Agenda Zilei, februarie 1999 (Anul 4, nr. 25-48)
1999-02-01 / nr. 25
4 * . 2 «7« IW ACTUALITATE -1 februarie 1999 Editorial de Adrian Halpert Din gloabă costelivă, armăsar! Zilele trecute, Polonia a trecut printr-un fel de „mineriadă” ceva mai agitată și mai sângeroasă decât aceea care s-a petrecut în România lui ianuarie 1999. Reflectarea acestor evenimente în presa internațională, cât și în cea românească, nu suferă comparații cu amploarea fără precedent care s-a dat mișcării minerilor din Valea Jiului. Ce s-a întâmplat în Polonia? Mii de agricultori nemulțumiți de invadarea țării cu produse din Uniunea Europeană care, prin taxele vamale reduse, făceau concurență neloială produselor agricole poloneze au ridicat baraje pe zeci de drumuri naționale, au scandat „Jos Guvernul!” și au agresat forțele de ordine. Ca și în România, cei „reprimați” au fost exact aceia care aveau datoria „să reprime”, însă scutierii polonezi nu s-au confruntat doar cu bâte, precum omologii lor români, ci chiar cu sticle incendiare - veritabile arme de foc, putem spune - motiv pentru care câțiva dintre ei au fost internați cu arsuri grave. Revolta unei categorii socio-profesionale din Polonia s-a soldat cu ceva mai mulți răniți decât „a V-a Mineriadă” în România. Nimeni n-a mai vorbit însă - și mă refer aici la principalele canale media internaționale - de vreo „tentativă de lovitură de stat”, de vreun „atentat la democrație”, de vreo intenție de „răsturnare a statului de drept”, de „amenințare la adresa siguranței naționale”, de „forțe oculte”, de „agenturi străine”, de „agricultori drogați” și alte asemenea aberații care s-au revărsat din plin în cazul revoltei minerești din România. Nimeni n-a mai spus că Polonia - aproape integrată în NATO și aflată cu un picior în Uniunea Europeană - ar fi fost dată cu câțiva ani înapoi, că investitorii străini vor fugi sau că integrarea euro-atlantică a acestei țări ar fi pusă sub semnul întrebării. Nici vorbă de stare de urgență sau de asediu, nici vorbă de vreo întrunire a vreunui Consiliu suprem de apărare a țării. Revolta agricultorilor polonezi a izbucnit, s-a desfășurat, s-a stins și a fost reflectată doar ca o revoltă a unei categorii socio-profesionale, ceea ce a fost și mișcarea din Valea Jiului. în cazul României însă, ne-am ales, pe plan internațional, cu o nouă imagine - abil confecționată - de țară bananieră, instabilă și damnată să rămână la marginea civilizației europene. Din păcate, atât presa română, cât mai ales autoritățile de la București - prin reacțiile lor istorice - au avut o contribuție imensă la această nouă lovitură de imagine. De unde altundeva au pornit declarațiile despre o „tentativă de lovitură de stat” dacă nu din gurile oficialilor români și nu are rost să-i enumerăm acum?! O simplă relecturare a comunicatelor oficiale din zilele revoltei sau o revedere a transmisiunii ședinței extraordinare a Parlamentului ar fi edificatoare în acest sens, în loc de o liniștire diplomatică a partenerilor externi ai României, în loc de o explicare rațională a fenomenului social care a pornit din Valea Jiului, autoritățile române au preferat o atitudine de jună panicată, scăpată dintr-un viol colectiv. De aici și mesajele de îmbărbătare sosite prompt de la Uniunea Europeană și de la Washington, mesaje care nu s-au emis în cazul Poloniei. Desigur, o atitudine de condamnat însă doar dacă aceasta nu a fost una... calculată. Se prea poate ca guvernul român să fi agreat o inflamare a conflictului până la un punct în dorința de a obține mai multe ajutoare financiare din exterior. De altfel, Uniunea Europeană a și anunțat, după încheierea negocierilor de la Cozia, suplimentarea acestor ajutoare. Este și acesta un scenariu probabil și nu imposibil într-o vreme în care scenariul are mult mai multă trecere decât rațiunea, într-un asemenea caz, și doar într-un asemenea caz, putem înțelege atitudinea autorităților române și o putem accepta. Țara sub asediul alb Zeci de porțiuni au fost închise pe drumurile naționale Peste 100 de autoturisme se aflau blocate, ieri dimineață, pe diferite drumuri naționale din Moldova, cea mai afectată parte a țării de căderile abundente de zăpadă și de viscol. Ministerul Transporturilor a închis traficul auto pe mai multe porțiuni ale drumurilor naționale, în nordul țării, peste 250 de localități erau decuplate de la rețeaua electrică. Din păcate, prognoza meteo anunță continuarea vremii rele, mai ales în zonele cele mai afectate și până acum. Zona cea mai afectată Moldova Cel mai serios afectate au fost localitățile din Moldova. 21 de drumuri naționale din județele Suceava, Botoșani, Neamț, Vaslui, Bacău și Galați erau închise ieri, la prânz. Multe localități au rămas izolate din cauza viscolului puternic. Peste o sută de mașini au rămas blocate între localitățile Gheorghe Doja și Răcăciuni, iar armata a trimis utilaje de deszăpezire, hrană și pături pentru pasagerii autovehiculelor înzăpezite. Circulația pe traseul Bacău-Brașov a fost închisă, iar traficul a fost deviat prin Grigoreni - Florești - Sănduleni - Onești. Trenurile înregistrează întârzieri de 60 de minute, deși jandarmii lucrează în permanență pentru degajarea zăpezii din stația CFR Bacău. Zăpada și vremea nefavorabilă au afectat și traficul feroviar. Circa 20 de trenuri de călători au fost anulate, iar pe liniile pe care se circulă cu greutate trenurile înregistrează întârzieri medii de 80-120 de minute. Din aceleași motive, aproximativ 250 de localități rurale au rămas fără energie electrică. Echipele de intervenție se deplasează cu greutate în județele Vaslui și Bacău, din cauza drumurilor greu accesibile. Viscolul a afectat și traficul naval. Furtuna puternică și vizibilitatea redusă au dus la închiderea porturilor Constanța, Midia-Năvodari și Mangalia. Timișorenii, victime ale gheții Trotuarele și drumurile acoperite cu gheață și zăpadă au făcut, la sfârșitul săptămânii trecute, mai multe victime printre timișoreni. Cei mai ghinioniști au fost aduși la secția de urgențe a Clinicii de Ortopedie și Traumatologie. Personalul medical de aici ne-a informat că, în cursul zilei de sâmbătă, au acordat îngrijiri unui număr de 40 de persoane, iar duminică, până la ora 18, altor 25, cu mult mai multe decât de obicei. Ieri, o dată cu depunerea unui strat de zăpadă peste gheață, solicitările de ajutor au crescut. Cele mai multe fracturi erau la nivelul încheieturii palmei, cotului, umărului, șoldului și gleznei, „în continuare, cred că vom avea o gardă dificilă“, ne-a spus un medic de la „Ortopedie“. B. PAVEL, P. BADEA (Libertatea) C. TENCHE În București, utilajele învechite au făcut față cu greu căderilor abundente de zăpadă din ultimele zile Drumuri naționale închise Galați și Murgeni; Iași și Târgu Frumos; Târgu Frumos și Pașcani; Botoșani și Târgu Frumos; Suceava, Botoșani și Manoleasa; Suceava, Dorohoi și Darabani; Botoșani și Dorohoi; Cucorani și Siret; Ruunc jnicinoci - DN 26 - DN 28 - DN 28A - DN 28 B - DN 29 - DN 29 A - DN 29 B - DN 29 C - DN 29 D ............. Inspectoratul General al Poliției, Direcția Poliției Rutiere informează că, pe raza județelor Botoșani, Suceava, Neamț, Iași, Vaslui, Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea, Călărași și Constanța, majoritatea drumurilor comunale și județene sunt blocate - DN 2 Adjud și Siret; - DN 2F Vaslui și Bacău; - DN 11 Onești și Bacău; - DN 11A Bârlad, Adjud și Onești; - DN 15 Piatra Neamț și Bacău; - DN 15B Târgu Neamț și Pașcani; - DN 15D Vaslui, Roman și Piatra Neamț; - tux în suceava și iumor; - DN 17A Rădăuți și Batoș; - DN 21A Tăndărei și Brăila; - DN 22D Horia și Măcin; - DN 24 Iași și Vaslui; - DN 24 A Bârlad și Huși; - DN 24 B Huși și Albița; România a reprimit din străinătate, in 1998, 7 000 de cetățeni infractori Statul cheltuiește miliarde de lei pentru repatrierea străinilor care au intrat ilegal pe teritoriul țării noastre Azi, la Direcția Generală a Poliției de Frontieră, Străini, Probleme de Migrări și Pașapoarte, are loc o analiză a ceea ce s-a întâmplat în aceste domenii în ultimul an. Potrivit șefului Direcției, generalul Ovidius Păun,e certă tendința de amplificare a migrației ilegale. Nu este vorba de simpla tranzitare a țării spre Occident, ci, mai cu seamă, de faptul că numeroși migranți - proveniți din țări africane sau asiatice, sau din zone de conflicte intercomunitare ori sociale - zăbovesc prin România, fiind adesea racolați cu ușurință de structuri ale criminalității organizate. în 1998, nu s-a permis intrarea în țară a peste 41 400 de străini. Pe de altă parte, au fost depistați, în țară, aproape 15 000 de străini care aveau viza de ședere expirată, ca și numeroase grupuri, mai cu seamă din Bangladesh, Sri Lanka, Pakistan, care, conduse de călăuze, contra unor tarife substanțiale, au pătruns clandestin în țară. Pentru trimiterea acasă a acestor oaspeți nedoriți, statul român cheltuiește sume de ordinul miliardelor. Celor mai puțin complexe, apreciază gen. Păun, sunt chestiunile legate de reprimirea unor cetățeni români returnați din străinătate (aproape 18 000 de persoane, anul trecut, 7 000 dintre ei fiind autori ai unor infracțiuni), de reacordare a cetățeniei (e binecunoscută mai cu seamă tendința unor cetățeni din Republica Moldova de a face din acest drept oferit de statul român o afacere dubioasă, pentru a aduce bunuri fără vămuire) sau, mai recent, problema apatrizilor de origine română, aflați în Germania. Acestor probleme și multor altora li s-ar putea găsi soluționări mai rapide și mai eficiente dacă și cadrul legislativ ar fi mai rapid adaptat. Deocamdată, proiectul Legii străinilor trenează la Parlament, în perspectivă, este aplicarea unei hotărâri de guvern, care prevede unificarea grănicerilor cu poliția de frontieră într-un Inspectorat general al Poliției de Frontieră, măsură aprobată de CSAT. De altfel, acest sistem este funcțional în multe țări, inclusiv în Bulgaria. în altă ordine de idei, anul trecut, peste 20 000 de cetățeni români au cerut stabilirea domiciliului în străinătate (din 1990, mai mult de 302 000 și-au stabilit domiciliul în afara țării!). La frontiere traficul este în continuă creștere: în 1998 au trecut granița peste 22,8 milioane de oameni. PETRU CALAPODESCU (Libertatea)