Agenda Magazin, ianuarie-iunie 2000 (nr. 1-26)

2000-04-29 / No. 18

Modalități de cinstire a lui Dumnezeu / Ortodocșii / Dintre toate confe­siunile, ortodoxia (în limba greacă, „opinie justă“, adică adevărul) se consideră cea mai apropiată de originile creștinismului. Liturghia, la fel de bogată în zi­lele noastre ca și în evul mediu, este mo­mentul cel mai impor­tant din viața ortodoc­șilor. Fastul veșmintelor ecleziastice, icoanele al căror aur sclipește în lumina lumânărilor, tămâia, cântările - ne­acompaniate de instru­mente muzicale - soli­cită toate simțurile. Es­te o experiență a mă­reției, o pregătire fizică prin care este posibil să comunicăm cu Dum­nezeu. Cu această oca­zie, forța Sfântului Duh pătrunde nu numai în suflet, ci și în materia fizică a corpului ome­nesc. Icoanele care-i reprezintă pe Iisus, pe Fecioara Maria și pe sfinți și care împodo­besc biserica joacă a­­celași rol ca și statuile sau tablourile votive ex­puse în bisericile cato­lice. Ele ne fac să sim­țim prezența lui Dumne­zeu, fără a-l prezenta în­­tr-o manieră realistă (Dumnezeu nu poate fi văzut). Aceasta este o „fereastră deschisă spre împărăția lui Dumnez­zeu“ Ortodocșii recunosc șapte taine bisericești, ca și catolicii, pe care preferă să le numească mistere. Copiii mici pri­mesc simultan botezul, confirmarea și comunica­rea; în plus, în timpul li­turghiilor divine - așa sunt considerate slujbele -, credincioșii participă la împărtășanie înghițind pâine înmuiată în vin (care sunt considerate corpul și sângele lui lisus). Anul bisericesc în­cepe la 1 septembrie și culminează cu Paștele, „sărbătoarea sărbăto­rilor“ în amintirea învi­erii lui lisus. Catolicii în afara Bisericii, nu există mântuire, consi­deră adepții catolicis­mului. în această con­vingere, catolicii se în­tâlnesc cu ortodocșii. Dumnezeu, afirmă ei, nu dorește ca fiecare cre­dincios să se roage în casa sa, ci în biserică, definită ca fiind co­munitatea fizică a cre­dincioșilor și în același timp, consideră ima­terial corpul lui Iisus, căruia i se închină. începând cu noul conciliu al Vaticanului (1962 - 1965), latina nu mai este limbă oficială, nu slujbele duminicale folosindu-se limbile vorbite, preotul se a­­dresează direct credin­cioșilor. Oriunde s-ar desfășura slujba, a­­ceasta cuprinde două momente esențiale: lec­ture u­nui fragment din Scriptură, adesea evan­ghelic, descifrat prin­­tr-o omenie a preotului (un fel de interpretare a textului evanghelic la viața oamenlor) și eu­haristia. I. M. ­ru ocazia Științ­AANGMEIER AGRO-IMPEX S.R.L. Societate mixtă româno-germană urează tuturor clienților, colaboratorilor și angajaților „Sărbători fem­eile'.“ m supliment de Paști

Next