Adevěrul, decembrie 1935 (Anul 49, nr. 15912-15935)

1935-12-01 / nr. 15912

Vagina 2*a cursuri dar numai pentru înaintări. Ar fi­ nedrept şi neuntan ca după o verificare de 20 de ani să fie eli­minat dir­ magistratură un element apreciat până atunci ca bun, la o vârstă când, probabil, nu ar mai putea face carieră în altă parte. Ca tinerii jurişti să fie admişi la con­cursul primului grad al magistratu­rii vor trebui să aibă efectuate ur­­­matoarele­ stagii ,prealabile obliga­torii : 2 ani ca asistenţi-redactori la notarii redactori de acte; alţi 2 ani la notării executaţi-lichidatori şi,­în sfârşit, ultimii 2 ani finali ca­­avo­caţi pledanţi ataşaţi la avocaţii de procedură.­­ ' Concursurile de intrare în magi­stratură-ca şi toate celelalte exa­mene următoare in această direc­ţiune vor fi­­cât mai largi cu puţin-* ţă şi publice în partea lor orală. . Se vor bucura de coeficienţi spe­ciali în calculul noielor candidaţii cari vor avea literatură juridică proprie tipărită in reviste sau bro­şuri; deasemeni vor juca un rol însemnat la clasarea lor notele se­mestriale obligatorii ale şefilor ie­rarhici, inspectorilor judiciari şi decanilor de Barou. Examenele vor consta în probe scrise şi orale lungi. Chestiunile de doctrină pură, jurisprudenţe, con­troverse, vor fi anunţate cu cel pu­ţin trei luni înaintea examenului. Candidaţii vor avea la dispoziţie co­durile, şi orice opere, de doctrină, ju­risprudenţe precum şi dosare de speţă, necesare. înţeleg ca aceste examene să fie cât mai puţin pro­be de pură memorie şi cât mai mult o dovadă efectivă, sever con­trolată şi pe larg verificată, a pu­terii de raţionare, a stilului şi mai cu­ osebire a spiritului juridic ce vor arăta candidaţii. In special se­ vor propune spre a fi tratate speţe­ grele şi complicate. Va trebui să se redacteze acţiuni, pledoariile părţilor şi hotărîrea , apoi apelul şi recursul cu toate formele de procedură prevăzută de legi. Can­didaţii la Parchete şi Instrucţie vor redacta ordonanţe definitive la cazurile ce li se vor prezenta, iar faţă de public vor rosti rechizito­rii de acuzare precum şi pledoarii de apărare în­ materie penală. Te­zele scrise ale candidaţilor reuşiţi la concursuri precum şi stenogra­mele după răspunsurile lor verbale vor fi publicate. Ministerul justiţiei va fi obligat în termene fixe de a efectua negre­şit mişcările în magistratură în conformitate cu rezultatele exame­nelor de concurs prevăzute mai sus. Magistraţii vor avea cel puţin două gradaţii succesive cu aug­mentări de retribuţie notabile în a­­celaşi grad, toate obţinute prin e­­xarm­en trienal la judecătorii şi tri­bunale. • 1 . ‘Cred că în acest mod­ judecăto­rul va devefii un adevărat magis­trat în înţelesul cel mai senin si ideal al cuvântului. Fiind serios selecţionat la" nu­miri "şi'înaintări, expus lă severe saqgjimpjri îij caz de­ trândăvie...sau­ viata privată reprobabilă, admirato riile retribuit, personalitatea magis-it­­ratu­lui va căpăta un relief strălu­cit şi un prestigiu nebănuit în viaţa­­socială. Stimată, respectată şi iu­bită ca fiind de o independentă ab­solută, magistratura va constitui o adevărata elită a societății roma­­nesti. .... " O reformă fundamentala a­ ma­gistraturii presupune şi alte condi­­ţiuni implicite ca unificarea legis­laţiei dreptului civil, comercial, pe­nal şi proceduri. E greu astăzi să se efectueze un specific juridic românesc, prin creaţiunea unor coduri cu adevărat naţionale româneşti, ca fiind ex­­presiunea juridică a unei vieţi so­ciale unitare­ a naţiunii noastre. Deocamdată se încearcă compila­­ţiuni internaţionale a căror legă­tură este­ destu­l de slabă şi străve­zie. Această unificare generală de legislaţie nu va veni decât mai târziu când şi particularităţile de viaţă­ regională se vor contopi în ritmul unitar al unei­ vieţii,naţiona­le cu desăvârşire specifice româ­neşti. Până atunci cred că, pe ne­simţite, vom reveni la măsura pro­vizorie a defunctului Hamangiu de a se extinde codurile vechiului re­gat în provinciile integrate. INSTANŢE COMERCIALE ŞI CURTEA MARITIMA . Deocamdată cred că, până la o refondare totală, a­­legislaţiei, să instituim instanţe speciale comer­ciale şi o Curte maritimă la Ga­laţi, unde negustorii să poată că­păta, în materie­ comercială, şi ma­ritimă, hotărîri definitive şi execu­torii în termen de cel mult 20 de zile, cu o procedură specială ultra­­accelerată, bunăoară, în această materie să nu fie admisibilă dova­­­da testimonială pentru a proba­­existenţa sau modificările obliga­ţiilor de natură comercială, întreţinerea acestor instanţe, participarea la cheltueli, să fie o­­bligatorie Camerelor de comerţ şi if­justrie. . . . UN SUBSECRETARIAT DE STAT AL ORDINEI PUBLICE Pentru a căpăta siguranţa efec­tivă că între autorităţile preventi­ve, poliţia, siguranţa, jandarmii şi, autoritatea represivă a Parchetelor există o continuitate automatică de acţiune, ele trebuesc unificate sub puterea unu­i singur organ, sub­secretarul de stat al or­dinei pu­blice, aşezat sub înalta autoritate a ministrului de justiţie. Evident că în acest caz mânui-­ rea fondurilor secrete se va face sub control sever. Ele­ vor fi în­dreptate spre destinația lor natura­lă, fără deviarea actuală pe cunos­cutele­ cărări piezişe. Starea de a­­sediu va deveni inutilă, liniştea tă­rii fiind pe deplin asigurată in a­­cest mod. ersarea autorizaţiilor de import pe trimestrul al IV-lea . Direcţia reglementării comer­ţului exterior faţă de­ numeroa­sele autorizaţii de import elibe­rate din Anglia, Franţă, Belgia, Olanda, etc., şi cari au fost opri­te începând de la 10­­octombrie la viza de transfer, a hotărât ur­mătoarele: Deoarece totalul acestor auto­rizatului întrece suma de 300 mi­lioane lei, iar întreaga massă de manevră a trimestrului IV ce se poate afecta e de numai 150 mi­lioane lei, deci jumătate, se va face un triaj clasificându-se în trei categorii autorizaţiile aflate la viza de transfer. Materiile prime, absolut nece­sare pentru industrii vor fi ime­­diat eliberate după terminarea triajului. Fabricate indispensabile, ce se vor elibera in limita disponibilu­lui ce va rămâne după eliberarea autorizațiilor de import pentru materii prime. Fabricate dispensabile, ale că­ror autorizaţiuni se vor anula, cota rămânând să­­le fie acordată pe trimestrul IV din Austria sau Germania. Pâini in prezent, triajul a fost efectuat la trei ţâri: Anglia, Franţa, Danemarca. După ce acelaş triaj se va e­­fectua pentru încă 6 ţări, secţiu­nile continigentarii vor pune ime­diat în aplicare dispoziţiunile a­­rătate mai sus. tul englez. — Excelenţă, mai re­­flectaţi, îi spune Zaharoff, o să mai­ trec eu pe aici mâine, Joi. — N’am­­ce să, reflectez, se bosumflă ministrul. Şi — afară , de- asta, mâine, nu e Joi., ci Marţi. —­ Ba Joi.­­— Ba Marţi.­­— Excelenţă, sunt gata să pun rămăşag pe o sută de mii de franci că mâine e Joi. Excelenţa, a­ cărei integritate­ nu rezistă unei cifre atât de ridi­cate, acceptă pariul şi... îl câştigă. ceea ce îl face foarte bine-voitor faţă de armele oferite­ de casa en­gleză, deşi­ simt­­cu cincizeci In su­tă mai scumpe decât altele. Sper­­ţul e pus, bine înţeles...la­ socotea­lă, în socoteala, ţării cu capitala Sperţengrad. In cazuri mai difici­le, şperţurile ating mai­ mulţi oa­meni­ politici, în aşa fel ca să se­­simtă toţi solidari în­ afacere­­şi să se înăbuşe orice tentativă de­­de­nunţ. Atunci, natural armele vor fi­­şi­.mai scumpe. (Afirmaţiile d-lu­i Neumann, o repet, nu sunt gratui­­te. Autorul citează nume şi­ scan­daluri notorii). Comisionul,­lui Şir Saşu­ creşte şi el proporţional, cu dificultatea';.' W.. . ' Dar ce­ se­­întâmplă'când :o ţară bântuită,­­de naţionalism' pretinde să aibă o­ industrie proprie de ar­me? Foarte simplu. „Sir Basil”'î-o oferă. Adică deschide în ţara res­pectivă, sucursale cu nume autoh­ton sau îşi anexează uzinele loca­le, .Aşa a procedat în Turcia, în Rusia,.in ..Italia şi^în Franţa, un­de manevrele lui de apropiere faţă de uzinele Creusot constituie unele din cele­ mai savuroase pagini ale volumului. De altfel fabricile­ de arme, du­pă cum se­ ştie, nu fac naţiona­lism. Ele vârid cu­ aceiaşi satisfac­ţie aliaţilor c.t şi­ adversarilor. Di­băcia constă chiar in a­ aţâţa două naţiuni uuna împotriva alteia, sau in a le speria oportun şi tenden­ţios, D. Neumann citează două fapte foarte grave. Primul e o scrisoare trimisă în 1907 de la Karlsruhe la Paris de către o fa­brică de arme germană, scrisoare prin­ car­e -această fabrică- cere a­­genţilor ei de a publica într’un ziar mare-francez o informaţie a­­supra „nouilor înarmări ale arma­tei fanceze”. Scrisoarea a căzut­­în­­mâinile deputatului socialist Karl Liebknecht,, care a­ citit-o hv-Re­­­ichstăgi Rezultatul: deputatul so­cialist' , a fost • aSasinatf' Asasinat a fost și deputatul de centru Erz­­berger-'care a discutat și el scri­soarea.. •' Al doilea fapt grav e o întâm­plare de la începutul războiului. O­­ corabie norvegiană,­­ transpor­tând nichel pentru uzinele Krupp, e capturată in apele franceze și a­­d­usă la Brest. Dar de la Paris vine ordinul ca această corabie să-și continue drumul. Există, pa,re-­se, între Krupp şi Creusot- convenţia de a nu se­ stânjeni nicidecum unii pe alţii într’o vreme de aşa de ma­re „dever”... Şi iată cum Franţa singură a trimis Germaniei mate­rial de ucidere a soldaţilor fran­cezi. •­­Vl Dar ,cum e posibil, vor întreba naivii, ca, un timp de război, rSă aibă cuvânt întreprinderile co­merciale? Simplu de­ tot­. Din con-­ siliile de administraţie ale indu­striilor grele fac parte foarte .'Nu­meroşi fruntaşi politici şi mili­tari. Asta intră- 'împreună, “cu cumpărarea de bănci şi de ---ziare şi împreună' cu gesturile filantro­pice d­in procedeele persuasive ale „sist­emului” Zaharoff. Ca­lomnii? Nu. D. Neumann prezintă •liste complecte 'cu homé : și date. Nu de geaba il pune' Bemnard Shaw pe'uh fábricárit hé .arhîefsă spună. în Major Bjxrbăra: . ..VEu, drágái, o s­ ă­'faci- ce: vrem npL • O să faci război sau pace,.după'pla­nul meu. Dacă voi dori ceva care să-mi asigure urcarea dividende- Xoul o să descoperi că dorinţa mea reprezintă.- o, necesitată' naţională! ’Şi, dacă ceilalţi vor dori altceva care să facă să nu­­scadă divi­dendele, atunci vei recurge .la po­liţie, şi nî-ilit­aiî.' In Schimb, îți va "fi­ abordată protecția ziarelor me­le. Si. vei putea savura ideea că ești.un. măre.om de stat”. Absurditatea socială atinge în­să culmi vertiginoase, când ne .gândim­ că printre acționarii ma­rilor . industrii de arme se află și .tot felul, de proletari... economi, șefi de gară, cizmari, tipogr­afi, şo­­icuri. Economiile lor '.fac să crea­scă, forţele unor instituţii ale că­ror prime victime vor cădea ei. Dar, ce-arc at'ace, de' vreme ce, ■dlţftă .moartea lor,. Un „Sir Basil” va. face gestul, generos de a oferi .rin 'cec de ,uh milion pentru vădu­vele , de războini ..Ș.f nu-i lu­cric explicabil ca, pen­tru atâ­te­a „servicii excepționale” 'adus p'd­hehirii, Sír Bash Zaharoff Să fie'decorat vGu Legiuirea dr.:'O­­hcare; in ''gri'aduí ’df, .conxandpr', 1 a j­ul -I­ulie 11­1.4'? Exact. iax.ZiuVi'Când : -Já»rés sa'fh®t'aSastea't.t..: n­v­­ . 1 -P. Fáwr DIRECŢIA AFACERILOR JUDICIARE DE LA MI­NISTERUL DE JUS­TIŢIE Va avea trei secţii: 1) Direcţia avocaţilor publici de St­at, judeţ şi comună; •2) Oficiul relaţiun­or internaţio­nale­, pentru încheierea de conven­­tiuni intre România şi alte state, de natură judiciară, comercială, fi­nanciară, maritima, etc. 3) Oficiul de studii şi modificări al legislaţiei naţionale. Aci se vor coordona rapoartele şefilor de in­stanţe şi altor autorităţi menţio­nând lacunele şi erorile legislaţiei noastre. Oficiul va colaţiona mate­rialul juridic şi­ pregăti proectele de legi. Director general va fi nu­mit un înalt, jurisconsu­lt angajat ,cu Cohtract, pil; 'teftnfeol’îix» .4u drept1 '^et.xem^ire.^ . 1 ^... i ■ TncîieiU' aceste, trei. studii ce am publicat aci, .Ele. pretind alte două 'condițiuni fundamentale­­implicite: stabilitatea textelor și mai ales un spirit, profund serios, liber de ipo­tecile , .im­orale distrugătoare ale politiciannului de toate zilele,­ în a­­plicarea lor efectivă." . Aceste două condiţiuni de nu vor fi împlinite, în orice operă am în­treprinde pentru în­ălţarea ţării, to­tul va fi de prisos, căci textele de ege­ sunt cadre fără de viaţă dacă nu conţin, pulsaţia viguroasă a unui spirit onest şi liber. N. N. Lenguceanu fost secretar general la Justiţie M­Ű­E­VSRÜ­L­ CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Ce să ascultăm la radio Vineri, 29 Noembrie BUCUREŞTI, ora 20.35, „Rigo-Ietto” operă în 4 acte de Verdi (Re­transmisie de la Opera Română). Distribuţia: Ducele de Mantua­l Chirideanu; Rigoletto; Jean Att­a­­nasiu; Gilda, Marg. Metaxa; Spara­­fucille, R. Stainer; Madalena* O­­limpia Grozowska; Monterone, C. Teodorian; Conducerea­ muscală, Egizzio Massini. 24.00—1.00: Concert nocturn, Orchestra Radio; Simfonia in re (Londoneză) de Haydn; Cont cert pentru două viori in re minor de J. S. Back (soliști: Boris şi Je­lesen). Uvertură la „Freischütz” de Weber. MÜNCHEN, ora 21.15: Din operele necunoscute ale lui Haydn. Orch. radio dirijată de Adolf Sandberg nr. 23.30: Quartetul Strub. Mozart: Quartet de coarde in Re-major. Schubert: Quartet de coarde in Re­­minor. PRAGA, ora 20.30: Concert Nr. 5 in Mi bemol major pentru pian şi orch. op. 73 de Beethoven executat de Herman şi orch. Radio. VIENA, ora 18.05: Concert de vio­loncel executat de Nikolaus Zupan­­cic. Herta Offner (pian). Händel- Concert in Sol-minor. Stojowski: Sonată pentru violoncel şi pian. op. 18. VARŞOVIA, ora 22.15: Schumann- Schubert: Maryla Jones şi Stefan Wi­­tas (voce), la pian: Urstein. Schu­mann: Album pentru tineret; Schu­bert: Ave Maria; Tu eşti liniştea mea; Schumann: Scene forestiere; 23: Concert de cameră. Wasi­enko: Quator op. 65 pentru instrumente de suflat. Towarinski (flaut), Jaki­­mov (oboicorn), Blank (clarinet), Strauss (hasson). MOSCOVA-KOMINTERN, ora 18.30: Transmisiunea operei „Sadko” de Rimsky-Korsakow de la Grand Tea­tre. Sâmbătă 30 Noembrie BUCUREŞTI, ora 22.40: D-ra Viorica Angliei-canto: La revedere de Harry Revel; Coktail pentru Sol, de Arthur Johnstone; Să indrăsnesc, de Harry Revel; Doua melodii din filmul „Ro­berta” de Kern; Mâna ta de Jean De- Jettre; Doamna în roșu, melodie din fil­mul „Cal­ente” de Wrubel. GRUPUL DE NORD. Ora 22: „Don Carlos”, operă cu patru acte de­ Verdi. STUTTGART. Ora 21.10: *,,Macha” operă de Flotow. 1: „Geisha” de Jones, prelucrată pentru radio. VIENA. Ora 17.40: „Carmen”, opera de Bizet (plăci). 23.10; Lieduri şi arii cântate de Tatjana Menotti (supr.). La pian: Erich Zeisl. Zeisl- Cântece pen­tru copii; Puccini: Arie din „Turandot”; Rimski-Korsakof: Arie din ,,Cocoşul de aur”; Delibes: Aria clopotelor din Lak­­mé”. La. cincizeci şi..sau.De ani Geor­ges Duhamel e academician. Pentru scaunul rămas vacant prin moartea istoricului Lenôtre, au con­curat: Georges Duhamel, Pierre Campion, Fernand Gregh, Ray-D. GEORGES DUHAMEL mond. Recouly, Victor Giraud. Charles Diehl şi Gabriel Faure. • :' .Dintre toţi a fost ales Duhamel. Este, poate, cea mai fericită alegere. :" De multă vreme creatorul lui Salavin trebuia să fie printre cei trecuţi la nemurire. De­ data aceasta sorţii l-au hotă­rât pe el. . ■­­ Viaţa lui Georges Duhamel se confundă cu­ aceea a omului pornit­­să caute adevăratul sens al existen­ţei, dibuind în toate direcţiile, son­dând în diferite activităţi, nemul-­ ţum­indu-se niciodată cu ce a des­coperit. . „Călătoresc aproape 6 luni pe an Prin toate ţările­ Europei şi cu toa­te că nu­­studiez ţările ca observa­tor,, ci mă­­observ mai mult pe mine prin felurite climate şi medii pe care le străbat, imi pot da oricând seama de vibraţiile speciale ce ca­racterizează­ fiecare grup de oa­meni“, spune Georges Duhamel în­­tr’un interview acordat unui ziarist român. *' ' .. ■ - ' ' La început Duhamel a.1 fost medic, invăţându-se să vadă ,aproapele în spasmurile luptei ....dintre, ejxistenţă şi ne-existenţă, iar el lucrând pen­tru, salvarea individului. In clipeie libere scriitorul Duha­mel lua locul medicului Duhamel și punea, pe.,hârtie gândurile .și ..senti­­mentele altul om care' Voia ’ toatala. independență a individului, căutând t.rinm fn T ymra. naturei și piedicUoSÎP*^'^ In literM^ic^toamel a debutat' cu două icnTOWferB£''-»ersuri pentru­­ca apoi, ttfcând.­. Și prin teatru, să se oprească',la ‘ lucrări mari, în pro­ză, care i-au adus faima de scriitor mondial. '■ „Viaţă de martir“,şî „Civilizaţie“ au fost volumele care l-au consa­crat. • , V. Intre timp ,Duhamel, medicul, îşi făcea, datoria către omenire, ope­rând ■■■în timpul războiului, în pri­mele -­linii, ale frontului, aproape cinci mii de răniţi. De la muzica lui Beethoven, Bach, Chausson şi Debussy, pe care Duha­mel o gusta şi o gustă din plin şi până la trista experienţă a războiu­lui se întinde firul sensibilităţii noului academician, din care a a­­părut Salavin, eroul care poartă în el gama întreagă a acestei sensibi­lităţi. Şi experienţa aceasta, a omului care şi-a împărţit activitatea între laborator, masă de chirurgie, birou de scriitor şi toiag de călător, se resimte în toată opera lui. In cele din urmă Duhamel lu­­crează­ pentru apropierea popoare­lor. Războiul a lăsat urme prea a­­dârici pentru a fi uitate de aceia cari, în adevăr, l-au trăit. Ultimele lui lucrări sunt pătrun­se de ideea de înţelegere mutuală intre popoare, care până acum şi­­au opus numai armele. „O călătorie la Moscova", „Stă­pânirea , lumei", „Geografia cordială a Europei“,­ „Scene ale vieţii vii­toare“, mărturisesc gândurile şi sentimentele acestui scriitor, care luptă pentru drepturile individului, dobândite in cadrul păcii universale. Acum, în Academia franceză pă­trunde un spirit clar, cu o bogată experienţă realistă, care vede totuşi dincolo de­ marginile ei. Georges Duhamel este îmbinarea măestrită a unei adânci sensibili­tăţi cu experienţa tragică a realului.­ ­ Un film pe zi: „Episoole” (Aro) Iubirea, atunci când nu are loc între două fiinţe­ de aceiaşi vârstă, cu afecţiuni reciproce, e un capri­ciu, ceva pasager, — un episod. „In­­tr’o zi vei primi o scrisoare bătută la maşină, ‘ fără numele celui ce ţi-o scrie pe dosul plicului. Vei şti, fără­ s’o deschizi, că s’a terminat". Și destinul unei fete sărace, silită să accepte un compromis sentimental ca s'o poată ajuta pe mamă-sa. Temă Francois Coppée. Aceste două părţi, din care se compune subiec­tul filmului de la Aro, Paula Vesseli le susţine cu atât talent cât are. Mai mult la malul ac­­unii, unde actriţei­­i se oferă posibilitatea să desfăşoare o gamă mai intensă a resurselor ei artistice, a jocului său. Intri o măsură „Episode" amintește filmul „Eşti al meu" cu Elisabeth Bergner. Dar­­ pe când acest din urmă aducea o șarje vehementă, împotriva unei lumi care determină astfel lucrurile, —­m acel de azi e doar o expunere cursivă, făcută cu talent de actriţa vieneză. Mai ales că la urmă totul se termină cu bi­ne, cu un happy-end regizat de anvergură. In situaţia, fetei, aşa cum ne este arătată, am fi preferat, şi in Episo­de­. o şarje adresată societăţii. Aci, dimpotrivă se introduce o morală care­­complică mai mult situaţia. O morală făcută'să înduioşeze, să a­­i■ate un su­fiet „nobil" cu tempera­ment de abnegaţie, când totul îl indica să fie unul de tibidinozi­­tate. „Moşul" care dă bani e un me­cena, un samarinean, care soluţio­nează ideal, cauza fetei. Credem că posibilităţilor artistice ale Paulei Vessely subiectul nu i-a servit un teren compatibil, i l-a constrâns. Lucrul care-l putem dis­tinge comparând jocul ei din „Mas­caradă". — gh. d. — Georges Duhamel la Academia franceză Topografia doctoru­lui C. Caracaș " nn. revistă"„Libertetea’" ' 'no."'din­­20 Noembrie av c.'. pag. 346*- c. C. Gane «afirmă că ‘premia&S&­öpö-i grafie”- a doctorului Constandinache Garacas ( + 1828) n’a fost tradusă din grecește, nici până azi. Infor­mația nu este exactă. Documentarea d-lui.. C. Gane s’a oprit­ la Ionescu* Gion, încă din 1929, în broșura „O pagină din istoria medicinii în Mun­tenia, 1784-1828”, am arătat ( la p . 4) că traducerea interesantei Topo­grafii, există în manuscris, făcută de G. gion și că, prin mijlocirea mea, a intrat în proprietatea Academiei Române. ... \ y ■. IOAN C. FILITTI " conferinţe Asociaţia Juridică „C.­­Dissescu'‘, de pe lângă facultatea de Drept din Bucureşti, organizează anul­ acesta un ciclu de­ conferinţe publice. Conferinţa de deschidere va­ avea loc Vineri 29 Noembrie, ora 9 seara la Fundaţia Carol I. Va vorbi de Ion V. Grăia, confe­renţiar universitar, despre „Noul proect_ de lege administrativă". Cuvântul de deschidere va fi ros­tit de_d. prof. C. Stoicescu,­ decanul facultăţii de drept şi preşedinte­­ de onoare al asociaţiei­ juridice ,,C. Dis­­sesetf*. " tg. Marţi 3 Decembrie ora 9 seara va avea loc în sala Baraşeum confe­rinţa d-lui Napoleon B. Arie despre „Cum l-aşi apăra pe Sylock", in ca­drul asociaţiei „Kadimah“; • v-­ Noutăţi literare „STEELE ŞI DENOISL“-va începe să publice o serie de biografii ale contemporanilor celebri:#. Marsan­­ne —­ despre Mussolini, Maximilian Gautier —­­despre Stalin, Paul­ Gil­son despre Negusul Abisiniei.­­ •­­ CHRISTOFOR DAWSON a scris „Istoria creştinismului“ în­ raport cu actuala stare de cultură. • • ROMANCIERUL francez Paul Ni­­sand a publicat romanul „Calul Traian", cu subiect politic, asupra mişcărilor revoluţionare. Lucrările juridice ale lui I. Negreanu I. Negreanu, spirit auto-didact, şi-a descoperit pasiunea pentru pro­blemele juridice la­ vârsta de 12—13 ani, când, deşi atât de tânăr, ocupa totu­şi postul , de­ notar, onorific în comuna Băleni din judeţul Covur­­lui. .... . .. ...... Aşa spune autorul „Studiilor juri­dice“.. în­ introducerea care,îi server­şte,de.autor-biografie. , Lămuririle acestea şi­ altele de a­­ceeaşi natură pe care ni le dă Ne­­greanu sunt foarte veţioase. Fără să fi­ fost’ titrat ,univer fără să po­­seadă, vreo diplomă, a­devăratele ta­lente şi, inteligenţe răzbesc de la sine. : ·’• •' ’• :■ ; ... . Este­ una din binefacerile demo­craţiei şi libertăţii; democraţia dă posibilitate de afirmare­ liberă inte­ligenţelor. ' Negreanu ' este unul­ din numeroasele’ cazuri care ilustrează această constatare. Volumul de „Studii juridice“ cu­prinde­ numeroase articole, și explică diverse legi. Lucrarea se bazează pe o construcție­ logică , de idei, perfect documentate sub raportul juridic. ■Din.-întregul'.'volum respiră ori in­finit .respect' pentru . Constituție. Cartea lui Negreanu. este o pledoarie în folosul legiipr­o.făuritoare de. liber­tăţi sociaîej şi­ politice. Adesea auto­rul da devădă de îndrăzneală, şi cu­raj, acolo, unde. susţine ,­teze juridi­ce­, nou.iy Astfel, în „­Procesul­­lui Iăcob Ţăranu“, Negreanu anticipează de­cizia înaltei Curţi de Casaţie şi dă dovadă de o ascuţită perspicacitate juridică. Era vorba de competenţa sau­ necompetenţa tribunalelor mili­tare de a judeca procesul lui Iacob Ţăranu, ofiţer in rezervă. Conferenţiar la Clubul muncito­rilor din Bucureşti, Iacob Ţăranu rostise o cuvântare care, reprodusă în „Lumea Nouă“ a jignit sensibili­tatea unui căpitan. Parchetul mili­tar sesizându-se, arestează pe Iacob Ţăranu, iar consiliul ■ de război îl condamnă la un­­ an închisoare pen­tru insultă adusă superiorului în timpul serviciului. Procesul cădea în competenţa in­stanţelor mlitare sau civile­? Acea­sta era chestiunea. Negreanu publică un studiu în „Lumea Nouă“ din 21 şi 22 Septem­brie 1896, in care aduce solide argu­mente in favoarea instanţelor civi­le. Or, Curtea de Casaţie apreciază în acelaş fel şi casează hotărîrea consiliului de război fără trimitere.­­ In acelaş sens scrie şi jurisconsul­tul Degré­ consilier la Curtea de Ca­saţie, care publică un articol în „Dreptul“ din 27 octombrie 1896. In studiul „Libertatea presei“ Ne­greanu analizează delictele de pre­să şi arată cum trebue înţeleasă le­gea în această materie. Tocmai se discuta chestiunea arestului pre­ventiv pentru ziarişti, dispoziţie în­lăturată din Constituţia de la 1884. Negreanu apără dreptul liberei ex­primări a ideilor. Negreanu profită de orice prilej pentru a argumenta cu texte de legi şi a apăra libertatea presei Un alt studiu publicat în „Lumea Nouă“ în 1898 şi apărut apoi în bro­şură se ocupă de problema evreilor pământeni sub raportul ei juridic. Negreanu arăta­ că evreii români nu pot fi trataţi ca cetăţeni străini. Pen­tru aceasta citează din legislaţiile noastre anterioare şi se referă la di­ferite documente, istorice, din cari rezultă că în adevăr ■ a existat un tratament juridic special pentru e­­vreii­ pământeni. In „împământenirile în România" şi „Poziţia juridică a copiilor şi so­ţiilor celor împământeniţi“ Negrea­nu arată că şi în Const­tuţia noa­stră chstiunea este pusă ca şi în constituţia belgiană. Cunoscutul co­mentator b­e­lgian Thom­issen spune că „puterea legislativă are grija de­­a determina condiţile formale şi în 'anumite'­. privinţe efectele­­.naturali­zări.“ " + Seria­­de studii juridice se în­chee cu un rezumat al cursului de drept internăţion­al privat ţinut de prois­­sesi'ul.Petre-.M­issir cu­ privire­ la Che­­st'ă evreească.: D- aci apare li'mne­­nie ideia.coridăcăt-Gare şi consecin­­ţele largi, ce­ decurg d-;n: starea juri­dică '-a' -evreilor -.pământeni, cărora trui străini, u Duminică 1 Decembrie 1935 Raidul la Polul Sud In al I-Iea conţin ant începe vara După prăbuşirea lui Willey Post în zbor spre Polul Nord, niciun a­­viator nu a mai încercat să continue raidurile arctice. Condiţiunile atmosferice au fost anul acesta cu totul defavorabile pe Oceanul îngheţat de Nord, de aceia nici zburătorii sovietici, nici ameri­canii, nu au reuşit să lege un conti­nent de altul prin linia aeriană, proectată încă de Andree, deasupra Polului Nord, care odată şi odată va fi însă trasată. Cum un al 6-lea continent începe vara şi atmosfera e relativ calma, doi aviatori, englezul Hollick Ke­nyon şi cunoscutul explorator ameri­can Ellsworth (fost tovarăşul lui Amundsen la 1927 în zborul deasu­pra Polului Nord) şi-au luat zbo­rul de pe insula Dundee, din arhipe­­lagul South Shetlands, plecând cu avionul spre Little America, baza expediţiei făcute în anii precedenţi de amiralul Byrd. Aviatorii antarctici şi-au propus să străbată deacurmezişul al 6-lea continent, zburând 3200 km., apro­­piindu-se până la 550 km. vest de Polul Sud şi făcând apoi o escală deasupra mării Ross. Pentru a ne da seama de îndrăz­neala acestui raid, să ne imaginăm că Europa ar fi un continent de ghiaţă, fără oameni şi fără animale, decât ici colo câte o colonie de pinguini. Să admitem că Anglia ar fi in­sula Dundee, deci Polul Sud ar fi aproximativ la Cernăuţi, iar Marea Neagră ar fi Marea lui Ross. Pentru a menţine analogia geo­grafică, trebue să mai admitem că Moldova şi Bucovina ar fi un pla­tou înalt de 3.000 metri şi Cer­năuţii, punctul matematic al Polu­lui Sud, ar fi la o altitudine cu 500 metri mai sus decât Crucea de pe Caraiman. Aviatorii pornesc din Londra spre Bucureşti. Un ger de —20 grade nu-i intimidează, de­oarece in continentul de la căpătui de jos al Pământului e o temperatură de —60 grade iarna, iar vara, în zilele „călduroase“ termometrul se urcă până la minus 20. Ei zboară fără hartă, fără știri meteorologice și în drumul lor nu există niciun depo­zit de benzină, niciun aerodrom, nicio casă de adăpost, niciun doc­tor care să poată da ajutor într-un accident. Un aterisaj forţat în­seamnă moarte. Avionul este în comunicaţie con­tinuă prin micro­unde cu redacţia ziarului „New­ York Times“, zbu­rătorii transmiţând câte patru me­­sagii pe zi la ore indicate. Ellsworth a trimis o radiogramă , prin care arată că avionul a suferit un accident, sfârâmându-i-se indi­catorul pentru consun­ul de benzi­nă. In­ a doua radiogramă a preci­zat că și rezervorul a suferit avarii, dar speră să-l repare. Lumea din New York e neli­niștită. In cazul când ,echipajul Ells­worth nu va reuşi să reia zborul, America va trebui să organizeze o expediţie pentru salvarea lor, trimi­ţând spre insula Dundee un alt a­­vion. L. Florin INFORMAŢIUNI dri dimineaţă a avut loc, la mini­sterul de industrie şi comerţ, o con­ferinţă a d-lui dr. G. Leon, subsec­retar de stat la acest departament, cu d-nii Ţânţăreanu, directorul ge­neral al minelor, deputaţii Rizescu- Brăneşti, Christodorescu, Nicolae­­scu şi Iordăchescu, ca reprezentanţi ai judeţelor cu terenuri petrolifere. La această conferinţă s-a exami­nat proectul pentru modificarea le­gii minelor făcându­-i-se unele re­­tuşeri. Ministerul de finanţe, direcţia cre­ditului judeţean şi comunal, aduce la cunoştinţa generală, că in ziua de Sâmbătă 30 Noembrie 1935, orele 16 jum. şi în zilele următoare va efectua, in localul Palatul Vama Poştei (str Mihai Vodă) a cincizeci şi noua tragere la sorţi a obligaţiunilor de Credit Ju­deţean şi Comunal, din seria 4 jum. la sută şi a şeaptezeci şi una tragere la sorţi a obligaţiunilor din seria 5 la sută. La aceste trageri se vor amortiza şi scoate din circulaţie: a) 581 oblig, seria 4 jum. la sută in valoare nominală de lei 1.006.400; b) 1243 oblig, seria 5 la sută în valoarea nominală, de lei 5.008.300. Comisiunea avuţiilor de pe lângă ministerul de finanţe a examinat ori chestiunea amortizărei capita­lului particular învestit în regiile mixte. Aseară, consiliul profesoral al facultăţii de medicină s’a întrunit pentru a lua unele hotărîri în legă­tură cu memoriul înaintat decana­tului de Asoc. studenţilor evrei pri­vitor la situaţia ce li s’a creat în urma mişcărilor din ultima vreme. Consiliul de miniştri a aprobat ori convenţia generală de plăţi încheia­­tă cu Uniunea economică belga­­luxemburgheză. Comisarul ajutor Blidaru din Cetatea Albă a fost condamnat la trei luni închisoare pentru abuz de putere. Din Cetatea Albă se anunţă că prin punctul Bugas au intrat în ţară două vapoare sovietice. Vasele şi-au continuat drumul spre Tighina. Ele sunt încărcate cu materiale de cale ferată aduse de la Odesa. In portul Galaţi s’a produs un abordaj. Vaporul „Foty”, sub pavilion grec, încărcat cu cherestea a tam­ponat şlepurile No. 2 şi 5 ale ma­rinei militare. Ancheta făcut a stabilit vino­văţia comandantului vasului „Fo­ty” care n’a respectat regulamen­tul navigaţiei. Comandantul a fost obligat să plătească suma de 90.000 lei drept daune, ceia ce a şi făcut. Elevii şcoalei miniere din Baia Mare, care depinde de ministerul industriei şi comerţului, au decla­rat grevă întrucât toate memo­riile adresate forurilor în drept pentru reorganizarea şcolii au ră­mas nerezolvate. Greviştii cer re­organizarea şcolii după modelul celei de conductori de lucrări pu­blice din Bucureşti şi avantagii de ordin practic. Preţuul abonamentelor Lei 260 pe 3 luni , 380 pe 6 luni H 750 pe un an Femeia Anastasia Plăcintă din comuna Fărcăneşti-Covurlui a fost jefuit în trenul Galaţi-Bâr­­lad. S-a stabilit că autorul furtului e consăt­eanul ei Vasile Ţineau. Din Galaţi se anunţă că pe Du­năre s’a lăsat o ceaţă foarte dea­să. Din această pricină n’a plecat şi n’a sosit in port nici un vapor, de pasageri sau mărfuri. La administraţia financiară din Braşov se săvârşeau dese furturi. Poliţia a luat măsuri pentru prinderea hoţului. In cursul zilei de eri a fost a­­restat puhosul­­de buzunare Rusi­­delaru Alexandru din­­Rădăuţi,d­e autorul, a numeroase furturi comise în diverse oraşe ale ţării. La poliţie, Rusidelaru a încer­cat să se sinucidă, tăindu-şi bere­gata şi vinele de la ambele mâini. In stare gravă, Rusidelaru a fost transportat la spital. AMSTERDAM, 28. (Rador). — Un avion militar aparţinând flotilei din Indiile­ Olandeze şi-a pierdut azi c­­licea în timpul unui sbor de ecu­­noaştere. Pilotul a scăpat teafăr. A­­vionul s’a sfărâmat. E de amintit că accidentul de azi este al doilea de acest gen în cursul acestei săptămâni. Puternică explozie într un imobil NEW-YORK, 28. (Ra­dar).— O puternică explo­zie de traz aerian s’a pro­dus într’un imobil din lo­calitatea Fortiw­orth (Te­xas ). Finei persoane au fost ucise, iar alte 12 rănite. Câţiva răniţi se află în stare g­ravă. împuternicirile primite de noul prim-mini­stru bulgar SOFIA, 28. (Prin telefon dela co­respondentul nostru particular). — Noul prim­ ministru, d. Kioseivanoft' a primit dela rege împuterniciri foarte largi, mai largi decât a pri­mit vreodată­ un alt cap de guvern. Cercurile guvernamentale demară că guvernul actual are şanse să se menţie mult timp la cârma ţării. D. Kjoseivanoff are între altele dreptul­ să înlocuiască ne pricare ministru care şi-ar da demisia din guvern. Ministirul de război, generalul Lu­­pov, a ţinut azi în faţa ofiţerilor un discurs. Ch eşte a actricai­­că­­speră că ofiţerii îşi vor face servi­ciul în cazarmă şi nimic altceva. Cu alte cuvinte d-sa vrea ca ofiţerii să se retragă complect din viaţa politică. Întrunirea Federaţiei naţionale pentru salvarea creltuiei Eri a ţinut intrunire la sediul său din str. Eug. Carada nr. 3 Federaţia naţională pentru salvarea creditu­lui. A prezidat d. Al. Cottescu, fost ministru, care aduce la cunoştinţă adeziunea d-lui mareşal Averescu la iniţiativa de refacere a creditului românesc,, primind a face parte din comitetul de patronaj al Federaţiei. Au luat cuvântul d-nii Virgil Pe­­trescu, secretarul general al Fede­raţiei şi Al. Săvulescu, membru in consiliul superior bancar, cari spun că e nevoie de unirea tuturor forţe­lor pentru reuşita­ mişcării refacerii creditului. HOTARÂRUE FEDERAŢIEI După discuţiunile urmate s’a fixat cadrul precis al preocupărilor Fede­raţiei şi anume: a) Normalizarea raporturilor sufleteşti între debitori şi creditori; b) Un reviriment mo­ral ,în opinia publică, pentru reface­rea creditului; c) Asigurarea exi­­stenţei permanente a­­Federaţiei ca­re să devină un organ puternic de pază a creditului, atât contra ame­ninţărilor ce i-ar veni din câmpul politic cât şi contra celor ce ar re­zulta din­ partea organelor distribui­toare de credit; d) Federaţia mai luptă, pentru conservarea stabilizării monetare, in convingerea nestrămu­­tată că desfacerea acesteia, ar­ anar­­hiza complect viaţa ecor­omică a ţării şi ar primejdui viaţa statului. S’a hotărît apoi ca secretariatul general al Federaţiei să facă in şe­dinţa*., viitoare propuneri­ pentru în­ceperea .’unei mari acţiuni de soli­darizare a tuturor factorilor econo­miei în­ jurul Federaţiei, Intervenind in acelaş timp pe lângă presă să susţină ’ acţiunea Federaţiei.

Next