Agenda Zilei, aprilie 1999 (Anul 4, nr. 76-100)

1999-04-01 / nr. 76

NATO va bombarda și de Florii, și de Paști Vine Paștele, vin și Floriile, dar și pentru prima dată într-o jumătate de secol o alianță militară înarmată până în dinți nu mai are nici o considerație pentru aceste sacre sărbă­tori creștine. Programul ofensivei aeriene nu le va aduce sârbilor nici un răgaz, explică sur­se ale NATO de la Bruxelles. Nu există nici o indicație că raidurile aeriene ar putea fi suspectante de Florii, fiindcă strategii opera­țiunilor afirmă că nu există indicii că s-ar relaxa în această perioadă purificarea etnică montată de sârbi. Statele membre ale NATO nu ascund faptul că s-ar putea ca Biserica să protesteze față de acest comportament strate­gic și există, se pare, pregătită o replică pri­vind continuarea expulzărilor brutale din Ko­sovo. Vaticanul l-a trimis ieri la Belgrad pe monseniorul Jean-Louis Tauran, care i-a predat lui Slobodan Miloșevici un mesaj personal al Papei Ioan Paul al II-lea. Se crede că este un apel pentru pace, care va fi remis și alianței NATO în cazul în care Belgradul acceptă termenii din St Uld. Pagina 10 ­ DE INFORMAȚII ȘI DIVERTISMENT ^ ______Joi, 1 apriLie 1999 ^1 L 21 ° 36o9iÎ/ Liberalii își iau mâinile de pe Remeș Sacrificarea unui nou ministru devine din ce în ce mai clară. De data aceasta, „pierderea“ vi­zează tabăra liberalilor, iar „capul“ solicitat este cel al lui Decebal Traian Remeș. Suferind de a­­ceeași „boală“ ca și Da­niel Dăianu, fostul minis­tru al finanțelor desem­nat de liberali, Remeș tace și face, dar ce face nu este chiar pe placul PNL-ului (cum agreată nu este nici ideea cu tă­cerea). Opinia publică îl asimilează pe ministrul finanțelor cu o figură lipsită de popularitate, urâtă chiar, s-ar putea spune. Motivul acestei reacții este foarte clar: a transformat creșterea taxelor și impozitelor într-o „Babă Cloanță“ cu „atacuri“ lunare la zdrențuitele buzunare ale românilor rătăciți prin tranziție. Și, pe dea­supra, nici nu explică exact ceea ce face, de ce face și că nu tot ce face, face de unul sin­gur. N. SUCIU Pagina 2 Ministrul finanțelor nu explică exact ceea ce face Premierul a făcut prima plimbare mai lungă Premierul Radu Va­­sile a făcut ieri seară prima sa plimbare mai lungă în afara rezervei în care a fost transferat în urmă cu o zi de la Terapie Intensivă, a de­clarat, ieri, Alexandru Cio­­câlteu, președintele comi­siei medicale care îl în­grijește pe primul-minis­­tru. Comisia medicală a confirmat că ieri a fost prima zi în care moni­toarele nu au înregistrat nici o extrasistolă arte­rială (palpitații), a adău­gat Ciocâlteu. Totuși, co­misia medicală înclină să-l rețină pe Radu Va­­sile în spital până luni. Săptămâna Patimilor la romano-catolici Săptămâna Patimilor este mar­cată în cadrul Bisericii romano-ca­­tolice începând cu ziua de astăzi care reprezintă Joia Mare. In Domul din Piața Unirii se vor oficia două litur­ghii solemne: dimineața la ora 10, și liturghia arhierească, la ora 19. Va urma o oră de veghe, în Vinerea Mare,­­sărbătorirea Patimilor și a morții Domnului Isus Cristos va începe după­­amiază la ora 15. Vegherea la Mor­mântul Sfânt începe sâmbătă la ora 10, iar sărbătoarea Vighiliei va debuta seara, la ora 22. După liturghie începe procesiunea de înviere, în jurul Do­mului catolic. în duminica Sfintelor Paști, liturghia arhierească începe la ora 10. DELIA FOLTEAN „Ziua de solidaritate cu Iugoslavia“, la Timișoara Timișoara s-a transformat în bas­tion al opoziției față de atitudinea oficială a autorităților române în problema conflictu­lui din spațiul iugo­slav. După ce, la sfârșitul săptămânii trecute, la mitingul PRM de solidarita­te cu cauza iugosla­vă s-au scandat lo­zinci anti-NATO, sâmbăta aceasta, mai multe organiza­ții neguvernamentale au decis ca, la Timi­șoara, să fie procla­mată „Ziua de soli­daritate cu Iugosla­via“. Ca și la Bel­grad, timișorenii vor avea parte de con­certe rock, dar și de mitinguri și marșuri. „Celelalte cuvinte“, „Neuro­tica“ și „Sarmalele Reci“ și-au con­firmat participarea la concert, în timp ce studenții s-au de­clarat organizatori ai marșului ce se va desfășura sub lo­zinca „Pace în Iu­goslavia“, iar Uniu­nea Sârbilor a pre­luat responsabili­tatea mitingului din Piața Unirii. Deși a autorizat aceste acțiuni, pri­marul Gheorghe Ciu­handu a avertizat că nu va tolera ca ele să aibă conotații po­litice. N. S. Primarul Gheorghe Ciuhandu WIST­RANK TIMIȘOARA Intrarea Doinei nr. 19-21 (Piața Mărăști) i Tel.: 191061,192652 ; ORAR 8-19 Acordă dobânzi atractive la depozitele în lei persoanelor fizice și juridice - la 30 zile = 56%/an - la 90 zile = 60%/an Extrasul de cont se eliberează pe loc, gratuit. Nu se percep comisioane la depunerea de numerar. Doi canadieni au navigat printre bombe Un cuplu canadian a „aterizat“ cu iahtul în mijlocul bombarda­mentelor NATO din Iugoslavia, fără să aibă habar de acest con­flict armat. Sherry și Doug Prentice au pornit în urmă cu doi ani din Toronto într-o tentativă temerară de înconjur al Pământului la bor­dul iahtului pe care l-au proiectat și construit chiar ei. Intrând în Europa prin gurile Rinului, navi­gând în continuare pe canalele ce unesc acest fluviu cu Dunărea, cei doi au ajuns pe teritoriul iugoslav zilele trecute, fiind surprinși de bombardamentele aliaților. Deși sunt dotați cu radio la bord, canadienii au declarat gră­nicerilor sârbi că nu au avut habar de acest război, pentru simplul motiv că nu înțeleg nici una din limbile țărilor pe care le-au par­curs de când sunt în Europa. Scă­pați de coșmarul bombardamen­telor, soții Prentice aflați la bor­dul iahtului lor au ajuns ieri dimineață, la ora 2.00, la vama Drobeta Turnu-Severin. Așa cum ne-a declarat căpi­tanul Ion Costache de la unitatea de grăniceri din localitate, cei doi au plecat mai departe spre Deltă, estimând că vor ajunge înapoi în Canada în anul 2001. O­AN­A VASILESCU Ofertă CONNSX EKP«?T Pagina 3 HI AGENȚIA BASTION Bd. Revoluției 1 Timișoara tel./fax 202572, 132114 Certificate de depozit Depozite ptr. pensii și vacanțe Credite ptr. autoturisme, mobilă și electrocasnice cu dobândă de 54% pe an! Electronic banking Operațiuni valutare cu peste 650 bănci străine­­ S­anca it catt notți­ntoeit!

Next