide în ţara respectivă, sucursale cu nume autohton sau îşi anexează uzinele locale, .Aşa a procedat în Turcia, în Rusia,.in ..Italia şi^în Franţa, unde manevrele lui de apropiere faţă de uzinele Creusot constituie unele din cele mai savuroase pagini ale volumului. De altfel fabricile de arme, după cum se ştie, nu fac naţionalism. Ele vârid cu aceiaşi satisfacţie aliaţilor c.t şi adversarilor. Dibăcia constă chiar in a aţâţa două naţiuni uuna împotriva alteia, sau in a le speria oportun şi tendenţios, D. Neumann citează două fapte foarte grave. Primul e o scrisoare trimisă în 1907 de la Karlsruhe la Paris de către o fabrică de arme germană, scrisoare prin care -această fabrică- cere agenţilor ei de a publica într’un ziar mare-francez o informaţie asupra „nouilor înarmări ale armatei fanceze”. Scrisoarea a căzutînmâinile deputatului socialist Karl Liebknecht,, care a citit-o hv-Reichstăgi Rezultatul: deputatul socialist' , a fost • aSasinatf' Asasinat a fost și deputatul de centru Erzberger-'care a discutat și el scrisoarea.. •' Al doilea fapt grav e o întâmplare de la începutul războiului. O corabie norvegiană, transportând nichel pentru uzinele Krupp, e capturată in apele franceze și adusă la Brest. Dar de la Paris vine ordinul ca această corabie să-și continue drumul. Există, pa,re-se, între Krupp şi Creusot- convenţia de a nu se stânjeni nicidecum unii pe alţii într’o vreme de aşa de mare „dever”... Şi iată cum Franţa singură a trimis Germaniei material de ucidere a soldaţilor francezi. •Vl Dar ,cum e posibil, vor întreba naivii, ca, un timp de război, rSă aibă cuvânt întreprinderile comerciale? Simplu de tot. Din con- siliile de administraţie ale industriilor grele fac parte foarte .'Numeroşi fruntaşi politici şi militari. Asta intră- 'împreună, “cu cumpărarea de bănci şi de ---ziare şi împreună' cu gesturile filantropice din procedeele persuasive ale „sistemului” Zaharoff. Calomnii? Nu. D. Neumann prezintă •liste complecte 'cu homé : și date. Nu de geaba il pune' Bemnard Shaw pe'uh fábricárit hé .arhîefsă spună. în Major Bjxrbăra: . ..VEu, drágái, o s ă'faci- ce: vrem npL • O să faci război sau pace,.după'planul meu. Dacă voi dori ceva care să-mi asigure urcarea dividende- Xoul o să descoperi că dorinţa mea reprezintă.- o, necesitată' naţională! ’Şi, dacă ceilalţi vor dori altceva care să facă să nuscadă dividendele, atunci vei recurge .la poliţie, şi nî-ilitaiî.' In Schimb, îți va "fi abordată protecția ziarelor mele. Si. vei putea savura ideea că ești.un. măre.om de stat”. Absurditatea socială atinge însă culmi vertiginoase, când ne .gândim că printre acționarii marilor . industrii de arme se află și .tot felul, de proletari... economi, șefi de gară, cizmari, tipografi, şoicuri. Economiile lor '.fac să crească, forţele unor instituţii ale căror prime victime vor cădea ei. Dar, ce-arc at'ace, de' vreme ce, ■dlţftă .moartea lor,. Un „Sir Basil” va. face gestul, generos de a oferi .rin 'cec de ,uh milion pentru văduvele , de războini ..Ș.f nu-i lucric explicabil ca, pentru atâtea „servicii excepționale” 'adus p'dhehirii, Sír Bash Zaharoff Să fie'decorat vGu Legiuirea dr.:'Ohcare; in ''gri'aduí ’df, .conxandpr', 1 a jul -Iulie 111.4'? Exact. iax.ZiuVi'Când : -Já»rés sa'fh®t'aSastea't.t..: nv . 1 -P. Fáwr DIRECŢIA AFACERILOR JUDICIARE DE LA MINISTERUL DE JUSTIŢIE Va avea trei secţii: 1) Direcţia avocaţilor publici de Stat, judeţ şi comună; •2) Oficiul relaţiunor internaţionale, pentru încheierea de conventiuni intre România şi alte state, de natură judiciară, comercială, financiară, maritima, etc. 3) Oficiul de studii şi modificări al legislaţiei naţionale. Aci se vor coordona rapoartele şefilor de instanţe şi altor autorităţi menţionând lacunele şi erorile legislaţiei noastre. Oficiul va colaţiona materialul juridic şi pregăti proectele de legi. Director general va fi numit un înalt, jurisconsult angajat ,cu Cohtract, pil; 'teftnfeol’îix» .4u drept1 '^et.xem^ire.^ . 1 ^... i ■ TncîieiU' aceste, trei. studii ce am publicat aci, .Ele. pretind alte două 'condițiuni fundamentaleimplicite: stabilitatea textelor și mai ales un spirit, profund serios, liber de ipotecile , .imorale distrugătoare ale politiciannului de toate zilele, în aplicarea lor efectivă." . Aceste două condiţiuni de nu vor fi împlinite, în orice operă am întreprinde pentru înălţarea ţării, totul va fi de prisos, căci textele de ege sunt cadre fără de viaţă dacă nu conţin, pulsaţia viguroasă a unui spirit onest şi liber. N. N. Lenguceanu fost secretar general la Justiţie MŰEVSRÜL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Ce să ascultăm la radio Vineri, 29 Noembrie BUCUREŞTI, ora 20.35, „Rigo-Ietto” operă în 4 acte de Verdi (Retransmisie de la Opera Română). Distribuţia: Ducele de Mantual Chirideanu; Rigoletto; Jean Attanasiu; Gilda, Marg. Metaxa; Sparafucille, R. Stainer; Madalena* Olimpia Grozowska; Monterone, C. Teodorian; Conducerea muscală, Egizzio Massini. 24.00—1.00: Concert nocturn, Orchestra Radio; Simfonia in re (Londoneză) de Haydn; Cont cert pentru două viori in re minor de J. S. Back (soliști: Boris şi Jelesen). Uvertură la „Freischütz” de Weber. MÜNCHEN, ora 21.15: Din operele necunoscute ale lui Haydn. Orch. radio dirijată de Adolf Sandberg nr. 23.30: Quartetul Strub. Mozart: Quartet de coarde in Re-major. Schubert: Quartet de coarde in Reminor. PRAGA, ora 20.30: Concert Nr. 5 in Mi bemol major pentru pian şi orch. op. 73 de Beethoven executat de Herman şi orch. Radio. VIENA, ora 18.05: Concert de violoncel executat de Nikolaus Zupancic. Herta Offner (pian). Händel- Concert in Sol-minor. Stojowski: Sonată pentru violoncel şi pian. op. 18. VARŞOVIA, ora 22.15: Schumann- Schubert: Maryla Jones şi Stefan Witas (voce), la pian: Urstein. Schumann: Album pentru tineret; Schubert: Ave Maria; Tu eşti liniştea mea; Schumann: Scene forestiere; 23: Concert de cameră. Wasienko: Quator op. 65 pentru instrumente de suflat. Towarinski (flaut), Jakimov (oboicorn), Blank (clarinet), Strauss (hasson). MOSCOVA-KOMINTERN, ora 18.30: Transmisiunea operei „Sadko” de Rimsky-Korsakow de la Grand Teatre. Sâmbătă 30 Noembrie BUCUREŞTI, ora 22.40: D-ra Viorica Angliei-canto: La revedere de Harry Revel; Coktail pentru Sol, de Arthur Johnstone; Să indrăsnesc, de Harry Revel; Doua melodii din filmul „Roberta” de Kern; Mâna ta de Jean De- Jettre; Doamna în roșu, melodie din filmul „Calente” de Wrubel. GRUPUL DE NORD. Ora 22: „Don Carlos”, operă cu patru acte de Verdi. STUTTGART. Ora 21.10: *,,Macha” operă de Flotow. 1: „Geisha” de Jones, prelucrată pentru radio. VIENA. Ora 17.40: „Carmen”, opera de Bizet (plăci). 23.10; Lieduri şi arii cântate de Tatjana Menotti (supr.). La pian: Erich Zeisl. Zeisl- Cântece pentru copii; Puccini: Arie din „Turandot”; Rimski-Korsakof: Arie din ,,Cocoşul de aur”; Delibes: Aria clopotelor din Lakmé”. La. cincizeci şi..sau.De ani Georges Duhamel e academician. Pentru scaunul rămas vacant prin moartea istoricului Lenôtre, au concurat: Georges Duhamel, Pierre Campion, Fernand Gregh, Ray-D. GEORGES DUHAMEL mond. Recouly, Victor Giraud. Charles Diehl şi Gabriel Faure. • :' .Dintre toţi a fost ales Duhamel. Este, poate, cea mai fericită alegere. :" De multă vreme creatorul lui Salavin trebuia să fie printre cei trecuţi la nemurire. De data aceasta sorţii l-au hotărât pe el. . ■ Viaţa lui Georges Duhamel se confundă cu aceea a omului pornitsă caute adevăratul sens al existenţei, dibuind în toate direcţiile, sondând în diferite activităţi, nemul- ţumindu-se niciodată cu ce a descoperit. . „Călătoresc aproape 6 luni pe an Prin toate ţările Europei şi cu toate că nustudiez ţările ca observator,, ci măobserv mai mult pe mine prin felurite climate şi medii pe care le străbat, imi pot da oricând seama de vibraţiile speciale ce caracterizează fiecare grup de oameni“, spune Georges Duhamel într’un interview acordat unui ziarist român. *' ' .. ■ - ' ' La început Duhamel a.1 fost medic, invăţându-se să vadă ,aproapele în spasmurile luptei ....dintre, ejxistenţă şi ne-existenţă, iar el lucrând pentru, salvarea individului. In clipeie libere scriitorul Duhamel lua locul medicului Duhamel și punea, pe.,hârtie gândurile .și ..sentimentele altul om care' Voia ’ toatala. independență a individului, căutând t.rinm fn T ymra. naturei și piedicUoSÎP*^'^ In literM^ic^toamel a debutat' cu două icnTOWferB£''-»ersuri pentruca apoi, ttfcând.. Și prin teatru, să se oprească',la ‘ lucrări mari, în proză, care i-au adus faima de scriitor mondial. '■ „Viaţă de martir“,şî „Civilizaţie“ au fost volumele care l-au consacrat. • , V. Intre timp ,Duhamel, medicul, îşi făcea, datoria către omenire, operând ■■■în timpul războiului, în primele -linii, ale frontului, aproape cinci mii de răniţi. De la muzica lui Beethoven, Bach, Chausson şi Debussy, pe care Duhamel o gusta şi o gustă din plin şi până la trista experienţă a războiului se întinde firul sensibilităţii noului academician, din care a apărut Salavin, eroul care poartă în el gama întreagă a acestei sensibilităţi. Şi experienţa aceasta, a omului care şi-a împărţit activitatea între laborator, masă de chirurgie, birou de scriitor şi toiag de călător, se resimte în toată opera lui. In cele din urmă Duhamel lucrează pentru apropierea popoarelor. Războiul a lăsat urme prea adârici pentru a fi uitate de aceia cari, în adevăr, l-au trăit. Ultimele lui lucrări sunt pătrunse de ideea de înţelegere mutuală intre popoare, care până acum şiau opus numai armele. „O călătorie la Moscova", „Stăpânirea , lumei", „Geografia cordială a Europei“, „Scene ale vieţii viitoare“, mărturisesc gândurile şi sentimentele acestui scriitor, care luptă pentru drepturile individului, dobândite in cadrul păcii universale. Acum, în Academia franceză pătrunde un spirit clar, cu o bogată experienţă realistă, care vede totuşi dincolo de marginile ei. Georges Duhamel este îmbinarea măestrită a unei adânci sensibilităţi cu experienţa tragică a realului. Un film pe zi: „Episoole” (Aro) Iubirea, atunci când nu are loc între două fiinţe de aceiaşi vârstă, cu afecţiuni reciproce, e un capriciu, ceva pasager, — un episod. „Intr’o zi vei primi o scrisoare bătută la maşină, ‘ fără numele celui ce ţi-o scrie pe dosul plicului. Vei şti, fără s’o deschizi, că s’a terminat". Și destinul unei fete sărace, silită să accepte un compromis sentimental ca s'o poată ajuta pe mamă-sa. Temă Francois Coppée. Aceste două părţi, din care se compune subiectul filmului de la Aro, Paula Vesseli le susţine cu atât talent cât are. Mai mult la malul acunii, unde actriţeii se oferă posibilitatea să desfăşoare o gamă mai intensă a resurselor ei artistice, a jocului său. Intri o măsură „Episode" amintește filmul „Eşti al meu" cu Elisabeth Bergner. Dar pe când acest din urmă aducea o șarje vehementă, împotriva unei lumi care determină astfel lucrurile, —m acel de azi e doar o expunere cursivă, făcută cu talent de actriţa vieneză. Mai ales că la urmă totul se termină cu bine, cu un happy-end regizat de anvergură. In situaţia, fetei, aşa cum ne este arătată, am fi preferat, şi in Episode. o şarje adresată societăţii. Aci, dimpotrivă se introduce o morală carecomplică mai mult situaţia. O morală făcută'să înduioşeze, să ai■ate un sufiet „nobil" cu temperament de abnegaţie, când totul îl indica să fie unul de tibidinozitate. „Moşul" care dă bani e un mecena, un samarinean, care soluţionează ideal, cauza fetei. Credem că posibilităţilor artistice ale Paulei Vessely subiectul nu i-a servit un teren compatibil, i l-a constrâns. Lucrul care-l putem distinge comparând jocul ei din „Mascaradă". — gh. d. — Georges Duhamel la Academia franceză Topografia doctorului C. Caracaș " nn. revistă"„Libertetea’" ' 'no."'din20 Noembrie av c.'. pag. 346*- c. C. Gane «afirmă că ‘premia&S&öpö-i grafie”- a doctorului Constandinache Garacas ( + 1828) n’a fost tradusă din grecește, nici până azi. Informația nu este exactă. Documentarea d-lui.. C. Gane s’a oprit la Ionescu* Gion, încă din 1929, în broșura „O pagină din istoria medicinii în Muntenia, 1784-1828”, am arătat ( la p . 4) că traducerea interesantei Topografii, există în manuscris, făcută de G. gion și că, prin mijlocirea mea, a intrat în proprietatea Academiei Române. ... \ y ■. IOAN C. FILITTI " conferinţe Asociaţia Juridică „C.Dissescu'‘, de pe lângă facultatea de Drept din Bucureşti, organizează anul acesta un ciclu de conferinţe publice. Conferinţa de deschidere va avea loc Vineri 29 Noembrie, ora 9 seara la Fundaţia Carol I. Va vorbi de Ion V. Grăia, conferenţiar universitar, despre „Noul proect_ de lege administrativă". Cuvântul de deschidere va fi rostit de_d. prof. C. Stoicescu, decanul facultăţii de drept şi preşedinte de onoare al asociaţiei juridice ,,C. Dissesetf*. " tg. Marţi 3 Decembrie ora 9 seara va avea loc în sala Baraşeum conferinţa d-lui Napoleon B. Arie despre „Cum l-aşi apăra pe Sylock", in cadrul asociaţiei „Kadimah“; • v- Noutăţi literare „STEELE ŞI DENOISL“-va începe să publice o serie de biografii ale contemporanilor celebri:#. Marsanne — despre Mussolini, Maximilian Gautier —despre Stalin, Paul Gilson despre Negusul Abisiniei. • CHRISTOFOR DAWSON a scris „Istoria creştinismului“ în raport cu actuala stare de cultură. • • ROMANCIERUL francez Paul Nisand a publicat romanul „Calul Traian", cu subiect politic, asupra mişcărilor revoluţionare. Lucrările juridice ale lui I. Negreanu I. Negreanu, spirit auto-didact, şi-a descoperit pasiunea pentru problemele juridice la vârsta de 12—13 ani, când, deşi atât de tânăr, ocupa totuşi postul , de notar, onorific în comuna Băleni din judeţul Covurlui. .... . .. ...... Aşa spune autorul „Studiilor juridice“.. în introducerea care,îi serverşte,de.autor-biografie. , Lămuririle acestea şi altele de aceeaşi natură pe care ni le dă Negreanu sunt foarte veţioase. Fără să fi fost’ titrat ,univer fără să poseadă, vreo diplomă, adevăratele talente şi, inteligenţe răzbesc de la sine. : ·’• •' ’• :■ ; ... . Este una din binefacerile democraţiei şi libertăţii; democraţia dă posibilitate de afirmare liberă inteligenţelor. ' Negreanu ' este unul din numeroasele’ cazuri care ilustrează această constatare. Volumul de „Studii juridice“ cuprinde numeroase articole, și explică diverse legi. Lucrarea se bazează pe o construcție logică , de idei, perfect documentate sub raportul juridic. ■Din.-întregul'.'volum respiră ori infinit .respect' pentru . Constituție. Cartea lui Negreanu. este o pledoarie în folosul legiipro.făuritoare de. libertăţi sociaîej şi politice. Adesea autorul da devădă de îndrăzneală, şi curaj, acolo, unde. susţine ,teze juridice, nou.iy Astfel, în „Procesullui Iăcob Ţăranu“, Negreanu anticipează decizia înaltei Curţi de Casaţie şi dă dovadă de o ascuţită perspicacitate juridică. Era vorba de competenţa sau necompetenţa tribunalelor militare de a judeca procesul lui Iacob Ţăranu, ofiţer in rezervă. Conferenţiar la Clubul muncitorilor din Bucureşti, Iacob Ţăranu rostise o cuvântare care, reprodusă în „Lumea Nouă“ a jignit sensibilitatea unui căpitan. Parchetul militar sesizându-se, arestează pe Iacob Ţăranu, iar consiliul ■ de război îl condamnă la un an închisoare pentru insultă adusă superiorului în timpul serviciului. Procesul cădea în competenţa instanţelor mlitare sau civile? Aceasta era chestiunea. Negreanu publică un studiu în „Lumea Nouă“ din 21 şi 22 Septembrie 1896, in care aduce solide argumente in favoarea instanţelor civile. Or, Curtea de Casaţie apreciază în acelaş fel şi casează hotărîrea consiliului de război fără trimitere. In acelaş sens scrie şi jurisconsultul Degré consilier la Curtea de Casaţie, care publică un articol în „Dreptul“ din 27 octombrie 1896. In studiul „Libertatea presei“ Negreanu analizează delictele de presă şi arată cum trebue înţeleasă legea în această materie. Tocmai se discuta chestiunea arestului preventiv pentru ziarişti, dispoziţie înlăturată din Constituţia de la 1884. Negreanu apără dreptul liberei exprimări a ideilor. Negreanu profită de orice prilej pentru a argumenta cu texte de legi şi a apăra libertatea presei Un alt studiu publicat în „Lumea Nouă“ în 1898 şi apărut apoi în broşură se ocupă de problema evreilor pământeni sub raportul ei juridic. Negreanu arăta că evreii români nu pot fi trataţi ca cetăţeni străini. Pentru aceasta citează din legislaţiile noastre anterioare şi se referă la diferite documente, istorice, din cari rezultă că în adevăr ■ a existat un tratament juridic special pentru evreii pământeni. In „împământenirile în România" şi „Poziţia juridică a copiilor şi soţiilor celor împământeniţi“ Negreanu arată că şi în Consttuţia noastră chstiunea este pusă ca şi în constituţia belgiană. Cunoscutul comentator belgian Thomissen spune că „puterea legislativă are grija dea determina condiţile formale şi în 'anumite'. privinţe efectele.naturalizări.“ " + Seriade studii juridice se închee cu un rezumat al cursului de drept internăţional privat ţinut de proissesi'ul.Petre-.Missir cu privire la Chest'ă evreească.: D- aci apare li'mnenie ideia.coridăcăt-Gare şi consecinţele largi, ce decurg d-;n: starea juridică '-a' -evreilor -.pământeni, cărora trui străini, u Duminică 1 Decembrie 1935 Raidul la Polul Sud In al I-Iea conţin ant începe vara După prăbuşirea lui Willey Post în zbor spre Polul Nord, niciun aviator nu a mai încercat să continue raidurile arctice. Condiţiunile atmosferice au fost anul acesta cu totul defavorabile pe Oceanul îngheţat de Nord, de aceia nici zburătorii sovietici, nici americanii, nu au reuşit să lege un continent de altul prin linia aeriană, proectată încă de Andree, deasupra Polului Nord, care odată şi odată va fi însă trasată. Cum un al 6-lea continent începe vara şi atmosfera e relativ calma, doi aviatori, englezul Hollick Kenyon şi cunoscutul explorator american Ellsworth (fost tovarăşul lui Amundsen la 1927 în zborul deasupra Polului Nord) şi-au luat zborul de pe insula Dundee, din arhipelagul South Shetlands, plecând cu avionul spre Little America, baza expediţiei făcute în anii precedenţi de amiralul Byrd. Aviatorii antarctici şi-au propus să străbată deacurmezişul al 6-lea continent, zburând 3200 km., apropiindu-se până la 550 km. vest de Polul Sud şi făcând apoi o escală deasupra mării Ross. Pentru a ne da seama de îndrăzneala acestui raid, să ne imaginăm că Europa ar fi un continent de ghiaţă, fără oameni şi fără animale, decât ici colo câte o colonie de pinguini. Să admitem că Anglia ar fi insula Dundee, deci Polul Sud ar fi aproximativ la Cernăuţi, iar Marea Neagră ar fi Marea lui Ross. Pentru a menţine analogia geografică, trebue să mai admitem că Moldova şi Bucovina ar fi un platou înalt de 3.000 metri şi Cernăuţii, punctul matematic al Polului Sud, ar fi la o altitudine cu 500 metri mai sus decât Crucea de pe Caraiman. Aviatorii pornesc din Londra spre Bucureşti. Un ger de —20 grade nu-i intimidează, deoarece in continentul de la căpătui de jos al Pământului e o temperatură de —60 grade iarna, iar vara, în zilele „călduroase“ termometrul se urcă până la minus 20. Ei zboară fără hartă, fără știri meteorologice și în drumul lor nu există niciun depozit de benzină, niciun aerodrom, nicio casă de adăpost, niciun doctor care să poată da ajutor într-un accident. Un aterisaj forţat înseamnă moarte. Avionul este în comunicaţie continuă prin microunde cu redacţia ziarului „New York Times“, zburătorii transmiţând câte patru mesagii pe zi la ore indicate. Ellsworth a trimis o radiogramă , prin care arată că avionul a suferit un accident, sfârâmându-i-se indicatorul pentru consunul de benzină. In a doua radiogramă a precizat că și rezervorul a suferit avarii, dar speră să-l repare. Lumea din New York e neliniștită. In cazul când ,echipajul Ellsworth nu va reuşi să reia zborul, America va trebui să organizeze o expediţie pentru salvarea lor, trimiţând spre insula Dundee un alt avion. L. Florin INFORMAŢIUNI dri dimineaţă a avut loc, la ministerul de industrie şi comerţ, o conferinţă a d-lui dr. G. Leon, subsecretar de stat la acest departament, cu d-nii Ţânţăreanu, directorul general al minelor, deputaţii Rizescu- Brăneşti, Christodorescu, Nicolaescu şi Iordăchescu, ca reprezentanţi ai judeţelor cu terenuri petrolifere. La această conferinţă s-a examinat proectul pentru modificarea legii minelor făcându-i-se unele retuşeri. Ministerul de finanţe, direcţia creditului judeţean şi comunal, aduce la cunoştinţa generală, că in ziua de Sâmbătă 30 Noembrie 1935, orele 16 jum. şi în zilele următoare va efectua, in localul Palatul Vama Poştei (str Mihai Vodă) a cincizeci şi noua tragere la sorţi a obligaţiunilor de Credit Judeţean şi Comunal, din seria 4 jum. la sută şi a şeaptezeci şi una tragere la sorţi a obligaţiunilor din seria 5 la sută. La aceste trageri se vor amortiza şi scoate din circulaţie: a) 581 oblig, seria 4 jum. la sută in valoare nominală de lei 1.006.400; b) 1243 oblig, seria 5 la sută în valoarea nominală, de lei 5.008.300. Comisiunea avuţiilor de pe lângă ministerul de finanţe a examinat ori chestiunea amortizărei capitalului particular învestit în regiile mixte. Aseară, consiliul profesoral al facultăţii de medicină s’a întrunit pentru a lua unele hotărîri în legătură cu memoriul înaintat decanatului de Asoc. studenţilor evrei privitor la situaţia ce li s’a creat în urma mişcărilor din ultima vreme. Consiliul de miniştri a aprobat ori convenţia generală de plăţi încheiată cu Uniunea economică belgaluxemburgheză. Comisarul ajutor Blidaru din Cetatea Albă a fost condamnat la trei luni închisoare pentru abuz de putere. Din Cetatea Albă se anunţă că prin punctul Bugas au intrat în ţară două vapoare sovietice. Vasele şi-au continuat drumul spre Tighina. Ele sunt încărcate cu materiale de cale ferată aduse de la Odesa. In portul Galaţi s’a produs un abordaj. Vaporul „Foty”, sub pavilion grec, încărcat cu cherestea a tamponat şlepurile No. 2 şi 5 ale marinei militare. Ancheta făcut a stabilit vinovăţia comandantului vasului „Foty” care n’a respectat regulamentul navigaţiei. Comandantul a fost obligat să plătească suma de 90.000 lei drept daune, ceia ce a şi făcut. Elevii şcoalei miniere din Baia Mare, care depinde de ministerul industriei şi comerţului, au declarat grevă întrucât toate memoriile adresate forurilor în drept pentru reorganizarea şcolii au rămas nerezolvate. Greviştii cer reorganizarea şcolii după modelul celei de conductori de lucrări publice din Bucureşti şi avantagii de ordin practic. Preţuul abonamentelor Lei 260 pe 3 luni , 380 pe 6 luni H 750 pe un an Femeia Anastasia Plăcintă din comuna Fărcăneşti-Covurlui a fost jefuit în trenul Galaţi-Bârlad. S-a stabilit că autorul furtului e consăteanul ei Vasile Ţineau. Din Galaţi se anunţă că pe Dunăre s’a lăsat o ceaţă foarte deasă. Din această pricină n’a plecat şi n’a sosit in port nici un vapor, de pasageri sau mărfuri. La administraţia financiară din Braşov se săvârşeau dese furturi. Poliţia a luat măsuri pentru prinderea hoţului. In cursul zilei de eri a fost arestat puhosulde buzunare Rusidelaru Alexandru dinRădăuţi,de autorul, a numeroase furturi comise în diverse oraşe ale ţării. La poliţie, Rusidelaru a încercat să se sinucidă, tăindu-şi beregata şi vinele de la ambele mâini. In stare gravă, Rusidelaru a fost transportat la spital. AMSTERDAM, 28. (Rador). — Un avion militar aparţinând flotilei din Indiile Olandeze şi-a pierdut azi clicea în timpul unui sbor de ecunoaştere. Pilotul a scăpat teafăr. Avionul s’a sfărâmat. E de amintit că accidentul de azi este al doilea de acest gen în cursul acestei săptămâni. Puternică explozie într un imobil NEW-YORK, 28. (Radar).— O puternică explozie de traz aerian s’a produs într’un imobil din localitatea Fortiworth (Texas ). Finei persoane au fost ucise, iar alte 12 rănite. Câţiva răniţi se află în stare gravă. împuternicirile primite de noul prim-ministru bulgar SOFIA, 28. (Prin telefon dela corespondentul nostru particular). — Noul prim ministru, d. Kioseivanoft' a primit dela rege împuterniciri foarte largi, mai largi decât a primit vreodată un alt cap de guvern. Cercurile guvernamentale demară că guvernul actual are şanse să se menţie mult timp la cârma ţării. D. Kjoseivanoff are între altele dreptul să înlocuiască ne pricare ministru care şi-ar da demisia din guvern. Ministirul de război, generalul Lupov, a ţinut azi în faţa ofiţerilor un discurs. Ch eşte a actricaicăsperă că ofiţerii îşi vor face serviciul în cazarmă şi nimic altceva. Cu alte cuvinte d-sa vrea ca ofiţerii să se retragă complect din viaţa politică. Întrunirea Federaţiei naţionale pentru salvarea creltuiei Eri a ţinut intrunire la sediul său din str. Eug. Carada nr. 3 Federaţia naţională pentru salvarea creditului. A prezidat d. Al. Cottescu, fost ministru, care aduce la cunoştinţă adeziunea d-lui mareşal Averescu la iniţiativa de refacere a creditului românesc,, primind a face parte din comitetul de patronaj al Federaţiei. Au luat cuvântul d-nii Virgil Petrescu, secretarul general al Federaţiei şi Al. Săvulescu, membru in consiliul superior bancar, cari spun că e nevoie de unirea tuturor forţelor pentru reuşita mişcării refacerii creditului. HOTARÂRUE FEDERAŢIEI După discuţiunile urmate s’a fixat cadrul precis al preocupărilor Federaţiei şi anume: a) Normalizarea raporturilor sufleteşti între debitori şi creditori; b) Un reviriment moral ,în opinia publică, pentru refacerea creditului; c) Asigurarea existenţei permanente aFederaţiei care să devină un organ puternic de pază a creditului, atât contra ameninţărilor ce i-ar veni din câmpul politic cât şi contra celor ce ar rezulta din partea organelor distribuitoare de credit; d) Federaţia mai luptă, pentru conservarea stabilizării monetare, in convingerea nestrămutată că desfacerea acesteia, ar anarhiza complect viaţa ecoromică a ţării şi ar primejdui viaţa statului. S’a hotărît apoi ca secretariatul general al Federaţiei să facă in şedinţa*., viitoare propuneri pentru începerea .’unei mari acţiuni de solidarizare a tuturor factorilor economiei în jurul Federaţiei, Intervenind in acelaş timp pe lângă presă să susţină ’ acţiunea Federaţiei.