Agenda Magazin, ianuarie-iunie 2000 (nr. 1-26)

2000-04-29 / No. 18

ouă vopsite, iar fetele le dăruiesc flăcăilor. Ouăle vopsite în verde se as­cund în iarbă, ca să le caute copiii. Polonia. .Pentru a ob­ține un anumit desen, se cufundă oul în culoare, iar când aceasta s-a us­cat se desenează cu ceară. Oul se introduce apoi în borș de sfeclă sau în oțet, astfel că păr­țile neacoperite se de­colorează. După ce se îndepărtează ceara, ră­mâne desenul colorat pe fond alb. Cele mai răs­pândite motive sunt cren­guța, bradul, morișca. Rusia, în lunea Paști­lor, rușii se duc la cimitir cu ouă roșii pentru a cinsti morții. Fetele se urcă pe un deal și se așază în cerc. Una din ele iese în mijlocul cer­cului, ținând în mână pască și ouă de Paști. Ea spune o rugăciune și rostește versuri în cins­tea primăverii. Ucraina. Ca și în Ru­sia, ucrainenii se duc în zilele sărbătorilor de Paști la cimitir, cu co­zonaci, vin și ouă. Pen­tru cinstirea morților, ouăle se rostogolesc pe morminte, apoi se în­groapă în pământ sau se consumă pe loc de către membrii familiei ori se dau de pomană celor nevoiași. Tradițional, există „pictori meșteșu­gari“ care execută ouă încondeiate la comandă; în trecut, gospodinele colorau ouăle cu vop­sele naturale extrase din plante, cum ar fi foile de ceapă, florile de tei, frunzele de mesteacăn, boabele coapte de soc etc. De Paști, rudele și îndrăgostiții își dăruiesc ouă vopsite și ornate. Se spune că acela al cărui ou nu se sparge va trăi mai mult. Suedia. Ouăle se or­nează cu desene hazlii, cu rime și inscripții care se citesc cu glas tare, înainte de a le mânca. Ouăle de Paști au darul de a prezice: dacă nu sunt pline, înseamnă că hambarele vor fi goale în anul acela. Va avea noroc fericitul care gă­sește un ou cu două găl­benușuri, se va căsători sau logodi. Ungaria. Predomină ouăle vopsite în roșu și galben. Dintre motivele de ornamentație cele mai des folosite sunt: stoguri de fân, case, fântâni cu cumpănă, femei cu coșuri de ouă în mână. în mediul ru­ral există obiceiul ca în a doua zi de Paști fe­tele să fie duse la fân­tână și acolo să fie stropite cu apă de că­tre flăcăi. M.B., I.S. v? "pce cet Sdn&ăteevieet 'lavictit ed od etdcted ut ca&d faiicine ian î*t ecc^Cet 4d od ie*uiecd efreneutț<t de tneU (Uue. rra ud donate Sänäät&ii ^enteite. et '/•wicit! supliment de Paști

Next