Agenda Magazin, ianuarie-iunie 2000 (nr. 1-26)

2000-04-29 / No. 18

Bogățiile Vaticanului Papalitatea a colecționat sau a comandat pentru serviciile religioase o extraordinară diver­sitate de opere de artă de cea mai bună calitate, în secolul al IV-lea, în pe­rioada împăratului Constantin, Biserica Romei avea deja nu­meroase domenii și bogății, oferite de către credincioși. Pa­trimoniul a fost îmbogățit de cadourile împăraților (Crucea lui Iustin al II-lea este cel mai fastuos exemplu), care doreau cu orice preț să fie în bune relații cu Papa. In jurul anului 600, Papa Gregoriu cel Mare era cel mai bogat proprietar al Occidentului. Bunurile Sfântului Scaun se în­tindeau atât în Italia, cât și în Galia meridională și în Africa, în secolele al XVI-lea și al XVII- lea, suveranii pontifi au provenit din familii cu nume răsunătoare - Medicis, Borgia, Farnese - și aveau o educație rafinată. A­­verea lor le-a permis să achi­ziționeze obiecte rare, însă cele mai de preț bogății ale Vati­canului vor fi cărțile. Fără cărți, nici o slujbă religioasă nu e posi­bilă, nici o doctrină teologică nu poate fi transmisă, nici o în­vățătură nu poate fi verificată. La începutul secolului al XVI-lea, pe vremea când tehnica gravurii permitea deja reproducerile, su­veranii pontifi continuau să ceară ca volumele să fie executate ma­nual, cu pensula și cu foița de aur. Această pretenție nu era un simplu capriciu, ci era datoria pe care fiecare papă o avea: îm­bogățirea patrimoniului religios, pe de o parte, și impunerea, în același timp, a spiritualității și autorității morale a Bisericii. Creată în secolul al XV-lea de Nicolae al V-lea, biblioteca pa­pală conține în prezent 70 000 de­ manuscrise, 7 000 de incu­nabule, 100 000 de gravuri și 800 000 de tipărituri, în epoca Renașterii, comoara bibliotecii s-a îmbogățit cu vase, medalii, pietre prețioase și obiecte de decor. în 1756, Papa Benedict a înființat Muzeul Sacru, în in­teriorul bibliotecii, pentru a re­grupa acele obiecte care nu erau nici cărți, nici manuscrise. Bogățiile Vaticanului sunt as­tăzi repartizate în mai multe muzee - fără a uita tezaurul Bi­sericii Sfântului Petru - adunate de-a lungul diferitelor perioade istorice ale Bisericii. Pornind de la colecțiile personale ale pa­pilor, care au fost sâmburele comorii, de-a lungul anilor, patrimoniul s-a îmbogățit cu descoperiri arheologice, opere de artă confiscate sau donate. Fiecare suveran pontif a adus modificări în funcție de gustul și de concepția sa. La comanda Papei Iulius al II-lea, Miche­langelo a pictat plafonul Cape­lei Sixtine. Papa Grigore al XVI-lea a transferat obiectele de cult găsite în catacombe, în Muzeul Sacru. Papa Pius al X-a a ornamentat Sancta Sancto­­rium, capela privată a suvera­nilor din Palatul Latran. Chiar dacă vicisitudinile istoriei au de­teriorat, uneori, aceste bogății, ele nu și-au pierdut niciodată inestimabila valoare. I.M. Cu ocazia Sfintelor Poști R.A. TERMOFICARE ?CALOR 46 TEMSOARA 9 o A­urează SĂRBĂTORI FERICITei“ gvjj supliment de Paști

Next